Proiectarea Unei Instalatii Hidraulice

Actionari hidropneumatice

PROIECTAREA SISTEMELOR DE ACŢIONARE HIDRAULICACapitolul 1

1.1. Identificarea elementelor constructive

Proiectarea sistemelor de acţionare hidraulica reprezintă un proces complex a cărui desfăşurare depinde de o serie de factori obiectivi:tipul de utilaj acţionat, parametri funcţionali ai acţionarii,ambianta de funcţionare, etc. precum si subiectivi. Pentru proiect se da următoarea schema hidraulica:

In aceasta schema hidraulica se poate identifica următoarele elemente:

1. Supapa de sens deblocabila 2.Distribuitor electric sau magnetoelectric 4/3 ;3. Distribuitor electric sau magnetoelectric 4/2 ;4.Manometru ;5.Filtre ;6.Pompa cu cilindreie fixa si cu un singur sens de curgere ;7.Rezervor ;8.Supapa de siguranta cu comanda electrica ;9.Supapa de sens unic cu arc de revenire ;10.regulator de debit cu doua cai ;11. Cilindru cu dubla actiune si tija uni laterala ; 1.2 Funcţionarea schemei hidraulice

1


Aceasta schema funcţionează astfel , lichidul hidraulic din rezervor (7) este absorbit in instalaţie de către pompa cu cilindru fix (6) prin filtrul (5) pentru înlăturarea impurităţilor .Acesta intra in distribuitorul 4/3 cu 3 poziţie cu comanda electrica (2) , in cazul in care pompa oferă un surplus de debit , acesta este evacuat prin supapa de siguranţa (8) in rezervorsi dinainte de a ajuinge la supapa mai tece si prein distribuitorulcu comanda electrica 4/2 cu 2 poziti la care este legat un manometru care arata presiunea de lucru . Din distribuitor lichidul ajunge in cilindrul cu dubla acţionare (11) prin supapa de sens unic cu arc de revenire (9) sau prin supapa de sens deblocabila (1). Din cilindru lichidul este evacuat prin conducta de retur prin supapele de sens deblocabila (2) si apoi prin distribuitor si un cele din urma prin filtrul (5) in rezervor.

Pentru funcţionarea instalaţiei hidraulice se dau următoarele date : pmax =160 bari F =5800 daN ve =0.009 m/s vr =0.01 m/s c =175 mm vu =4 m/s l = 10 m k =1.3 ŋmh=0.90

Cap.2

Calculul performantelor si alegerea motoarelor liniare Motoarele hidraulice liniare sub denumirea curenta de cilindri hidraulici transforma energia hidraulica de presiune in energie mecanica de translatie pe care o treansmit mecanismelor cationate

2.1. Solutii constructiv-functionale. Numarul directilor in care cilindrul efectueaza deplasarea sub actiunea energiei hidrostatice, precum si constructia organului motor (piston, plunjer simplu si multiplu) determina urmatoarea clasificare :

- Cilindru cu simpla actiune ; cu piston; cu plunjer ; cu telescop .- Cilindrii cu dubla actiune, cu piston, cu tija unilaterala sau bilaterala .- Cilindrii tandem in paralel sau in serie .

Cilindrii cu piston – pe departe cel mai utilizat tip de cilindrii hidraulici , se realizeaza fixarea capetelor pe teava in solutii diferite care influenteaza nivelul presiunilor de lucru,

