proiect raport final 2009 Gavriluta.doc

CONSILIUL SUPREM PENTRU ŞTIINŢĂ ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂAL A.Ş.M

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie„Nicolae Testemiţanu”

Aprob AprobProrector Departamentul Conducătorul programuluiŞtiinţă al USMF „N. Testemiţanu” d.h.m., prof. universitar,prof. universitar Om emerit în ştiinţe______________V. Prisacari ___________ V. Ghicavîi

Nr. de înregistrare de stat:09.816.09.08F

RAPORT ŞTIINŢIFIC pe anul 2009

la proiectul „Noi uleiuri vegetale cu proprietăţi regeneratoare şi citoprotectoare”(contract de finanţare nr. 34/p)

la Programul de Stat „Elaborarea şi implementarea noilor preparate

farmaceutice în baza utilizării materiei prime locale”

termen de executare 1.01.09. – 31.12.09

Conducătorul proiectului,d. ş.m, conf. universitar, _____________Vadim Gavriluţa (semnătura)

Chişinău 2009

Notă explicativă

Programul de Stat „Elaborarea şi implementarea noilor preparate farmaceutice

în baza utilizării materiei prime locale” pentru anii 2009 – 2010

la tema: „Noi uleiuri vegetale cu proprietăţi regeneratoare şi citoprotectoare „

Conducător de program – profesor universitar V.Ghicavîi

Conducător de proiect conf.univ. Vadim Gavriluţa

Executorii:

V. Ghicavîi - Conducător program, consultant ştiinţific, categoria 20, profesor

universitar

Vadim Gavriluţa. – Conducător proiect, categoria 19, conferenţiar universitar

Lilia Podgurschi - Cercetător ştiinţific superior, categoria 19, lector superior

Elena Reuţchi - Cercetător ştiinţific, categoria 16, asistent universitar

Zinaida Cheptanaru - Cercetător ştiinţific, categoria 15, farmacist expert

Gheorghe Necula - Cercetător ştiinţific, categoria 8, laborant.

Vladimir Topciu- Cercetător ştiinţific stagier, categoria 13, rezident

Liuba Mitrofan – Cercetător ştiinţific stagier, categoria 13, rezident

Alexandru Ciocârlan - Cercetător ştiinţific, categoria 13, laborant

Stela Caraman - Cercetător ştiinţific, categoria 8, laborant

Becciev Parascovia - contabil

Durata perioadei de cercetare – ianuarie - decembrie 2009

Volumul cercetărilor efectuate – preconizate 120.000 (una sută două zeci mii

lei).

Rezultatele principale:

La etapa I A. „Achiziţionarea produselor farmaceutice: ulei din seminţe de

dovleac şi produsului farmaceutic asociat din ulei din seminţe de dovlec cu ulei

din seminţe de struguri, studierea componenţei şi proprietăţilor fizico-chimice a

lor, cercetarea toxicităţii şi inofensivităţii uleiului din seminţe de dovleac şi studiul

activităţii specifice a uleiului respectiv şi a produsului asociat”

Pentru a organiza achiziţionarea produsului farmaceutic: ulei din seminţe de

dovleac s-a întocmit un subcontract între USMF “ N. Testemiţanu” si Î.I. “ A.

Tomac”.

Determinarea parametrilor fizico-chimici, indiciilor organoleptici şi

ingredienţiilor activi a uleiului din seminţe de dovleac şi produsului asociat cu

ulei din seminţe de struguri au fost efectuate analize chimice a probelor de ulei

din seminţe de dovleac şi ulei din seminţe de struguri.

Au fost efectuate:

- Analiza gaz cromatografica (GC) şi cromatografie cu lichide (HPLC);

- Analiza indicilor de calitate;

- Analiza prin metoda de rezonanţă magnetică nucleară (RMN);

Analiza prin metoda spectroscopiei în infraroşu (IR).

Rezultale obţinute denotă o cantitate sporită de acizi gaşi şi în paricular de

acid linoleic, o cantitate mai mare de acizi graşi polinesaturaţi şi un conţinut înalt

de tacoferol în ambele uleiuri testate.

Tabel 1. Conţinutul de acizi graşi în probele de ulei analizate (% m/m).

N Acizi Ulei

graşisaturaţi (AGS)

graşimononesaturaţi

(AGMN)

graşipolinesaturaţi

(AGPN)1 din seminţe de struguri 10.31 15.91 73.783 din seminţe de dovleac 17.27 21.91 60.82

Tabel 2. Rezultatele analizei cromatografice cu lichide (HPLC) a

conţinutului de tocoferol (vitamina E) mg/100 g.

N Ulei Tocoferol1 din seminţe de struguri 53.453 din seminţe de dovleac 52.68

Tabel 3. Indici de calitate a probelor de ulei .

N Indice

Ulei

de aciditate(mg

KOH/g)

de saponificare(mg KOH/g)

de peroxid(miliechiv/kg)

Densitatea(g/cm3)

1 din seminţe de struguri

0.306 196.36 0.125 0.910212

3 din seminţe de dovleac

0.313 198.15 0.117 0.926248

Tabel 4. Rezultatele analizei gaz cromatografice (GC) a compoziţiei chimice

a uleiurilor grase (% m/m).

