UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢAFACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ŞI MARITIMĂCATEDRA DE AUTOVEHICULE RUTIEREDISCIPLINA CALCULUL ȘI CONSTRUCȚIA AUTOVEHICULELOR

Proiect terotehnica

STUDENT: FACULTATEA: I.M.I.M.

SPECIALIZAREA: A.R. ANUL: III GRUPA: 1

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT

Şef lucrări Dr. Ing. Pomazan Nicolae

ANUL UNIVERSITAR2010-2011

0

Cuprins

Capitolul I

Introducere. Mentenanţa………………………..………………………pag.2

Capitolul II

Calculul rulajului anual…..………………...…………………………...pag.4

Calculul necesarului de manoperă………………………………………pag.7

Dimensionarea necesarului de forţă de muncă………………………….pag.7

Dimensionarea atelierului specializat pentru RC..……………………pag.10

Dimensionarea halei RC automobile…………………………………….pag.11

Listarea SDV-urilor, utilajelor si instalatiilor……………….………….pag.13

Bibliografie…………………………………………………..………….pag.15

1

Capitolul I

Introducere

Mentenanţa

Mentenanţa reprezintă un obiectiv deosebit de important pentru

Terotehnica Automobilelor şi se referă la conţinutul şi organizarea lucrărilor

de întreţinere tehnică şi reparaţii necesare automobilelor în condiţiile unei

exploatări tehnice cu costuri cât mai reduse (fără a se afecta exploatarea

comercială); se urmăreşte reducerea până la eliminarea (ideal) a acestor

lucrări fără a se diminua capacitatea optimă de realizare a sarcinilor

automobilului.

Mentenanţa se grupează în două componente, astfel:

Mentenanţă preventivă, care se poate programa şi care trebuie să

asigure menţinerea automobilului în stare tehnică normală de

funcţionare prin executarea unor lucrări de întreţinere periodică şi

înlocuirea sistematică a unor componente înainte de defectarea

previzibilă (denumită PREMENT) ;

Mentenanţă corectivă, care cuprinde lucrări (neprogramabile) impuse

de defectarea unor componente (sau de unele evenimente rutiere),

necesare pentru refacerea stării tehnice a autovehiculului (denumită

CORMENT).

Pentru autovehiculele fabricate în ţară (cel puţin până în anul 1991) se

poate utiliza “Normativul pentru întreţinere tehnică şi reparaţii curente pentru

automobile şi remorci” aprobat prin Ordinul M.T.Tc. numărul 14/1983;

2

informaţiile din acest act normativ sunt recomandate pentru utilizare

didactică (cel puţin) la întocmirea proiectelor semestriale. Conform acestui

act normativ, lucrările de mentenanţă preventive se nominalizează astfel:

CIZ – control şi îngrijire zilnică ;

S – spălare – zilnic pentru anumite categorii de automobile (taximetre,

autobuze, etc) sau la 300 Km echivalenţi ;

RT1 – revizie tehnică de gradul 1 – periodicitate 2000 – 3000 Km

echivalenţi ;

RT2 – revizie tehnică de gradul 2 - periodicitate 8000 – 12000 Km

echivalenţi; se observă că fiecare a patra revizie tehnică de gradul 1 devine

RT2 ;

RTS – revizie tehnică sezonieră; se realizează de două ori pe an, la

fiecare schimbare de sezon, ca lucrări suplimentare la o revizie tehnică (RT1

sau RT2) scadentă ;

SU – schimb de ulei; se referă la înlocuirea uleiului motor (4000 –

6000 Km echivalenţi), la înlocuirea lubrifianţilor din transmisie şi sistemele

hidraulice şi la lucrări de gresare.