2


gabaritul si tehnologia de fabricatie , cilindru cu tiranti , cu capace filetate ,cu ambele capace sudate ,cu capac spre piston sudat si cu cel spre tija filetat.Cilindrii cu tiranti sunt pentru presiuni mici (in general sub 10 MPa ),cel cu filet pentru presiuni medii ( 10-16 Mpa ) iar cele sudate pentru presiuni mari ( 21-32 Mpa ). Cilindrii cu piston pot fi executati in varianta finala franate la cap de cursa sau in varianta cu franare la un cap de cursa sau in ambele capuri de cursa.In cazul folosiri unui cilindru la presiunea maxima de lucru , care in pozitia neutra ; printr-un distribuitor cu 3 poziti cu blocare in pozitia neutra si supape antisoc si supapa de sens anticavitational printr-un distribuitor de 3 poziti si pozitie de 0 flotanta pentru deplasarea libera sub actiunea fortelor exterioare prin distribuitor cu 4 pozitii si recirculare a lichidului dinspre o camera spre cealalalta cu ajutorul unor supape de sens pilotate in mod convenabil de distribuitorul cu poziti de lucru . Alimentarea unui multiplu de cilindri de o singura pompa se poate realiza pe rand (individual) cu iesire blocata la pozitia cuplata ; simultan in paralel (sau pe rand) cand comandarea simultana a doua sau mai multe distribuitoare permite alinierea simultana a cilindrilor respectivi ; simplu in serie (sau pe rand).

2.2. Parametri tehnico-functionali.

Parametri tehnico-functionali impusi prin tema de proiectare sunt : Parametri tehnico-functionali de iesire :

Fa[daN] – forta nominala la tija ; C[mm] – cursa (spatiu de deplasare a pistonului) Vp[m/s] – viteza de deplasare ap[m/s2] – acceleratia de deplasare tc[s] – timpul de realizare a cursei C ; Nm[kW] – puterea mecanica produsa ; ηmh , ηv , ηt[%] – randamentu mecano-hidraulic, volumic si total la presiunea de lucru

Parametrii tehnico-functionali de intrare : p[MPa] – presiunea nominalade lucru Q[l/min] – debitul consumat ptr. a realiza o viteza de translatie V Nh[kW] – puterea hidraulica consumata Parametrii constructivi principali : D[mm]-diametrul pistonului, identic cu alezajul nominal conform STAS 7233-78 Dt[mm] – diametrul tijei Dc[mm] – diametrul nominal al orificilor de alimentare evacuare Vc[cm3] – volumul lichidului din cilindru la cursa Cmax

2.3. Relatii de calcul si proiectarea, alegerea motoarelor liniare

Avand in vedere multitudinea variantelor constructiv-functionale de cilindrii hidraulici in contimnuare se propun etapizari ale proiectarii pentru cilindri cu simpla si dubla actiune. Fortele ce trebuiesc invinse de cilindrii hidraulici in regim stationar si dinamic sunt : unde k =1.40....1.15 – coeficient al fortei care tine cont de faptul ca in faza de proiectare nu se cunoaste participarea fortelor perturbatoare la sarcina. Si eu am ales coeficintul k=1.2

3


Rezulta astfel pentru diametrul calculat al pistonului :

In raport cu valoarea calculata D, diametul pistonului Dcat se stabileste la valoarea intreaga imedeat urmatoare, prevazuta in STAS 7288-78, STAS 7233-84 ce concine valoarea alezajelor nominale. Conform acestor STAS-uri am ales valoarea Dcat=80mm care corespunde si cu ISO 3320-1975. Din tabelele cu cilindri hidraulici tipizati, seria medie putem observa ca un cilindru hidraulic cu diametrul pistonului Dcat=80mm are diametrul tijei dt=50, cursa pistonului c=175mm.

Capitolul 3

Calculul si dimenisionarea conductelor rigide si flexibile.

Dirijarea mediului hidraulic in si intre diferitele elemente generatoare , consumatoare , de comanda si auxiliare se realizeaza prin conducte hidraulice care pot fi :

- interioare elementelor si locurilor de legatura si exterioare cand leaga elementele instalatiei plasate spatial ;

- constructii rigide , rigide cu articulati si flexibile - de presiune (1,5 intre 4,0 Mpa ) joasa , inalta si superioara (peste 80 Mpa ). Conductele rigide se executa din tevi metalice , in toate cazurile fiind necesar un calcul de verificare care considera conductele recipienti inchisi.Conductele flexibile pot fi simple , din elastrometri fara insertie , sau cu insertie textila si mecanica multipla in functie de presiunile de lucru.Legatura conductelor fixe si flexibile la elementele instalatilor precum si intre ele in cadrul diferitelor teuri , conuri , etc. , se realizeaza prin intermediul armaturilor,filetate pentru dimensiuni nominale normale si prin legaturi flanse pentru dimensiuni nominale mari .