Conţinutul de acizi Ulei din ceminţe de

struguri

Ulei din seminţe de

dovleac

Miristinic (1:40) 0.06 0.09

Palmitic (16:0) 6.39 11.67

Palmitoleic (16:1) 0.11 0.11

Margaric (17:0) 0.07 0.08

Stearic (18:0) 3.66 4.62

Oleic (18:1) 15.8 21.49

Linoleic (18:2) 73.30 60.72

Linolenic (18:3) 0.48 0.10

Arahnic (20:0) 0.13 0.32

Gadoleic (20:1) - 0.31

Behenic (22:0) - 0.14

Lignoceric (24:0) - 0.35

Asocierea preconizată a uleiurilor date va permite obţinerea unui produs cu

un spectru mai larg de acizi graşi cu o cantitate considerabilă de tocoferoli.

Etapa I B. Cercetarea toxicităţii şi inofensivităţii uleiului din seminţe de

dovleac şi studiul activităţii specifice a uleiului respectiv şi a produsului asociat

(ulei din seminţe de dovleac cu ulei din seminţe din struguri).

Toxicitatea acută a fost studiată pe 24 şobolani albi hibrizi, în vârstă de 4

luni, cu greutatea de 160g în mediu. Sobolanii au fos repartizaţi în 4 loturi de

studiu identice (câte 6 indivizi în fiecare lot). Uleiul din seminţe de dovleac a fost

administrat în doză unică, pe cale orală prin sondă metalică, repartizat în 3 doze

admisibile adinistrării.

I lot – 5 ml ulei (doza maxim admisibilă pentru administrarea orală) ;

II lot – 2,5 ml ulei (doza medie)

III lot – 1 ml ulei (doza minimă)

IV lot – 5 ml sol fiziologică (lotul martor)

După administrarea uleiului, în prima zi şobolanii au fos supuşi

supravegherii continuie, apoi zilnic timp de 3 săptămâni a fost stabilit caracterul

activităţii motorii la şobolani, reactivitatea şobolanilor la excitanţii tactili, dolori,

sonori şi la lumină. A fost supravegheată starea învelişului pilos şi dermei,

culoarea mucoaselor, apreciată utilizarea alimentelor şi apei.

În rezultatul supravegherii au fost obţinute următoarele rezultate: Pe

perioada testării toxicităţii acute toate animalele au

ramas în veaţă. Modificări esenţiale in comportamenul

animalelor nu s-au observat, cu excepţia unei limitări

motorii la şobolanii din lotul I în primele minute după

administrarea uleiului de dovleac. Pe perioada

supravegherii reactivitatea la excitanţii externi a fost

adecvată la toţi şobolanii implicaţi în studiu. Starea

tegumentelor şi mucoaselor fara schimbări, alimentele şi apa a fost utilizată în

aceleaşi cantităţi în toate loturile.

Testarea proprietăţii cumulative şi toxicităţii cronice a uleiului din seminţe

de dovleac au fost efectuate pe 18 şobolani albi, în vârstă de 5 luni cu greutatea de

170g în mediu, repartizaţi în 3 louri identice (câte 6 animale în fiecare lot: 3 –

femele şi 3 - masculi). Uleiul din seminţe de dovleac a fost administrat pe cale

orală prin sondă, zilnic la aceiaşi oră, timp de o lună de zile, în următoarele doze:

Lotul I – 2,5 ml ulei;

Lotul II – 1 ml ulei;

Lotul III – 1 ml sol. fiziologică de NaCl de 0,9%.

La începutul studiului şi la sfârşit a fost colectat sângele pentru evidenţierea

modificărilor morfologice şi biochimice a formulei sagvine. Rezultatele

biochimice sanguine au fost înregistrate cu ajutorul analizatorului hematologic

automat, i-ar formula sângelui periferic – prin formarea frotiurilor şi citirea

ulterioară a lor la microscop. La sfârşitul testării o parte din animale au fost

sacrificate şi colectate organele pentru studiul macro- şi microscopic a lor.

Pe perioada studiului animalele au fost supuse supravegherilor zilnice cu

înregistrarea modificărilor de comportament, o dată în săptămână şobolanii au fost

cântăriţi pentru evidnţierea modificării ponderale a lor.

Rezultatele obţinute: Pe perioada studiului toate animalele au rămas în veaţă.

Modificări esenţiale de coportament la animalele supuse testării nu s-au

determinat, animalele se alimentau şi utilizau apa în aceleaşi cantităţi. Semne de

intoxicare tardivă a animalelor nu s–au determinat. În rezultatul testării masei

corporale a fost determinată o majorare sporită a greutăţii animalelor supuse

testării.

Analiza biochimică a sângelui nu a depistat modificari semnificative în

formula sangvină. Rezultatele obtinute sunt reprezentate în tabelele 1 - 2.

Tabelul 1

Rezultatele formulei sanguine periferice.

