PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE

“ Proiectarea didactica este procesul de anticipare a obiectivelor , continuturilor , metodelor si mijloacelor de invatare , a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se stabilesc intre toate aceste elemente in contextual unei modalitati specifice de organizare a activitatii didactice ( lectie , excursie didactica etc. ) . “ ( Mariana Momanu , 1998 : 206 ) Asemanator predarii altor discipline si in procesul predarii limbii romane , profesorul este obligat sa-si proiecteze , prin gandire si imaginatie anticipative , scopul ( finalitatea ) si obiectivele pe care le urmareste prin predarea obiectului pentru a obtine din partea elevilor performante concret observabile si masurabile . Scopul ii indica profesorului pentru ce elevul trebuie sa invete ceva si directia tuturor actiunilor intreprinse in procesul de invatare . Obiectivele desemneaza ce se incearca sa se obtina de la elev , mai exact , ce modificare a comportamentului sau se va produce prin invatarea unui anumit continut stiintific .Daca scopul arata directia instruirii , obiectivele exprima rezultatul ce doreste sa se obtina prin proiectare si realizarea unei activitati didactice . In functie de nivelul de la care privim procesul educational , distingem si obiectivele acestuia , ierarhizate de la general la particular si care ne ajuta in buna organizare a lectiilor . La un I nivel , cel mai general sic el mai sintetic , se situeaza obiectivele -cadru sau competentele generale care se stabilesc si se urmaresc prin intregul proces de invatamint pe o lunga perioada de timp ( ciclu de scolarizare ) La al II-lea nivel , - intermediar- se afla obiectivele de referinta sau competentele specifice disciplinei scolare , enuntate de obicei prin programa acelei discipline . La al III-lea nivel , care are caracter aplicativ , se realizeaza operationalizarea obiectivelor sau derivarea competentelor urmarite de catre profesor pe parcursul unui capitol din programa , al unei lectii sau , uneori , chiar al unei secvente dintr-o lectie . Dupa stabilirea obiectivelor operationale pentru un intreg capitol ( si care pot fi formulate o data cu intocmirea planificarilor calendaristice ) , profesorul va urmari indeplinirea obiectivelor operationale pe fiecare lectie , pana la epuizarea lor . Sistemul national educativ romanesc , insa a utilizat cu precadere si inca mai utilizeaza ceea ce specialistii denumesc hidden curriculum , curriculum cache sau , in traducere , “ curriculum ascuns “ . Aceasta inseamna ca , rareori ceea ce isi propun profesorii prin planificarile lor este transpus si in practica . Acest fenomen nu tine numai de vointa profesorului , ci si de nivelul de pregatire al clasei , care este presupus de professor , dar in realitate acesta poate sa fie mai scazut sau mai mare . De aceea , profesorul trebuie sa aiba in vedere reproiectarea acelor secvente care nu au fost atinse , pe de o parte , pentru clasele cu nivel scazut sip e de alta parte , pentru clasele foarte bune , proiectarea trebuie sa cuprinda activitati suplimentare cu grad de dificultate ridicat .

Modelul didacticist al proiectarii pedagogice

Acesta este caracterizat la nivelul care ne intereseaza si anume din perspective profesorului , prin urmatoarele trasaturi :

Este centrat pe continuturi sip e predarea de tip expozitiv ( expunerea , prelegerea, interogatia retorica etc. )

Continuturile sunt cele care impugn si isi subordoneaza obiectivele , metodologia si evaluarea didactica intr-o logica a “ invatamantului informativ “ .

Continuturile erau exclusiv academice , lipsite de finalitate practica si sociala intr-o proportie semnificativa .

Clasa este statica . Elevii lucreaza si raspund individual . Profesorul conduce intreaga activitate si o evalueaza . Se adreseaza memoriei de tip reproductive . Manualele sunt unice . Elevii nu au drept de decizie privind pregatirea lor , nici in scolile de cultura generala si

nici in licee .

Modelul curricular al proiectarii pedagogice Reforma invatamantului adduce ca noutate distincta modelul curricular al proiectarii pedagogice care se caracterizeaza si se deosebeste de cel didacticist prin aceea ca :

Este centrat pe obiective si predarea de tip interactiv ; Obiectivele sunt cele care impugn si isi subordoneaza continuturile , metodologia si

evaluarea intr-o logica a “ invatamantului formativ “ . Continuturile sunt mixte academice si cu finalitate imediata in practica sociala . Clasa este dinamica . Elevii lucreaza in echipe sau perechi . Profesorul este facilitator , moderator si persoana redusa . Activitatea este evaluate prin feed-back constructiv . Se adreseaza memoriei de tip creativ . Manualele sunt alternative si , deci , optionale sau la alegere . Elevii pot decide cu privire la ruta lor de pregatire .