3.1. Elemente de calcul hidraulic si mecanic.

Calculul hidraulic al conductelor determina legatura dintre caracteristicile geometrice si constructive ale conductelor si caracteristicile fluidului transportat. Calculul hidraulic urmareste stabilirea pierderilor de presiune ale fluidului, distributia presiunii si debitului, lungimile de transport ale fluidului, caracteristicile principale de distributie si reglaj, regimurile hidraulice de functionare.

3.2.Calculul conductelor

4


Elementul de plecare al calculul diametrului nominalal conductelor Dcn este debitul de lichid Q ce trebuie transportat si viteza medie a lichidului prin diferitele portiuni ale circuitului. Diametrul interior al conductelor dc se calculeaza din relatia continuitatii, astfel :

unde :

Deci :

Diametrul interior calculat se va normaliza conform normelor de tipizare a tevilor si tuburilor standardizate astfel incat cel adoptat sa fie superior celui calculat . De acea se vor alege niste conducte cu diametrul de 6 mm

Capitolul 4

Calculul dimensional si alegerea aparaturii de distributie ,reglaj si auxilear

In instalatiile de actionare hidranlica pe langa generatoarele de presiune hidrostatica si motoarele hidrostatice sunt prezente diferite elemente care conduc la functionarea sistemelor in conformitate cu cerintele programului de realizat de modul continuu sau discret al divizarii fluidului si de performantele stationare, dinamice, de fiabilitate si de siguranta in exploatare, precum si economice realizate. 4.1 Soluţii constructive funcţionale

Distribuitoarele hidraulice au rolul de a dirija discret sau continuu lichidul de lucru sau de comanda de la sursa de presiune la organul de lucru sau către alte elemente ale sistemului precum si de a permite evacuarea acestuia spre rezervor, dupa realizarea sarcinii de lucru, in conformitate cu ciclul motoarelor alimentate. Clasificarea distribuitoarelor se face in funcţie de principul constructiv-functional, numărul de circuite, numărul de poziţii, comanda etc. Supapele de presiune au rolul de a menţine presiunea la o valoare constanta in sistem, de a realiza succesiunea automata a unor faze din ciclul de lucru, sau de a o reduce in conformitate cu cerinţele programului prestabilit. Din punct de vedere constructiv si funcţional se diferenţiază in: supape normal inchise, supape normal deschise, supape cu comanda directa, supape cu comanda pilotată, supape de preiune si siguranţa, supape de deversare, supape de deconectare, supape de succesiune, supape de conectare, supape de deducţie, supape cu închidere cilindrica, supape cu închidere conica, supape cu reglare discreta si supape cu reglare continua.

5


Supapele de sens unic permit circulaţia agentului de lucru numai in anumite sensuri si pot fi: su sens unic ce permit trecerea libera a lichidului intr-un sens de curgere si inchid trecerea acestuia in celalalt sens si supape de sens deblocabile Supapele de debit sunt elemente ce permit reglarea debitului pe circuitele de lucru prin varierea unor rezistente care creaza pierderi de presiune locale sau liniare. Acestea pot fi drosele sau regulatoare de debit cu 2 sau 3 cai.