3

Capitolul II

Rezolvarea problemei

Să se proiecteze atelierele pentru mentenanţă corectivă (reparaţii

curente) a unui parc de 210 autobasculante MAC - 5 tone, cu o activitate

anuală caracterizată prin:

CUP = 0,66 anual/zile lucrătoare

PMZ = 125 Km efectivi

Zona de lucru: reparaţii străzi

1. Calculul rulajului anual   :

Pa=NA⋅CUP⋅PMZ⋅NZL⋅CMD (Km echivalenti)

în care:

NA = numărul de autovehicule

CUP = coeficient de utilizare a parcului

PMZ = parcurs mediu zilnic

NZL = număr anual de zile lucrătoare

CMD = categoria medie de drum

Coeficientul de utilizare a parcului (CUP) reprezintă raportul dintre

numărul de automobile active şi numărul de automobile aflate în parcul

inventar al unităţii de transport într-o anume perioadă de timp (oră, zi, lună,

an); la nivel anual, trebuie să se ţină seama dacă este precizat la zile

4

calendaristice (365-366) sau la zile lucrătoare (aşa cum este dat în această

temă).

Parcursul mediu zilnic (PMZ) poate fi exprimat în Km efectivi sau în

Km echivalenţi; dacă este exprimat în Km echivalenţi, atunci CMD=1.

Numărul de zile lucrătoare (NZL) reprezintă numărul de zile din anul

luat în calcul, din care se scad:

Numărul zilelor de duminică ;

Numărul zilelor de sâmbătă (dacă proiectantul a avut în vedere

că săptămâna de lucru se referă la cinci zile lucrătoare) ;

Numărul de zile nelucrătoare stabilite de administraţia naţională

ca zile de sărbătoare.

Se precizează că numărul de zile lucrătoare pentru automobile (NZL)

este diferit şi mai mare faţă de numărul de zile lucrătoare pentru un lucrător.

Pentru stabilirea categoriei medii de drum (CMD) este necesar ca

parcursul mediu zilnic să fie transformat din Km efectivi în Km echivalenţi

ţinându-se seama de:

Starea carosabilului ;

Utilizarea automobilului în localităţi urbane ;

Tractarea de remorci, semiremorci sau alte autovehicule.

Parcursul mediu zilnic (PMZ) exprimat în Km efectivi se împarte

funcţie de zona de lucru pe categorii de drum, pe segmente lucrate în mediul

urban şi pe segmente de remorcare; fiecare segment al PMZ exprimat în Km

efectivi se face independent pentru fiecare situaţie în parte.

Corectările rezultate din calcul se însumează şi prin raportarea

rezultatelor la parcursul mediu zilnic în Km efectivi, se obţine categoria

medie de drum (CMD).

5

Parcursul anual (Pa ) astfel calculat reprezintă principalul element de

dimensionare în tema de proiect.

În calculul ce urmează vom ţine seama că:

Anul 2011 are 365 de zile ;

Săptămâna de lucru are 5 zile lucrătoare ;

Zilele libere datorate sărbătorilor legale(SL) sunt în număr de 2

Autobasculanta circulă în mediu mixt, adică :

- 10 km în afară , de la autobază până în oraş,

- 40 km în oraş, asfaltare,

- 60 km în afară, asfaltare

- 15 km în afară, aprovizionare

deci :

CMD = (10⋅0 .9 )+(40⋅1 )+(60⋅0 . 9 )+(15⋅1. 2)210 =0 ,58

CMD = 0,58

Vom obţine:

NZL = 365−(52⋅2 )−2=365−104−2=259

NZL = 259 zile lucrătoare

Pa=NA⋅CUP⋅PMZ⋅NZL⋅CMD

Pa=210⋅0 ,66⋅125⋅259⋅0 .58

Pa= 2.602.562 Km. echivalenţi

6

2. Calculul necesarului de manoperă

Se utilizează informaţiile prezentate în tabelul 3.2.1; necesarul de

manoperă pentru reparaţii curente NM RC se obţine cu relaţia :

NM RC=Pa

1000⋅MNoRC (ore om/an)

în care MNoRC este manopera normată în ore.om la 1000 Km echivalenţi şi se

preia din tabel în funcţie de automobil.

