Proiect raport anual PNR_ian. 2013 anual PNR... · Web viewAnaliza funcţională are rolul de a...

RAPORT ANUAL PRIVIND IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI NAŢIONAL DE REFORMĂ 2011-2013

15 martie 2013

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR..............................................................................................3

REZUMAT...................................................................................................................4

INTRODUCERE.........................................................................................................8

1. EVOLUŢII MACROECONOMICE RECENTE..............................................9

2. SUPRAVEGHEREA MACRO-ECONOMICĂ..............................................10

3. REFORME PRIORITARE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU.....................17

3.1 CREŞTEREA EFICIENŢEI ŞI TRANSPARENŢEI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE...............17

3.2 ÎMBUNĂTĂŢIREA MEDIULUI DE AFACERI............................................................37

4. OBIECTIVE NAŢIONALE ŞI MĂSURI PENTRU ATINGEREA LOR....45

4.1 OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ............................................................................45

4.2 CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE..................................................................48

4.3 SCHIMBĂRI CLIMATICE ŞI ENERGIE.....................................................................53

4.4. EDUCAŢIA..........................................................................................................61

4.5 INCLUZIUNEA SOCIALĂ / REDUCEREA SĂRĂCIEI.................................................69

5. CONCLUZII.......................................................................................................75

ANEXĂ - ŢINTE EUROPA 2020...............................................................................80

Raport anual privind implementarea PNR 2011-20132


LISTA ABREVIERILOR

AAAS Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului ACBS Agenţia de Credite şi Burse de Studii AIPPIMM Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici

şi MijlociiANCS Autoritatea Naţională pentru Cercetare ŞtiinţificăANFP Agenţia Naţională a Funcţionarilor PubliciANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia MediuluiANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul EnergieiANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de MuncăANRMAP Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor PubliceAPDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi PescuitAPIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru AgriculturăBEI Banca Europeană pentru InvestiţiiBERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi DezvoltareBM Banca MondialăCC Consiliului Concurenţei CNDIPT Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi TehnicCNRD Centrul Naţional „România Digitală“FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare RuralăFEDR Fondul European pentru Dezvoltare RegionalăFSE Fondul Social EuropeanFMI Fondul Monetar InternaţionalICCES Infrastructura Comună de Comunicaţii Electronice a StatuluiIMM Întreprinderi Mici şi MijlociiINS Institutul Naţional de Statistică ÎPT Învăţământul Profesional şi TehnicMADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MCSI Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii InformaţionaleMDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice MAE Ministerul Afacerilor ExterneMAEur Ministerul Afacerilor EuropeneMCPN Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaţionalMDRT Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ME Ministerul EconomieiMECMA Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de AfaceriMEN Ministerul Educaţiei NaţionaleMFE Ministerul Fondurilor EuropeneMFP Ministerul Finanţelor Publice MJ Ministerul JustiţieiMMFPSPV Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor VârstniceMS Ministerul SănătăţiiMT Ministerul Transporturilor PO AT Programul Operaţional Asistenţa Tehnică PO DCA Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative POS CCE Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii EconomicePOR Programul Operaţional RegionalPOS DRU Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor UmanePOS Mediu Programul Operaţional Sectorial Mediu POS Transport Programul Operaţional TransportSDTR Strategia de Dezvoltare Teritorială a RomânieiSNIEP Sistemului naţional integrat de introducere şi actualizare a informaţiilor legate de

evidenţa persoanelor



REZUMAT

Raportul anual privind implementarea PNR 2011-2013 reflectă progresele înregistrate în perioada 15 martie 2012 – 15 martie 2013. Raportul a fost elaborat în conformitate cu Metodologia de monitorizare a PNR 2011-2013, aprobată de guvern la data de 14 septembrie 2011 şi este structurat în conformitate cu domeniile tematice ale PNR.

În ceea ce priveşte sustenabilitatea finanţelor publice, continuarea acordului semnat cu instituţiile financiare internaţionale a contribuit la asigurarea unui climat macroeconomic stabil. Conform datelor operative, deficitul bugetului general consolidat pe anul 2012 a reprezentat 2,5% din PIB, fiind continuate eforturile de creştere a veniturilor bugetare şi de reducere a cheltuielilor. Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă pe parcursul anului 2012, sistemul financiar românesc funcţionând în parametri corespunzători; au fost întreprinse măsuri care au vizat, în principal, reglementarea prudenţială, supravegherea şi administrarea riscurilor sistemice.

În vederea creşterii eficienţei şi transparenţei administraţiei publice, raportul remarcă efortul instituţiilor responsabile de a transpune acţiunile definite pe baza recomandărilor BM (etapa I a Analizei funcţionale) în proiecte cu susţinere financiară, în special, din FSE/PO DCA. Există, însă, şi situaţii în care instituţiile au întâmpinat unele dificultăţi în implementare, cum ar fi SGG - dezvoltarea sistemului integrat de management al documentelor, MFP - fluidizarea serviciilor de tranzacţionare bancară, MT - îmbunătăţirea gestionării sectorului transport feroviar, MEN - crearea unui mecanism de coordonare a activităţii agenţiilor subordonate/aflate în coordonare, reorganizarea şi dezvoltarea bazei de date.

Raportul semnalează faptul că adoptarea cu întârziere de către guvern a Codului administrativ afectează demararea procesului de elaborare a Codului de procedură administrativă, acţiune estimată să înceapă în 2014. În ceea ce priveşte profesionalizarea funcţionarilor publici, au fost înregistrate evoluţii pozitive, atât din perspectiva fundamentării proiectelor de acte normative, cât şi a componentei de perfecţionare profesională. În privinţa asigurării unei mai bune reglementări la nivelul administraţiei publice centrale, măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative se va încheia în trim. I/2014, cu un trimestru întârziere faţă de termenul prevăzut (trim. IV/2013). Este de menţionat că, după finalizarea celui de-al doilea pachet de proiecte (iulie 2013), va fi elaborat un prim plan de simplificare a legislaţiei.

Planul de măsuri prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune a fost revizuit şi discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene, la începutul anului 2012. Revizuirea a constat în reformulări şi comasări ale unor măsuri, precum şi în introducerea de măsuri noi, ca urmare a priorităţilor rezultate din evaluarea stadiului implementării PO. Chiar dacă implementarea PMP a continuat în 2012, gradul de absorbţie a fost în continuare sub aşteptări, astfel încât, în noiembrie 2012, Comisia Europeană a propus elaborarea unui plan de acţiuni pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în utilizarea fondurilor UE, care să preia măsurile nerealizate de la nivelul PMP şi să propună măsuri noi pe termen scurt, mediu şi lung. O primă versiune a acestui plan a fost elaborată în decembrie 2012 şi agreată de reprezentanţii Comisiei Europene, versiunea revizuită a acestui plan aflându-se în consultări inter-instituţionale.

În domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, s-au făcut progrese în ceea ce priveşte securitatea sistemelor informatice şi lupta împotriva criminalităţii cibernetice prin operaţionalizarea CERT-RO. Nu s-au înregistrat în schimb evoluţii pozitive în realizarea portalului eRomânia şi nici în implementarea Strategiei pentru acoperirea cu internet în bandă largă.

Referitor la dezvoltarea teritorială, se înregistrează întârzieri cu privire la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, care va fi prezentată guvernului în trim. IV/2013. În ceea ce priveşte elaborarea Pactului teritorial, termenul de realizare a studiilor pentru fundamentarea soluţiilor de implementare este depăşit, astfel că semnarea pactelor teritoriale va putea fi iniţiată abia după încheierea acestor studii, estimată de MDRAP pentru trim. IV/2013.



În ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului de afaceri şi consolidarea sectorului IMM-uri, neadoptarea Strategiei guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri şi a Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM a condus la întârzieri în implementarea unor acţiuni importante, cum ar fi: crearea de reţele de business angels, promovarea schemei de vouchere pentru serviciile de consultanţă, inventarierea structurilor de susţinere a afacerilor şi promovarea unei politici publice în domeniul cooperaţiei.

Pe de altă parte, implementarea Programului Mihail Kogălniceanu s-a dovedit a fi un succes; astfel, au fost încheiate 2406 de contracte de creditare a investiţiilor realizate de IMM-uri, pentru care au fost subvenţionate parţial dobânzile de la bugetul de stat. La sfârşitul anului 2012, au fost îmbunătăţite condiţiile de participare în program, în principal prin majorarea plafonului de creditare şi subvenţionarea integrală a dobânzii. Prin FEDR au fost finanţate proiecte de investiţii realizate de 1.353 întreprinderi, inclusiv IMM-uri, fiind create 7.923 de noi locuri de muncă.

A fost extins sistemul de depunere on-line a declaraţiilor fiscale cu alte 12 declaraţii, respectiv declaraţiile fiscale prin care se stabilesc obligaţii de plată, declaraţiile privind venitul realizat şi declaraţiile fiscale informative.

În anul 2012 rata ocupării (grupa de vârstă 20-64 ani) a fost de 63,8%1, iar rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 23,9%2.

Pentru facilitarea tranziţiei de la şomaj sau inactivitate către ocupare din FSE au fost finanţate proiecte destinate stimulării angajării şomerilor pe termen lung, 64.702 persoane, din care 31.480 femei şi 17.791 tineri beneficiind de programe de măsuri active de ocupare. Ca urmare a implementării Programului de ocupare finanţat din bugetul asigurărilor de şomaj (BAŞ), 1.761.784 persoane au participat la măsuri active, din care 689.623 persoane au fost încadrate în muncă. O influenţă deosebită asupra creşterii gradului de ocupare o are şi nivelul de competenţe, 154.832 de persoane participând la programe finanţate din FSE pentru formarea profesională continuă a lucrătorilor.

Având în vedere complexitatea şi costurile generate de implementarea măsurilor incluse în Planul Naţional pentru Locuri de Muncă (redenumit Planul naţional pentru stimularea ocupării tinerilor - 2013), este necesară asigurarea resurselor financiare adecvate şi lansarea de urgenţă a unor programe ce ar putea beneficia de finanţare din anvelopa financiară a FSE 2007-2013.

Progresele înregistrate în domeniul cercetării şi dezvoltării au vizat întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului de CDI, stimularea creşterii investiţiilor private în acest domeniu şi consolidarea dimensiunii europene a cercetării româneşti. Prin POS CCE sau PNCDI 2007-2013 a continuat finanţarea de proiecte destinate dezvoltării resurselor umane şi a bazei materiale pentru cercetare şi au fost susţinuţi financiar peste 800 de operatori economici implicaţi în proiecte de CDI. De asemenea, a continuat derularea celor două proiecte strategice Extreme Light Infrastructure şi Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră. Cu toate acestea, progresele sunt insuficiente pentru atingerea ţintei naţionale 2020 în domeniul CDI, având în vedere că, pe baza estimărilor pentru 2012, cheltuielile publice de CDI se află pe un trend descrescător - în scădere cu 0,05 p.p. faţă de 2011.

În domeniul schimbărilor climatice, totalul emisiilor de GES (excluzând LULUCF3) a scăzut cu 51,84% între 19904 şi 2011 (de la 256.108,38 Gg CO2 echivalent la 123.331,15 Gg CO2 echivalent), iar totalul emisiilor de GES (incluzând LULUCF) a scăzut cu 57,13% între 1990 şi 2011 (de la 228.826,01Gg CO2 echivalent la 98.095,93 Gg CO2 echivalent). Valorile emisiilor de gaze cu efect de seră, înregistrate în perioada raportată, arată că România se înscrie în obiectivul de reducere a emisiilor de GES asumat.

1 Estimare Comisia Naţională de Prognoză2 Date provizorii INS3LULUCF - utilizarea terenului, schimbarea utilizării terenului şi silvicultură4 Pentru prima perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto (2008-2012), anul de bază la nivel european pentru evoluţia emisiilor de GES este 1990, iar pentru România anul de bază este 1989,



În domeniul surselor regenerabile de energie (SRE), au fost înregistrate progrese în aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi (1584,8 MW nou instalaţi în perioada 01.01.2012 – 10.03.2013) şi a fost continuată promovarea SRE, prin intermediul Fondului pentru Mediu. Vor fi necesare eforturi susţinute pentru valorificarea bugetului suplimentar, de 200 mil. euro, aprobat pentru proiectele din domeniul SRE prin realocare în interiorul Axei prioritare 4 a POS CCE.

În domeniul eficienţei energetice, 36 de operatori economici au beneficiat, în anul 2012, de schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – decembrie 2012 fiind de 1,52 mld. lei. Au fost realizate progrese şi în derularea programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort, pentru care, în anul 2012, s-au cheltuit efectiv 31,2 mil. lei de la bugetul de stat (din totalul de 39,46 mil. lei repartizat), la care se adaugă 28,98 mil. lei contribuţia de la bugetele locale. Pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, s-au efectuat plăţi la 956 blocuri de locuinţe (42.085 apartamente), în valoare de 154,53 mil. lei.

Pentru prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a şcolii, măsurile de reformă au vizat lansarea clasei pregătitoare, relansarea învăţământului profesional, dezvoltarea educaţiei timpurii şi elaborarea şi adoptarea metodologiilor de implementare pentru programele Şcoala după şcoală, A doua şansă şi Alfabetizarea funcţională, în paralel cu continuarea implementării programelor anuale de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate. În perioada 2009-2012, rata părăsirii timpurii a şcolii a avut o evoluţie oscilantă, aceasta ajungând de la nivelul de 15,9% în 2008, la 18,4% în 2010 şi 17,4% în 2012. Pentru încadrarea fenomenului într-o curbă constant descendentă, este necesară elaborarea unei strategii naţionale în domeniu, aceasta fiind şi o condiţionalitate ex-ante pentru încheierea Acordului de parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020.

În ceea ce priveşte reforma în învăţământul superior, au fost intensificate eforturile de modernizare a sub-sistemului de calificări (există un singur sistem național de calificări care integrează instrumente, sub-sisteme, instituții!) şi de corelare a acestuia cu cerinţele pieţei muncii. Printre realizări, raportul menţionează finalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior (CNCIS) şi a Registrului Matricol Unic al universităţilor de stat şi particulare din România, precum şi derularea unor studii de inserţie a absolvenţilor de învăţământ superior pe piaţa muncii. Întârzieri notabile se semnalează în finalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor şi a Strategiei învăţării pe tot parcursul vieţii (ultima fiind o condiţionalitate ex-ante pentru încheierea Acordului de parteneriat 2014-2020). Din lipsa resurselor financiare, nu a putut fi realizat un sistem de creditare pentru studenţi şi unul de scutire de la plata a 75% din împrumutul acordat pentru studii acelor absolvenţi de studii superioare care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural.

În domeniul incluziunii sociale/reducerii sărăciei, prin aprobarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale s-a asigurat un sistem coerent de evaluare, monitorizare şi control al calităţii serviciilor sociale.

Prin implementarea măsurilor destinate incluziunii sociale active, 22.718 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile au participat la programe de calificare/recalificare şi reconversie profesională (din care: 1.954 persoane de etnie romă; 1.851 persoane cu dizabilităţi; 2.004 persoane dependente de droguri şi de alcool). În cazul tinerilor care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, aceste măsuri au avut un impact redus, doar 182 tineri participând la măsuri de incluziune socială activă. În vederea îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, a continuat implementarea programelor naţionale, astfel încât 654.791 pensionari cu venituri sub 700 de lei/lună au beneficiat de prevederile Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.



În scopul eficientizării economice a sistemului de sănătate, au fost implementate reţeta electronică şi sistemul informatic necesar cardului naţional de sănătate, proiectul Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate a fost finalizat în avans, iar în vederea reorganizării şi eficientizării activităţii spitalelor, au fost clasificate un număr de 465 de spitale. Ca urmare a implementării Planului naţional de paturi pentru perioada 2011-2013 a fost redus numărul de paturi, în prezent ajungându-se la 123.127 paturi, adică 5,72 paturi la mia de locuitori, apropiat de media europeană de 5,61 paturi la mia de locuitori.



INTRODUCERE

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă instrumentul de implementare, la nivel naţional, a strategiei Europa 2020 şi cuprinde ansamblul măsurilor şi acţiunilor întreprinse, la nivel naţional, pentru atingerea obiectivelor acestei strategii, dar şi pentru eliminarea blocajelor macro-structurale în calea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă.

Raportul privind implementarea PNR a fost elaborat în conformitate cu Metodologia de monitorizare a PNR 2011-2013, aprobată de guvern la data de 14 septembrie 2011 şi reflectă progresele înregistrate în perioada 15 martie 2012 – 15 martie 2013 în aplicarea Planului de acţiuni pentru implementarea PNR.

În conformitate cu prevederile Memorandumului nr. 20/19729/D.N.A. aprobat de Guvernul României la data de 14 septembrie 2011, instituţia coordonatoare elaborează anual, cu sprijinul instituţiilor implicate în implementare, un Plan de acţiuni pentru implementarea PNR. Planul conţine măsuri concrete pe termen scurt (doi ani) derivate din PNR 2011-2013, Analiza anuală a creşterii realizată de COM, recomandările specifice de ţară emise de COM şi andosate de CONS, precum şi alte măsuri recomandate de COM prin intermediul celor şapte Iniţiative emblematice care fac parte din strategia Europa 2020.

Coordonarea implementării şi monitorizării PNR la nivel naţional a fost asigurată în anul 2012 de către Ministerul Afacerilor Europene; începând din ianuarie 2013, aceste atribuţii au fost preluate de Ministerul Afacerilor Externe care, cu sprijinul instituţiilor implicate în implementare, a elaborat prezentul Raport anual privind implementarea PNR.

Fiecare secţiune tematică a raportului este încheiată de o scurtă evaluare a progreselor în domeniu, care pune în evidenţă atât aspectele pozitive, cât şi deficienţele în implementarea planului de acţiuni.

Secţiunea care descrie progresele înregistrate în direcţia atingerii ţintelor naţionale Europa 2020 conţine, pentru fiecare obiectiv, o casetă introductivă care oferă o estimare la zi a valorii indicatorului principal pentru măsurarea obiectivului.

Capitolul Concluzii prezintă o serie de date statistice cu privire la stadiul de implementare a acţiunilor şi scurte sinteze pentru domeniile de referinţă ale Planului de acţiuni.



1. EVOLUŢII MACROECONOMICE RECENTE

Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, Produsul Intern Brut în 2012 a fost de 587,5 mld. lei, în creştere, în termeni reali, cu 0,7% faţă de anul 2011. Anul 2012 a fost afectat, pe de o parte, de seceta severă cu efecte nefavorabile asupra producţiei agricole şi de absorbţia redusă a fondurilor structurale, ca urmare a întreruperii unor programe, iar pe de altă parte de recesiunea din zona euro care a redus cererea externă.

Evoluţia trimestrială a produsului intern brut în 2012 a fost sinuoasă, cu o creştere cu 0,4% în trim. I şi cu 1,9% în trim. II, cu o reducere de 0,5% în trim. III şi iar o creştere cu 1,1% în trim. IV, faţă de trimestrele corespunzătoare din anul precedent.