4.2. Alegerea aparaturii de distributie, reglaj si auxiliar In circuitul nostru hidralulic avem doua distribuitoare electrice care asigura dirijarea fluidului sub presiune . Primul cel principal este ales din catalog ca avand urmatoarele caracteristici : -Comanda electrica Codul modelului 123-4-5*/6*-7*-8 DE10-04N-220/50-5-0 1-distribuitor cu sertar 2-tipul comenzii 3-0-diametrul nominal dc=6 4-schema functionala 5/6-tensiunea electromagnetilor 220V-50Hz 7-cupla electrica tip stecker 8-seria de fabricatie O4N

Si supape de presiune : Carcteristici supape de presiune:-deschiderea nominala: DN 10-racordarea: pe placa-pozitia pe montaj: indiferenta-masa kg: 7,4...9,0-domeniul de reglare a presiunii: 30...160 bar ; 0,7...315 bar-sensul de curgere pentru care se regleaza presiunea: P -supape normal inchise T-supape normal deschise-domeniul de vascozitate : 10...500cst-temperatura mediului de lucru: -25°...+80° -debit maxim [l/min]: 60-distribuitor pentru cuplarea sau decuplarea electrica a supapei: tip DE 4 pentru placa CETOP-42-4-2-tipul fluidului: ulei mineral aditivat, filtare ≥25µm

Circiutul find mult mai comples sa vor utiliza cataloagele de produse de unde se vor alege cu mai multa atentie toate piesele necesara pentru a fi mult mai in siguranta .

6


4.3.Lichidul de lucru Proprietăţile fizico-chimice si funcţionale mai importante ale lichidelor hidraulice sunt

trecute in tabelul de mai jos:

Proprietati Fizice Chimice Funcţionale

De bazaVascozitatea

Punctul de inflamabilitate

Punctul de picurare

Compoziţia chimica

Indicele de vascozitate

Proprietăţile de

curgere

Complementare

Densitatea

Compresibilitatea

Punctul de congelare

Punctul de autoaprindere

Conductibilitatea termica

Compatibilitatea cu

materialele instalaţiei

DurabilitateaMiscibilitatea cu aerul

Viteza de

dezemulsionare

Rezistenta la

spumareRezistenta

depresiune

Vascozitatea este proprietatea fluidelor de a se opune deformatiei prin dezvoltarea unor eforturi tangenţiale. Vascozitatea lichidului variază pronunţat cu temperatura provocand modificări ale parametrilor funcţionali ai instalaţiei hidraulice. Densitatea definita prin masa unităţii de volum in condiţiile normale de densitatea uleiurilor minerale este cuprinsa intre 830 si 940 kg/m . Compresibilitatea lichidelor se defineşte prin modulul de elasticitate (E) sau prin inversul acestuia, modulul de compresibilitate având rol deosebit mai ales in comportarea sistemului hidraulic in regim dinamic. Câteva valori ale modulului E al unor lichide: apa -21000 daN/cm2, glicerina - 40000daN/cm2, uleiurile minerale - 13000...18000daN/cm2.in cazul nostru vom folosi uleiuri minerale.

4.4. Calculul performantelor si alegerea filtrelor

Performantele elementelor si instalatilor, in ansamblul lor, au devenit tot mai ridicate, atat ca putere si ca frecventa proprie, precum si ca presiuni de lucru, acest lucru fiind posibil pe baza creşterii complexităţii echipamentelor si a aimbunatatirilor tehnologice, intre care nevelul scăzut al tolerantelor si noilor materiale sunt printre cele mai importante. Dar toate aceste performante si menţinerea lor in timp nu sunt posibile fara o pregătire corespunzătoare prin filtrare, a mediilor hidraulice, care reprezintă suportul energetic si de informaţii in isntalatiile hidraulice de acţionare.

7


Sarcina filtrării este de a reduce nivelul de contaminare cu impurităţi a fluidului de lucru sub presiune, sub valoarea admisa de elementele instalaţiei, ferindu-le de o uzura prematura importanta. Clasificarea filtrelor: filtre cu acţiune mecanica, filtre cu acţiune magnetica, filtre cu acţiune electrostatica, filtre cu acţiune centrifugala si filtre cu acţiune mixta.