N. Elemenele sanguine La început de

studiu

La sfârşit de studiu

1. eritrocitele 9,16×106/ul 8,39×106/ul

2. leucocitele 22,3×103/ul 18,6×103/ul

3. trombocite 568×103/ul 621×103/ul

4. hemoglobina 17,4 g/dl 14,6 g/dl

5. hematocritul 47,3 % 44,4%

Tabelul 2

Rezultatele formulei leucocitare sanguine.

Perioada

colecării

nesegmentate segmentate limfocite monocite

La începutul studiului

2-3 18-20 71-73 6-7

La sfâritul studiului

1-2 16-17 72-74 6-8

Studiul macroscopic al organelor interne nu a stabilit modificări structurale:

ficatul de dimensiuni obişnuite, de culoare burnă cu greutatea de 15-16g, cordul

fără modificări semnificative. Rinichii şi pancreasul de culoare şi dimensiuni

obişnuite. Mucoasa stomacului de culoare roză, netedă fără depuneri patologice

vezibile. Pentru studiul microscopic organele selectate sunt prelucrate cu

formaldehidă de 5% pentru formarea micropreparatelor.

Studiul proprietăţilor dermatorezorbtive şi iritante a uleiului din seminţe

de dovleac a fost efectuat pe un lot de 10 şobolani albi cu greutatea de 170 – 180g.

Iniţial la animale a fost înlăturat învelişul pilos în regiunea interscapulară şi

ulterior în această regiune a fost picurat uleiul din seminţe de dovleac în cantitate

de 5 picaturi, timp de 2 săptămâni. Pe

perioada studiului au fost efectuate

supravegheri zilnice asupra

comportamentului animalelor până la şi

după picurarea uleiului testat.

Deasemenea au fost studiate regiunile

aplicăricări uleiului.

Rezultatele obţinute: Pe perioada

studiului efectuat toate animalele au rămas vii. Modificări ale comportamentului

nu s-au depistat. În regiunile aplicării uleiului a crescut un înveliş pilos neted şi

lucios. Tegumentelor din aceste regiuni sunt curate, de culoare pală-roză, fară

incluziuni patologice.

Studiul influenţei uleiului din seminţe de dovleac asupra funcţiei

reproductive a animalelor de laborator şi cercetarea acţiunii embriotoxice şi

teratogene a lui.

Sudiului au fost supuşi 18 sobolani albi hibrizi, repartizaţi în trei loturi

identice în raport de 2:4 (2 masculi şi 4 femele). Uleiul din seminţe de dovleac a

fost administrat zilnic, pe cale orală prin sondă, pe toată perioada gravităţii

femelelor în următoarele doze:

Lotul I – 2,5 ml ulei

Lotul II – 1 ml ulei

Lotul III – (lot martor).

În perioada testării animalele au fost supuse supravegherilor zilnice a

comportamentului cu înregisrare masei corporale. Aprecierea rezultatelor s-au

efectuat în perioada antinatală şi postnatală a embrionilor. În ambele perioade

embrionii animalelor au fost supuşi examenului extern cu evidenţierea anomaliilor

de dezvoltare.

La a 20 zi a gavităţii femelelor o pate din ele au fost sacrificate pentru

studiul dezvoltării antinatale a embrionilor, altă parte au fost lasate pentru

cercetatea feţilor şi supravegherea dezvoltării lor în perioada postnatală.

Rezultatele obţinute: În rezultatul

cercetărilor efectuate nu au fost determinate

anomalii externe de dezvoltare a feţilor în

perioada antenatală cât şi cea postnatală.

Experienţele efectuate permit stabilirea următoarelor concluzii:

1. Uleiurile din seminţe de dovleac şi din seminţe de struguri supuse

cercetării sunt produse cu un conţinut bogat de acizi graşi polinesaturaţi,

tocoferol şi ingredienţi activi;

2. Administrat în dozele studiate uleiul din seminţe de dovleac nu cumulează

în organismul animalelor de laborator şi nu posedă toxicitate;

3. Uleiul din seminţe de dovleac nu influenţează reproducivitatea animalelor

de laborator şi nici dezvoltarea anti- şi postnatală a urmaşilor lor;

4. Asocierea uleiurilor supuse studiului vor permite obţinerea unui produs

biologic cu un spectru larg de ingredienţi activi.

1.2.5 Studiul acţiunii cancerogene a uleiului de dovleac.

Testarea proprietăţilor cancerogene a fost efectuat în conformitate cu

recomandările metodice „Îndrumarul pentru studiul experimental (preclinic) al

substanţelor farmacologice noi” Habriev R. U., Moscova, 2005.

Studiul a fost efectuate pe 80 şobolani albi hibrizi, cu vârstă de 6 luni, cu

masa corporală de 180 - 190g. Animalele au fost repartizate în 4 loturi egale (câte

20 animale în fiecare lot, 10 masculi şi 10 femele). Întreţinerea animalelor incluşi

in experienţă au fost menţinute în limetele condiţiilor de vivariu. Uleiul a fost

administrat intern prin sondă, zilnic timp de 3 luni. Animalelor din lotul I, uleiul

de dovleac a fost administrat în doză de 3 ml. Celor din lotul doi uleiul a fost

administrat în doză de 1,5 ml. Animalelor din lotul III uleiul a fost administrat în

doză de 1 ml. Animalelor din lotul IV (lot martor) a fost administrată soluţia

fiziologică în doze de 3 ml.

