Proiect Unitate Model 1

6
Comisia de matematică și științe DOCUMENTELE PROFESORULUI Proiectarea unităţilor de învăţare Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare. Prin urmare, proiectarea la nivelul unităţii de învăţare apare ca o etapă fundamentală a demersului didactic. Unitatea de învăţare reprezintă în fapt activitatea didactică desfăşurată într-o perioadă determinată de timp, care are ca scop formarea la elevi a unui comportament specific generat prin integrarea unor competenţe specifice şi conţinuturi.. O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are următoarele caracteristici: - Determină formarea la elevi de valori şi atitudini generate prin integrarea unor competenţe specifice şi conţinuturi.. - Să fie coerentă din punct de vedere al activităţilor desfăşurate. - Unitară din punct de vedere tematic. - Desfăşurată sistematic şi continuu pe perioada stabilită prin planificare. - Finalizată prin evaluare. - Pentru stabilirea unităţilor de învăţare se parcurg următoarele etape: Se identifică temele majore din cadrul programei, teme care necesită evaluare sumativă. Se grupează în jurul acestor teme de conţinut şi competenţelor prevăzute în programă. Pentru a putea conduce la un demers didactic eficient, o unitate de învăţare nu trebuie să grupeze prea multe conţinuturi. De regulă, un număr de 3-7 lecţii este considerat optim pentru a depista din timp nivelul de achiziţii al elevului şi pentru a interveni adecvat înainte ca volumul de cunoştinţe ce trebuie recuperat să fie prea mare. Selectarea unităţilor de învăţare necesită anticiparea modului de organizare a acestora (cel puţin mental). În contextul noului curriculum, centrat pe competenţe specifice ce vizează învăţarea, este necesară proiectarea în avans a derulării la clasă a unităţilor de învăţare, pe baza unei succesiuni de secvenţe înlănţuite logic. Proiectul unei unităţi de învăţare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricaţie: Şcoala Profesor Disciplina Săptămâna / anul şcolar Clasa Proiectul unităţii de învăţare 1

description

unitate de invatare

Transcript of Proiect Unitate Model 1

Comisia de matematic i tiine

DOCUMENTELE PROFESORULUI

Proiectarea unitilor de nvare

Elementul generator al planificrii calendaristice este unitatea de nvare. Prin urmare, proiectarea la nivelul unitii de nvare apare ca o etap fundamental a demersului didactic.

Unitatea de nvare reprezint n fapt activitatea didactic desfurat ntr-o perioad determinat de timp, care are ca scop formarea la elevi a unui comportament specific generat prin integrarea unor competene specifice

i coninuturi..

O unitate de nvare reprezint o structur didactic deschis i flexibil, care are urmtoarele caracteristici:

- Determin formarea la elevi de valori i atitudini generate prin integrarea unor competene specifice i coninuturi..

- S fie coerent din punct de vedere al activitilor desfurate.

- Unitar din punct de vedere tematic.

- Desfurat sistematic i continuu pe perioada stabilit prin planificare.

- Finalizat prin evaluare.

- Pentru stabilirea unitilor de nvare se parcurg urmtoarele etape: Se identific temele majore din cadrul programei, teme care necesit evaluare sumativ.

Se grupeaz n jurul acestor teme de coninut i competenelor prevzute n program.

Pentru a putea conduce la un demers didactic eficient, o unitate de nvare nu trebuie s grupeze prea multe

coninuturi. De regul, un numr de 3-7 lecii este considerat optim pentru a depista din timp nivelul de achiziii al elevului i pentru a interveni adecvat nainte ca volumul de cunotine ce trebuie recuperat s fie prea mare.

Selectarea unitilor de nvare necesit anticiparea modului de organizare a acestora (cel puin mental).

n contextul noului curriculum, centrat pe competene specifice ce vizeaz nvarea, este necesar proiectarea n avans a derulrii la clas a unitilor de nvare, pe baza unei succesiuni de secvene nlnuite logic.