Parametrii tehnico-functionali ai filtrelor sunt:- φ[μm] - fineţea de filtrare- Qnom[l/min] - debitul nominal la căderea de presiune nominala prin filtru si la imbacsire nuia- Pmax[MPa] - presiunea maxima la care filtrul rezista- Δp[MPa] - căderea de presiune in filtru la Qnom si la imbacsire nula- Dn[mm] - deschiderea nominala a recordurilor de intrare-iesire- C[%] - gradul de filtrare a lichidului introdus in filtru- Vf[cm3] - capacitatea de reţinere sau filtrare- ηfl%] - randamentul- Gf[%] - gradul de filtrare

In funcţie de rolul pe care il au in schema hidraulica filtrele hidraulice se montează in diverse poziţii funcţionale: Filtrele montate pe conducta de aspiraţie a pompei servesc la protejarea pompelor impotriva contaminărilor din rezervorul de ulei, care prin pătrunderea in pompa ar putea afecta buna funcţionare. Filtre montate pe conducta de refulare a pompei servesc la protejarea elementelor hidraulice de pătrunderea contaminatiilor care trec prin pompa sau care au fost generaţi de acestea. Filtre montate pe circuitul de retur, funcţionează la presiuni scăzute , sunt dotate cu sesizoare de imbacsire si supape de ocolire. In cazul instalaţiei noastre vom alege doua filtre cu aspiraţie I.E.M Rm Vâlcea Cod:668.2204.300 cu debitul nominal de 401/min si fineţea nominala 180.

Capitolul 5

Calculul circuitului hidraulic

5.1. Pierderi energetice

Pierderile de presiune hidraulice se manifesta atat pe lungimea traseelor circuitelor - pierderi liniare ,Δpl, cat si in anumite zone ale circuitului – pierderile locale; acestea din urma fiind datorate rezistentelor create de diferitele obstacole ale circuitului (coturi, racorduri, deviatii - Δpc, cat si in elementele hidraulice – distribuitoare, supape, drosele, filtre,etc – Δpe).

unde: t - nr. de tronsoane de conducta

8


r - nr. de rezistente locale s – nr. de elemente hidraulice De unde presiune de pompare este: pp=pef mh+∆pt

5.2. Calculul pierderilor de presiune

Pierderile liniare de presiune se determina astfel:

Pierderile locale de presiune se determina astfel:

g

vp u

c 2

2

81,92

42

cp

Pierderile totale se determina astfel :

Capitolul 6

Calculul performantelor si alegerea pompei volumice

9


6.1 Soluti constructiv functionare

In sistemele hidraulice de acţionare pompele volumice au rolulde generatoare a energiei hidrostatice prin conmvertirea a energiei mecanice primita de la un motor electric sau termic. Pompele volumice au o construcţie apoape identica cu cea a motoarelor hidraulice rapide de acelaşi tip .O clasificare sintetica insotita si de indicarea domeniilor uzualede presiuni, turaţii, volume geometrice, debite, si randamente. Pompele cu roti dinţate pot fi cu angrenare exterioara sau interioara cu sau fara compensarea axiala a jocurilor.ln construcţia acestor pompe se folosesc in special roti dinţate cu dinţi drepţi. Pompele cu palete pot avea copacitatea reglabila cand au oa singura excentricitate sau fixa cand au excentricitatea dubla sau multipla si deci construcţie echilibrata.Pompele cu şuruburi se disting prin capacităţi mari de debit si presiuni si prin debitlipsit total de pulsaţii. Pompele hodrocicloidale sunt cu roti dinţate cu angrenare interioara, dinţii roţilor având profil hidrocicloidal.Ele pot fi realizate cu coroana dinţata mobila sau cu coroana dinţata fixa.sunt cunoscute sub denumirea de Orbitol funcţionând ata in calitate de pompa cat si ca motoare lente si de momente mici. Pompele cu pistoane radiale pot avea construcţii in care pistoanele sunt obligate sa urmărească statorul excentric datorita numai efectului de centrifugare sau construcţii in care pistoanele sunt dirijate de o cale de rulare excentrice .Pompele cu pistoane in linie folosesc de obicei o distribuţie prin supape de aspiraţie si refular Pompele cu pistoane axiale reprezintacategoria cea mai utilizata de pompe volumice de presiune inalta.