Pe parcursul experienţei, animalele au fost supuse observărilor zilnice cu

înregistrarea modificărilor de comportament şi a stării generale, masei corporale.

La finele experienţei animalele au fost sacrificate şi colectate organele

interne (ficat, plămâni, cord, rinichi, pancreas) pentru studiul macro- şi

microscopic a lor.

Rezultatele obţinute:

Pe parcursul experienţei toate animalele au rămas in veaţă. Modificări ale

comportamentului şi stării generale a animalelor supuse testării nu s-au

determinat. Animalele au adăugat în pondere în medu cu 25g.

Examenul macroscopic al organelor interne nu a depistat modificări

morfologice a ţesuturilor studiate.

Ficatul de dimensiuni obişnuite cu masă de 14g. La palpare de consistenţă

moale. Sprafaţa netedă, de culoarea brună fără modificări vizibile. Pe secţiune

desenul hepatic omogen, fară semne de atipism celular.

Plămânii de dimensiuni obişnuite, de culoare roz-pală. În secţiune desenul

păstrat, omogen de culoare fină – roză.

La comprimare se elimină un lichid semiranstarent în cantităţi mici.

Rinichii cu o structură compactă sub formă de bob, de culoare ruşu-

cafeniu, de dimensiuni 15/10/9mm. Pe secţiune bine se vizualizeaţă straturile

cortical şi medular a lui. Modificări atipice nu se observă. Papila renală bine

dezvoltat, mucuasa bazinetelor de culoare pală –roză. Se decapsulează uşor.

Pancreasul de dimensiuni obişnuite, la secţiune parenchimul este omogen. Cordul

fara midifică vizibile.

Studiul microscopiilor organelor interne nu a depistat modificări în structura

şi parenchimul acestora. La animalele supuse studiului la nivelul ficatului,

rinichiului, cordului, plămânilor şi pancresului se determină numai o stază venoasă

neânsemnată. Proliferări celulare şi modificări structurale nu sau determinat

Etapa II. A) Studiul influenţei uleiului din seminţe de dovleac şi produsului

farmaceutic asociat asupra instalării şi evoluţiei unor maladii şi stări patologice

în experienţă.

2. STUDIUL ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE AL ULEIULUI DE

DOVLEAC

2.1 Determinarea influenţei uleiului din seminţe de dovleac şi produsului

asociat (ulei de dovleaс + ulei din seminţe de struguri) asupra proceselor de

regenerare în tratmentul plăgilor modelate experimental la animalele de

laborator.

Material şi metodă:

Studiul a fost efectuat după metoda lui Cabac C. C. În experienţă au fost

incluşi 40 de şobolani alibi hibrizi, cu vârstă de 7 luni şi masa corporală de 180 –

200g.

Preventiv în regiunea interscapulară a fost înlăturat învelişul pilos. Pentru

modelarea plăgilor în această regiune a fost efectuată anestezia locală cu soluţie de

lidocaină de 1 %. Pentru anestezia locală a fost administrată lidocaina în volum de

0,5 ml. Peste 2 minute a fost modelată o plagă de 10 mm2, cu înlăturarea pielei şi

puţin ţesut muscular. După modelarea plăgilor animalele au fost repartizate în 4

loturi egale (câte 10 în fiecare). Animalelor din I lot nu a fost administrat nici un

unguent. Acest lot a servit martor. Animalelor din lotul II în regiunea plăgilor a

fost administrat uleiul de cătină (lot comparativ), animalelor din lotul III a fost

administart uleiul de dovleac, i-ar celor din lotul IV – ulei de dovlea +ulei de

seminţe de struguri (în proporţie de 1:1). Uleiurile au fost administrate de două ori

pe zi.

Aprecierea eficacităţii utilizării uleiului asupra proceselor de regenerare a

plăgilor a fost determinată după timpul de cădere a crustelor primare şi secundare,

dimensiunile plăgilor, durata de regenerare a plăgilor şi calitatea formării

cicatriciului.


În rezultatul observărilor zilnice a fost stabilit, că suprafeţe plăgilor se

acoperă cu o crustă subţire începând cu a doua zi de tratament cu uleiurile

cercetate. Deosebiri particulare de grup la acest nivel nu s-au determinat. La a 4 zi

de tratament s-a observat o formare mai exprimată a crustelor în loturile III şi IV

tratate cu uleiul de dovleac şi produsul ulei de dovlec + ulei din seminţe de

struguri. Mai puţi exprimate au fost crustele în lotul II tratate cu ulei de cătină. De

asemenea crustele din aceste grupe au fost mai netede comprativ cu lotul martor.

Primele crustelor au căzut mai precoce în loturi tratate cu ulei de dovleac şi

produsul asociat din uleiuri începând cu ziua 6 de tratament. În lotul II (tratat cu

ulei de cătină) căderea crustelor a început la a 6 zi, însă in cantităţi mai mici. În

lotul martor crustele au început să cadă la a 8 zi de tratament. Rezultatele căderii

cruselor sunt prezentate în tabel

lotul Nr. de animale

zilele şi numărul de cruste căzute6 7 8 9 10 11

I 10 2 5 7 9 10II 10 2 4 8 10III 10 4 6 10IV 10 6 9 10

Lotul I Lotul II

Lotul III Lotul IV

Căderea crustelor secundare cu epitelizarea plăgilor a avut loc mai precoce

deasemenea în loturile tratate cu ulei de dovleac şi produsul asociat.