Proiectul unei uniti de nvare poate fi ntocmit pornind de la urmtoarea rubricaie:

coala

Profesor

Disciplina

Sptmna / anul colar

Clasa

Proiectul unitii de nvareUnitatea de nvare

Nr. ore alocate din care

Predare

: ore

Consolidare: ore

Evaluare

: ore

Coninuturi didactice(detalieri)Competene specificeActiviti de nvareResurseEvaluare

Pentru acest tabel:Coninuturi: apar inclusiv detalieri de coninut necesare n explicitarea anumitor parcursuri, respectiv n

cuplarea lor la baza proprie de cunoatere a elevilor.

Competene specifice: se trec numerele competenelor specifice din programa colar.Activiti de nvare: se trec activiti pe care profesorul le consider adecvate pentru atingerea competenelor specifice.Resurse: se trec specificri de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material didactic etc.

Evaluare: se menioneaz instrumentele sau modalitile de evaluare aplicate la clas.Fiecare unitate de nvare se ncheie cu evaluare sumativ.Secvenele avute n vedere n proiectarea unitilor de nvare sunt:

familiarizare

structurare

aplicare

Secvena de familiarizare presupune:

actualizarei) nseamn amintirea noiunilor de baz i comportamentelor operatorii necesare pentru nelegerea i prelucrarea noului coninut.

ii) Se poate realiza printr-o prob de evaluare iniial, prin antrenament mental pregtitor, fi de lucru cu exerciii pregtitoare.

problematizarea

i) nseamn oferirea unui pretext - problem motivantii) se poate realiza prin recurgerea la situaii - problem din viaa real.Secvena structurare presupune:

conceptualizare

i) nseamn descrierea i/sau definirea noiunilor noi.ii) se poate realiza prin identificare noiunilor ce apar din situaiile-problem analizate i caracterizarea acestora prin folosirea unui limbaj specific simplu i clar.

sistematizare

i) nseamn esenializarea unor observaii, identificarea unor algoritmi.ii) se poate realiza prin caracterizarea noilor noiuni n relaie cu alte noiuni, definite anterior.

Secvena aplicare presupune:

exersare direcionati) nseamn interpretarea unor concluzii, realizarea unor modele i generalizarea unor proprieti n scopul identificrii unor strategii de rezolvare.ii) se poate realiza prin aplicaii diverse, efectuate sub ndrumarea i supravegherea profesorului. transfer

i) nseamn aplicarea modelelor n contexte noi, variate.ii) se poate realiza prin identificarea legturilor cu alte domenii sau prin transferarea prin analogie a unor proprieti cunoscute.Organizarea unitii de nvare pe baza secvenelor enumerate mai sus conduce la organizarea leciilor n jurul unor activiti dominante, ceea ce genereaz diferenierea leciilor n funcie de secvena creia i aparin. Aceasta are cel puin dou avantaje. Pe o parte favorizeaz accesul elevului la demersul natural de formare a noiunilor. Pe de alt parte, datorit accentelor i a rolului diferit pe care l capt lecia, n funcie de etapa n care se afl n cadrul unitii de nvare, acest tip de organizare evit monotonia unor lecii care deruleaz la fel de-a lungul unui capitol.

De fapt, modelul propus se regsete n activitatea la catedr a multor profesori, prin experiena acumulat i structureaz predarea n acest mod. Noutatea const n aceea c modelul este urmrit sistematic n proiectarea i desfurarea activitii didactice.

PROIECTUL UNITII DE NVARE

CLASA : a VII a

UNITATEA DE NVARE : NUMERE RATIONALENUMR ORE ALOCATE : 9SPTMNA: S3 S8COMPETENE SPECIFICE :1, 2, 3, 4, 5, 6DETALIERI DE CONTINUTCOMP.