6.2. Parametri termofunctionali, alegerea pompei

Parametri termofunctionali impusi prin tema de proiectare sunt: - Parametri termofunctionali de iesire: p[MPa] - presiunea nominala de lucru

Q[l/min] - debitul de produs, la o turaţie n rot/min Nh [kW] - puterea hidraulica produsa

ηmh,ηv,ηt, [%] - randamentul mecano-hidraufic, volumic si total la presiunea de lucru - Parametri termofunctionali de intrare

M[daNm] - momentul de antrenare necesar ptr. a imprima debitului pompei o presiune P nmjn, nmax[rot/min] - turaţiile limita admise de antrenare Nm[kW] - puterea mecanica consumata Vg[cm3/rot] - capacitatea geometrica Dc[mm] - diametrul nominal al orificiilor de alimentare-evacuare.

Tipul de pompa care urmează a fi utilizat trebuie determinat in funcţie de caracterul solicitat capacităţii acestuia si nivelul presiunii maxime de lucru.Mărimea pompei se stabileşte cu ajutorul relaţiilor de calcul, aducandu-se la nivelul produselor accesibile comercial date prin catalogul de produs pus la dispoziţie de fabricantul pompei alese.Pompa sistemului hidraulic se alege punând condiţia ca aceasta sa realizeze un debit de ulei care sa asigure viteza necesara de acţionare a pistonului cilindrului hidraulic, respectiv viteza de rotaţie a arborelui motorului hidraulic rotativ.Se alege astfel dintr-o tiposerie comerciala electromotorul de putere imediat superioara puterii maxime solicitata de pompa la turaţia de sincronism n rot/min care trebuie sa fie mai mica

10


decât turaţia admisibila indicata in documentaţia tehnica pentru tipul de pompa respectiv.Pentru instalaţia noastră am ales o pompa cu pistoane axiJe produsa de I.M. Plopeni Tipul 716EZ care asigura o presiune nominala de 200 bari la o turaţie de 3000 rot/min si o cilindree (a=25°) de 31.1cm3/rot.

Capitolul 7

7.1. Soluti canstructiv functionale

Rezervoarele de lichid din sistemele de acţionare hidraulice ce servesc pentru inmagazinarea cantităţii de lichid necesar umplerii circuitului precum si ta improspatarea lichidului evacuat din elementele de execuţie .Ele se executa din , fie din parti distince ale utilajului din fonta prin turnare , din aluminui sau tabla sudata, sau ca parti înglobate amenajate in unele comparimente din batiul utilajuli respectiv. Pentru îndeplinirea in bune condiţii a sarcinilor cerute rezervoarelor , acestea trebuie sa satisfacă următoarele condiţii:

- sa aiba o capacitate suficienta pentru a înmagazina intraga cantitate de lichidnecesar sistemului , volum care este la sistemele In circuit deschis , mai mare decâtvolumul refulat de pompa de pompa intr-un minut .Pentru calcule aprixlmative in cazulunor instalaţii de mica importanta , volumul de ulei al rezervoruluise calculează curelaţia: Vol=(3…5)Qp unde Qp este debitul pompei. - sa asigure evacuarea uşoara a excesului de căldura acumulata in sistem si sa menţină o temperatura adecvata a lichidului de lucru .Pentru evitarea încălzirii exagerate a lichidului de lucru la proiectarea rezervorul! este bine sa se asigure o aerisire libera a rezervorufi si izolarea lui de razele solare sau alte surse de căldura. - sa permită umplerea si golirea comoda. - sa permită o curăţire si întreţinere uşoara. - rezervoare dschise la care presiunea lichidului din rezervor este egala cu presiunea atmosferica; - rezervoare inchise la care presiunea lichidului este mai mare decât cea atmosferica.