După căderea crustelor cele mai mici plăgi au fost determinate la şobolanii

din lotul IV trataţi cu produsul asociat. Dimensiunile plăgilor nu depăşea (0,2 сm2

± 0,1сm2). Pe locul doi după dimensiunile plăgilor sau aflat şobolanii din lotul III

trataţi cu ulei de dovlec şi locul trei – şobolanii trataţi cu ulei din cătină. La

şobolanii din lotul martor crustele au persistat un timp mai lung după căderea

rărora s-au depistat plăgi mai profunde şi cu mărginile neregulate.

Epitelizarea definitivă în loturile tratate cu uleiurile de cătină a avut loc mai

precoce cu 3 zile comparativ cu lotul martor, i-ar epitelizarea definitivă în loturile

tratate cu ulei de dovleac şi produsul asociat a avut loc mai precoce cu 5 zile

comparativ cu lotul martor.

Concluzie: Uleiul de dovlec şi produsul asociat (ulei de dovleaс + ulei din

seminţe de struguri) intensifică procesele de regenerare mai evident comparativ cu

lotul tratat cu ulei din cătină şi loul martor.


asociat (ulei de dovleaс + ulei din seminţe de struguri) asupra proceselor de

regenerare în tratmentul conbustiilor modelate experimental la animalele de

laborator.


Studiul a fost efectuat pe 30 şobolani alibi hibrizi, cu vârstă de 8 luni şi

masa corporală de 200 – 220g.

Preventiv în regiunea interscapulară a fost înlăturat învelişul pilos. Pentru

modelarea combustiilor în această regiune a fost efectuată anestezia locală cu

soluţie de lidocaină de 1 %. Pentru anestezia locală a fost administrată lidocaina în

volum de 0,5 ml. Combustiile au fost efectuate cu ajutorul dispozitivului pentru

modelarea experimentală a combustiilor. Pentru obţinerea combustiilor de aceleaşi

grad au fost utilizaţi parametrii următori:

- temperatura suprafeţei de contact- 150°C

- durata de expoziţie – 4 secunde.

După modelarea combustiilor animalele au fost repartizate în 3 loturi egale

(câte 10 în fiecare). Animalelor din I lot nu a fost administrat nici un ulei. Acest

lot a servit martor. Animalelor din lotul II a fost administart uleiul de dovleac, i-ar

celor din lotul III – ulei de dovleac +ulei de seminţe de struguri în proporţie de

1:1). Uleiurile au fost administrate de două ori pe zi (dimineaţa şi seara).

Aprecierea eficacităţii utilizării uleiului asupra proceselor de regenerare a

combustiilor a fost determinată după timpul de cădere a crustelor primare şi

secundare, dimensiunile plăgilor după căderea crustelor, durata de regenerare a

plăgilor combustionale şi calitatea formării cicatriciului.


În rezultatul observărilor zilnice a fost stabilit, că suprafeţe combustiilor se

acoperă cu o crustă subţire începând cu a doua zi de tratament cu uleiurile

cercetate. Deosebiri particulare de grup la acest nivel nu s-au deerminat. La a 5 zi

de tratament s-a observat o formare mai exprimată a crustelor în loturile II şi III

tratate cu uleiul de dovleac şi produsul (ulei de dovlec + ulei din seminţe de

struguri). Hiperemia ţesuturilor adiacente şi tumefacţia au scăzut esenţial.

La şobolanii din lotul martor persistă hiperemia ţesuturilor adiacente şi tumefacţia.

Primele crustelor au căzut mai precoce în loturi tratate cu ulei de dovleac şi

produsul asociat din uleiuri începând cu ziua 7 de tratament. În lotul martor

crustele secundare au început să cadă la a 10 zi de tratament. Rezultatele căderii

definitive a cruselor sunt prezentate în tabel

Rezultatele căderii cruselor sunt prezentate în tabel

lotul Nr. de animale

zilele şi numărul de cruste căzute7 8 9 10 11 12

I 10 4 4II 10 1 4 8 10III 10 2 6 10

După căderea primelor cruste în loturile tratate cu uleiuri s-au depistat nişte

plăgi de dimensiuni în mediu de 0,5 cm2 puţin mai superficiale în lotul tratat cu

produsul asociat (ulei din seminţe de struguri + ulei din seminţe de dovleac). La

sobolanii din lotul martor păgile după dimensiuni depăşeau 0,7cm2.

Căderea crustelor secundare mai precoce s-a început în lotul tratat cu

produsul asociat (ulei din seminţe de struguri + ulei din seminţe de dovleac). Cu 2

zile mai târziu au început să cadă şi crustele din lotul tratat cu ulei din seminţe de

dovleac. Căderea crustelor secundare în lotul martor s-a determinat cu 5 zile mai

târziu comparativ cu lotul tratat cu produsul asociat.

