PROIECT DIDACTIC

OBIECTUL: Limba şi literatura românăCLASA: a X-a SUBIECTUL LECŢIEI: Nichita Stănescu, „Cu o uşoară nostalgie”TIPUL LECŢIEI: însuşire a cunoştinţelorOBIECTIVE OPERATIONALE:

a) Obiective cognitive:La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili sa:

O1 - sa identifice tema si motivele existente in poezie;O2 - sa prezinte semnificatia titlului;O3 - sa recunoasca trasaturile liricii neomoderniste in configurarea poeziei, ilustrandu-le cu exemple;O4 - sa descopere principalele procedee artistice care dau expresivitate poezieiO5 - sa selecteze cuvintele si expresiile –cheie si sa determine semnificatia lorO6 - sa mentioneze doua elemente prin care sa evidentieze prezenta eului liric

b) Obiective afective:La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili sa:

O7 - să integreze noile informaţii în sistemul propriu de valori O8 - să aprecieze noile informaţii ca utile şi folositoare; O9 - sa fie dispusi sa recepteze noi informatii.

Strategii didactice: de tip dialogat bazate pe activitatea de grup si individuala a elevilor.

Metode şi procedee: conversaţia, problematizarea, lectura selectivă şi expresivă, lucrul cu manualul, demonstratia, explicatia, analiza literară.

Resurse materiale tabla, fise de lucru, manualul, fise cu citate.Forme de organizare a clasei: frontal, individual, pe grupe.Evaluare: observarea sistematică a elevilor, chestionare orală cu aprecieri prin calificative.Material bibliografic:

• Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, ediţie îngrijită şi prefaţă de Alexandru Condeescu, Editura Cartea Românească, 1985;• Nichita Stănescu, Îngerul cu o carte în mâini, antologie, studiu introductiv şi bibliografie de Alex. Ştefănescu• Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei, Editura Eminescu, 1990; • Adrian Costache, Florin Ioniţă, Adrian Săvoiu, Limba şi literatura română (manual pentru clasa a X-a), Editura Art;• Alex. Ştefănescu, Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), Editura Maşina de scris, 2005;• Iulian Boldea, Poezia neomodernistă, Editura Aula, 2005;• Daniel Dimitriu, Nichita Stănescu. Geneza poemului, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 1997• Ion Pop, Nichita Stănescu, Editura Albatros;• Nichita Stănescu. Poezii (texte comentate), antologie, tabel cronologic, prefaţă şi comentarii de Ştefania Mincu, Editura Albatros, 1987;• Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999;• Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2004.

Fişă cu citate

1. ,, Cred că vârsta de maximă revelaţie – cel puţin aşa cum s-a întâmplat cu mine, dar cred că nu numai cu mine – este aceea a adolescenţei, înţelegând nu în mod neapărat adolescenţa biologică, ci în sensul adolescenţei sufleteşti, care este ceva mai lungă decât cea biologică, a unei anumite naivităţi sufleteşti, care poate să ţină până la 30 de ani. [...] Cred că după această vârstă a adolescenţei nu mai vin noi revelaţii, nu mai apar decât foarte rar, în cazurile obsesive, dar cred că prelungirea în maturitate a acestor revelaţii constă în special în exprimarea lor.” (Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei)

2. ,,Tinereţea e cea mai dorită vârstă a omului! Şi-o doresc în egală măsură şi copiii şi bătrânii. Puterea de a gândi şi în cântec a omului îl face să poată fi un etern adolescent.” (Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei)

3. ,,Adolescenţa e mai mult decât vârsta speranţei, e vârsta încrederii, a acelei iluzii că lumea e în întregime a noastră şi noi suntem cu totul ai lumii.” (Daniel Dimitriu, Nichita Stănescu. Geneza poemului)

4. ,,Descoperind «vârsta de aur a dragostei», Nichita Stămnescu descoperă «vârsta de aur» a cuvântului şi, implicit a poeziei.” (Daniel Dimitriu, Nichita Stănescu. Geneza poemului)

5. ,,Se simte că poetul are mintea clară, că simţurile nu-i sunt uzate, că studiază cu mare curiozitate lumea din jur, că dispune de energia şi răbdarea de care e nevoie pentru a căuta «cuvântul ce exprimă adevărul», că este încă este, tânăr.” (Alex. Ştefănescu, Istoria literaturii române contemporane)

6. ,,Pentru a distinge limba folosită de el în poezie de limba propriu-zisă, Nichita Stănescu a inventat expresia limba poezească.[...] Cititorii trebuie, însă, să înţeleagă că Nichita Stănescu nu propune o reformă lingvistică pentru a fi adoptată în viaţa de zi cu zi, ci ne invită să intrăm în joc doar pentru scurtă vreme, atâta cât durează lectura poeziei lui.” (Alex. Ştefănescu, Studiu introductiv la volumul Îngerul cu o carte în mâini)

Evenimentelelecţiei

Obiective urmărite Conţinutul lecţiei Strategie didactică

Evaluare

1. Moment organizatoric

(1 min)