Cererea internă a reprezentat factorul principal de creştere pentru anul 2012, pe fondul majorării formării brute de capital fix cu 4,9% şi a consumului final cu 1,2%. De asemenea, cheltuielile pentru consumul privat s-au majorat cu 1,1%, iar cele pentru consumul guvernamental cu 1,7%.

După doi ani de creşteri semnificative, exporturile de bunuri şi servicii au înregistrat o reducere cu 3,0%, în timp ce importurile de bunuri şi servicii s-au diminuat cu 0,9%, în termeni reali. Ca urmare, exportul net a contribuit la reducerea creşterii produsului intern brut cu 0,8 procente.

În condiţiile unei cereri interne şi externe reduse, în anul 2012, exporturile de bunuri au înregistrat o scădere cu 0,5% (pe baza datelor exprimate în euro), iar importurile de bunuri cu 0,6%, faţă de anul 2011. Ca urmare, ponderea deficitului comercial în PIB se menţine la aceeaşi nivel ca în anul precedent, respectiv 5,6%.

Exporturile intracomunitare, care reprezintă 70,1% din total exporturi, s-au redus cu 1,8%, iar cele extra-comunitare au crescut cu 2,5%. Importurile intracomunitare, cu o pondere de 73,4% din totalul importurilor, au crescut cu 0,4%, iar importurile extra-comunitare au scăzut cu 3,2%.

Pe latura ofertei, sectorul serviciilor a fost motorul creşterii, cu o majorare a valorii adăugate brute de 4,8%. Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea valorii adăugate brute din informaţii şi comunicaţii (+29,1%) şi din activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+9,9%).

Valoarea adăugată brută din agricultură s-a redus cu 21,6%, în timp ce, pentru valoarea adăugată brută din industrie, reducerea a fost de 1,0%, iar pentru cea din construcţii de 0,3%.

Deficitul de cont curent s-a redus în 2012 cu 15,1% faţă de anul anterior, ajungând astfel la un nivel de 5,0 mld. euro, respectiv 3,8% din PIB. Acest lucru a avut loc ca urmare, în principal, a reducerii deficitului înregistrat la balanţa bunurilor şi serviciilor cu 4,7% precum şi a diminuării deficitului balanţei veniturilor cu 24,5% pe fondul menţinerii contribuţiei pozitive a excedentului transferurilor curente care a crescut cu 0,7%. Semnificativ este faptul că deficitul a fost finanţat integral prin surse autonome negeneratoare de dobândă (transferuri de capital, investiţii directe şi de portofoliu).

Rata de ocupare a populaţiei de 20-64 ani a fost în anul 2012 de 63,8%, faţă de 62,8% în anul 2011. Numărul mediu de salariaţi a crescut cu 1,2%, iar rata şomajului BIM a fost de 7,0%.

În luna decembrie 2012, preţurile de consum au fost cu 4,95% mai mari comparativ cu decembrie 2011. Pe întregul an, inflaţia medie s-a situat la 3,33%.



2. SUPRAVEGHEREA MACRO-ECONOMICĂSustenabilitatea finanţelor publice

Politica fiscal-bugetară rămâne în continuare o politică prudentă, puternic ancorată în angajamentele asumate de România în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale.

Legea bugetului de stat pe anul 2012 (cu cele două rectificări ulterioare5) a estimat venituri de 197,9 mld. lei (32,6% din PIB), cheltuieli bugetare de 211,6 mld. lei (34,8% din PIB) şi un deficit bugetar de 13,7 mld. lei, reprezentând 2,25% din PIB.

Execuţia bugetară la finele anului 2012 a fost caracterizată de diminuarea deficitului bugetar faţă de anul precedent, cu peste 38%, de la 4,3% din PIB la 2,5%. Au fost înregistrate influenţe negative suplimentare asupra deficitului bugetar din cauza blocării temporare a rambursărilor fondurilor europene ca urmare a deficienţelor constatate în anii anteriori (0,2% din PIB) şi din cauza revizuirii descrescătoare a PIB-ului nominal (0,1% din PIB).

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 193,1 mld. lei, reprezentând 33% din PIB, în creştere cu 6,2%, în termeni nominali, faţă de 2011 şi cu 0,3 p.p., ca pondere în PIB. Veniturile fiscale au înregistrat o creştere cu 8,9% în termeni nominali, faţă de anul precedent, evoluţii favorabile înregistrându-se la impozitul pe venit (+9,9%), taxa pe valoarea adăugată (+5,4%), accize (+6,0%), impozitul pe profit (+5,3%). De asemenea, veniturile din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut semnificativ datorită colectării, începând cu anul 2012, a contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, conform OUG nr. 77/ 2011.

La nivelul administraţiilor locale, veniturile din impozite şi taxe pe proprietate au înregistrat o creştere cu 2,1 % faţă de anul precedent.

Comparativ cu anul anterior, veniturile nefiscale au crescut la bugetul de stat cu 6,7% şi la bugetele locale cu 10% (în termeni nominali), dar pe ansamblul bugetului general consolidat s-au diminuat cu 1,3%, ca urmare a scăderii nominale cu 5,4% faţă de anul precedent a încasărilor instituţiilor autofinanţate.

Contribuţiile de asigurări sociale colectate la bugetul general consolidat, în valoare de 51,7 mld. lei, au înregistrat o creştere nominală cu 2,0% faţă de anul precedent.

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 207,9 miliarde lei, reprezentând 35,5% din PIB, în creştere, în termeni nominali, cu 1,0% faţă de anul precedent, însă în scădere cu 1,4 p.p., ca pondere în PIB. S-au înregistrat creşteri nominale în ceea ce priveşte:

- cheltuielile cu bunuri şi servicii la administraţiile locale, precum şi la fondul naţional de sănătate, ca urmare a plăţilor făcute pentru servicii medicale şi medicamente;

- cheltuielile de personal, cu 6,2% faţă de 2011, în principal, datorită revenirii cu 8% a salariilor personalului bugetar începând cu luna iulie 2012 şi a acordării unor drepturi salariale în urma unor hotărâri judecătoreşti;

- cheltuielile pentru proiectele finanţate din fonduri UE, cu 22,5%.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 35,5 mld. lei (6,1% din PIB), în scădere nominală cu 2,4% faţă de anul 2011..

Bugetul de stat pe anul 2013 a fost aprobat prin Legea nr. 5/ 2013. Astfel, veniturile bugetului general consolidat au fost estimate la 209,3 mld lei (33,6% din PIB), cheltuielile la o valoare de 222,7 mld lei (35,7% din PIB), rezultând un deficit de 13,4 mld. lei (2,1% din PIB). Principalele obiective ale bugetului pe anul 2013 sunt:

5 Ordonanţa Guvernului nr. 13/ 2012, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/ 2012 Raport anual privind implementarea PNR 2011-2013

10


- asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economică sustenabilă prin creşterea cu 14,8 miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat;

- continuarea procesului de consolidare fiscală prin creşterea veniturilor într-un ritm mai rapid decât creşterea cheltuielilor, în urma introducerii unui pachet de măsuri fiscale orientate către lărgirea bazei de impozitare şi prin aplicarea principiului solidarităţii;

- întărirea disciplinei bugetare prin reducerea risipei în cheltuielile aparatului central şi prin plata arieratelor în sănătate, infrastructura de transport şi în administraţia locală;

- reforma investiţiilor publice prin creşterea substanţială a fondurilor alocate cofinanţării proiectelor europene şi finanţarea cu prioritate, din resurse proprii, în 2013, doar a acelor investiţii care au un grad ridicat de execuţie şi care pot fi finalizate până în anul 2014;

- îmbunătăţirea planificării bugetare multianuale pentru perioada 2014-2016;

- transparenţă în utilizarea banului public şi bune practici de raportare bugetară;

- managementul adecvat al datoriei publice.

Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2013 s-a încheiat cu un excedent de 1,0 miliarde lei, reprezentând 0,17% din PIB.

Veniturile bugetare, în sumă de 15,98 mld. lei, s-au diminuat cu 1,8% faţă de luna ianuarie a anului precedent şi cu 0,2 p.p., ca pondere în PIB (reprezentând 2,6% din PIB). Astfel, veniturile fiscale s-au redus cu 6,1%, în principal, ca urmare a decalării termenului de plată a impozitului pe profit la data de 25 martie 2013; încasările din TVA s-au diminuat cu 9,5%, ca urmare a creşterii rambursărilor din TVA. Evoluţii favorabile s-au înregistrat la încasările din impozitul pe venit (+16,0%), accize (+27,7%), contribuţii de asigurări (+8,7%), venituri nefiscale (+27,2%).

Cheltuielile bugetare pentru luna ianuarie 2013, în sumă de 14,94 mld. lei, s-au redus în termeni nominali cu 2,2% faţă de luna ianuarie a anului precedent, şi cu 0,2 p.p. ca pondere în PIB.

Evaluare

Procesul de consolidare fiscală a continuat şi în anul 2012 (chiar dacă a fost un an electoral), deficitul bugetar diminuându-se cu peste 38% faţă de 2011, de la 4,3% din PIB la 2,5%; această valoare este sub nivelul de 3% (în termeni ESA) prevăzut de Procedura de Deficit Excesiv, însă uşor peste ţinta (cash) de deficit bugetar stabilită în acordul cu FMI, CE şi BM, datorită în principal blocării temporare a rambursărilor fondurilor europene, dar şi a revizuirii PIB-ului nominal.

Încasările de impozite şi taxe au fost în linii mari cele planificate, iar cheltuielile totale au fost mai mici decât nivelul anticipat deoarece au fost reduse investiţiile finanţate din surse naţionale în favoarea unor cheltuieli mai mari pe proiectele cu finanţare UE şi a transferurilor destinate reducerii arieratelor.

Pentru anul 2012, datele provizorii ale INS arată o creştere economică reală de 0,7%, însă pentru anul 2013 se prevede o creştere de 1,6%; aceste estimări sunt însoţite de o serie de riscuri care provin mai ales din exterior (creşteri economice sub potenţial, criza datoriilor suverane, declinul comerţului mondial, niveluri ridicate ale ratei şomajului, mai ales în rândul tinerilor, volatilitatea fluxului de capital de pe pieţele de emergente).



Reducerea arieratelor în economie

Guvernul României acordă o atenţie deosebită eliminării şi prevenirii acumulării de datorii de către administraţia publică, care implicit afectează sectorul privat. La data de 31 decembrie 2012, arieratele generate de administraţia publică s-au ridicat la 867,9 mil. lei, aproximativ 0,14% din PIB, fiind concentrate în special la nivelul autorităţilor locale.

În sectorul sănătăţii, arieratele aferente facturilor restante au fost eliminate. În anul 2012, taxa de clawback a generat venituri în valoare de 1,8 mld. lei, sumă ce a fost destinată acoperirii integrale a facturilor restante.

În scopul reducerii şi prevenirii acumulării de noi arierate, a fost aprobată OG nr. 47/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislativ şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. Pentru implementarea Directivei 2011/7/UE privind combaterea întârzierii plăţilor în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale, cu termen de transpunere 16 martie 2013, bugetul de stat include o alocare de 3,5 mld. lei pentru achitarea la timp a facturilor restante.

OUG nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative stabileşte că ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi ai instituţiilor publice de subordonare locală, care înregistrează arierate la data de 31 ianuarie 2013, au obligaţia diminuării volumului acestora cu cel puţin 85%, până la data de 31 martie 2013.

În ceea ce priveşte reducerea arieratelor la cele 19 companii de stat prevăzute în Acordul cu FMI, ţinta stabilită pentru finele anului 2012 a fost 9 mld lei. Realizarea acestei ţinte era condiţionată de identificarea unui cumpărător pentru S.C. Oltchim S.A., care trebuia să se realizeze la sfârşitul trim. III/2012 şi de finalizarea lichidării C.N. a Hulei la sfârşitul trim. IV 2012. Au fost realizate progrese în reducerea arieratelor la unele dintre companiile monitorizate - prin operaţiuni de swap, de plată şi prin alte operaţiuni financiare. Cu toate acestea, la finele lunii decembrie 2012, ţinta indicativă pentru arieratele totale nu a fost atinsă datorită cumulării de noi arierate mai ales în companiile feroviare de stat. La 31.12.2012, arieratele au fost de 12,7 mld lei, în condiţiile în care S.C. Oltchim S.A. nu s-a privatizat şi C.N. a Huilei nu şi-a finalizat procedura de lichidare. Arieratele înregistrate de aceste două companii de stat la finele anului 2012 au fost următoarele: S.C. Oltchim S.A. 1,85 mld lei şi C.N. a Huilei 4,93 mld lei.

Evaluare

Arieratele generate de administraţia publică (0,14% PIB) au fost concentrate în special la nivelul autorităţilor locale. În ceea ce priveşte reducerea arieratelor la cele 19 de companii de stat, ţinta indicativă nu a fost atinsă datorită acumulării de arierate (în valoare totală de 6,78 mld. lei) de către S.C. Oltchim S.A. şi C.N. a Huilei, la care procesul de privatizare a eşuat, iar procedura de lichidare nu a fost finalizată conform programului. În continuare rămâne o provocare prevenirea acumulării de noi arierate, atât la nivelul administraţiei publice, cât şi la nivelul companiilor de stat.

Accelerarea procesului de privatizare/restructurare/vânzare de acţiuni ale companiilor şi societăţilor comerciale la care statul mai este acţionar



Pentru accelerarea procesului de privatizare/restructurare/vânzare a companiilor cu capital majoritar de stat, au fost prevăzute acţiuni de selectare şi angajare a intermediarului ofertei publice secundare (SPO) pentru valorificarea la bursă a unui procentaj din acţiunile deţinute la trei agenţi economici: S.N.G.N.ROMGAZ S.A, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. şi C.N. Transelectrica S.A. Pentru S.C. Transelectrica S.A. a fost încheiată SPO de vânzare a pachetului minoritar de acţiuni (15% din capitalul social) înregistrându-se un grad de subscriere de 158,83%, suma încasată din vânzarea integrală a acţiunilor ridicându-se la 164,723 mil. lei (cca. 37,6 mil. euro). În ceea ce priveşte vânzarea pachetelor de acţiuni aferente S.N.G.N. ROMGAZ S.A. şi S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A acţiunile prevăzute în procesul de pregătire a lansării SPO se află în diferite faze de implementare. Pentru S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a fost încheiat contractul de intermediere cu consorţiul format din Erste Group Bank AG, Goldman Sachs International, Banca Comercială Română, Raiffeisen Capital&Investment, care derulează în prezent activităţile aferente analizelor diagnostic juridic şi financiar. De asemenea, la începutul lunii februarie 2013 a fost semnat contractul pentru evaluarea rezervelor de gaze naturale cu firma DeGolyer and MacNaughton din SUA. În cazul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A a fost încheiat contractului de intermediere, în data de 25 ianuarie 2012, cu consorţiul format din Raiffeisen Capital&Investment, Wood&Company Financial Services şi BT Securities. În data de 18 martie 2013, Prospectul final de SPO a fost depus la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Lansarea SPO va avea loc în prima parte a lunii aprilie 2013.

Referitor la privatizarea S.C. Cuprumin S.A. şi S.C. Oltchim S.A. au fost declaraţi câştigători firma Roman Copper Canada şi domnul Dan Diaconescu (persoană fizică), la data de 26 martie 2012, şi respectiv la data de 6 septembrie 2012. În cazul ambelor societăţi privatizarea a eşuat. În cazul SC Cuprumin S.A. contractul de vânzare – cumpărare nu s-a încheiat în termenul legal prevăzut, iar în cazul S.C. Oltchim S.A. solicitările adjudecatarului au excedat atât oferta de vânzare, cât şi oferta de cumpărare6. În prezent, ME/OPSPI se află în litigiu cu cei doi câştigători declaraţi. În baza Memorandum-ului cu tema „Soluţii pentru ieşirea din criză a S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea”, aprobat în şedinţa de guvern din 23.01.2013, Consiliul de Administraţie al societăţii a aprobat, în data de 24.01.2013, solicitarea declanşării procedurii de insolvenţă. În data de 30.01.2013, Tribunalul Vâlcea a admis cererea de deschidere a procedurii insolvenţei şi a stabilit ca administratori judiciari provizorii consorţiul format din firma Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring.

În ceea ce priveşte S.C. P.E.E.T. Termoelectrica S.A., angajamentul de restructurare al societăţii, prevăzut în Memorandumul Tehnic de Înţelegere din luna septembrie 2011, se prezintă astfel: datoriile S.C. P.E.E.T. Termoelectrica S.A. la bugetele administrate de MFP prin ANAF au fost stinse prin darea în plată a titlurilor de participare deţinute de S.C. P.E.E.T. Termoelectrica S.A. la S.C. Electrocentrale Deva S.A., S.C. Electrocentrale Paroşeni S.A. şi S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A; a fost creată şi înregistrată în registrul comerţului la data de 1 noiembrie 2012 societatea S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A (la care statul este acţionar unic), prin fuzionarea S.C. Electrocentrale Deva S.A. şi S.C. Electrocentrale Paroşeni S.A (conform prevederilor HG nr.1023/2011). De asemenea, la S.C. P.E.E.T. Termoelectrica S.A. a fost declanşată divizarea parţială a societăţii şi înfiinţarea, pe structura activelor viabile din cadrul societăţii, a unei noi societăţi cu denumirea S.C. Electrocentrale Grup S.A., înregistrată în registrul comerţului în data de 21.12.2012. A fost finalizat transferul activelor şi pasivelor către noua societate, iar în data de 12 martie 2013 a fost adoptată hotărârea de dizolvare şi lichidare voluntară a S.C. P.E.E.T. Termoelectrica S.A.

ME a lansat în perioada februarie – martie 2013 anunţuri pentru selecţia administratorilor pentru şase companii:

6 Acestea excedau cadrul legal şi depăşeau limitele competenţelor şi atribuţiilor vânzătorului/MECMA-OPSPI.Raport anual privind implementarea PNR 2011-2013

13


S.N.G.N. Romgaz S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., S.N. Nuclearelectrica S.A. - termenul estimat pentru numirea administratorilor in Consiliul de administraţie este sfârşitul lunii aprilie 2013;

S.C. D.F.E.E. Electrica S.A., S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A. şi C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. - termenul estimat pentru numirea administratorilor in Consiliul de administraţie este prima decadă a lunii iunie 2013.

În ceea ce priveşte modificarea actualului cadru legislativ în materie de privatizare prin care se urmărea simplificarea cadrului de reglementare, aceasta rămâne o prioritate în agenda Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS)7. Ca urmare a modificării structurii organizatorice a guvernului la sfârşitul anului 2012, a devenit prioritar proiectul de OUG pentru modificarea şi completarea OUG nr. 23/2004, transmis pe circuitul de consultare şi avizare, AAAS urmăreşte promovarea până la sfârşitul anului 2013 atât a proiectului de act normativ de completare a legislaţiei privind privatizarea societăţilor comerciale, cât şi a proiectului de modificare şi completare a legislaţiei privind valorificarea creanţelor statului.