După căderea crustelor cele mai mici plăgi s-au evidenţiat în lotul tratat cu

produsul asociat (≈ 0,1cm2). Rezultate putin mai inferioare au fost obţinute în lotul

tratat cu ulei din seminţe de dovleac În lotul martor dimensiunile plăgilor prevala

0,4 cm2.

După epitelizarea completă a plăgilor în loturile tratate cu ulei din seminţe

de dovleac s-a format un cicatriciu punctiform.

Concluzie: Uleiul din seminţe de dovlec şi produsul asociat (ulei din seminţe de

dovleac + ulei din seminţe de struguri) intensifică procesele de regenerare a

combustiilor. Rezultate mai evidente au fost obţinute în lotul tratat cu produsul

asociat (ulei din seminţe de dovleac + ulei din seminţe de struguri).

2.3 Aprecierea eficacităţii utilizării uleiului din seminţe de dovleac şi

produsului asociat (ulei din seminţe de dovleac +

ulei din seminţe de struguri) în tratamentul

ulcerelor gastrice modelate la animalele de laborator.

Scopul studiului este în aprecierea proprietăţilor regenerative a uleiurilor

susnumite.


Cercetările au fost efectuate pe 30 şobolani albi hibrizi, în vârstă de 8 luni,

cu masa corporală de 160 – 170g. Animalele preventiv au fost separate în 3 loturi

egale (câte 10 animale în fiecare, 5 femele şi 5 masculi). Anterior cu 16 ore până

la inducerea ulcerelor, animalele au fost lipsite de apă, alimente şi rumeguşul

utilizat în calitate de aşternut. Modelarea ulcerelor la animalele de laborator s-a

efectuiat prin administrarea unică endogastrală, cu ajutorul sondei, a

indometacinei în doză de 20 mg/kg. Verificarea inducerii ulcerelor s - a efectuat, peste 24

ore, prin determinarea leziunilor mucoasei gastrice la câte doi şobolani din fiecare lot.

Loturile de

şobolani

Masa medie

(g)

pH* Aprecierea mucoasei gastrice

I 167 3-4 Hiperemia mucoasei gastrice. Prezenţa

ulcerelor (în număr de 5 de diametrul

între 2 – 3 mm).

II 168 3-4 Hiperemia mucoasei gastrice. Prezenţa


între 2 – 3 mm).

III 168 3-4 Hiperemia mucoasei gastrice. Prezenţa


între 3 mm).

pH – a fost determinat cu ajutorul indicatorilor specifici.

După verificarea prezenţei ulcerelor,

anmalelor din lotul I a fost administrat

endogastral uleiul din seminţe de dovleac,

în doză de 0,4 ml. Celor din lotul II a fost

administrat endogastral uleiul din seminţe

de struguri asociat cu ulei din seminţe de

dovleaс în proporţie de 1:1 în aceiaşi doză

(0,4 ml). Şobolanilor din lotul III a fost

administrat endogastral 0,4 ml soluţie de

NaCl de 0,9% (lot martor).

Uleiurile şi soluţia fiziologică au fost administrate zilnic la aceiaşi oră timp

de 10 zile. Aprecierea eficacităţii utilizării uleiurilor s-a efectuat la a 5- a şi 10 - a

zi de administrarea a lor. Au fost apreciate:

- dimensiunile ulcerelor şi gradul de involuţie a lor;

- starea mucoasei gastrice;

- timpul de formare a cicatriciilor şi gradul de dezvoltare a lor.


După 5 zile de administrare a uleiurilor a-u fost sacrificate câte 4 animale

din fiecare lot şi apreciată evoluţia ulcerelor. Rezultatele sunt exprimate în tabelele

corespunzătoare loturilor.

Rezultatele evoluţiei ulcerelor în lotul I (tratate cu ulei din seminţe de dovleac)

Nr. şobolanilor

1 2 3 4

Genul ♀ ♀ ♂ ♂Masa (g) 174 168 164 158

pH 5-6 4-5 4-5 4-5Aprecierea mucoasei gastrice

Mucoasa de culoare roză, sunt prezente 2 ulcere

de 2 mm în Ø. Se evidenţiază

proces de cicatrizare activă

Mucoasa de culoare roză, este prezent un ulcer de 2 mm în Ø. Se evidenţiază








Ulcere gastrice după inducere

Rezultatele evoluţiei ulcerelor în lotul II (tratate cu ulei din seminţe de dovleac

asociat cu ulei din seminţe de struguri în proporţie de 1:1).

Nr. şobolanilor

1 2 3 4

Genul ♀ ♀ ♂ ♂Masa (g) 157 155 167 163


Mucoasa de culoare roză, sunt prezente 3 ulcere de 1-2 mm în Ø. Se evidenţiază


Mucoasa de culoare roză, este prezent 2 ulcerede 2 mm în Ø. Se evidenţiază






Rezultatele evoluţiei ulcerelor în lotul III (lotul martor, administrată soluţia NaCl

de 0,9%).