SPECIFICEACTIVITI DE NVARERESURSE

MATERIALE SI PROCEDURALEEVALUARE

Mulimea numerelor rationale

Reprezentarea pe axa a numerelor rationale

Opusul unui numr raional

Modulul unui numr raional1

Exerciii de reprezentare a numerelor

rationale pe axa ,recurgnd acolo unde este cazul la aproximri

Exerciii de recunoatere a opusului unui numr raional si de determinare a modulului unui numr raionalExplicaia

Conversaia

Exerciiul

Activitate frontala

1 orObservarea curenta a elevilor

Incluziunile N in Z in Q

Scrierea numerelor rationale sub forma zecimala sau fractionara

1

2 Exerciii de recunoatere a unor

numere naturale, ntregi sau rationale dintr-o mulime data

Exerciii de scriere a unui numr

raional in forme echivalente

Argumentarea orala a demersului de

rezolvare a unui exerciiu datExplicaia

Conversaia

Exerciiul

Activitate frontala si independenta

1 orChestionarea orala

Analiza rspunsurilor elevilor

Compararea numerelor rationale

Adunarea si scderea numerelor rationale

Proprietatile operaiei de adunare

3

5 Exerciii de calcul cu numere

rationale care conin adunri si scderi

Exerciii semnificative ,care sa scoat

in evidenta avantajele folosirii proprietilor operaiei de adunare

Exerciii de estimare a rezultatelor

unor adunri, scderi, nainte de efectuarea calcululuiExplicaia

Conversaia

Exerciiul

Activitate frontala

1 orObservarea sistematica a elevilor

Argumentarea rspunsurilor

Aprecieri verbale

nmulirea si mpartirea numerelor rationale

Proprietatile operaiei de nmulire

Ordinea efecturii operaiilor

3

5 Exerciii de calcul cu numere

rationale care conin nmuliri, mpriri, adunri , scderi, urmrind respectarea ordinii efecturii operaiilor

Exerciii semnificative ,care sa scoat

in evidenta avantajele folosirii proprietilor operaiei de nmulire

Argumentarea orala a demersului de

rezolvare a unui exerciiu dat

Redactarea corecta a rezolvrii unui

exerciiu dat

Compararea diferitor metode utilizate

in efectuarea unui calcul datRadical

Fisa de exerciii

Explicaia

Conversaia

Exerciiul

Modelarea

Activitate frontala si independenta

2 oreAnaliza rspunsurilor scrise ale elevilor

Argumentarea rspunsurilor

Puterea unui numr raional cu exponent numr ntreg

Reguli de calcul cu puteri3

5

6 Evidenierea legturii dintre o putere cu exponent negative si inversul unui numr

Calcule folosind att calculatorul de

buzunar cat si algoritmii nvai, punnd in evidenta eroarea datorata rotunjirilor

Argumentarea orala a demersului de rezolvare a unui exerciiu dat

Redactarea corecta a rezolvrii unui

exerciiu datFisa de exerciii

Explicaia

Conversaia

Exerciiul

Algoritmizarea

Activitate frontala si independenta

1 orObservarea sistematica a elevilor

Raportarea orala, prin sondaj, a rezultatelor scrise ale elevilor

Ordinea efecturii operaiilor si folosirea parantezelor2

3

4

5

6

Exerciii de calcul cu numere

rationale , urmrind respectarea ordinii efecturii operaiilor si folosirea corecta a parantezelor

Redactarea corecta a rezolvrii unui

exerciiu dat , cu argumentarea orala a demersului de rezolvare

Utilizarea unor metode variate in

rezolvriFisa de exerciii

Explicaia

Conversaia

Exerciiul

Algoritmizarea

Activitate frontala si independenta

2 ore

Cantitatea si calitatea observaiilor fcute

Analiza rspunsurilor scrise ale elevilor

Aprecieri verbale

Evaluare sumativ Exerciiul - 1 oraProba scris

4