Evaluare

În anul 2012, vânzarea pachetului minoritar de acţiuni a fost încheiată cu succes la o singură companie de stat (C.N. Transelectrica S.A); la alte două companii (Cuprumin S.A. şi Oltchim S.A.) privatizarea a eşuat. La sfârşitul celei de a şaptea vizite de evaluare a reprezentanţilor CE/FMI/BM, efectuată în luna ianuarie 2013, guvernul şi-a reînnoit angajamentele de reluare a reformei întreprinderilor de stat prin vânzarea prin oferta publică secundară a 15% din capitalul companiei Transgaz S.A., vânzarea pachetului majoritar deţinut la CFR Marfă către un investitor strategic şi intrarea în insolvenţă a S.C. Oltchim S.A.

Introducerea, din trim. II 2013, a managementului privat la companii importante din domeniul energiei (Nuclearelectrica S.A., Electrica S.A., Complexul Energetic Hunedoara S.A.,Transelectrica S.A., Romgaz S.A., Transgaz S.A.) reprezintă un pas important în continuarea reformelor structurale la aceste companii. Restanţe se înregistrează la modificarea cadrului legislativ în materie de privatizare pentru care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului(AAAS) a solicitat amânarea termenului pentru semestrul I/2013, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin în contextul noii structuri guvernamentale.

Asigurarea unei funcţionări adecvate şi stabile pentru sectorul financiar

Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă pe parcursul anului 2012. Sistemul financiar românesc a funcţionat în parametri corespunzători, pe fondul unei dinamici economice încă modeste, repercutate şi în creşterea în continuare a creditelor neperformante, precum şi în pofida unui mediu extern dificil, marcat de criza datoriilor suverane şi de preocupările privind calitatea bilanţurilor şi finanţarea unor instituţii şi sisteme bancare, îndeosebi în zona euro. Stabilitatea financiară este rezultatul comportamentului adecvat condiţiilor, manifestat de către acţionari, manageri şi autorităţile de reglementare şi supraveghere micro şi macroprudenţială, precum şi al evoluţiei condiţiilor monetare în sens larg. Nivelurile de solvabilitate, provizionare şi lichiditate s-au menţinut în limite adecvate, iar finanţarea sectorului real nu a fost afectată semnificativ de procesul de dezintermediere financiară, rămânând relativ modestă şi continuând să se desfăşoare ordonat. BNR şi-a intensificat acţiunile de monitorizare a riscurilor la nivelul instituţiilor de credit, inclusiv a celor de contagiune de pe plan extern.

7 Prin OUG. nr.96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, AVAS, instituţie publica, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, a trecut în coordonarea Ministrului Economiei, sub noua denumire de AAAS.



În ceea ce priveşte consolidarea sistemului bancar, acordul de tip preventiv încheiat cu UE, FMI şi Banca Mondială, alături de angajamentele autorităţilor române asumate în cadrul programelor naţionale, reprezintă o importantă ancoră de credibilitate şi suport pentru promovarea fermă a programelor de stabilizare macroeconomică şi pentru continuarea reformelor structurale în scopul impulsionării potenţialului de creştere economică. În paralel, instituţiile europene întăresc cadrul de cooperare şi armonizare a politicilor financiare, iar noua etapă de colaborare sub egida Iniţiativei Europene de Coordonare Bancară Viena 2.0 urmăreşte, între alte obiective, asigurarea unei mai bune cooperări între autorităţile de supraveghere din ţările europene de origine, respectiv ţările-gazdă, în scopul prevenirii unei dezintermedieri financiare dezordonate sau prea rapide la nivelul economiilor emergente din Europa.

În cursul anului 2012, BNR a continuat eforturile pentru implementarea reformelor iniţiate ca urmare a aplicării măsurilor prevăzute în acordurile de finanţare cu partenerii externi în vederea consolidării sistemului bancar. Astfel, în luna ianuarie 2012 a intrat în vigoare O.G. nr.1/2012 pentru modificarea şi completarea OUG nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi O.G. nr.39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, în sensul apariţiei unor noi atribuţii în domeniul restructurării instituţiilor de credit. Pentru exercitarea acestor noi atribuţii a fost elaborat un prim proiect al procedurii privind punerea în aplicare a măsurilor de stabilizare care fac obiectul OG nr. 1/2012, iar în cursul lunii august 2012, s-a efectuat un exerciţiu de simulare de transfer de active şi pasive către o bancă punte. Cu această ocazie au fost identificate o serie de probleme majore, pentru a căror soluţionare este necesară modificarea cadrului legislativ în vigoare. Astfel, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât extinderea exerciţiului de simulare la toate instituţiile de credit cu o cotă de piaţă, în funcţie de active, mai mare de 1%. După transmiterea de către instituţiile de credit incluse în exerciţiul de simulare a rezultatelor acestuia, s-a constatat că este necesară reluarea exerciţiului, deoarece instituţiile de credit nu au aplicat în mod unitar precizările transmise în vederea realizării acestuia. Concluziile exerciţiului şi aspectele sesizate de instituţiile de credit cu privire la necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ urmează să fie prezentate Comitetului de Supraveghere al BNR. În acest context, la nivelul BNR, au fost elaborate propuneri de modificare a cadrului legislativ şi de reglementare privind soluţionarea instituţiilor de credit în dificultate, urmând ca aceste propuneri sa ia în considerare şi aspectele identificate în urma reluării exerciţiului de simulare menţionat mai sus. După adoptarea actului normativ, procedura privind implementarea măsurilor de stabilizare urmează să fie revizuită în mod corespunzător şi finalizată până la sfârşitul lunii septembrie 2013.

În vederea dezvoltării unui plan pentru situaţii neprevăzute în sectorul bancar, la nivelul BNR a fost elaborată procedura internă de identificare a băncilor de importanţă sistemică. Procedura stabileşte criteriile şi parametrii de evaluare a caracterului sistemic al unei instituţii de credit, precum şi metodologia aplicabilă. Pe baza acestei proceduri, BNR evaluează periodic sistemul bancar din perspectiva caracterului sistemic al instituţiilor de credit, ultima evaluare fiind efectuată pe datele aferente lunii septembrie 2012. Totodată, a fost dezvoltat cadrul de comunicare externă pentru situaţii cu risc ridicat la adresa stabilităţii financiare, fiind elaborat şi un set de comunicate de presă care vizează cele trei tipuri de măsuri de stabilizare prevăzute de OG nr.1/2012.

BNR este implicată în structurarea cadrului european de gestiune a crizelor prin participarea, în cadrul unui grup de lucru al Consiliului UE, la procesul de negociere a proiectului de directivă privind înfiinţarea unui cadru de redresare şi rezoluţie pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii. După adoptarea directivei, BNR va întreprinde măsuri de actualizare a setului său de politici corective şi a instrumentelor sale de rezoluţie, în conformitate cu prevederile finale ale acesteia. De asemenea, BNR va revizui procedura legată de transferul de active şi pasive ale unei instituţii de credit problemă către o bancă punte, până la data de 30 septembrie 2013.



În ceea ce priveşte recomandările CERS privind creditarea în valută, la nivelul BNR au fost adoptate măsurile necesare în vederea implementării acestora. Astfel, pe de o parte a fost extins instrumentarul de monitorizare a riscurilor aferente stabilităţii financiare generate de creditarea în valută prin: (i) calcularea unor indicatori mai detaliaţi asupra îndatorării şi riscului pe structuri mai detaliate şi (ii) identificarea unor episoade de creştere excesivă a creditării în valută prin tehnici statistice de tipul filtrului Hodrick-Prescott, metodologiei BBQ (de identificare a punctelor de inflexiune în seriile de date) sau de tipul indicelui de concordanţă. Pe de altă parte, a fost analizată necesitatea şi oportunitatea ajustării cadrului de reglementare în domeniul creditării în valută prin prisma impactului asupra stabilităţii financiare. Ca urmare, la sfârşitul trim. II/2012 această analiză s-a concretizat într-o serie de recomandări menite să îmbunătăţească prevederile Regulamentului nr. 24/2011 privind creditele destinate persoanelor fizice (ce prelua de altfel o parte din Recomandările CERS). Printre propuneri se numără: (i) nevoia de a legifera principii mai stricte de creditare în valută pentru companiile nefinanciare neacoperite la riscul valutar, ceea ce ar determina o mai bună gestionare a riscurilor băncilor, (ii) stimularea îmbunătăţirii culturii financiare prin obligativitatea de informare şi avertizare a companiilor nefinanciare ce solicită credite în valută prin prezentarea explicită a efectelor unor şocuri de curs şi rată a dobânzii asupra majorării obligaţiilor de plată. Aceste prevederi au fost preluate în Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare8, care asigură alinierea deplină la Recomandările A1, B2, B3 şi G ale CERS.

Totodată, în vederea alinierii la Recomandarea D a CERS, la nivelul BNR a fost elaborat Regulamentul BNR nr. 15/20129 privind completarea Regulamentului BNR nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora.

Evaluare

Majoritatea măsurilor aflate în competenţa BNR, menite să contribuie la asigurarea stabilităţii sectorului bancar, au fost implementate integral, iar pentru restul se întreprind eforturi pentru finalizarea lor în cursul acestui an, în strânsă corelaţie cu evoluţiile în acest domeniu de la nivel european.

8 Regulamentul a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 855/18.12.2012.9 Regulamentul a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 808/3.12.2012.



3. REFORME PRIORITARE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIUReluarea rapidă a creşterii economice şi înscrierea pe o traiectorie ascendentă a indicatorilor macroeconomici ai României este posibilă doar prin implementarea unor reforme prioritare pe termen scurt, care includ creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice, îmbunătăţirea mediului de afaceri.

3.1 Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice

I. Implementarea reformei strategice pentru îmbunătăţirea eficacităţii administraţiei publice



Potrivit Memorandumului de înţelegere între Comunitatea Europeană şi România din iunie 2009, Guvernul României a contractat asistenţă tehnică din partea BM, în vederea realizării, în două etape, a unei analize funcţionale a administraţiei publice centrale. Ambele etape ale analizei au fost finalizate, în cadrul fiecăreia fiind evaluate câte şase instituţii10 şi emise recomandări specifice. Pe baza acestora, s-au întocmit planuri de acţiune, care au fost aprobate de guvern prin memorandum. Analiza funcţională are rolul de a facilita îmbunătăţirile de proces la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG) şi al celorlalte instituţii vizate, prin creşterea capacităţii de elaborare a politicilor publice şi a calităţii reglementărilor iniţiate de acestea, concomitent cu îmbunătăţirea capacităţii de planificare strategică, management financiar, management al resurselor umane şi de coordonare a politicilor publice.

Toate instituţiile analizate în cursul primei etape a analizei funcţionale au întreprins demersuri pentru punerea în aplicare a acţiunilor de răspuns la recomandările BM asumate prin PNR. Astfel, pentru o parte dintre acţiuni, au fost propuse proiecte cu finanţare din Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) care vizează, în principal, simplificarea şi flexibilizarea sistemului politicilor publice, îmbunătăţirea credibilităţii bugetului şi a disciplinei fiscal-bugetare, consolidarea capacităţii administrative a instituţiilor, reechilibrarea sectorului transporturi.

Luând în considerare perioada mare de timp necesară evaluării cererilor, unele ministere (de ex. MADR, MT) au solicitat analizarea cu prioritate a acestora, pentru a fi evitate eventuale întârzieri în implementarea acţiunilor. În multe cazuri, cererile de finanţare au trecut de etapa verificării administrative, tehnice şi financiare, existând şi situaţii în care proiectele se află deja în curs de implementare (cum ar fi, Strategii pentru valorificarea potenţialului agroalimentar al României, Crearea şi implementarea unui Sistem Informatic de Management financiar integrat la nivelul MADR).

Potrivit Analizei funcţionale a BM, îmbunătăţirea performanţei guvernului în domeniul implementării politicilor reprezintă un obiectiv pe termen mediu, a cărui realizare ar trebui să fie strâns corelată cu eforturile de îmbunătăţire a managementului financiar public şi a calităţii cheltuielilor publice.

În acest context, SGG pregăteşte un Plan anual de lucru al Guvernului (PALG), ca instrument de planificare strategică şi prioritizare a politicilor guvernamentale. PALG va include termene pentru elaborarea propunerilor de politici publice şi acte normative majore, precum şi planuri de implementare şi monitorizare a rezultatelor priorităţilor politice şi financiare, în corelare cu priorităţile la nivel european şi cu cele ale Strategiei Fiscal-bugetare, inclusiv cu planurile strategice instituţionale ale ministerelor.

În colaborare cu experţii BM, SGG a finalizat aspectele tehnice ale propunerii PALG, iar în primăvara anului 2012, a fost testată baza de date în care urmează a fi introduse, de către toate ministerele de linie, fişele de proiect. Au fost elaborate, de asemenea, instrucţiuni de completare a fişelor de proiect pentru alcătuirea PALG şi propuneri privind conţinutul şi procedura de monitorizare a acestuia. La începutul lunii martie 2013, Primul Ministru a aprobat nota de prezentare şi demarare a PALG. Conform acestei note, se are în vedere implementarea unui proiect pilot la nivelul a două ministere11 şi testarea - în perioada aprilie-iunie 2013 – a eficacităţii bazei de date aferente PALG. Extinderea implementării acestui instrument la toate ministerele este prevăzută a se desfăşura în semestrul II/2013.

10 Etapa 1: MADR, MFP, MT, SGG, CC, MEN (învăţământ pre-universitar); Etapa a 2-a: MMFPSPV, MDRAP (dezvoltare regională), ME (mediu de afaceri şi energie), MMSC, MS, MEN (învăţământ universitar şi cercetare) – denumirea instituţiilor este cea de la momentul derulării Analizei funcţionale a BM (2010-2011).

11 Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor ClimaticeRaport anual privind implementarea PNR 2011-2013

18


Prin elaborarea PALG, se asigură consolidarea rolului reuniunii pregătitoare a şedinţei de guvern. Astfel, prin întocmirea unui plan care să cuprindă principalele priorităţi de politici publice şi legislative ale guvernului, va fi mult mai uşor de urmărit - la nivel tehnic - elaborarea acestor politici şi fundamentarea lor adecvată. Acest fapt va contribui la creşterea calităţii dezbaterilor din cadrul reuniunilor pregătitoare, iar SGG va avea prin PALG un instrument util de monitorizare a politicilor publice elaborate şi adoptate de guvern.

Totodată, elaborarea PALG este strâns legată de revitalizarea Consiliului de Planificare Strategică (CPS), organism menit să asigure o mai bună coordonare între procesul decizional şi alocarea bugetului, în concordanţă cu Strategia fiscal-bugetară. Operaţionalizarea CPS va fi iniţiată în cursul anului 2013, după finalizarea procesului de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale.

Revizuirea sistemului politicilor publice reprezintă o altă măsură asumată de SGG ca răspuns la recomandările BM, prevăzută a se realiza prin intermediul proiectului Evaluarea reformei procesului politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale (finalizat în decembrie 2011). Practic, prin implementarea acestei acţiuni s-a urmărit simplificarea şi flexibilizarea sistemului actual de elaborare şi implementare a politicilor publice, pentru a răspunde mai bine nevoilor iniţiatorilor de astfel de politici de la nivelul administraţiei publice centrale. În acest context, experţii BM au elaborat un raport cuprinzând propuneri şi recomandări cu privire la revizuirea procedurilor de evaluare a impactului, inclusiv evaluare preliminară şi consultare.

Pe de altă parte, SGG a iniţiat elaborarea unui proiect de HG pentru revizuirea şi codificarea legislaţiei în domeniul evaluării impactului documentelor de politici publice şi al proiectelor de acte normative. Proiectul a fost finalizat în iulie 2012, după dezbaterea sa la nivel tehnic, în cursul trim. II/2012, cu reprezentanţii din ministerele de resort, în special cu cei din cadrul unităţilor de politici publice. În contextul recentei revizuiri a configuraţiei instituţiilor din administraţia publică centrală, proiectul de HG a fost transmis - în trim. I/2013 - tuturor ministerelor spre a fi analizat şi asumat, urmând ca în trim. II/2013, acesta să fie supus consultării publice.

Pentru a asigura creşterea eficacităţii fluxului de documente între SGG şi instituţiile administraţiei publice centrale, SGG şi-a asumat dezvoltarea unui sistem integrat de management al documentelor (pe suport electronic). Acţiunea presupune crearea unei aplicaţii IT specializate pentru gestionarea documentelor prezentate atât în şedinţa de guvern, cât şi în reuniunea pregătitoare a acesteia. În acest scop, SGG a depus o cerere de finanţare din PO DCA pentru proiectul Sistemul integrat de management al politicilor, în valoare totală de 4,5 mil. lei. După acceptarea fără rezerve a ideii de proiect, pe data de 14 februarie 2012, AM PO DCA a comunicat SGG respingerea acestuia. Ca urmare a solicitării SGG de reanalizare a deciziei, în trim. I/2012, AM PO DCA a reevaluat proiectul, considerându-l eligibil pentru finanţare. SGG intenţionează să semneze contractul de finanţare cu AM PO DCA în trim. II/2013. Având în vedere derularea cu întârziere a activităţilor prevăzute pentru realizarea acestei acţiuni, există riscul ca termenul de finalizare asumat de SGG (trim. IV/2013) să nu poată fi respectat.

Evaluare

Dacă pe parcursul anului 2012, punerea în aplicare a unora dintre acţiunile asumate de SGG nu a avut un progres semnificativ, în trim. I/2013, situaţia a fost deblocată, prin aprobarea de către guvern a notei de prezentare şi demarare a PALG. De menţionat că elaborarea şi adoptarea PALG influenţează îndeplinirea altor două acţiuni ce răspund recomandărilor BM - revitalizarea Consiliului de Planificare Strategică şi consolidarea rolului reuniunii pregătitoare a şedinţei de guvern, contribuind la punerea în aplicare a unui sistem decizional coerent şi predictibil.



Revizuirea sistemului politicilor publice a înregistrat evoluţii pozitive, proiectul de HG pentru codificarea legislaţiei în domeniul evaluării impactului documentelor de politici publice fiind finalizat şi transmis ministerelor spre asumare. Pe de altă parte, SGG întâmpină unele dificultăţi cu privire la dezvoltarea sistemului integrat de management al documentelor: semnarea cu AM PO DCA a contractului de finanţare pentru proiectul aflat la baza acestei acţiuni este prevăzută abia pentru trim. II/2013, existând riscul depăşirii termenului de finalizare asumat (trim. IV/2013).

Acţiunile asumate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în temeiul recomandărilor BM sunt orientate către obiective ce vizează, în principal, îmbunătăţirea credibilităţii bugetului şi a disciplinei fiscal-bugetare, respectiv modernizarea funcţiilor Trezoreriei şi a execuţiei bugetare. Din cele patru acţiuni, două sunt prevăzute a se realiza prin intermediul unor proiecte cu susţinere financiară din PO DCA.