Nr. şobolanilor

1 2 3 4

Genul ♀ ♀ ♂ ♂Masa (g) 170 157 160 175


Hiperemia mucoasei, relieful

neted, sunt prezente 3 ulcere de 1-2 mm în Ø. Se evidenţiază

proces de cicatrizare pasiv


neted, sunt prezente 4 ulcerede 1-2 mm în Ø. Se evidenţiază



neted, sunt prezente 4 ulcere




neted, sunt prezente 3 ulcerede 2-3 mm în Ø. Se evidenţiază


După 5 zile de administrare a uleiurilor cercetate se determină o regenerare

sporită a proceselor ulceroase la şobolanii din loturile tratate cu uleiurile supuse

testărilor fiind mai evidentă la cei trataţi cu produsul asociat (ulei din seminţe de

struguri + ulei din seminţe de dovleac). În aceste loturi a dispărut hiperemia s-au

micşorat ulcerele, se evidenţiază o tendinţă de epitelizare a lor. La şobolanii din

lotul martor regenerarea şi epitelizarea ulcerelor este retardată.

După 10 zile de administrare a uleiurilor, a-u fost sacrificate următoarele 4

animale din fiecare lot şi apreciată evoluţia ulcerelor. Stomacurile animalelor au

fost rezectate longitudinal pe traseul curburii mari şi spălate cu soluţie fiziologică

Rezultatele sunt exprimate în tabelele corespunzătoare loturilor.

Rezultatele evoluţiei ulcerelor în lotul I (tratate cu ulei din seminţe de dovleac)

Nr. şobolanilor

1 2 3 4

Genul ♀ ♀ ♂ ♂Masa (g) 165 170 173 168

pH 5-6 5 5 5Aprecierea mucoasei gastrice

Mucoasa de culoare roză, ulcere nu se determină

Mucoasa de culoare roză,

urme de ulcere cicatrizate


Mucoasa de culoare roză,

urme de ulcere cicatrizate

Rezultatele evoluţiei ulcerelor în lotul II (tratate cu ulei din seminţe de dovleac

asociat cu ulei din seminţe de struguri în proporţie de 1:1).

Nr. şobolanilor

1 2 3 4

Genul ♀ ♀ ♂ ♂Masa (g) 160 161 165 163

pH 3-4 3-4 4 4Aprecierea mucoasei gastrice





Rezultatele evoluţiei ulcerelor în lotul III (lotul martor, administrată soluţia NaCl

de 0,9%).

Nr. şobolanilor

1 2 3 4

Genul ♀ ♀ ♂ ♂Masa (g) 174 168 170 168

pH 4 5 4-5 4-5Aprecierea mucoasei gastrice


neted, sunt prezente 2 ulcere de 1-2 mm în Ø. Se evidenţiază

proces de cicatrizare


neted, sunt prezente 1 ulcerde 1-2 mm în Ø. Se evidenţiază



neted, sunt prezente 2 ulcere




neted, sunt prezente 1 ulcerde 2-3 mm în Ø. Se evidenţiază


În rezultatul examinării mucoasei stomacale după

10 zile de la administrarea uleiurilor, din loturile II

şi III a fost determinată o epitelizare totală a

ulcerelor. Examenul macroscopic nu a evidenţiat

cicatricii pe mucoasa stomacală la animalele din

loturile respective.

Cea mai favorabilă stare a mucoasei s-a depistat la

şobolanii din lotul II trataţi cu produsul asociat (ulei

din seminţe de struguri + ulei din seminţe de

dovleac).

Concluzie: Uleiul din seminţe de dovleac şi produsul asociat (ulei din seminţe de

dovleac cu ulei din seminţe de struguri) intensifică procesele de regenerare a

ulcerelor gastrice provocate experimental (prin administrarea la animalele de

laborator a indometacinei în doză de 20 mg/kg) .


asociat (ulei din seminţe de dovleac cu ulei din seminţe de struguri) asupra

dezvoltării procesului inflamator exudativ provocat experimental la

animalele de laborator.


În experienţă au fost incluşi 30 şobolani albi hibrizi în vârstă de 8 luni cu

masa corporală între 180 – 200g. Animalele au fost repartizate în trei loturi egale

(câte 10 în fiecare). Reacţia inflamatorie acută a fost reprodusă prin administrarea

subplantară la şobolani a soluţiei de 2% formaldehidă în doză de 0,1ml. Preventiv,

până la inducerea procesului inflamator, uleurile au fost aplicate prin fricţiune pe

laba şobolanilor, mai apoi a fost aplicat, pentru 1 oră, un pansament impregnat cu

uleiurile sus numite. Animalelor din lotul I a fost aplicat uleiul din seminţe de

dovleac, animalelor din lotul II – produsul asociat din uleiurile respective. Lotul

III de animale a servit lot martor nefiind prelucrat cu nici un tip de ulei. După ora

de pansament a fost adminisrată soluţia de formaldehidă de 2% în volumul stabilit

Lotul III mucoasa gastrică după 10 zile

în regiunea subplantară a labelor de animale prelucrate preventiv. Aprecierea

rezultatelor a fost efectuată în dependenţă de gradul de apariţie a exudatului

inflamator în regiunea acestor labe de şobolani şi în dependenţă de durata de

menţinere a lui. Aprecierea volumului exudatului a fost efectuat prin întroducerea

labelor de şobolani până la nivelul articulaţiilor în cilindrul cu apă gradat.