Tipuri fundamentale de proiectare pedagogica

Proiectarea globala – care are drept rezultate :- Curriculum National- planurile cadru de invatamant- programele scolare

proiectarea secventiala – care are drept rezultate :- planificarea anuala si semestriala - proiectarea unitatilor de invatare - pregatirea lectiilor

Programa scolara de limba romana

furnizeaza informatii privind elementele obligatorii si cele la dispozitia profesorilor

se consult ape orizontala urmarind urmatoarea schema :

Obiective cadru/Competente generale Obiective de referinta/Competente specifice Activitati de invatare Continuturi Standarde curriculare de performanta .

Proiectarea activitatii anuale

Modele :M -1

Scoala……………………. Disciplina…………………………An scolar…………………. Manuale………………………….. ……………………………………Profesor………………………………………….

Clasa

Nr. de ore

Numarul deore anual cl. a

V-a175 ore

Clasa a VI-a140 ore

Clasaa VII-a140 ore

Clasaa VIII-a136 ore

Tot

al o

re p

e se

mes

tre

/ an

domeniul Sem I Sem II

Sem I Sem II

Sem I Sem II

Sem I Sem II

Limba si comunicareLiterature si

concepte operationale

Recapitulare si evaluare

- formativa- sumativa

-finalaTotal ore pe semestre / an

M-2Scoala………………………… Disciplina………………………………..Anul scolar……………………. Manuale………………………………… …………………………………………..Nr. ore prevazute ………………..

Profesor……………………………………………

Domeniul vizat in activitatea didactica Repartizarea orelor pe semestre Total ore pe anSem. I Sem. al II-lea

Literatura si concepte

operationale

Limba si comunicare

Recapitulare sievaluare

- formativa- sumativa ( teze )

- finala

Ore la dispozitiaprofesorului

Total ore pe semestre/an

Proiectarea activitatii semestriale

Model orientativ :

An de studiu…………………………………..Disciplina………………………………………Clasa………………………………………Obiective generale………………………………..Bibliografie……………………………………….

Obiectiveledisciplinei

Continutuldisciplinei

Repartizarea in timp

Tehnologia instruirii Evaluare

metode mijloace

Consiliul National pentru Curriculum propune si el un model de proiectare pedagogica , model care se opune vechii modelari prin mai multe elemente de noutate :

Scoala………………………………………

Disciplina………………………………………Invatator/Profesor………………………………..Clasa……………………………………………….Numar ore pe saptamana…………………………..Tip curriculum……………………………………….Anul de studiu…………………………………………..

Planificare calendaristica

Nr.crt.

Unitateadeinvatare

Obiective de referinta

Continuturi Numar de ore alocate

Saptamana Observatii

Observatie : Sub titlu de referinta trebuie sa notam si sem. si anul scolar afferent .De asemenea , proiectul se personalizeaza prin semnatura cadrului didactic conceptor .In acest table :

o Unitatea de invatare se indica prin titlul temelor stabilite de catre professor .o Obiectivele de referinta si competentele specifice se trec cu numerele lor din programa

scolara .o Continuturile selectate sunt cele extrase din lista de continuturi a programei .o Numarul de ore alocate se stabileste de catre professor in functie de experienta acestuia si

de nivelul de achititii al elevilor clasei .o Rubrica de observatii este necesara tocmai pentru ca da profesorului posibilitatea de a

intervene in pilotarea planificarii semestriale atunci cand considera ca se impune reglarea activitatii didactice .

Proiectarea unitatii didactice

Unitatea de invatare este un element de noutate absoluta a proiectarii curriculare . Ea este o veriga subordonata planificarii semestriale , dar supraordonata proiectarii unei lectii . Ea subsumeaza obiectivele de referinta/competentele specifice , continuturile de invatare , resursele didactice ( timp , materiale ) si evaluarea . De aceea , unitatea de invatare este prioritara ca importanta , proiectarea ei trebuind sa fie bine gandita . Exista niste pasi importanti care trebuie parcursi de catre professor pentru a obtine rezultate asteptate . CNC , prin Ghidul metodologic ( 2002 : 22 ) , propune urmatoarea structura pentru o unitate de invatare :

Scoala………………………………Disciplina…………………………….Clasa…………………………………Invatator/Profesor………………………..

Saptamana/anul…………………………….

Proiectul unitatii de invatare

Unitatea de invatare…………………………………Numarul de ore alocate………………………….

Continuturi( detalieri)

Obiective de referinta

Activitati de invatare

Resurse Evaluare

Proiectarea unitatii de invatare reprezinta detalierea procesului instructive educativ pana la unitatea de baza : lectia . Pastrand aceasta abordare , de la obiective de referinta spre continuturi , facem observatia importanta ca parcurgerea manualului nu mai este , in mod obligatoriu , lineara .

In ce scopVoi face ?

ce voi face ?

Cu ce voi face ?

Cum voi face ?

Cat s-a realizat ?

Identifica-reaobiective-lor

Selecta-reaContinu-turilor

Analiza resurselor

Determinarea activitati-lor de invatare

Stabilirea instrumen-telor de evaluare