În ceea ce priveşte instituţionalizarea estimării prudente a veniturilor bugetare, MFP a propus proiectul Creşterea rolului şi independenţei Direcţiei generale de analiză macroeconomică şi politici financiare (valoare totală - 2,1 mil. lei fără TVA), al cărui obiectiv general constă în îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, prin întărirea credibilităţii bugetului şi a disciplinei fiscal bugetare, precum şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice. Instituţionalizarea estimării prudente a veniturilor bugetare - obiectiv specific al proiectului sus-menţionat - implică dezvoltarea modelului macro-econometric trimestrial existent. Acest model va permite calibrarea politicilor macroeconomice şi fiscal bugetare, prin realizarea de prognoze pe termen scurt şi mediu adecvate structurii şi realităţii economiei româneşti, prin elaborarea de scenarii şi simulări în contextul propunerilor de modificări legislative în domeniul fiscal, precum şi prin evaluarea sustenabilităţii fiscale.

Ca urmare a respingerii de către AM PO DCA, la începutul anului 2012, a cererii de finanţare, MFP a demarat discuţiile cu BM şi SGG cu privire la o posibilă colaborare, avansând propunerea ca proiectul iniţial Creşterea rolului şi independenţei Direcţiei generale de analiză macroeconomică şi politici financiare să fie inclus în cadrul proiectului SGG - Dezvoltarea capacităţii ministerelor de a elabora analize economice şi financiare, în vederea sprijinirii procesului de formulare a politicilor publice relevante pentru programarea şi implementarea instrumentelor structurale, cu finanţare din Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT). Cererea de finanţare a fost deja acceptată de AM PO AT în urma verificării administrative.

În ce priveşte fluidizarea serviciilor de tranzacţionare bancară, este de menţionat faptul că obiectivul iniţial - automatizarea procedurilor privind deschiderea de credite - a format obiectul unei idei de proiect care nu s-a concretizat într-un contract de finanţare din fonduri europene. Întrucât guvernul a solicitat ca proiectele de amploare să beneficieze de susţinere financiară din fonduri structurale, intenţia MFP este de a relua acţiunea de automatizare a procedurilor privind deschiderea de credite, ca şi componentă în cadrul unui proiect de centralizare a sistemului informatic al Trezoreriei Statului. Pentru punerea în practică a obiectivelor acestui proiect, MFP va iniţia în cursul acestui an demersuri în vederea obţinerii de finanţare prin PO AT.

Acţiunea de îmbunătăţire a capacităţii de raportare financiară, programată a se finaliza în trim. IV/2013, vizează integrarea sistemelor de contabilitate şi de raportare cu sistemul de plăţi al Trezoreriei, precum şi dezvoltarea, în continuare, a sistemului informatic al acesteia (modulul TG/L), care ţine evidenţa tuturor tranzacţiilor financiare legate de buget, angajamente şi plăţi. Acţiunea urmează a fi pusă în aplicare prin proiectul Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice, al cărui contract de finanţare cu AM PO DCA a fost semnat în ianuarie 2012 (valoare totală: 12,725 mil. lei, cheltuieli eligibile).



Proiectul are ca obiectiv punerea la dispoziţia instituţiilor publice de instrumente moderne, standardizate, pentru raportarea situaţiilor financiare şi publicarea informaţiilor de detaliu privind utilizarea fondurilor publice, în conformitate cu clasificaţia bugetară. În acest scop, se va elabora un nou formular de raportare a execuţiei bugetare (ForExeBug) şi a situaţiilor financiare (inclusiv informaţii aferente angajamentelor legale) depuse lunar, de către fiecare instituţie publică, în format electronic, standardizat, securizat, inclusiv prin crearea unui sistem informatic dedicat şi integrat cu sistemul informatic al MFP.

În mai 2012, MFP a semnat contractul de servicii profesionale de management de proiect şi analiză de sistem, iar la jumătatea lunii octombrie 2012, contractul de bunuri şi servicii necesare informării, comunicării şi promovării proiectului. Pentru încadrarea contractului de consultanţă şi asistenţă tehnică privind realizarea sistemului informatic ForExeBug în contractul de finanţare, în februarie 2013, MFP a solicitat AM PO DCA prelungirea duratei contractului de finanţare cu 3 luni, până în ianuarie 2014. În prima jumătate a lunii martie 2013, MFP a semnat cu compania Intrarom contractul de consultanţă şi asistenţă tehnică privind realizarea sistemului informatic ForExeBug.

Îmbunătăţirea procesului de administrare a datoriei publice se axează, în principal, pe dezvoltarea capacităţii de analiză în domeniul managementului riscului, dezvoltarea managementului datoriei publice şi al administrării lichidităţilor, îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi a celui procedural aferent utilizării instrumentelor financiare derivate, automatizarea procesului de rambursare a datoriei publice guvernamentale, reducerea la minimum a circuitului documentelor necesare efectuării plăţilor. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor obiective, a fost propus proiectul Îmbunătăţirea procesului de administrare a datoriei publice (valoare totală: 2,80 mil. lei).

Astfel, contractul de finanţare cu AM PO DCA a fost semnat pe 30 iulie 2012, iar contractul de asistenţă tehnică a fost încheiat cu BM în octombrie 2012. În cadrul proiectului, experţii BM au efectuat în perioada noiembrie 2012 – februarie 2013 mai multe vizite de lucru, care au vizat, în principal, colectarea informaţiilor necesare desfăşurării activităţilor proiectului (legislaţie, organizare, proceduri, circuit al documentelor); pregătirea a 15 funcţionari din MFP pentru activitatea de dezvoltare a capacităţii Trezoreriei de administrare a riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale; elaborarea Strategiei de Management al Datoriei Publice; dezvoltarea capacităţii Direcţiei de utilizare a instrumentelor de tranzacţionare pentru managementul lichidităţilor şi riscului; colectarea informaţiilor privind procedurile actuale referitoare la plata serviciului datoriei şi familiarizarea cu actualul sistem electronic de management al datoriei publice etc.

Ca urmare a prelungirii procesului de negociere cu BM pentru activitatea în cadrul proiectului, perioada de implementare a acestuia, precum şi costurile aferente au fost modificate. În acest context, MFP a recurs la modificarea termenului de finalizare prevăzut iniţial în PNR 2011-2013 şi estimează că va finaliza această acţiune în trim. I/2014.

Evaluare

Pentru instituţionalizarea estimării prudente a veniturilor bugetare, în condiţiile respingerii cererii de finanţare depuse la AM PO DCA, MFP a iniţiat dialogul cu BM şi SGG în vederea obţinerii de finanţare tot din fonduri europene. Referitor la îmbunătăţirea procesului de administrare a datoriei publice, MFP a semnat cu BM contractul de asistenţă tehnică pentru proiectul ce stă la baza acestei acţiuni. Cu toate acestea, calendarul stabilit iniţial nu a putut fi respectat, MFP propunând noi termene pentru finalizarea acestor acţiuni. În privinţa îmbunătăţirii capacităţii de raportare financiară (termen: trim. IV/2013), MFP a semnat contractul de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru realizarea sistemului informatic de raportare a execuţiei bugetare şi a situaţiilor financiare (ForExeBug).

În schimb, acţiunea de fluidizare a serviciilor de tranzacţionare bancară nu a înregistrat progrese în cursul anului 2012; intenţia MFP este de a o include în cadrul unui proiect susţinut financiar din PO AT. De semnalat faptul că MFP nu a clarificat nici la acest moment aspectele legate de



calendarul de implementare a acestei acţiuni.



În 2012, Ministerul Transporturilor (MT) a continuat eforturile de consolidare a structurii sale instituţionale, reechilibrare a transportului feroviar în raport cu cel rutier, precum şi de asigurare a oportunităţilor de participare a sectorului privat în transporturi, obiective care răspund recomandărilor BM.

În scopul elaborării şi implementării strategiei generale în domeniul transporturilor, MT a propus un proiect care să beneficieze de finanţare din PO DCA, cu consultanţă din partea BM (valoarea totală a proiectului Suport pentru punerea în aplicare a unei strategii generale în sectorul de transport - 16,73 mil. lei). Acţiunile principale vizează acordarea de asistenţă atât pentru realizarea strategiei sus-menţionate, cât şi pentru activităţile de comunicare ale guvernului referitoare la implementarea acesteia, introducerea managementului privat în companii, conform acordului cu FMI, îmbunătăţirea evaluării procesului de recuperare a costurilor diferite de infrastructură rutieră şi feroviară, creşterea capacităţii MT de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii, asistenţă pentru dezvoltarea unei autorităţi de coordonare în transportul urban.

În februarie 2012, AM PO DCA a declarat proiectul eligibil, contractul de finanţare fiind semnat la începutul lunii martie 2012. Tot în cursul trim. I/2012, a fost semnat contractul de asistenţă tehnică între MT şi BM. În august 2012, BM a prezentat MT două rapoarte care au evidenţiat lacunele legislaţiei naţionale în materie de transport rutier, precum şi măsurile necesar a fi întreprinse pentru iniţierea activităţii Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti (Raportul privind aspectele juridice ale transportului rutier şi Raportul privind dezvoltarea Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti).

De asemenea, experţii BM şi cei ai MT au elaborat proiectul Strategiei de transport în comun pe termen lung, al cărei obiectiv general îl constituie înfiinţarea unei reţele multi-modale de transport public integrată fizic şi comercial pentru întreaga zonă metropolitană, care să fie accesibilă, eficientă din punct de vedere al costurilor şi care să nu dăuneze mediului înconjurător.

În a doua jumătate a lunii decembrie 2012, BM a prezentat conducerii MT o serie de documente cu relevanţă pentru revizuirea principiilor de bază ale strategiei sectoriale privind organizarea ministerului, în vederea punerii în aplicare a Master Planului în sectorul de transport şi pentru definirea, respectiv aplicarea unor metode de evaluare a principiilor actuale de recuperare a costurilor folosite în transportul rutier şi feroviar. Este vorba despre: versiunea finală a Planului strategic în sectorul transport şi infrastructură; proiectul Ghidului pentru implementarea guvernanţei corporative a întreprinderilor publice; forma finală a Raportului privind costurile legate de construcţia drumurilor şi Raportul privind proiectele de investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară.

O altă activitate derulată în cadrul proiectului PO DCA sus-menţionat a constat în organizarea procedurii de selecţie a firmei de recrutare resurse umane, în vederea selectării, pe criterii de performanţă, a managerilor şi membrilor consiliilor de administraţie la companiile aflate sub autoritatea MT, conform OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Până la 11 martie 2013, au fost selectaţi administratorii a patru companii12 de sub autoritatea MT, la alte cinci companii, această procedură fiind în stadiu avansat (urmează să aibă loc interviurile finale, în prezenţa conducerii MT).

În ce priveşte transportul feroviar, MT va implementa (cu asistenţa BM) proiectul Sprijin acordat MTI pentru îmbunătăţirea gestionării sectorului de transport feroviar, în scopul punerii în aplicare a unui sistem eficient de monitorizare şi evaluare a serviciilor furnizate de operatorii de transport feroviar cu capital de stat şi privat şi de administratorul infrastructurii feroviare. Susţinerea financiară pentru acest proiect este asigurată din fonduri europene nerambursabile - PO DCA şi bugetul de stat (valoare totală: 11,23 mil. lei fără TVA).

12 TAROM, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile şi CFR Infrastructură.Raport anual privind implementarea PNR 2011-2013

23


Proiectul este menit să aducă o îmbunătăţire la nivelul capacităţii MT de a determina şi monitoriza eficienţa serviciilor achiziţionate de la CFR S.A., CFR Marfă, CFR Călători şi de la operatorii de transport feroviar cu capital privat, respectiv furnizorii de servicii feroviare pentru călători, precum şi în privinţa capacităţii de transpunere şi implementare a cadrului legislativ european specific activităţii de transport feroviar.

Cererea de finanţare a fost admisă de AM PO DCA în august 2012, cu o întârziere de aproape un an faţă de momentul depunerii (septembrie 2011). Semnarea contractului de finanţare rămâne însă în aşteptare, din cauza lipsei fondurilor, MT figurând pe lista de aşteptare pentru suplimentarea surselor de finanţare ale PO DCA (axa prioritară/domeniul de intervenţie îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice, îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale). Luând în considerare durata de implementare a proiectului (24 luni din momentul semnării contractului de finanţare cu AM PO DCA), precum şi lipsa susţinerii financiare a acestuia, există riscul ca acţiunea îmbunătăţirea gestionării sectorului de transport feroviar să nu fie realizată conform calendarului stabilit. MT apreciază că termenul de finalizare pentru această acţiune va fi trim. IV/2015.

Un alt proiect propus a se derula în cadrul PO DCA este Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a MTI pentru managementul proiectelor în parteneriat public-privat, cu o valoare totală de 4,51 mil. lei (cca. 3,84 mil. lei - asistenţă financiară nerambursabilă şi 0,67 mil. lei - contribuţia beneficiarului). Activităţile corespunzătoare proiectului se axează, în principal, pe analizarea cadrului general de reglementare din România din perspectiva implementării proiectelor de tip PPP, evaluarea ex-ante a acestora, instruirea şi formarea personalului în domeniu.

Cererea de finanţare a parcurs toate etapele verificării administrative, tehnice şi financiare, în aprilie 2012 fiind semnat contractul de finanţare cu AM PO DCA. La începutul lunii septembrie 2012, MT a semnat cu BM un contract de asistenţă tehnică, în scopul furnizării serviciilor analitice şi de consultanţă în realizarea etapelor acestui proiect.

Semnarea cu întârziere a acestor contracte (la distanţă de un an faţă de momentul depunerii cererii de finanţare) a determinat experţii MT să procedeze la actualizarea graficului de implementare a activităţilor din cadrul proiectului, versiunea finală a acestuia fiind agreată pe 10 decembrie 2012, de reprezentanţii BM şi echipa de proiect a MT. In acest context, etapele acţiunii - programate iniţial a fi îndeplinite în trim. II-IV/2012 - au fost decalate pentru anul 2013. În funcţie de recuperarea abaterilor de timp din implementare, se va solicita acordul AM PO DCA pentru încheierea unui act adiţional la contractul de finanţare, în vederea prelungirii duratei de implementare a proiectului.

Deşi graficul privind demararea activităţilor specifice proiectului a suferit unele modificări, MT apreciază că termenul de finalizare a acţiunii (trim. IV/2014) nu va fi afectat. Prin implementarea acestui proiect PO DCA se are în vedere creşterea capacităţii MT şi a unităţilor care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa de a pregăti, atribui, implementa şi evalua proiecte majore de infrastructură, care pot fi realizate în parteneriat public-privat/concesiune.

Evaluare

Cele trei măsuri de reformă asumate de către MT în contextul Analizei funcţionale au fost transpuse în proiecte cu susţinere financiară din FSE, în cadrul PO DCA. În timp ce în cazul acţiunii punerea în aplicare a unei strategii generale în sectorul de transport, MT a reuşit să realizeze toate etapele planificate în anul 2012, în materie de gestionare a sectorului transport feroviar, există riscul ca termenul de finalizare (trim. IV/2014) să nu poată fi respectat, din cauza lipsei fondurilor. În privinţa îmbunătăţirii capacităţii instituţionale a MT pentru managementul proiectelor în parteneriat public-privat, întârzierile înregistrate în implementarea proiectului prin care se derulează acţiunea au dus la modificarea calendarului de activitate, etapele acţiunii



programate iniţial pentru trim. II-IV/2012 fiind decalate în 2013. Potrivit estimării MT, termenul asumat pentru finalizarea acţiunii (trim. IV/2014) nu va fi afectat.

Ca urmare a raportului BM Analiza funcţională a administraţiei din agricultură şi dezvoltare rurală, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi-a asumat prin PNR 2011-2013 un set de acţiuni axat pe dezvoltarea strategică a instituţiei, eficientizarea cheltuirii alocărilor bugetare şi modernizarea sistemului de management al resurselor umane. Implementarea acţiunilor corespunzătoare recomandărilor BM va conduce la realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice, restructurarea administraţiei agricole, eficientizarea activităţii de management administrativ operaţional, gestionarea eficientă a fondurilor publice. De asemenea, se va obţine o îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor, fapt ce va permite o mai bună alocare a fondurilor publice, precum şi prioritizarea resurselor administrative limitate.

În acest context, MADR a depus la AM PO DCA patru cereri de finanţare pentru proiecte destinate punerii în aplicare a acţiunilor de dezvoltare strategică a ministerului, respectiv eficientizare a cheltuirii alocărilor bugetare. Ca urmare a aprobării acestor cereri în trim. I/2012, MADR a demarat procedura administrativă de întocmire a contractelor de finanţare. Astfel, în luna mai 2012, a fost semnat contractul aferent proiectului Strategii pentru valorificarea potenţialului agroalimentar al României, iar în iulie 2012, au fost semnate contractele de finanţare pentru proiectele Planificare strategică pentru administraţia agricolă, Crearea şi implementarea unui Sistem Informatic de Management financiar integrat) la nivelul MADR, Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivelul MADR şi al instituţiilor subordonate. Toate aceste proiecte se află în curs de implementare; pentru punerea lor în practică, MADR a încheiat cu reprezentanţii BM, în cursul trim. III/2012, contracte de asistenţă tehnică.

În vederea pregătirii primelor rapoarte preliminare de progres, până la 15 martie 2013, experţii BM au desfăşurat (la Bucureşti) două misiuni, în cadrul cărora au fost derulate activităţi organizatorice, logistice, precum şi activităţi specifice celor patru proiecte aflate în implementare.

De asemenea, BM a organizat întâlniri şi dezbateri la nivel de management, cu participarea conducerii MADR şi a instituţiilor subordonate13 implicate în proiecte, în scopul elaborării unor rapoarte de analiză/diagnostic şi dezvoltării unor instrumente moderne de management. La nivel tehnic, grupurile de lucru constituite în cadrul instituţiilor sus-menţionate au răspuns solicitărilor BM, furnizând datele şi documentele necesare elaborării rapoartelor iniţiale de evaluare şi dezvoltării/compatibilizării aplicaţiilor IT (documente de politici publice, rapoarte de evaluare/autoevaluare, planuri de formare profesională, proceduri de sistem şi operaţionale, specificaţii tehnice, informaţii pentru bazele de date etc.). Primele rapoarte de analiză ale BM privind dezvoltarea capacităţii de management strategic şi a sistemului de control intern sunt prevăzute pentru luna mai 2013.

13 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Agenţia Domeniilor Statului, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, 4 Direcţii Agricole Judeţene.



Ca urmare a implementării proiectelor amintite anterior, vor fi elaborate Strategia sectorului agricol până în 2020/2030, Planul strategic instituţional al MADR, precum şi un raport de analiză privind comasarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Totodată, va fi dezvoltat şi implementat un sistem informatizat de management pentru monitorizarea performanţelor, respectiv un sistem managerial de control intern (etapă precursoare trecerii de la bugetul funcţional la bugetul pe programe), care va contribui la asigurarea unui management performant al fondurilor bugetare prin controlul permanent al cheltuielilor.

În ce priveşte realizarea de analize, interviuri şi consultări pentru evaluarea impactului comasării APDRP cu APIA (etapă prevăzută pentru trim. IV/2012), BM a purtat discuţii cu managementul celor două agenţii şi a elaborat termenii de referinţă pentru selecţia experţilor care vor realiza raportul privind situaţia comasării. O primă versiune a acestui document va fi transmisă MADR la sfârşitul lunii martie 2013.

