PROIECT DE ACTIVITATE

Categoria de activitate: Activităţi alese, jocuri şi alte activităţi desfăşurate cu copiii

Tema: I. Concurs de ghicitori pe teme de fructe, legume şi flori de toamnǎ;II. Joc distractiv: ,,Baba Oarba”

Scopul:I. Îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv pe baza audierii unor texte (ghicitori), cu reţinerea ideilor şi demonstrarea înţelegerii acestora; Consolidarea cunoştinţelor despre fructe şi legume, respectiv flori de toamnǎ; Dezvoltarea spiritului competitiv .

II. Dezvoltarea simţului tactil; Recunoaşterea colegilor din grupă, prin pipăit; Formarea unor deprinderi de conduită civilizată, care să permită desfăşurarea jocului în linişte.

Obiective operaţionale:I. O1- să deosebească fructele şi legumele, respectiv florile de toamnǎ;

O2- să răspundă corect la ghicitori tematice; O3- să păstreze liniştea şi disciplina în timpul concursului; II. O5- sa recunoască colegii din grupă prin pipăit;

O6- să intoneze fragmentul din folclorul copiilor O7- să se comporte civilizat în timpul jocului

Strategii didactice:a) metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, joculb) mijloace didactice: carte cu ghicitori , recompense;c) tipuri de învăţare:receptiv-reproductivă, operaţionalăd) forme de organizare: frontală, individualăe) metode de evaluare: chestionare orală, aprecieri verbale

ETAPELE ACTIVITATEA EDUCATOAREI ACTIVITATEA 1

ACTIVITAŢII PREŞCOLARILOR1.Moment organizatoric

2.Discuţii pregătitoare

3.Anunţarea temei

4.Dirijarea învăţarii

5.Evaluare

Aranjarea scăunelelor în formă de semicerc.

Voi alcătui 2 grupe de copii: fete şi băieţi.Ştiţi ghicitori, vă plac?Cine spune o ghicitoare?

Astăzi vom desfăşura un concurs de ghicitori şi ne vom juca ,,Baba Oarba.”Voi adresa pe rând câte o ghicitoare grupei băieţilor şi apoi grupei fetelor.Pentru fiecare răspuns corect voi acorda câte o bulină.Dacă una din grupe va şti răspunsul la ghicitoarea adresată celeilalte grupe va primi o bulină.Câştigă echipa care are mai multe buline .Ne jucăm ,,Baba Oarba.”Copiii vor fi dispuşi în formaţie de cerc.Un copil, numit de conducătorul jocului, va fi legat de ochi cu o eşarfă şi va sta în mijlocul cercului. Copiii care formează cercul se vor învârti cântând: Baba- baba oarba, Unde-ţi este roaba Roaba ici, colea, Ia-te după ea.După ce au terminat de cântat, copiii se opresc din mişcare, iar cel din mijlocul cercului, legat la ochi, se îndreaptă spre un copil şi-l atinge pentru ca, pipăindu-l, să-l recunoască. In final, el trebuie să ghicească numele colegului pe care l-a pipăit. Dacă ghiceşte, cei doi copii îsi schimbă locurile, dacă nu ghiceşte, jocul continuă cu acelaşi copil în mijlocul cercului.Apreciri verbale.

Intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă.

Copiii răspund la ghicitori.

Execută jocul.

2

GHICITORI

Patru fraţi stau într-o casǎ Pe creangǎ înfǎşuraţiŞi de nimic nu le pasǎ. Ciorchinii stau doar sǎ-I luaţi. (nuca) (strugurii)

Dacǎ este mǎlǎiaţǎ, E zemoasǎ, parfumatǎPicǎ uneori, glumeaţǎ Şi mereu e îmbrǎcatǎÎn gura lui Nǎtǎfleaţǎ! Cu o hǎinuţǎ pluşatǎ. (para) (piersica)

Coaja verde, miezul roşu Guguloi în haine multeSâmburii negrii ca tuşu. Sǎ nu plângi, desfǎ-le iute! (pepenele) (ceapa)

Mulţi cǎţei strânşi la un loc Nasul roşu în pǎmântEu îi fac mujdei pe loc. Coada verde, sus, în vânt. (usturoiul) (morcovul)

Bulgǎri în pǎmânt crescuţi Din ale ei multe foiTare mult vǎ plac prǎjiţi. Fac sarmale pentru voi. (cartofii) (varza)

Rotund, cu multe seminţe, Verde, lung, din vrej l-aduni,În grǎdinǎ stǎ cuminte Iarna la murat sǎ-l pui.Şi e gustos în plǎcinte. (castravetele) (dovleacul)

În grǎdina de legume O floare frumoasǎ, mareCreşte unardei anume. Toamna în grǎdinǎ-apare.Esta roşu şi bombat Iar în vazǎ dacǎ-o puiŞi-l pui toamna la murat. Miros dulce c-al ei nu-i. (gogoşarul) (crizantema)

Am cǎmǎşi nenumǎrate, Am douǎ fete mariLe port pe toate-mbrǎcate. Una aşteaptǎ vara (varza) Alta aşteaptǎ iarna. (cartoful)Înalt cât casa, Într-un pomişor,Verde ca mǎtasea, Arde-un focuşor.Dulce ca mierea, (ardeiul)Amarǎ ca fierea (nucul)Stǎ moşul în cǎmarǎ Pielea verde,Cu mustǎţile afarǎ. Carnea roşie (morcovul) Şi oasele negre. (pepenele)

3

Capul, trupul mi-e totuna Am o domnişoarǎPe-un picior stau totdeauna Cu rochiţa roşioarǎ,Am cǎmǎşi nenumǎrate Când începe-a dezbrǎcaŞi le port toate-mbrǎcate. Toţi apuc-a lǎcrima. (varza) (ceapa)

Noi avem un butoiaş Soarele o coaceAlb, voinic, parcǎ-I de caş Mâna o rupeCercuri n-are şi nici doage Piciorul o calcǎEste bun când mama-l coace. Gura o bea. (dovleacul) (strugurele)

FeţişoarǎCu rochiţa roşioarǎCând prind a te dezbrǎcaN-am de ce mǎ bucuraCǎ încep a lǎcrima. (ceapa)

4