- Pregătirea clasei pentru lecţie- Notarea absenţelor

2. Actualizarea cunoştinţelor

(3 min)

- prezentarea neomodernismului

- Se prezintă, pe scurt, trăsăturile neomodernismului (pentru încadrarea scriitorului în contextul literaturii române)- Se enumeră volumele de poezii ale lui Nichita Stănescu

Conversaţia Aprecieri prin calificative

3. Captarea atenţiei pentru

lecţia nouă(2 min)

- Elevii primesc fişele cu citate şi sunt solicitaţi să le citească şi să le interpreteze• ,,Cred că vârsta de maximă revelaţie – cel puţin aşa cum s-a întâmplat cu mine, dar cred că nu numai cu mine – este aceea a adolescenţei, înţelegând nu în mod neapărat adolescenţa biologică, ci în sensul adolescenţei sufleteşti, care este ceva mai lungă decât cea biologică, a unei anumite naivităţi sufleteşti, care poate să ţină până la 30 de ani. [...] Cred că după această vârstă a adolescenţei nu mai vin noi revelaţii, nu mai apar decât foarte rar, în cazurile obsesive, dar cred că prelungirea în maturitate a acestor revelaţii constă în special în exprimarea lor.” (Nichita Stănescu)- legătura dintre citat şi poezie

Lectura selectivăConversaţia

Observarea sistematică a

elevilor

Chestionare orală cu

aprecieri prin calificative

4. Desfăşurarea lecţiei

(22 min)

- familiarizarea cu textul lui Nichita

Stănescu;- identificarea unor elemente specifice

pentru lirica lui Nichita Stănescu- identificarea şi

explicarea elementelor de compoziţie; rolul

acestora în exprimarea ideilor

- identificarea principalelor motive literare prezente în

- lectura poeziei Cu o uşoară nostalgie- exprimarea primei impresii după lectura textului; încadrarea poeziei în volum (O viziune a sentimentelor); ambiguitatea – trăsătura esenţială a operei lui Nichita Stănescu- exemplificarea campului semantic nostalgie- stabilirea temei poeziei – adolescenţa (,,vârsta de aur”);raportul adolescentului cu lumea; raportul omului cu timpul; identificarea unor structuri care să semnificative pentru tema (,,inimile noastre de hoinari”, ,,căutătorii pietrei filozofale”, ,,Clipele erau mari ca nişte lacuri”)- Exemplificarea temei adolescenţei prin alte poezii ale lui Nichita Stănescu.- Elevii sunt impartiti in 6 grupe si pirmesc fise ce contin sarcini de lucru pentru fiecare din cele trei catrene cele trei strofe.-Titlul – intră în relaţie cu ultimul vers al poeziei, care are o nuanţă de

Lectura expresivăConversaţia

Lectura selectivă

Observarea sistematică a

elevilor

Chestionare orală cu

aprecieri prin calificative

text- delimitarea

secvenţelor poetice

melancolie, devenind semnificativ pentru preferinţa poetului pentru adolescenţă; atenuarea sentimentului de tristeţe prin epitetul uşoară- Incipitul – primele două versuri – construit cu ajutorul anititezei (se-nsera – să lumineze); familiarizează cititorul cu o atmosferă specială; surprinde două fenomene simultan (întunericul-lumina; înserarea este momentul misterios, iar iluminarea este în plan interior)- Secvenţele poetice sunt corespunzătoare strofelor; se detaşează ultimul vers; fiecare secvenţă este concepută pentru a ilustra o idee poetică (prima secvenţă – dorinţa de cunoaştere, curiozitatea specifică vârstei; a doua secvenţă – naivitatea, deschiderea spre noutate; a treia secvenţă – perspectiva diferită a adolescentului asupra timpului; versul independent – conştientizarea trecerii timpului, a efemerităţii vârstei adolescenţei)- In prima strofa eul liric este ilustrat prin persoana I avand un caracter generic si desemnand o categorie de varsta (adolescentii) su cuplul de indragostiti, in srtofa a II-a se adreseaza oricarui tanar animat de inaltare spirituala prin persoana a II-a singular, in a treia strofa pluralul persoanei I sugereaza fie tineretea ca substantiv colectiv ce insumeaza o intreaga generatie, fie adultul constient de existenta sinelui de-atunci, care se reflecta in sufletul si gandul eului liric.

Analiza literară

Explicaţia

Conversaţia

Observarea sistematică a

elevilor

Chestionare orală cu

aprecieri prin calificative

5. Asigurarea feed-backului

(12 min)

- Concluzii- Se da ca activitate independenta / individuala rezolvarea unei fise de lucru.- Tema pentru acasă – eseul de la pagina 173 Realizeaza, in una-doua pagini, comentariul literar al poeziei Cu o usoara nostalgie, de Nichita Stanescu. Pentru puncte in plus, doritorii vor face la alegere unul dintre exercitiile 2 sau 4 de la pagina 173. - Notarea si aprecierea elevilor care au participat la lectie.