Referitor la elaborarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 (etapă în cadrul acţiunii dezvoltarea strategică a MADR), este de semnalat faptul că realizarea acesteia este condiţionată de adoptarea de către COM a cadrului legislativ de dezvoltare rurală (Regulament), care fixează cerinţele şi priorităţile în domeniu. Astfel, în contextul prezentării de către COM, în octombrie 2011, a pachetului legislativ privind propunerile referitoare la politica de dezvoltare rurală post-2013, a fost lansată pregătirea PNDR 2014-2020. MADR a demarat procesul de achiziţie publică a serviciilor de consultanţă pentru proiectul Asistenţă tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020 (proiect finanţat prin asistenţa tehnică a PNDR 2007-2013, măsura 5.1.1).

Pentru modernizarea sistemului de management al resurselor umane, în cadrul proiectului DA pentru MADR - Dezvoltăm Aptitudini pentru MADR, a fost efectuată o evaluare a nevoilor specifice de formare ale ministerului, iar în trim. IV/2012 a fost elaborată Strategia de formare a resurselor umane. Obiectivele generale ale acestui document intern vizează îmbunătăţirea cadrului instituţional la nivelul MADR corespunzător derulării activităţilor de formare, creşterea impactului cunoştinţelor dobândite pe parcursul sesiunilor de pregătire asupra calităţii rezultatelor activităţilor ministerului, îmbunătăţirea nivelului de pregătire a resursei umane a instituţiei. Totodată, MADR a contractat servicii de formare profesională, organizând în 2012 şase module de formare, cu participarea a 16014 funcţionari publici de conducere şi de execuţie din cadrul ministerului. La data de 5 decembrie 2012, a avut loc conferinţa de închidere a proiectului, prilej cu care au fost prezentate rezultatele implementării, modul în care obiectivele acestuia au fost atinse, precum şi concluzii, respectiv lecţii învăţate pentru îmbunătăţirea implementării proiectelor viitoare.

În trim. I/2013, a demarat procesul de analiză privind proiectarea sistemului de monitorizare a performanţei angajaţilor (etapă cu termen trim. IV/2012), reprezentanţii BM solicitând MADR o serie de documente, precum planurile de formare profesională, regulamentul de organizare şi funcţionare; de asemenea, au fost realizate interviuri cu directorii de resurse umane referitoare la fişa postului, evaluarea angajaţilor, planul de personal, salarizarea pe bază de performanţă, dosarul profesional etc. La 15 martie 2013, misiunea BM era încă în curs de desfăşurare la sediul MADR.

Evaluare

În vederea îndeplinirii acţiunilor asumate în materie de consolidare a capacităţii administraţiei agricole, MADR a semnat cu AM PO DCA contracte de finanţare pentru patru proiecte care vizează dezvoltarea strategică a MADR, respectiv eficientizarea cheltuirii alocărilor bugetare. Pentru implementarea acestora, MADR a contractat asistenţă tehnică din partea BM. Toate cele patru proiecte finanţate prin PO DCA se află în curs de implementare. Luând în considerare durata proiectelor, MADR a recurs la decalarea cu un an a termenului de finalizare a acţiunilor din responsabilitate. În ce priveşte elaborarea PNDR 2014-2020, progresele nu sunt semnificative (a fost lansat procesul de achiziţie publică a serviciilor de consultanţă pentru proiectul Asistenţă

14 Ţinta stabilită iniţial a vizat formarea a 150 de persoane, însă, datorită solicitărilor angajaţilor MADR, numărul participanţilor a fost suplimentat cu încă 10.



tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020).

Modernizarea sistemului de management al resurselor umane a înregistrat evoluţii pozitive, în special datorită implementării cu succes a proiectului Dezvoltăm Aptitudini pentru MADR. Cu toate acestea, procesul de analiză privind proiectarea sistemului de monitorizare a performanţei angajaţilor a demarat cu oarecare întârziere (trim. I/2013) faţă de termenul fixat în planul de acţiune (trim. IV/2012).



Referitor la acţiunea de redefinire a atribuţiilor direcţiilor Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), este de menţionat că, în urma adoptării, în decembrie 2012, a OUG 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, la nivelul instituţiei urmează să fie elaborate, în perioada imediat următoare, un nou act normativ pentru organizarea şi funcţionarea MEN, precum şi un nou Regulament de Organizare şi Funcţionare.

Elaborarea şi implementarea sistemului de evaluare/promovare în funcţie de performanţă, etapă a acţiunii sus-menţionate, urmează a se realiza prin intermediul proiectului PO DCA Dezvoltarea capacităţii administrative a MEN prin implementarea managementului strategic şi îmbunătăţirea leadership-ului (valoare totală: 16,58 mil. lei), al cărui contract de finanţare a fost semnat în trim. III/2012. Spre a facilita punerea în aplicare a obiectivelor proiectului, MEN a încheiat cu BM, în octombrie 2012, un contract de asistenţă tehnică. Principalele rezultate ale proiectului vor consta în propunerea, pentru MEN, a unei noi structuri organizaţionale, elaborarea unei strategii de modernizare a instituţiei, respectiv stabilirea matricei competentelor specifice necesare administrării serviciilor educaţionale. În acest scop, MEN a pregătit, în cursul trim I/2013, atât termenii de referinţă, cât şi metodologia de organizare şi desfăşurare a selecţiei de consultanţi - experţi individuali în cadrul proiectului.

În ceea ce priveşte intensificarea dialogului social şi a rolului partenerilor sociali15, în anul 2012 au avut loc trei reuniuni ale Comisiei de Dialog Social, precum şi 18 întâlniri ale grupurilor tehnice constituite la nivelul MEN, în a căror componenţă intră atât reprezentanţi ai direcţiilor de specialitate ale instituţiei, cât şi ai partenerilor sociali. Rezultatele activităţii acestor grupuri de lucru s-au concretizat în încheierea Contractului colectiv de muncă la nivel sector de activitate învăţământ preuniversitar, respectiv finalizarea proiectului Contract colectiv de muncă la nivel sector de activitate învăţământ superior.

Un alt progres la nivelul MEN îl constituie dezbaterea publică, aprobarea şi finalizarea actelor normative subsecvente Legii educaţiei naţionale, fiind astfel îndeplinită acţiunea referitoare la realizarea cadrului de reglementare în definirea rolurilor privind descentralizarea. Alături de direcţiile de specialitate din MEN, la elaborarea actelor normative amintite au participat, cu sugestii şi propuneri, inspectorate şcolare judeţene, reprezentanţi ai universităţilor, parteneri sociali.

Referitor la crearea unui mecanism de coordonare de către MEN a activităţii agenţiilor subordonate/aflate în coordonare16, în noiembrie 2012, la nivelul instituţiei, a fost elaborată Nota de fundamentare în vederea emiterii Ordinului de ministru privind constituirea Consiliului de coordonare a agenţiilor subordonate MEN. Potrivit termenelor asumate prin Planul de acţiuni privind implementarea PNR 2011-2013, acest Consiliu ar fi trebuit să fie funcţional în trim. IV/2012. Această întârziere a condus la amânarea etapei următoare care viza elaborarea proiectului de Regulament privind funcţionarea Consiliului de coordonare.

15 Acţiune propusă de către MEN în trim. II/2012.16 Acţiune propusă de către MEN în trim. II/2012.



În ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii de management a proiectelor, MEN a asigurat supravegherea trimestrială a procesului de implementare a proiectelor finanţate din fonduri structurale. În plus, pentru analizarea impactului pe care l-au avut proiectele europene asupra sistemului de învăţământ şi pregătirea elaborării programelor operaţionale viitoare, la nivelul ministerului, a fost creată Unitatea de Analiză, Programare şi Coordonare a Proiectelor Europene (HG nr. 1039/2012 pentru modificarea anexei nr. 1 la HG nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea MECTS). În privinţa gradului de execuţie bugetară (fonduri europene-educaţie preuniversitară), datele MEN arată că, la finele lunii decembrie 2012, acesta avea valoarea de 64,26%, în timp ce gradul de absorbţie a fondurilor structurale era de 7,12% - pentru proiectele gestionate de OI POS DRU. La 26 februarie 2013, rata de absorbţie la nivelul domeniilor POS DRU gestionate de CNDIPT înregistra 23,60%, în creştere faţă de noiembrie 2012, când se situa la 8,76% (formula CE-UE).

În privinţa reorganizării şi dezvoltării bazei de date a MEN, în ianuarie 2012, AM PO DCA a aprobat proiectul Sistemul informatic integrat al învăţământului din România, contractul de finanţare fiind semnat în iulie 2012. Proiectul îşi propune crearea unui sistem unitar şi flexibil de gestionare completă a activităţilor din acest domeniu, care se va integra cu Baza de Date Naţională a Educaţiei, alte baze de date şi cu aplicaţii existente. În cadrul proiectului, a fost semnat un Act adiţional la contractul de finanţare privind transferul unor sume de la linia bugetară întreţinere, actualizare, dezvoltare aplicaţii informatice la linia bugetară cheltuieli cu achiziţia de licenţe.

Operaţionalizarea acestui instrument strategic va conduce la creşterea calităţii serviciilor publice oferite, prin livrarea de informaţii publice, precum şi la asigurarea unei interacţiuni eficiente şi transparente la nivelul MEN, contribuind la eficientizarea comunicării cu cetăţenii şi instituţiile aflate în subordonare şi coordonare.

Pentru implementarea managementului strategic şi a leadership-ului la nivelul MEN17, în noiembrie 2012, a fost demarat proiectul PO DCA Dezvoltarea capacităţii administrative a MEN prin implementarea managementului strategic şi îmbunătăţirea leadership-ului, cu o durată de 24 luni. Punerea în aplicare a acestui proiect va contribui la îmbunătăţirea capacităţii administraţiei centrale în domeniul educaţiei şi formării profesionale, prin optimizarea structurii, dezvoltarea, testarea şi implementarea instrumentelor, proceselor şi practicilor de management, prin elaborarea şi derularea programelor de formare care să conducă la dezvoltarea competenţelor manageriale şi a leadership-ului personalului de execuţie şi de conducere.

Evaluare

Pe parcursul anului 2012, o parte dintre acţiunile aflate în responsabilitatea MEN au înregistrat progrese în implementare, prin definitivarea legislaţiei secundare subsecvente Legii educaţiei naţionale, intensificarea dialogului social şi a rolului partenerilor sociali. Se constată, însă, unele întârzieri în ceea ce priveşte crearea Consiliului de coordonare a agenţiilor subordonate MEN şi elaborarea regulamentului de funcţionare a acestuia - etape programate pentru trim. IV/2012. De asemenea, întârzierea înregistrată în realizarea acţiunii implementarea managementului strategic şi a leadership-ului la nivelul MEN a condus la reprogramarea termenului de finalizare a acesteia pentru trim. II/2014. Redefinirea atribuţiilor direcţiilor MEN constituie o altă acţiune reprogramată (trim. IV/2013), în contextul punerii în aplicare cu întârziere a proiectului PO DCA prin care aceasta urmează a fi realizată.

Pe de altă parte, MEN a continuat monitorizarea trimestrială a procesului de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene. În vederea reorganizării şi dezvoltării bazei de date, deşi a fost contractat un proiect PO DCA în sprijinul acestei acţiuni, MEN nu a reuşit să concretizeze toate etapele planificate pentru 2012 (de ex. finalizarea procedurilor de achiziţii pentru aplicaţia informatică de gestionare a sistemului educaţional).

17 Acţiune propusă de către MEN în trim. II/2012.Raport anual privind implementarea PNR 2011-2013

29


În cadrul acţiunii de reorganizare a Consiliului Concurenţei (CC), a fost finalizată analiza internă privind realocarea resurselor existente, fiind evaluat inclusiv necesarul de resurse pentru îndeplinirea noilor competenţe dobândite de CC în 2011 (combaterea concurenţei neloiale şi funcţionarea Consiliului de supraveghere în domeniul feroviar). Prin Ordinul preşedintelui CC nr. 101/2.02.2012, a fost adoptat un nou Regulament de organizare, funcţionare şi procedură18, care include şi noua organigramă a instituţiei. Ca urmare, au fost înfiinţate compartimente distincte specializate privind domeniul cartelurilor, respectiv promovarea regulilor de concurenţă. De asemenea, în cadrul CC, funcţionează Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar, structură fără personalitate juridică, precum şi secretariatul acestuia. Prin trecerea acestei structuri de la MT la CC, au fost întrunite cerinţele Comisiei Europene privind asigurarea independenţei sale funcţionale şi decizionale.

În ceea ce priveşte competenţele de aplicare a prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, acestea au fost concentrate, în principal, la nivelul Direcţiei Teritoriale a CC. Mai mult, în scopul eficientizării activităţii, la nivelul instituţiei se vor putea constitui - prin ordin al preşedintelui CC - module de lucru specializate pe anumite domenii de activitate, prin alocarea resurselor în funcţie de priorităţi (în cazul în care nu mai sunt necesare, modulele pot fi desfiinţate/înlocuite cu altele). Prin parcurgerea tuturor acestor etape, CC a reuşit să îndeplinească la termen acţiunea de reorganizare internă, concentrând mare parte din resursele sale pe activitatea de aplicare a regulilor de concurenţă, în vederea îmbunătăţirii rezultatelor instituţiei în acest domeniu.

Pentru a asigura creşterea alocării resurselor pentru analiză economică şi pentru acoperirea necesarului de competenţe în domeniul juridic, CC a iniţiat demersuri privind deblocarea de către guvern a posturilor vacante de inspector de concurenţă. Ca urmare, prin legea bugetului de stat pentru anul 2012, CC a beneficiat de derogare de la regula privind încadrarea unei persoane numai după plecarea din instituţie a şapte angajaţi. Astfel, în cadrul programului de restructurare instituţională recomandat de BM, CC a deblocat posturile vacante, a identificat resursele bugetare, iar în trim. IV/2012 a organizat concurs pentru ocuparea acestora (patru economişti angajaţi). Constituirea unui nucleu de economişti are în vedere întărirea capacităţii de aplicare a principiilor analizei economice în politica de concurenţă. Dată fiind calitatea profesională scăzută a candidaţilor pentru posturile de jurist, acestea au rămas neocupate. Deşi procesul de recrutare a fost reluat în trim. I/2013, posturile sunt, în continuare, vacante. CC va organiza un nou concurs în trim. III/2013, fapt ce conduce la prelungirea termenului de finalizare a acţiunii (termen de finalizare asumat iniţial: trim. IV/2012).

Evaluare

CC a întreprins demersuri pentru realizarea în avans a acţiunii de reorganizare internă, în acest scop fiind adoptat un nou regulament de organizare şi funcţionare, care cuprinde şi noua organigramă a instituţiei. În ceea ce priveşte creşterea alocării resurselor pentru analiză economică şi pentru acoperirea necesarului de competenţe în domeniul juridic, deşi CC a depus eforturi pentru angajarea, prin concurs, de economişti şi jurişti, totuşi termenul fixat în PNR - trim. IV/2012 - nu a fost respectat (ultima etapă a acţiunii fiind decalată în trim. III/2013, când se va relua selecţia candidaţilor pentru posturile vacante de jurist).

18 Noul Regulament de organizare, funcţionare şi procedură a fost publicat în MO nr. 113/14.02.2012.Raport anual privind implementarea PNR 2011-2013

30


II. Asigurarea unei mai bune reglementări la nivelul administraţiei publice centrale

Acţiunea privind măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative, preconizată a fi îndeplinită prin intermediul a opt proiecte de asistenţă tehnică având ca beneficiar SGG, nu se va putea finaliza la termenul stabilit (trim. IV/2013).

Primele două proiecte (aferente domeniilor gestionate de MSI împreună cu ME, respectiv de MAI împreună cu MDRAP) au fost încheiate, rapoartele prezentând rezultatele măsurătorilor. Astfel, au fost identificate şi validate de mediul de afaceri 1.144 obligaţii de informare, totalizând costuri administrative în valoare de 171,5 mil. euro.

Alte trei proiecte (în domeniile gestionate de MFP, MADR şi MT) se află în implementare, fiind încheiate interviurile cu reprezentanţii mediului de afaceri. În cadrul acestui pachet de proiecte, au fost identificate şi validate de mediul de afaceri, până la 15 martie 2013, 1.369 obligaţii (primare) de informare.

După finalizarea celui de-al doilea pachet de proiecte (iulie 2013), se are în vedere elaborarea unui prim plan de simplificare a legislaţiei, pe baza evaluărilor rezultate în urma celor cinci proiecte.

Pentru ultimul pachet de trei proiecte (MMFPSPV, MS şi MEN; MMSC; MJ) a fost emis ordinul de începere a activităţilor, fiind identificate şi validate de mediul de afaceri, până la 15 martie 2013, 1.039 obligaţii de informare. Pachetul are ca termen de finalizare luna martie 2014. Prin urmare, acţiunea de măsurare a costurilor administrative şi identificare a sarcinilor administrative se va încheia în trim. I/2014.

Este de menţionat că, în anul 2012, în cadrul proiectelor aflate în implementare, 43 de persoane au fost instruite în utilizarea MCS (Modelul Costului Standard).

În privinţa ghidului privind transpunerea directivelor europene, acesta se află în curs de elaborare de către MAE, noul termen de finalizare fiind trim. II/2013. Stadiul este acela de identificare a bunelor practici care vor sta la baza ghidului şi de stabilire a structurii documentului.

Evaluare

Măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative se va încheia, potrivit estimării SGG, în trim. I/2014, cu întârziere faţă de termenul prevăzut în Planul de Acţiuni pentru implementarea PNR 2011-2013 (trim. IV/2013). După finalizarea celui de-al doilea pachet de proiecte (iulie 2013), va fi elaborat un prim plan de simplificare a legislaţiei.

Acţiunea de elaborare a ghidului privind transpunerea directivelor comunitare va fi încheiată cu un trimestru mai târziu decât a fost stabilit, respectiv în trim. II/2013.

Este de menţionat faptul că ambele acţiuni se regăsesc şi în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale 2008-2013, înregistrând întârzieri mari faţă de termenele prevăzute.



III. Profesionalizarea funcţionarilor publici

În vederea consolidării cadrului strategic, instituţional şi legislativ specific managementului funcţionarilor publici şi funcţiei publice, ANFP s-a axat pe activitatea de fundamentare a deciziilor de modificare şi completare a cadrului de reglementare existent în domeniu, în contextul revizuirii actelor normative ce vizează organizarea şi funcţionarea Agenţiei, dosarul profesional al funcţionarilor publici, categoria înalţilor funcţionari publici.

În scopul modernizării şi eficientizării cadrului legislativ necesar profesionalizării corpului funcţionarilor publici, la nivelul ANFP, au fost constituite grupuri de lucru interdepartamentale, cu rolul de a elabora documentele de politici publice necesare fundamentării proiectelor de modificare şi completare a legislaţiei primare elaborate în domeniul funcţiei publice şi cu privire la conduita funcţionarilor publici - Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată şi Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată.