Pentru o autobasculanta MAC – 5 tone, MNoRC = 14,649. Astfel vom

obţine:

NM RC =2. 602. 562 1000

⋅14,649

NM RC = 38.125 ore.om/an

3. Dimensionarea necesarului de forţă de muncă (angajat, activ) şi

repartizarea pe specialitati

Alegerea sistemului de lucru (manual/mecanizat) se face de proiectant

în funcţie de utilarea atelierului respectiv. În acest proiect avem de-a face cu

un atelier manual.

Se stabileşte numărul de zile lucrătoare pentru personalul din atelier cu

relaţia :

7

ZLP = NZL automobil – CO – CM (în zile lucrătoare)

în care:

CO = număr zile concediu de odihnă - în funcţie de prevederile

contractului de muncă (se alege în intervalul 20-30 zile)

vom avea CO = 30 zile

CM = număr zile concedii medicale (statistica 2-6 zile)

vom avea CM = 6 zile

ZLP = 259 – 30 – 6

ZLP = 223 zile lucrătoare

Programul anual de lucru pentru o persoană (în ore/an.om) se obţine cu

relaţia :

PAL = ZLP ¿8 ore/zi = 223⋅8

PAL = 1784 ore/an.om

Numărul de personal efectiv (aflat zilnic la lucru) pentru realizarea

lucrărilor CORMENT se obţine cu raportul :

NPRC=NM RC

PAL (muncitori)

NPRC=38 .125 1784

8

NPRC = 21,37 muncitori

Numărul de personal angajat se obţine înmulţind rezultatul NPRC cu

raportul ZPL/NZL; inversul acestui raport reprezintă un coeficient de

utilizare a forţei de muncă. Se precizează că personalul angajat se compune

din personal efectiv (aflat în atelier pentru executarea lucrărilor), personalul

aflat în concedii de odihnă şi personalul aflat în concedii medicale.

CUFM =ZLPNZL

=223259

CUFM = 0,861

NTPRC=NPRCCUFM

NTPRC =

21 ,370 ,861

NTPRC= 24,82 ⇒ 25 muncitori

Repartizarea personalului efectiv NPRC pe specialităţi (pe meserii) se

face pe baza unor informaţii statistice, prezentate în tabelul 3.3.1.

9

Tabelul 3.3.1

Specialitatea Autoturisme

%

Autocamioan

e

%

Autobasc.

%

Autobuze

%

Total, din care :

-mecanici, lăcătuşi

-deservenţi MU

-sudori,tinichigii

-electricieni

-vopsitori

-instalaţii alim

-vulcanizare

-tapiţeri

-tâmplari

-fierari

100

39

10

15

20

5

5

2

2

-

2

100

42

10

10

12

5

5

2

2

10

2

100

37

10

20

12

5

5

4

2

-

5

100

36

10

15

15

8

5

2

5

-

2

În urma acestui tabel, pentru atelierul meu de vopsitorie, voi avea:

Nr. vopsitori = 0 ,05⋅21 .37=2

4. Dimensionarea atelierului specializat pentru RC

Atelierul de reparaţii curente se specializează (dotare SDV, instalaţii,

utilaje şi personal) în funcţie de felul agregatului ce urmează a fi reparat sau a

lucrurilor specifice de executat, astfel:

10

RC motoare ;

RC transmisii (ambreiaj, cutie de viteze, transmisii cardanice, punţi

motoare) ;

RC componente electrice (baterie acumulatori, generator, demaror,

sistem aprindere, acţionări electrice şi electronice, etc.) ;

RC sudură şi tinichigerie ;

RC vopsitorie ;