7.2. Calculul rezervorului si alegerea rezervorului propriuzis

Puterea hidraulica instalată Ntot este :

Puterea hidraulica se transforma in căldura:

11


Cantitatea de căldura va fii :

Suprafaţa rezervorului rezulta din relaţia :

De unde v (volumul) rezervorului este :

Ts-temperatura lichidului este de 55°CTo-temperatura mediului ambiant este de 20°C

Capitolul 8

Norme de tehnica securitatii muncii

Normele de tehnica securitatii muncii specifice functionarii instalatiilor hidraulice sunt detreminate de sursele de pericol pe care il reprezinta manipularea unor lichide de lucru sub presiune, fierbinti, inflamabile sau toxice precum si de celelalte surse cu caracter general, legate de functionarea unor instalatii alimentate cu energie electrica, cu piese in miscare de translatie sau rotatie.

Pentru prevenirea accidentelor datorate alunecarii pe pardoseala pe care s-ar scurge lichidul de lucru se folosesc tevi pentru colectarea scurgerilor. In incaperile in care functioneaza sau se lucreaza la instalatii hidraulice se prevad pardosele antiderapante. In cazul scurgeriilor de lichide de lucru, pardoseala trebuie imedeat curatata.

La efectuarea operatiilor de intretinere sau de reparare este obligatorie oprirea instalatiei si deconectarea motorului de antrenare precum si depresurizarea instalatiei. Inainte de oprire, organele de lucru vor fi aduse intr-o pozitie nepericulasa. Aceasta se refera de exemplu la coborarea pe sol a sarcinilor, retragerea pistoanelor cilindrilor hidraulici intr-o pozitie in care tijele sunt descarcate de sarcini etc. Deconectarea motoarelor de antrenare se realizeaza prin intreruperea alimentarii de la retea a motoarelor electrice sau prin indepartarea cheii de contact la motoarele termice.

Depresurizarea instalatiei, inclusiv a acumulatorilor se realizeaza prin comutarea in gol a distribuitoarelor in spatele pozitiei de lucru, dereglarea supapelor de presiune sau desfacrea treptata a unui racord. La depresurizare se folosesc obligatoriu ochelari, manusi si paravane de protectie.

Pentru a preveni accidentele provocate de piesele in miscare, in mod obligatoriu, se vor pune aparatori dimensionate corespunzator, la intrarea carora instalatia sa opreste automat.

Toate locurile periculoase indiferent de stadiu sau in ce loc sa afla echipamentul vor fi ingradite si marcate cu placi avertizoare.

12


Pentru fiecare instalatie cu actionare hidraculica trebuie intocmite instructiuni precise de explorare, intretinere si de securitate a munci, intocmite de catre proiectant si completate de catre de catre unitatea ce exploateaza respectiva instalatie.

Respectarea documentatiei insotitoare a instalatiei este obligatorie pentru personalul ce o deserveste, raspunderea pentru nerespectarea fiind in totalitate a beneficiarului.

Respectarea tuturor normelor tehnice de securitate a muncii in vigiare in timpul executiei in inteprinderilor constructoare, in timpul montajului la beneficiar, in perioada punerilor in functiune precum si in timpul explorarii si a reparatiilor.

Personalul inteprinderilor care lucreaza la realizarea sau exploatarea instalatiilor va fi inzestrat cu tot echipamentul de protectie necesar conform normelor de tehnica securitatii in viguare in functie de locul de munca. Pentru operatoriicare lucreaza la reglarea aparatelor sub presiune se vor prevedea ecrane de protectie si se vor face instructaje speciale.

13

Proiectarea Unei Instalatii Hidraulice

Documents

Transcript of Proiectarea Unei Instalatii Hidraulice