Pentru modificarea codului de conduită, în anul 2012, a fost elaborată, la nivelul Agenţiei, propunerea de politică publică Dezvoltarea standardelor etice în administraţia publică, document asumat instituţional şi înaintat ministerului iniţiator (MAI, devenit MDRAP) pentru promovarea acestuia pe circuitul de avizare. În urma dezbaterilor organizate în cadrul procesului de transparenţă decizională, ANFP a revizuit propunerea de politică publică, în sensul celor dezbătute cu partenerii de dialog social şi cu reprezentanţii societăţii civile. În trim. I/2013, documentul a fost finalizat, asumat instituţional în noua sa formă şi înaintat MDRAP, aflându-se în circuitul de avizare.

În vederea fundamentării propunerilor de modificare şi completare a Legii nr. 188/1999, în trim. I/2013, ANFP a iniţiat un amplu proces de consultare a autorităţilor, instituţiilor publice şi a partenerilor de dialog social, pentru o cunoaştere cât mai obiectivă a aspectelor problematice în domeniul funcţiei publice. În acest sens, la nivelul Agenţiei, au fost elaborate un Chestionar de evaluare a nevoilor/oportunităţilor de reglementare în domeniul funcţiei publice şi un Tabel privind identificarea dificultăţilor de aplicare şi interpretare a Legii nr. 188/1999 şi a propunerilor de soluţionare. După centralizarea, în prima jumătate a lunii martie 2013, a informaţiilor comunicate de către respondenţi, ANFP va întocmi un raport care să evidenţieze principalele dificultăţi identificate în implementarea legislaţiei primare din domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, propunerile de soluţionare, precum şi oportunităţile/nevoile de reglementare în domeniul funcţiei publice.

În ceea ce priveşte monitorizarea aplicării unitare a prevederilor legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici, ANFP a asigurat în mod permanent această activitate, elaborând – pe baza datelor colectate - rapoarte semestriale (postate pe site-ul agenţiei) cu privire la respectarea normelor de conduită a funcţionarilor publici, standardele etice şi implementarea procedurilor disciplinare. Raportul privind respectarea normelor de conduită a funcţionarilor publici, standardele etice şi implementarea procedurilor disciplinare pentru semestrul al II-lea 2012 se află în proces de elaborare, urmând a fi publicat pe site până la finele lunii aprilie 2013.

Pentru a evalua percepţia cu privire la activitatea consilierului de etică şi la respectarea normelor de conduită profesională stabilite de Legea nr. 7/2004, ANFP a elaborat în septembrie 2012 două chestionare de evaluare, adresate funcţionarilor publici de conducere şi de execuţie, respectiv consilierului de etică. Pe baza rezultatelor obţinute, a fost întocmit Raportul privind analiza informaţiilor extrase din chestionarele de evaluare a implementării normelor de conduită profesională a funcţionarilor publici, prevăzute de Legea nr. 7/2004, republicată, postat pe site-ul ANFP în februarie 2013.



O altă componentă a acestei acţiuni vizează activitatea de control în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. În contextul formulării de reclamaţii şi sesizări din partea persoanelor fizice/juridice, mass-media, dar şi din iniţiativa preşedintelui ANFP, în cursul anului 2012, respectiv ianuarie-martie 2013, au fost efectuate 92 controale. Ca urmare, au fost formulate recomandări cu caracter general şi stabilite măsuri corective, îndrumări de specialitate obligatorii, de natură să elimine neregulile constatate. În scopul remedierii nelegalităţii actelor administrative descoperite în urma controalelor, ANFP a formulat nouă propuneri de exercitare a tutelei administrative, care s-au concretizat în acţiuni formulate în contencios administrativ.

În procesul de monitorizare a aplicării unitare a prevederilor legislaţiei specifice domeniului, un rol important revine Sistemului Integrat de Evidenţă a Funcţiilor Publice şi a Funcţionarilor Publici al ANFP. Din momentul introducerii semnăturii electronice (octombrie 2012), au fost transmise către instituţii, prin intermediul acestui sistem, peste 7.700 documente semnate electronic. Sistemul reprezintă un instrument complex de management, având ca principale beneficii monitorizarea în timp real a conformităţii cu normele legale a modificărilor intervenite în structura funcţiilor publice şi în situaţia funcţionarilor publici, suportul procesului de management al funcţiei publice prin elaborarea de studii privind structura corpului funcţionarilor publici, gradul de ocupare a funcţiilor publice, fluctuaţia de personal, fundamentarea corespunzătoare a proiectelor de acte normative din domeniul funcţiei publice, creşterea transparenţei managementului funcţiei publice etc.

În privinţa dezvoltării abilităţilor şi competenţelor profesionale ale funcţionarilor publici, ANFP a organizat, în perioada 2012 – martie 2013, 261 programe de formare şi perfecţionare profesională, alte 85 programe având loc în cadrul unor proiecte cu finanţare externă (PO DCA, POS CCE). Totalul participanţilor din administraţia publică centrală şi locală la cursurile de formare se ridică la 6.504 (4.504 persoane instruite în cadrul programelor organizate de ANFP, iar 2.000 - prin intermediul proiectelor cu finanţare externă).



În cursul anului 2012, ANFP a reuşit să finalizeze trei proiecte19 finanţate din fonduri structurale (două în cadrul PO DCA şi unul în cadrul POS CCE), orientate, în principal, către dezvoltarea abilităţilor de operare PC a funcţionarilor publici, eficientizarea proceselor de management strategic, creşterea accesibilităţii şi flexibilităţii ofertei de perfecţionare a Agenţiei prin intermediul tehnologiei informaţiei şi comunicării. Tot în 2012, au fost aprobate de AM PO DCA alte două cereri de finanţare pentru proiecte20 destinate asigurării unui management performant al funcţiei publice şi funcţionarilor publici la nivelul administraţiei centrale şi al serviciilor publice din subordinea/coordonarea autorităţilor centrale şi locale, respectiv dezvoltării unui sistem integrat şi unitar de integritate în funcţia publică. La 15 martie 2013, din cele nouă proiecte referitoare la componenta de formare specializată şi perfecţionare profesională, patru se află în implementare21, fiind orientate către creşterea capacităţii de gestionare a proceselor de recrutare, selecţie şi evaluare a funcţionarilor publici, întărirea capacităţii instituţionale a ANFP în vederea asigurării unui management performant al funcţiei publice şi funcţionarilor publici prin implementarea de instrumente inovatoare, formarea specializată a înalţilor funcţionari publici (prefecţi şi subprefecţi). Totalul sumelor cheltuite în perioada 2012 - 15 martie 2013 a fost de 27,5 mil. lei.

Evaluare

Implementarea acţiunilor ANFP de consolidare a cadrului strategic, instituţional şi legislativ specific funcţiei publice, respectiv de monitorizare unitară a legislaţiei din domeniu, a înregistrat evoluţii notabile, atât din perspectiva procesului de fundamentare a proiectelor de acte normative privind evoluţia funcţiei publice, cât şi a înlăturării neregulilor identificate în urma acţiunilor de control desfăşurate la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice. De asemenea, se remarcă progrese în implementarea acţiunii care vizează componenta de formare specializată şi perfecţionare profesională, ANFP organizând 346 programe, cu participarea a peste 6.500 persoane din administraţia publică centrală şi locală. ANFP are în implementare patru proiecte destinate formării specializate şi perfecţionării profesionale, altele trei fiind finalizate în cursul anului 2012.

19 Standarde europene în utilizarea tehnologiei informaţiei în administraţia publică – Program Naţional de Certificare a Funcţionarilor Publici; Creşterea capacităţii funcţionarilor publici din cadrul MApN şi ANFP de a gestiona procesele de management strategic şi de proiect, în contextul dezvoltării şi întăririi rolului funcţiei publice; Implementarea în sistem e-learning de programe de formare în domeniul administraţiei publice pentru sprijinirea dezvoltării societăţii informaţionale.

20 E - ANFP - Întărirea capacităţii instituţionale a ANFP în vederea asigurării unui management performant al funcţiei publice şi funcţionarilor publici la nivelul administraţiei publice centrale şi al serviciilor publice din subordinea/coordonarea autorităţilor publice centrale şi locale prin implementarea de instrumente inovatoare; Dezvoltarea unui sistem integrat şi unitar de integritate în funcţia publică (acesta din urmă, în parteneriat cu Agenţia Naţională de Integritate).

21 Creşterea capacităţii administraţiei publice de a gestiona procesele de recrutare, selecţie şi evaluare a funcţionarilor publici în contextul creşterii gradului de responsabilizare a administraţiei publice privind gestionarea funcţiei publice; Dezvoltarea capacităţii instituţionale a MAI în domeniul gestionării dosarelor europene, al transpunerii şi al aplicării acquis-ului comunitar; E - ANFP - Întărirea capacităţii instituţionale a ANFP in vederea asigurării unui management performant al funcţiei publice si funcţionarilor publici la nivelul administraţiei publice centrale si al serviciilor publice din subordinea/coordonarea autorităţilor publice centrale si locale prin implementarea de instrumente inovatoare; Consolidarea performanţei prefecţilor şi subprefecţilor din România în contextul integrării în Uniunea Europeană şi al descentralizării administrative şi financiare.



IV. Standardizarea procedurilor administrative

Procesul de codificare a legislaţiei din domeniul administraţiei publice a fost susţinut financiar prin proiectul Un cadru legislativ mai coerent pentru o administraţie publică mai eficientă (valoare totală eligibilă circa 3,5 mil. lei, din care 2,97 mil. lei finanţare nerambursabilă din FSE şi 0,52 mii lei contribuţie naţională). Principalul rezultat al proiectului îl constituie elaborarea şi adoptarea unui cod administrativ, care să aducă predictibilitate, coerenţă şi stabilitate cadrului legislativ din domeniu.

În acest scop, MDRAP şi-a asumat prin PNR 2011-2013 acţiunea de elaborare şi adoptare a Codului Administrativ, ale cărei prime trei etape au fost realizate conform calendarului stabilit. Cu toate acestea, complexitatea procesului de analiză şi dezbatere a primei forme a proiectului de cod în cadrul grupului de lucru inter-instituţional constituit la nivelul MDRAP, precum şi prelungirea procedurii de avizare şi aprobare a tezelor prealabile au condus la amânarea termenului de finalizare a acţiunii. Mai mult, modificarea/revizuirea cadrului normativ aplicabil administraţiei publice locale, ca urmare a derulării, în acest an, la nivelul MDRAP, a unui amplu proces22 de creare a cadrului legal privind organizarea şi constituirea regiunilor, descentralizare a competenţelor către nivelul local şi regional şi de armonizare a legislaţiei din administraţia publică, implică, de asemenea, decalarea procedurii de aprobare a Codului administrativ.

În consecinţă, MDRAP intenţionează să supună proiectul de cod aprobării guvernului în trim. II/2014, iar în trim. III/2014, adoptării de către Parlament, fapt ce conduce la depăşirea cu mai bine de un an a termenului de finalizare a acţiunii asumat în PNR (trim. II/2013).

Prin soluţiile legislative propuse în proiectul Codului Administrativ, se urmăreşte, în principal, asigurarea unei terminologii omogene în domeniul administraţiei publice, reglementarea unitară a legislaţiei-cadru, îmbunătăţirea, clarificarea şi simplificarea anumitor prevederi legale în vigoare, eficientizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice şi acoperirea situaţiilor de vid legislativ din domeniu.

Ulterior aprobării Codului Administrativ, MDRAP va demara procesul de elaborare a proiectului Codului de Procedură Administrativă, urmând ca în trim. IV/2014 acesta să fie supus aprobării guvernului, respectiv adoptării de către Parlament în trim. I/2015.

Evaluare

Deşi MDRAP a înregistrat o serie de progrese în privinţa elaborării şi adoptării Codului Administrativ, totuşi realizarea acţiunii nu a fost posibilă conform termenului asumat iniţial (trim. IV/2011). Pe fondul derulării, în cursul anului 2013, a unui amplu proces de creare a cadrului legal privind organizarea şi constituirea regiunilor, descentralizare a competenţelor către nivelul local şi regional şi de armonizare a legislaţiei din administraţia publică, procedura de aprobare a Codului administrativ a fost decalată pentru trim. II-III/2014. Nerespectarea termenului privind adoptarea acestui cod este de natură să întârzie demararea procesului de elaborare a Codului de procedură administrativă, acţiune estimată să înceapă în cursul anului 2014.

22 În acord cu priorităţile Programului de Guvernare 2013-2016 referitoare la descentralizare/regionalizare şi cu Memorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România (aprobat de guvern în şedinţa din 19 februarie 2013).



V. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune

În cursul anului 2012, eforturile au fost orientate spre implementarea Planului de măsuri prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune (PMP), dar şi spre soluţionarea unor probleme specifice, inerente procesului de implementare a programelor operaţionale (PO). La începutul anului 2012, PMP a fost revizuit în sensul eliminării măsurilor implementate, reformulării şi comasării unor măsuri şi actualizării unor termene, precum şi pentru introducerea de măsuri noi, ca urmare a evaluării stadiului implementării PO. Versiunea revizuită a PMP a fost agreată de reprezentanţii Comisiei Europene. În luna august 2012, MAEur a elaborat un instrument de lucru complementar PMP, denumit tablou de bord, care permite vizualizarea problemelor identificate în managementul ciclului de proiect la nivelul fiecărui domeniu major de intervenţie din cadrul fiecărui PO. Acest tablou de bord este actualizat, lunar, pe baza informaţiilor furnizate de autorităţile de management, precum şi pe baza rapoartelor generate din Sistemul Unic de Management al Informaţiei.

Direcţiile de acţiune prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, prevăzute în PMP, se regăsesc în următoarea sinteză a evoluţiilor:

- pentru îmbunătăţirea managementului ciclului de proiect, MAEur/MFE a monitorizat stadiul lansării cererilor de proiecte la nivelul tuturor PO (până la 15 martie 2013, au fost lansate 5 din cele 12 apeluri de proiecte planificate a fi lansate în anul 2012, iar din cele 20 apeluri de proiecte planificate pentru primul trimestru al anului 2013 în cadrul POS DRU şi POS CCE nu a fost lansat niciunul). În luna mai 2012, guvernul a aprobat un memorandum pentru simplificarea şi reducerea solicitărilor de documente la depunerea cererilor de rambursare, eliminarea verificării administrative a elementelor de cost cu valoare mică, simplificarea procedurilor aplicabile verificării achiziţiilor beneficiarilor privaţi.

- în scopul sprijinirii beneficiarilor în identificarea şi asigurarea resurselor financiare necesare derulării proiectelor, precum şi pentru asigurarea unui management financiar mai bun al PO, la sfârşitul anului 2012, MFP a elaborat un proiect de act normativ care modifică Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, în vederea flexibilizării procedurilor de angajare/ordonanţare/lichidare a cheltuielilor publice pentru implementarea multianuală a proiectelor finanţate din instrumente structurale şi transpunerii prevederilor Directivei 85/2011 privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Proiectul de lege a fost aprobat de către guvern în şedinţa din data de 10 decembrie 2012 şi se află în prezent la Parlament pentru dezbatere şi aprobare. Termenul de finalizare a fost decalat pentru o perioadă ulterioară (termenul iniţial era trim. IV/2012).

- în privinţa îmbunătăţirii eficacităţii procesului de achiziţie publică, au fost realizate progrese în sectorul Mediu, documentaţiile de atribuire standardizate pentru domeniile apă şi deşeuri fiind aprobate prin Ordinul comun MMP/ANRMAP nr. 2266/335/2012. Pentru sectorul Transporturi, documentaţiile de atribuire standardizate pentru autostrăzi şi drumuri naţionale, care utilizează condiţiile contractuale FIDIC, au fost aprobate prin Ordinul ANRMAP nr. 138/2012.

- pentru optimizarea cerinţelor şi practicilor de control şi audit din partea organismelor abilitate, a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Grupului de Lucru privind neregulile în Comitetul de Management pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din 28 noiembrie 2012.



- analiza independentă referitoare la modul în care instituţiile externe sistemului de gestionare a instrumentelor structurale intervin în pregătirea şi implementarea proiectelor a fost iniţiată în data de 27 iunie 2012, fiind semnat Acordul de servicii cu Banca Mondială, cu o perioadă de implementare de 9 luni. Până la data de 15 martie 2013, echipa de experţi a Băncii Mondiale a organizat interviuri cu principalii actori implicaţi în procesul de derulare a investiţiilor publice în România, fiind organizat primul seminar, în decembrie 2012, unde au fost prezentate rezultatele parţiale ale proiectului. Raportul va fi supus dezbaterii publice la sfârşitul lunii aprilie, urmând a fi definitivat până la mijlocul lunii mai 201323.

- pentru consolidarea capacităţii administrative a structurilor responsabile de managementul şi controlul PO, pe parcursul anului 2012, MAEur a încheiat două Memorandumuri de Înţelegere cu BEI şi Banca Mondială şi un acord cu BERD şi a elaborat şi pus în practică un mecanism de monitorizare a implementării asistenţei acordate de IFI, pe două paliere: (i) la nivel tehnic prin monitorizarea lunară, de către MAEur/MFE, a stadiului fiecărui proiect în parte, precum şi prin organizarea de întâlniri trimestriale cu toate părţile interesate, în cadrul Comitetului de Coordonare a Asistenţei Tehnice şi (ii) la nivel înalt prin organizarea unor reuniuni bianuale, cu participarea miniştrilor care coordonează autorităţile de management sau structurile care vor beneficia de expertiză, precum şi a reprezentanţilor IFI şi ai Comisiei Europene.

Ca urmare a examinării preliminare a distribuţiei de resurse la nivelul fiecărui PO, realizate în prima parte a anului 2012, măsurile luate pentru consolidarea capacităţii administrative a structurilor care gestionează fonduri structurale şi de coeziune au vizat deblocarea a 100 de posturi vacante, precum şi suplimentarea necesarului de personal cu 154 posturi, îndeosebi pentru acele funcţii suprasolicitate ale AM/OI, respectiv cele aferente procesului de verificare a cererilor de rambursare. Astfel, numărul de posturi vacante care au fost ocupate este 41, iar numărul de posturi suplimentare, ocupate, 15.

În cadrul unui protocol cu ANRMAP, au fost derulate 10 sesiuni de formare pentru 240 persoane din cadrul sistemului de gestiune şi a avut loc schimbul de experienţă organizat cu sprijinul DG Regio, intitulat Acţiuni şi măsuri în vederea funcţionării eficace a sistemelor de management şi control, dar şi un schimb de experienţă cu AM-urile, OI-urile şi beneficiarii pe tema conflictului de interese în legislaţia UE şi naţională.

Până la începutul lunii martie 2013, în ceea ce priveşte monitorizarea modului în care au fost aplicate prevederile Codului de conduită, au fost identificate 92 de situaţii în care personalul s-a declarat în situaţii ce puteau genera conflicte de interese cu potenţiali beneficiari de proiecte, iar măsurile întreprinse au vizat abţinerea angajatului de la orice decizie/punct de vedere în legătură cu beneficiarii.

Analiza realizată în martie 2013, de către MFE, în vederea susţinerii beneficiarilor pentru asigurarea unui management de proiect eficient a relevat un număr total de 866 contracte de finanţare reziliate în cadrul celor şapte programe operaţionale, la iniţiativa AM/OI, din diverse motive, inclusiv întârzieri înregistrate în demararea implementării, faţă de graficul iniţial. Pe parcursul anului 2012 au continuat activităţile de instruire a beneficiarilor pe teme esenţiale ce ţin de implementarea proiectelor, cum ar fi: achiziţii publice, management financiar-bugetar, organizarea activităţii de management al proiectului.