Dimensionarea unui atelier de specialitate trebuie să ţină seama de :

a. Dacă în atelier se introduce automobilul (sudură, vopsitorie) sau

numai componentele sale ;

b. Dimensiunile de gabarit ale componentelor (motoare, transmisii) ;

c. Listele de dotare cu SDV-uri, instalaţii şi utilaje ;

d. Numărul lucrătorilor de deservire a atelierului ;

e. Asigurarea serviciilor suplimentare (degresare, ventilare, boxe

pentru generatoare, etc.) ;

Suprafeţe necesare (mp) pentru muncitori : în cazul meu 5 muncitori

muncitorul I – 10 mp

muncitorul II – 8 mp

5. Dimensionarea halei RC automobile

Hala RC automobile se referă la spaţiul închis (delimitat şi acoperit în

care se introduc automobilele pentru executarea de lucrări, în această hală se

poate lucra independent de condiţiile atmosferice. Spaţiul halei trebuie să

permită:

intervenţia la oricare component al automobilului

11

intrarea şi ieşirea oricărui automobil indiferent de celelalte locuri

ocupate sau neocupate de alte automobile.

Experienţa recomandă ca numarul de locuri în hala RC să fie de 8-10%

din parcul de automobile.

Dimensionarea halei RC se face având în vedere următoarele:

numărul de locuri stabilit ;

dimensiunile automobilului ;

distanţele recomandate faţă de obstacole ;

schema adoptată pentru dispunerea locurilor.

Având un parc auto cu 210 maşini şi alegând ca număr de locuri în

hala RC 10% din parcul de automobile, voi obţine:

Nr. locuri =0 .1⋅210⇒ Nr. locuri = 21

6. Listarea SDV-urilor, instalaţiilor şi utilajelor

12

Listele prezentate în următoarele pagini reprezintă un minim necesar

pentru dotarea atelierelor de mentenanţă.

În funcţie de tipul automobilului impus prin temă şi de stadiul actual în

care a evoluat, proiectantul poate completa lista prezentată în proiect,

prezentând şi explicaţiile corespunzătoare.

În dotarea unui atelier de mentenanţă, se recomandă proiectantului să

aibă în vedere şi componentele sistemelor de protecţie a muncii şi prevenirea-

stingerea incendiilor.

Nr.

Crt.

Denumire Dotare pe

lucrãtor

Dotare pe

atelier

1 Instalaţii speciale de

ventilaţie

2

2 Sursă aer comprimat 1

3 Furtun aer comprimat 1

4 Pistol de vopsit 1

5 Banc de lucru cu menghină 1-2

6 Polizor pneumatic portabil 1-5

7 Maşină şlefuit pneumatică

portabilă

1-5

8 Dulap pentru materiale 2-5

9 Trusă scule auto TSK 3 1-2

Toate atelierele de mentenanţă pentru automobile vor fi dotate cu:

instalaţii pentru stingerea incendiilor (apă, spumă) ;

13

stingătoare portabile şi manuale ;

instrucţiuni specifice NPM şi PSI ;

Instrucţiuni specifice privind tehnologiile de mentenanţă.

Bibilografie

14

1. Nagy T. şi colectiv – Fiabilitatea şi terotehnica automobilului –

Universitatea TRANSILVANIA 1997

2. Nagy T. şi colectiv – Exploatarea şi tehnica transportului auto – EDP

1982

3. Normativ pentru întreţinerea tehnică şi repararea automobilelor şi

remorcilor – Ord. MTTc nr. 14/1983

4. Colecţie de standarde: - SR ISO 129 – 94 Cotare

- SR ISO 3098/1 – 93 Scriere

- SR ISO 5457 – 94 Formate

- SR EN ISO 5455 – 97 Scări

- SR 74 – 94 Împăturire

- STAS 103 – 84 Linii

- STAS 104 – 80 Haşurare

5. Culegere de standarde de desen tehnic – EDP 1981

6. Eusein Gh. şi colectiv – Notiuni generale pentru studiul desenului tehnic –

EDP 1977

7. Pomazan N. – Terotehnica automobilelor – note de curs

15