Aprecierea volumului apei a fost efectuat după 3, 12, 24, 48 şi 72 ore de la

administrare a soluţiei de formaldehidă.

Rezultatele obţinute: În rezultatul inoculării soluţiei de formaldehidă de 2%

în volum de 0,1 ml a apărut inflamaţia exudativă la toate animalele incluse în

experienţă (lotul I, II, III). Gradul de manifestare a exudatului de asemenea nu se

diferenţia în dependenţă de lot.

Concluzie: Uleiurile supuse testării slab influenţează asupra apariţiei

proceselor exudative ale inflamaţiilor provocate de substanţe chimice la animalele

de laborator.

2.5 Testarea activităţii antimicrobiene „in vitro” a uleiurilor din seminţe de

dovleac şi produsului asociat (ulei din seminţe de struguri cu ulei din seminţe

de dovleac).

Activitatea antimicrobiană a uleiului din seminţe de dovleac şi produsului

combinat (ulei din seminţe de dovleac cu ulei din seminţe de sruguri) a fost testată

faţă de: S. aureus ATSS 12600; S. aureus ATSS 25923, E. coli ATCC 25922, P.

aeruginosae ATCC 27853 şi C. albicans ATCC 0231.

Pentru testarea efectului bactericid a fost aplicată metoda antibioticogramei

difuzimetrice. În placa Petri cu diametrul de 15 cm, a fost turnat mediul solid

Mueller-Hinton 85 ml pentru a realiza un strat de maximum 5 mm grosime perfect

uniform. Suprafaţa plăcii a fost însămânţată prin inundare cu suspensie microbiană

(20 mii celule microbiene/ml). Au fost practicate godeuri cu diametrul de 8 mm şi

adâncimea de 5 mm, cu un dispozitiv steril de unică folosinţă, care a îndepărtat

bucăţile de mediu decupate şi excesul de inocul. În godeuri au fost plasate

uleiurile. În acest fel, fiecare substanţă testată are o zonă proprie de min. 30 mm

pentru formarea zonei de inhibiţie măsurabilă. Măsurarea a fost efectuată cu rigla

milimetrică.

Rezultatele de sensibilitate au fost citite după 24 şi 48 ore de incubare şi

după păstrarea la temperatura camerei acelaşi timp cu estimarea rezultatelor după

24 şi 48 ore, pentru a urmări efectul în timp.


Tabelul 1

Acţiunea antibacteriană şi antifungică a preparatelor testate

Nr. Uleiurile testate S. aureus P. aeruginosae E. Coli C. albicans

1. Ulei din seminţe de

dovleac

-

(5mm)

+

(7mm)- -

2 Ulei din seminţe de

sruguri

-

(4mm)

+

(5mm)- -

Foarte sensibili +++ (zonă de incubaţie> 12 mm)

Sesibilitate moderată ++ (zonă de incubaţie 9 - 12 mm)

Sensbilitate mică + (zonă de incubaţie 6 - 9 mm)

Insensibil - (zonă de incubaţie < 6 mm)

Concluzie: Substanţele testate au prezentat o activitate bactericidă selectivă

faţă de tulpinile bacteriene testate, fiind active asupra tulpinilor de S. aureus şi P.

aeruginosae şi inactive asupra tulpinelor de E. Coli şi C. albicans.

Etapa II. B) Întocmirea actelor normativ-analitice:

În cadrul proiectului au fost realizate:

- Monografia farmacopeică pentru produsul Regesan (ulei din seminţe de

struguri) (necesară pentru reînregistrarea produsului)

- Regulament tehnologic de condiţionare pentru produsul Regesan (ulei din

seminţe de struguri) (necesar pentru reînregistrarea produsului)

- Monografia farmacopeică temporară pentru ulei din seminţe de dovleac

- Regulament tehnologic de condiţionare pentru ulei din seminţe de dovleac

În baza rezultatelor obţinute sunt pregătite dosarele cu materialele cercetărilor

preclinice, instrucţiunile pentru utilizare şi programele pentru evaluările clinice a

uleiului din seminţe de dovleac şi produsului asociat (ulei din seminţe de struguri +

ulei din seminţe de dovleac).

În baza rezultatelor obţinute în acest an pe marginea proiectului „Noi uleiuri

vegetale cu proprietăţi regeneratoare şi citoprotectoare „ au fost publicate 4

articole ştiinţifice recenzate la congrese şi conferinţe naţionale şi internaţionale.

În baza Programului de Stat „Elaborarea şi implimentarea noilor

preparate farmaceutice în baza utilizării materiei prime locale” a fost susţinută

teza de doctor în medicină „Aspecte de utilizare a uleiului din seminţe de

struguri în tratamentul complex al ulcerului duodenal”.

Autorii:

Competitor: Lilia Podgurschi - asistent universitar la catedra farmacologie şi

farmacologie clinică.

Conducător ştiinţific: Victor Ghicavîi – d. h. ş. m., profesor universitar

proiect raport final 2009 Gavriluta.doc

Documents

Transcript of proiect raport final 2009 Gavriluta.doc