23 Acordul de servicii cu Banca Mondială a fost prelungit cu o lună şi jumătate (de la 26 martie până la 13 mai 2013), ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de echipa de experţi în obţinerea informaţiilor necesare de la principalii actori naţionali (ca urmare a reorganizării Guvernului) şi de la instituţiile internaţionale (pentru elaborarea cazurilor de bună practică).



Deşi s-au înregistrat unele progrese în implementarea acestor măsuri prevăzute în PMP, gradul de absorbţie a fost în continuare sub aşteptări, astfel că, în noiembrie 2012, Comisia Europeană a propus elaborarea unui plan de acţiuni pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în utilizarea fondurilor UE, care să preia măsurile nerealizate de la nivelul PMP şi să propună măsuri noi, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. O primă versiune a acestui plan a fost elaborată în decembrie 2012 şi discutată cu reprezentanţii Comisiei Europene. Planul vizează următoarele obiective: îmbunătăţirea funcţionării structurilor implicate în managementul fondurilor UE; dezvoltarea managementului resurselor umane din structurile implicate în managementul fondurilor UE; îmbunătăţirea capacităţii administrative a structurilor implicate în implementarea proiectelor din administraţia publică; îmbunătăţirea procesului de planificare şi elaborare a politicilor publice. Versiunea revizuită a acestui plan se află în consultări inter-instituţionale.

În decembrie 2012, pe baza OUG nr. 96, la nivelul administraţiei publice centrale au fost realizate acţiuni orientate către eficientizarea sistemului de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale, cea mai importantă măsură constând în înfiinţarea Ministerului Fondurilor Europene, prin reorganizarea Ministerului Afacerilor Europene. Conform HG nr. 43/2013, MFE are ca principală responsabilitate coordonarea pregătirii, dezvoltării şi funcţionării cadrului legislativ, instituţional, procedural şi programatic pentru gestionarea instrumentelor structurale. Noua abordare a MFE vizează maniera strânsă de a lucra cu autorităţile de management şi suportul/susţinerea necesară în rezolvarea problemelor. Modificările instituţionale întreprinse în sistemul de management al fondurilor structurale şi de coeziune - în principal stabilirea autorităţilor de management/organismelor intermediare în noile structuri ministeriale - s-au realizat fără a afecta, major, modul de funcţionare a acestora.

Ca rezultat al măsurilor întreprinse, până la 15 martie 2013, au fost semnate peste 9.400 contracte de finanţare cu beneficiarii, contribuţia fondurilor UE la aceste contracte fiind de circa 16,82 mld. euro, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din alocarea UE 2007–2013. Plăţile către beneficiari depăşesc 5,2 mld. euro, din care 4,7 mld. euro contribuţie UE, reprezentând circa 24,48% din alocarea UE pentru perioada 2007-2013, în timp ce rambursările intermediare de la Comisie au ajuns la 2,46%, ceea ce reprezintă o rată de absorbţie de 12,82%. Trebuie să se ţină cont de faptul că, în perioada iulie-octombrie 2012, nu au fost transmise cereri de plată la Comisia Europeană pentru 4 Programe Operaţionale (Programul Operaţional Regional, POS Mediu, POS Transport şi POS Competitivitate), în lunile noiembrie-decembrie 2012 fiind reluată transmiterea declaraţiilor de cheltuieli către Comisie pentru aceste programe, ceea ce a permis reducerea la minimum a sumelor dezangajate la finalul anului 2012. Comisia Europeană a pre-suspendat POS DRU la începutul lunii august 2012, iar în urma măsurilor implementate de autorităţile române, a reluat plăţile pe acest program la începutul lunii februarie 2013, încasarea primei sume din 2013 de la Comisia Europeană, în valoare de 141,5 mil. euro, majorând fondurile UE atrase de România pentru acest program la 410,4 mil. euro. Ca urmare a pre-suspendării de către Comisia Europeană (în octombrie 2012) a trei programe operaţionale (POS Transport şi POR – parţial şi POS CCE – integral), în prezent sunt în curs de implementare planuri de acţiuni pentru remedierea deficienţelor constatate.

Evaluare

PMP a fost revizuit şi discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene, la începutul anului 2012, în sensul reformulării şi comasării unor măsuri, precum şi pentru introducerea de măsuri noi, ca urmare a priorităţilor rezultate din evaluarea stadiului implementării PO.

Chiar dacă implementarea PMP a continuat în 2012, nu s-a înregistrat o creştere semnificativă a gradului de absorbţie. În acest context, Comisia Europeană a propus în noiembrie 2012, elaborarea unui plan de acţiuni pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în utilizarea fondurilor UE, care să preia măsurile nerealizate din PMP şi să propună măsuri noi pe termen scurt, mediu şi lung, care pot conduce la creşterea capacităţii structurilor de a răspunde cerinţelor implementării PO. Prima versiune a acestui plan a fost elaborată de partea română în decembrie 2012 şi discutată cu reprezentanţii Comisiei Europene, versiunea revizuită a acestui



plan aflându-se în consultări inter-instituţionale.

Conform HG nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, noul minister are ca principală responsabilitate coordonarea pregătirii, dezvoltării şi funcţionării cadrului legislativ, instituţional, procedural şi programatic pentru gestionarea instrumentelor structurale.

Până la 15 martie 2013, au fost semnate 9.400 contracte de finanţare cu beneficiarii, contribuţia fondurilor UE la aceste contracte fiind de circa 16,82 mld. euro, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din alocarea UE 2007–2013. Plăţile către beneficiari depăşesc 5,2 mld. euro, reprezentând circa 24,48% din alocarea UE pentru perioada 2007-2013, în timp ce rambursările intermediare de la Comisie au ajuns la 2,46%, ceea ce reprezintă o rată de absorbţie de 12,82%.



VI. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru modernizarea administraţiei publice

Până la 15 martie 2013, nu s-au înregistrat progrese la realizarea Cadrului Naţional de Interoperabilitate. Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind realizarea infrastructurii comune de comunicaţii electronice a statului român (ICCES), nu a fost aprobat de Parlament.

În ceea ce priveşte portalul CERT-RO, acesta fost finalizat şi a început să îşi desfăşoare activitatea ca centru naţional de răspuns la incidentele cibernetice.

Realizarea portalului eRomânia este în impas. Proiectul, blocat în prezent, urmează să fie transpus într-un portal care să permită interoperabilitatea datelor deţinute de diverse autorităţi care gestionează informaţii, interactivitatea cu publicul utilizator şi generarea de conţinut informaţional. MSI intenţionează înlocuirea portalului e-Romania cu o variantă simplificată, adaptată nevoilor actuale ale cetăţenilor şi contextului socio-economic actual.

Din punct de vedere funcţional, platforma electronică a PCU este disponibilă on-line, în regim public. Până în prezent, sunt înscrise în această platformă 44 Autorităţi Competente. În urma sesiunilor de instruire şi a suportului tehnic acordat autorităţilor semnatare de către Centrul Naţional România Digitală (CNRD), au fost configurate 211 proceduri administrative şi formalităţi care să fie accesate şi derulate on-line, după autentificarea în portal. Din totalul celor 211 proceduri administrative configurate în PCU, 135 sunt traduse şi în limba engleză. Pentru a sprijini operaţionalizarea PCU, MCSI a înfiinţat Autoritatea Coordonatoare, în concordanţă cu prevederile aferente din Memorandumul de Înţelegere între România, UE şi FMI. Până în prezent, 403 persoane şi-au definit calitatea de administrator şi operator, primind datele de autentificare în sistem din partea CNRD.

La realizarea Sistemului naţional integrat de introducere şi actualizare a informaţiilor legate de evidenţa persoanelor (SNIEP) nu s-au mai înregistrat progrese din 23 februarie 2012, când documentaţia de atribuire a proiectului a fost modificată, completată şi republicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Până la această dată, proiectul nu a fost atribuit nici unui contractant.

Evaluare

Prin înfiinţarea CERT-RO şi implementarea sistemului naţional de alertă timpurie, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte securitatea sistemelor informatice şi lupta împotriva criminalităţii cibernetice. România este printre primele state europene care a realizat un astfel de portal. Realizarea portalului eRomânia înregistrează progrese lente, în condiţiile în care termenele de realizare sunt deja depăşite, iar România nu beneficiază de gama completă de servicii de eGuvernare.Având în vedere că PCU nu este deplin funcţional, înregistrându-se o întârziere de 2 ani faţă de momentul la care angajamentul trebuia îndeplinit, există riscul de declanşare a procedurii de infringement împotriva României. Un alt aspect sensibil este întârzierea adoptării şi implementării Strategiei de comunicaţii în bandă largă. La cererea expresă a MCSI, implementarea acestei strategii a fost scoasă din Planul de acţiune, deşi gradul de acoperire cu internet în bandă largă prevăzut în strategia Europa 2020 este de 100% până în anul 2015. În prezent, România are cel mai mic grad de acoperire cu internet în bandă largă din UE (14,1% ) şi păstrează şanse reduse de a atinge ţinta propusă.

VII. Dezvoltarea teritorială



Demersul cheie la nivel de domeniu este elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), document programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României, precum şi direcţiile de implementare pentru o perioadă de peste 20 de ani la scară naţională, regională, inter-regională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional.

Pentru elaborarea SDTR, MDRAP a întocmit şi înaintat la AM PO AT cererea de finanţare a proiectului Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru pregătirea viitoarei perioade de programare post 2013. Contractul de finanţare a acestui proiect a fost semnat de AM PO AT în luna decembrie 2011 (valoare totală: 6.801.226 lei). Din cauza dificultăţilor întâmpinate în procesul de achiziţionare a serviciilor de expertiză, durata de implementare a proiectului prevăzută iniţial - 17 luni - a fost prelungită cu 10 luni. O parte din această întârziere a fost recuperată prin elaborarea, de către MDRAP, a unor analize tehnico-ştiinţifice interne.

Pe baza planului de acţiuni aprobat de guvern la 18 iulie 2012 prin memorandumul cu tema Aprobarea planului de acţiuni pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, au fost realizate următoarele activităţi: realizarea de către MDRAP a unei inventarieri cu privire la strategiile sectoriale, studiile şi

documentele relevante pentru fundamentarea SDTR; elaborarea conceptului cadru de realizare a SDTR; realizarea unor serii de analize teritoriale în cadrul MDRAP în vederea fundamentării tehnico-

ştiinţifice a documentului strategic menţionat (demografie şi evoluţie socială, infrastructură de transport şi accesibilitate, reţeaua de localităţi);

inventarierea şi analizarea politicilor sectoriale ce includ o dimensiune teritorială; colectarea de date relevante de la instituţii publice; constituirea, în luna noiembrie 2012, a grupului de lucru inter-instituţional pentru sprijinirea

activităţilor realizate în cadrul procesului de elaborare a SDTR; achiziţionarea de servicii de consultanţă (consultant principal coordonator) şi de comunicare, ca

parte a proiectului Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013;

demararea procedurilor de achiziţie pentru pachetele de servicii (servicii expertiză - 2 consultanţi principali; servicii expertiză - 7 consultanţi sectoriali; servicii elaborare studii - 25 de studii; servicii realizare baze de date şi reprezentări cartografice). Termenul prevăzut pentru finalizarea acestor proceduri este luna martie 2013.

De asemenea, MDRAP participă la implementarea proiectului Government to Government – România Olanda, proiect ce are drept scop formularea unor propuneri de dezvoltare a componentei urbane în cadrul SDTR. În scopul clarificării contribuţiei şi punctelor sinergice dintre proiectul Government to Government şi procesul de elaborare a SDTR, în luna noiembrie 2012, MDRAP a primit misiunea experţilor olandezi.

MDRAP estimează că SDTR va fi prezentată Guvernului spre aprobare în trim. IV/2013.

Totodată, ca urmare a recomandărilor emise de BM în cadrul celei de-a doua etape a analizei funcţionale a administraţiei publice centrale din România, au fost făcute demersuri pentru pregătirea şi semnarea, la 26 septembrie 2012, a Acordului de prestări servicii de consultanţă privind Consolidarea capacităţii de planificare spaţială, precondiţie pentru dezvoltarea urbană între MDRAP şi BM.

Cooperarea cu BM are o importanţă strategică în contextul pregătirii exerciţiului financiar 2014-2020, precum şi al elaborării SDTR. În acest sens, rezultatele analizei privind dezvoltarea urbană vor avea o importanţă substanţială la formularea contribuţiilor MDRAP la elaborarea Acordului de parteneriat care va fi semnat de către România pentru perioada 2014 – 2020.



Referitor la Pactul teritorial, pentru fundamentarea soluţiilor de implementare a acestuia, pe lista temelor de studii finanţate prin bugetul MDRT pe anul 2011 au fost incluse două teme: Pact teritorial – conţinut cadru şi experimentare prin proiecte pilot şi Atlas teritorial al României 2020. În anul 2012, au fost derulate achiziţiile publice pentru contractarea serviciilor de consultanţă. Potrivit MDRAP, termenul estimativ pentru semnarea contractului privind studiul Pact teritorial – conţinut cadru şi experimentare prin proiecte pilot este martie 2013. Acest contract urmează să fie implementat într-o perioadă de şase luni de la semnare. Procedura de achiziţie privind Atlasul teritorial al României 2020 urmează să fie reluată în luna martie 2013.

Totodată, în vederea fundamentării din punct de vedere teritorial a procesului de programare 2014 – 2020, în cadrul Comitetului Consultativ privind Coeziunea Teritorială au fost organizate reuniuni ale grupurilor de lucru 2 - Dezvoltare urbană (în comun cu grupul de lucru dedicat dezvoltării urbane din cadrul Comitetului Consultativ privind Dezvoltarea Regională) şi 3 - Instrumente de dezvoltare teritorială, printre temele dezbătute fiind şi utilizarea unor instrumente care presupun realizarea de pacte teritoriale, precum investiţiile teritoriale integrate (ITI) şi acţiunile de dezvoltare locală plasate sub răspunderea comunităţii (CLLD).

De asemenea, MDRAP colaborează cu Consiliul Judeţean Tulcea şi cu MFE în vederea elaborării unei strategii integrate de dezvoltare a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, conform unui memorandum adoptat de guvern referitor la Constituirea Grupului Interinstituţional pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare integrată privind Delta Dunării pentru perioada 2014-2020. Pentru implementarea acestei strategii este avută în vedere elaborarea unui pact teritorial.

Semnarea pactelor teritoriale-pilot va putea fi iniţiată după finalizarea studiilor de fundamentare sus-menţionate (trim. IV/2013) şi va depinde de implicarea şi angajamentul autorităţilor care vor fi semnatare.

Evaluare

Acţiunea de elaborare a SDTR se va încheia, potrivit estimării MDRAP, în trim. IV/2013, cu un semestru mai târziu decât era prevăzut în Planul de Acţiuni pentru implementarea PNR 2011-2013, din cauza întârzierilor înregistrate în implementarea proiectului de asistenţă tehnică pentru elaborarea strategiei.În ceea ce priveşte elaborarea Pactului teritorial, termenul de realizare a studiilor pentru fundamentarea soluţiilor de implementare nu a putut fi respectat ca urmare a întârzierii generate de procedurile de achiziţie publică. Conform MDRAP, acestea vor fi finalizate cu o întârziere de un an faţă de termenul prevăzut (trim. IV/2012). Abia după încheierea studiilor de fundamentare va putea fi iniţiată semnarea pactelor teritoriale-pilot.

3.2 Îmbunătăţirea mediului de afaceriStrategii şi politici pentru mediul de afaceri

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii actului administrativ, a procesului decizional şi a managementului şi coordonării orizontale a politicilor publice, cele două proiecte acte normative elaborate de MECMA în 2011- unul pentru aprobarea Strategiei guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri, iar celălalt pentru aprobarea Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM până în 2013 înregistrează întârzieri de aproape doi ani în implementare datorită neadoptării actelor normative. Proiectele de HG pentru aprobarea strategiilor au fost reintroduse de încă două ori în circuitul de avizare interministerială în 2012, ca urmare a modificărilor survenite în componenţa guvernului fără însă a se reuşi finalizarea procedurilor. În această situaţie, unele dintre principalele măsuri şi acţiuni prevăzute în aceste documente strategice vor trebui să fie reluate în cadrul Strategiei naţionale pentru competitivitate 2014-2020, care urmează să fie finalizată în iulie 2013. Totodată, sprijinirea mediului de afaceri va fi evidenţiată şi în Strategia Naţională de Dezvoltare Regională 2007-2020, elaborată de MDRAP.



În ceea ce priveşte stimularea capacităţii firmelor de a crea, adăuga, capta şi reţine valoarea în lanţul naţional productiv, o serie de scheme de ajutor de stat se implementează de către instituţiile direct responsabile ME (MECMA/AIPPIMM24) şi MFP. MFP a continuat susţinerea realizării de investiţii de către IMM-uri şi întreprinderi mari prin cinci scheme de ajutor de stat şi un ajutor de stat individual regional pentru S.C. Ford S.A. pentru care valoarea totală a ajutorului acordat până la data de 15 martie a.c. era următoarea:

schema de ajutor de stat privind stimularea creşterii economice prin sprijinirea realizării de investiţii25 (instituită prin HG nr.1165/2007) - valoarea ajutorului de stat plătit către cele patru întreprinderi beneficiare a fost de 98,47 mil. euro;

schema de ajutor de stat pentru dezvoltare economică durabilă26 (instituită prin HG nr.1680/2008) - au fost efectuate plăţi în valoare totală de 81,39 mil. euro pentru 11 întreprinderi beneficiare din total de 24 de întreprinderi pentru care au fost emise acorduri de finanţare;

schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională pentru investiţii mari (instituită prin HG nr.753/2008) - au fost emise două acorduri de finanţare, în perioada 2009 – 15 martie 2013, pentru o valoare totală a ajutorului de stat de 71,22 mil. euro. Până la 15 martie 2013 nu au fost efectuate plăţi în cadrul acestei scheme;

schema de ajutor de minimis pentru sprijinirea IMM-urilor (instituită prin HG nr.1164/2007), a fost închisă la data de 31 decembrie 2011. În perioada 2007-2010, au fost aprobate spre finanţare un număr de 905 proiecte de investiţii pentru dezvoltare şi modernizare, în valoare totală de cca. 100 mil. euro. Din cele 905 proiecte de investiţii aprobate, au fost finalizate 821 de investiţii pentru care, în perioada 2008-2011, a fost plătit un ajutor de minimis în valoare de 371,3 mil. lei. În anul 2012, au fost efectuate acţiuni de monitorizare la 795 de întreprinderi beneficiare de ajutor de minimis, cu scopul de a asigura menţinerea investiţiilor realizate de beneficiarii ajutorului pe o perioadă de 5 ani de la finalizare, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi şi crearea de locuri de muncă (instituită prin HG nr. 797/2012). De la data de 1 octombrie 2012 (data de la care se pot înregistra Cereri de acord pentru finanţare în baza schemei) până la 15 martie 2013 au fost depuse cinci cereri de acord pentru finanţare.

ajutor de stat individual regional pentru SC Ford România S.A. (aprobat prin OUG nr. 109/2008, aprobată prin Legea nr. 56/2009 şi modificată prin OUG nr. 5/2012 şi autorizat prin Decizia Comisiei Europene nr. C/2008 1613/20.04.2008, renegociat şi diminuat în 2012).

24 Prin OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, AIPPIMM a fost desfiinţată, activitatea şi structurile specializate din cadrul acesteia fiind preluate de Ministerul Economiei conform HG nr. 47/2013 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Economiei25 Valoarea ajutorului de stat aprobat în perioada 2007-2008 a fost de 103,21 mil. euro26 Valoarea ajutorului de stat aprobat în perioada 2009 - 15,03.2013 a fost de 208,72 mil. euro



În cursul anului 2012, ca urmare a finalizării negocierilor cu Ford Motor Company au fost încheiate două acte adiţionale la Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 61 din 12 septembrie 2007, respectiv actul adiţional nr.1 din 16 martie 2012 şi nr. 2 din 23 mai 2012. În baza actului adiţional din luna martie, a fost aprobată OUG nr. 5/2012 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 109/2008 privind acordarea de ajutor de stat regional către S.C. FORD ROMÂNIA S.A. Prin OUG nr. 5/2012 se prevede finalizarea proiectelor de investiţii în valoare totală de 869,09 mil. euro (unul pentru producerea de motoare şi unul pentru producerea de autovehicule) până la data de 31 decembrie 2012, din care 331,35 mil. euro reprezintă valoarea cheltuielilor eligibile, iar valoarea maximă a ajutorului de stat se reduce la 75 de mil. de euro (din care 38 mil. euro pentru proiectul de investiţii destinat producerii de automobile şi 37 mil. euro pentru cel destinat producerii de motoare); producţia de automobile şi de motoare este estimată pentru o perioadă de 5 ani, respectiv din 1 ianuarie 2013 până în 31 decembrie 2017 (perioada de monitorizare a menţinerii investiţiilor), respectiv pentru 810.000 automobile şi 1.500.000 de motoare. Se estimează că SC FORD ROMÂNIA S.A. va contribui la dezvoltarea regională prin plata de taxe şi impozite la bugetul general consolidat până în 2017 în valoare totală de 341,9 mil. euro. Valoarea totală a ajutorului de stat plătit S.C. FORD ROMÂNIA S.A. în perioada 2010 – 2011 a fost de 36,93 mil. euro (în anul 2012 nu au fost efectuate plăţi), iar totalul ajutorului de stat rămas de plată în anul 2013 se ridică la 38,07 mil. euro.

ME (MECMA/AIPPIMM) a continuat implementarea unui număr de cinci programe naţionale destinate susţinerii IMM-urilor sub forma acordării de ajutoare pentru subvenţionarea dobânzii la credite pentru finanţarea proiectelor de investiţii, precum şi prin ajutoare de minimis pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale şi promovarea serviciilor de piaţă şi meşteşugurilor. În cadrul acestor programe, până la 15 martie 2013, se înregistrau 10201 de cereri de finanţare, din care pentru 3415 s-au semnat contracte de finanţare în valoare totală de 35,26 mil. lei. Prin Legea nr. 218/2012 de aprobare a OUG nr.60/2011, s-au îmbunătăţit condiţiile de creditare în cadrul Programului Mihail Kogălniceanu. Cele mai importante modificări aduse OUG au vizat mărirea plafonului de creditare de la 125 mii lei la 400 mii lei/IMM/an, asigurarea subvenţionării integrale a dobânzii pentru creditele acordate în lei IMM-urilor participante în program, creşterea nivelului garanţiei acordate de FNGCIMM până la 80% din valoarea creditului, introducerea posibilităţii de a opta pentru primirea fie numai a garanţiei fie a garanţiei şi a subvenţiei.

În vederea reducerii barierelor administrative, ME a elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, prin care se urmăreşte instituirea obligativităţii aplicării principiilor Only once şi Gândiţi mai întâi la scară mică, precum şi a Testului IMM de către administraţia publică centrală şi locală destinat simplificării circuitului documentelor solicitate IMM-urilor în relaţia cu acestea şi îmbunătăţirii calităţii legislaţiei şi politicilor publice destinate IMM-urilor. Proiectul a fost în consultare publică şi urmează să fie promovat în circuit de avizare interministerială.

În ceea ce priveşte contractarea serviciilor de consultanţă pentru începerea implementării proiectului de asistenţă tehnică care urmează să identifice şi să evalueze barierele administrative cu care se confruntă mediul de afaceri, ME a semnat în luna ianuarie 2013 contractul cu consultantul desemnat în urma licitaţiei restrânse organizate potrivit legii. Proiectul cu o valoare totală de 3,4 mil. lei se va derula pe o perioadă de 18 luni şi va elabora un sistem de indicatori calitativi şi cantitativi, prin care se va asigura evaluarea periodică a barierelor administrative.



În ceea ce priveşte, reducerea taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal, la data de 15 martie 2013 se înregistrau un număr de 253 de taxe şi tarife cu caracter nefiscal, faţă de 261 de taxe şi tarife cu caracter nefiscal câte existau la 1 ianuarie 2011.Referitor la simplificarea şi modernizarea procedurilor fiscale, a crescut numărul declaraţiilor fiscale depuse on-line. Astfel, din totalul declaraţiilor fiscale depuse de contribuabili, pentru perioada noiembrie 2012 – martie 2013, peste 85 % au fost depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. Totodată s-a extins funcţionalitatea de depunere on-line a declaraţiilor fiscale, de la „Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit si evidenţa nominală a persoanelor asigurate” – D112, la cele mai importante declaraţii fiscale depuse de către contribuabilii persoane juridice, cum ar fi: D100 – „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, D300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”, D390 – „Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile intracomunitare de bunuri”, D394 – „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional”, D710 – „Declaraţie rectificativă”, seria S1000 cuprinzând formularele specifice pentru „Raportare privind indicatorii economico-financiari”, „Situaţii financiare” şi „Situaţii financiare semestriale”. În prezent, aproximativ 90% din declaraţiile unice D112 sunt depuse electronic. Începând cu luna octombrie 2012, la aceste declaraţii s-au adăugat alte 12 declaraţii, respectiv declaraţiile fiscale prin care se stabilesc obligaţii de plată, declaraţiile privind venitul realizat şi declaraţiile fiscale informative27.

În prezent, metoda de declarare on-line se află în curs de implementare şi pentru declaraţiile cu frecvenţă redusă de depunere sau care privesc un număr restrâns de contribuabili.

Referitor la simplificarea formalităţilor vamale, au fost aprobate/ revizuite până la data 12 martie 2013, 25 proceduri operaţionale de simplificare a acestor formalităţi (17 în domeniul procedural şi 8 în domeniul supravegherii).

Evaluare

Proiectul Strategiei guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri şi proiectul Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM nu au fost adoptate, deşi circuitul de avizare interministerială a fost reluat în mai multe etape. Considerăm că principalele măsuri şi acţiuni prevăzute în aceste proiecte trebuie evaluate din punct de vedere al impactului asupra competitivităţii pentru a putea fi preluate în Strategia naţională pentru competitivitate 2014-2020, care urmează să fie finalizată în lua iulie 2013.

Neadoptarea acestor strategii, prin care urmau să fie instituite o serie de instrumente de evaluare şi monitorizare a performanţelor mediului de afaceri şi a sectorului IMM a condus la nedemararea unor acţiuni importante, cum ar fi: funcţionarea Grupului de lucru pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea de reţele de business angels, promovarea schemei de vouchere pentru IMM pentru serviciile de consultanţă, inventarierea structurilor de susţinere a afacerilor şi promovarea unei politici publice în domeniul cooperaţiei. În contextul aplicării regulilor de piaţă internă, se impune ca procesul de evaluare a barierelor administrative să se concentreze pe rezolvarea blocajelor semnalate de Comisia Europeană28.

27 Pentru persoane juridice D101 – „Declaraţie privind impozitul pe profit”, D104 – ‚Declaraţie privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor’, D130 – „Decont privind impozitul la ţiţeiul din producţia internă”, D205 – „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, pe beneficiari de venit”, D301 – „Decont special de taxa pe valoarea adăugată” şi pentru persoane fizice: D200 – „Declaraţie privind veniturile realizate din România”, D208 – „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, D230 – „Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual şi deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea în sistem colectiv pentru domeniul locativ”, D600 – „Declaraţie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”, iar pentru Control Trafic T100 – „Declaraţie informativă Transporturi Anunţate - pentru contribuabilii autorizaţi”, T101 – „Declaraţie informativă Confirmare Transporturi Anunţate - pentru contribuabilii autorizaţi”28 Comunicarea Comisiei Stadiul integrării pieţei unice 2013 COM (2012) 752 final din 28.11.2012 (Contribuţia Comisiei la Analiza anuală a creşterii 2013) şi Raportul guvernanţei pieţei unice 2012 http://ec.europa.eu/internal_market/strategy/docs/governance/sm-country-report_ro_en.pdf


http://ec.europa.eu/internal_market/strategy/docs/governance/sm-country-report_ro_en.pdf


Progrese importante au fost înregistrate în domeniul simplificării şi modernizării procedurilor fiscale, peste 85% din declaraţiile fiscale fiind depuse on-line29.

Politica industrială

În luna mai 2012, a fost lansată operaţiunea privind polii de competitivitate din cadrul POS CCE30, cu un buget total de 252 mil. lei (60 mil. euro),. Au fost depuse în prima etapă 27 de pachete de finanţare, conţinând un număr de circa 300 de propuneri de proiecte. A fost finalizată prima etapă de evaluare a strategiilor polilor de competitivitate, din punct de vedere al corelării acestora cu proiectele descrise în fişele de proiect şi al conformităţii administrative. Lista celor 22 de pachete de finanţare acceptate pentru cea de a doua etapă evaluare (depunerea şi evaluarea proiectelor) a fost publicată pe site-ul www.minind.ro.

Pentru integrarea IMM-urilor cu potenţial ridicat de interacţiune în clustere şi lanţuri de furnizori31, în luna ianuarie 2012 a fost atribuit contractul pentru realizarea serviciilor de consultanţă destinate elaborării ghidului solicitantului şi schemei de ajutor de stat privind sprijinul financiar acordat acestor structuri. Până în prezent au fost aprobate prin ordine ale ministrului comerţului şi mediului de afaceri schema de ajutor de minimis şi schema de ajutor de stat pentru exceptarea în bloc şi urmează să fie aprobat Ordinul comun ME, MFE şi MFP privind cheltuielile eligibile pentru a fi publicat în Monitorul Oficial. De asemenea este în lucru versiunea finală a ghidului aplicantului, care urmează să fie publicată, în vederea lansării operaţiunii în cursul lunii aprilie 2013.

29 În Raportul PwC Paying taxes 2013 (publicat la sfârşitul anului 2012) este semnalat acest progres. România a reuşit să reducă numărul plăţilor efectuate de întreprinderi de la 113 la 41, ocupând locul 136 în clasamentul celor 185 de economii analizate (urcând 46 de poziţii faţă de 2011) , dar ultimul loc în Europa, comparativ cu Norvegia şi Suedia, unde întreprinderile efectuează doar 4 plăţi.30 Axa Prioritara 1 Domeniul major de intervenţie 1.3, Operaţiunea 1.3.1 Dezvoltarea structurilor de sprijin a afacerilor de interes naţional şi internaţional - poli de competitivitate31 POS CCE, Domeniul major de intervenţie 1.3 Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului, Operaţiunea 1.3.3.


http://www.minind.ro/


În ceea ce priveşte promovarea parteneriatelor de inovare în cadrul clusterelor în domenii economice cu potenţial de dezvoltare şi de cooperare transnaţională, până la data de 15 martie 2013 a fost definit modelul românesc de cluster inovativ - trifoiul cu patru foi (industrie, cercetare, administraţie publică şi entităţi catalizator). De asemenea, au fost realizate schimburi de experienţă cu instituţii de specialitate şi clustere inovative din Italia, Germania, Austria, Ungaria, Spania, Flandra, Valonia şi Franţa. În cadrul proiectului a fost dezvoltat portalul http://www.clustero.eu/ro/asociatia-clusterelor-din-romania, iniţiat de Asociaţia clusterelor din România (care cuprinde 15 clustere din cele 40 clustere existente din România) şi este în derulare procesul de evaluare a performanţelor clusterelor inovative din România în colaborare cu VDI/VDE Germania, în cadrul proiectului SEENECO. În acest domeniu, ME a participat ca partener strategic asociat la proiectul Adriatic Danubian Clustering (finalizat în martie 2012) din cadrul Programului de Cooperare Transnaţională din Sud Estul Europei şi participă în trei proiecte32 finanţate din fonduri europene. Prin aceste trei proiecte, România urmăreşte integrarea clusterelor româneşti în reţele transnaţionale33. In perioada 30-31 octombrie 2012, ME a organizat prima Conferinţă Internaţională a Clusterelor cu participarea reprezentanţilor Comisiei Europene, Băncii Mondiale, universităţilor de prestigiu şi clusterelor din statele membre UE. De asemenea, în iunie 2012, ME a organizat în parteneriat cu ADR-urile la Bucureşti, Braşov, Craiova, Timişoara, Cluj, Iaşi şi Bacău 7 workshop-uri cu participare internaţională (reprezentanţi ai politicii de cluster si organizaţii de management a clusterelor) din Spania, Valonii, Franţa, Germania, Norvegia, Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Polonia. În cadrul workshop-urilor, au fost dezbătute probleme legate de managementul de cluster, investiţii în cluster, scheme de finanţare, politici de cluster, participări ale clusterelor în reţele transnaţionale, relaţii comerciale de tipul B2B, formări de consorţii în proiecte europene şi organizări de forumuri de inovare.

Pentru susţinerea accesului la finanţare a IMM-urilor inovative şi a celor cu capacitate de dezvoltare rapidă, în cadrul componentei de garantare din iniţiativa JEREMIE au fost acordate garanţii pentru peste 1000 credite în valoare totală de peste 128 mil. euro34), ceea ce reprezintă 100% faţă de ţinta de 1000 de IMM-uri susţinute până în 2015 prin această componentă din iniţiativă. În ceea ce priveşte componenta de fond de capital de risc din cadrul iniţiativei JEREMIE funcţionează din trim. IV/2012 un singur fond de capital de risc. Prin fondul de capital de risc sunt finanţate proiecte propuse de IMM-urile inovative din următoarele domenii TMT (tehnologie, media, telecomunicaţii): software şi soluţii de software, hardware, business process outsourcing (BPO), media electronică, soluţii digitale, servicii de media si marketing, servicii care folosesc noile tehnologii, operatori wireless şi wireline, operatori software, hardware şi servicii de telecomunicaţii. Sunt în stadiul final de evaluare trei proiecte de investiţii depuse de IMM-uri inovative la fondul de capital de risc, ceea ce reprezintă 15% din numărul de IMM-uri susţinute prin fondul de capital de risc

32 Prin proiectele Adriatic Danubian Clustering – ADC s-au creat reţelele de clustere din domeniile mecatronică, logistică, agrofood şi modern housing,. În cadrul proiectelor SEENECO (Programul Competitivitate şi Inovare), CLUSTERIX (INTERREG IV C) şi Cluster PoliSEE (Programul transnaţional pentru Sud-Estul Europei) prin acestea se vor realiza Strategia pentru promovarea clusterelor în sud estul Europei, Strategia privind clusterele şi specializarea inteligentă, mecanisme de finanţare şi instruirea managerilor de clustere.33 În aceste proiecte România participă alături de Austria, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Italia, Slovacia, Slovenia, Albania, Croaţia, Serbia, Suedia, Danemarca, Franţa si Germania34 Cifra este estimativă. FEI elaborează rapoarte trimestriale.


http://www.clustero.eu/ro/asociatia-clusterelor-din-romania


În vederea consolidării capacităţii tehnologice a întreprinderilor, în special a IMM-urilor (în cadrul POS CCE) au fost contractate 1.061 de proiecte de investiţii pentru modernizarea şi dezvoltarea proceselor şi tehnologiilor (din care 938 propuse de IMM-uri şi 123 propuse de întreprinderi mari). La sfârşitul lunii februarie 2013, erau finalizate 4.460 (din care 26 de proiecte de investiţii ale întreprinderilor mari în valoare totală de 401,8 mil. lei şi 434 de proiecte propuse de IMM-uri în valoare totală de 4.461,7 mil. lei). Astfel, la data de 28 februarie 2013 indicatorul numărul de proiecte de investiţii realizate de IMM-uri raportat la numărul de proiecte contractate era realizat în proporţie de 50,0%, iar în ceea ce priveşte proiectele finalizate în proporţie de 21%, iar indicatorul numărul de locuri de muncă create prin finalizarea proiectelor de investiţii realizate de întreprinderi era realizat doar în proporţie de 9,6%. În ceea ce priveşte întreprinderile mari indicatorul număr de proiecte de investiţii realizate de întreprinderile mari era de 52% în cazul proiectelor finalizate. De asemenea, în cadrul aceluiaşi PO pentru operaţiunile referitoare la implementarea standardelor internaţionale şi certificare, internaţionalizare şi consultanţă pentru a susţine creşterea competitivităţii IMM-urilor au fost contractate 360 de proiecte. La data de 28 februarie 2013 erau finalizate 141 de proiecte în valoare totală de 14,5 mil. lei. Indicatorul numărul total de IMM-uri susţinute pe aceste operaţiuni era realizat în proporţie de 7,7% pentru proiectele contractate şi numai în proporţie de 3% în cazul proiectelor finalizate. În urma ultimelor apeluri de proiecte au fost depuse de IMM-uri 2.257 de proiecte pentru investiţii şi 1.665 de proiecte pentru implementarea standardelor internaţionale şi certificare, internaţionalizare şi consultanţă, din acestea 592 de proiecte nu sunt încă evaluate. Având în vedere numărul de proiecte de investiţii depuse de IMM-uri în 2012 se poate aprecia că indicatorul numărul de proiecte de investiţii realizate de IMM-uri (2.000 de proiecte de investiţii susţinute până în 2015) ar putea fi atins, dacă toate aceste proiecte vor fi contractate până la sfârşitul anului 2013.

Pentru creşterea contribuţiei IMM-urilor la economiile locale/regionale şi antrenarea lor în dezvoltarea spaţială urbană, au fost contractate prin POR 97 de proiecte pentru crearea şi dezvoltarea structurilor de afaceri regionale şi reabilitarea siturilor industriale poluate . Din acestea, 19 proiecte sunt contractate în cadrul domeniului major de intervenţie Planuri integrate de dezvoltare urbană, prin care se preconizează crearea a 1.143 de locuri de muncă. Indicatorul de output privind numărul de structuri create, la nivel de proiecte contractate, a fost deja îndeplinit şi depăşit cu 26,66 %, iar indicatorul –locurile de muncă create menţinute se situează la un prag de 76,2% în cadrul acestor structuri. Pentru alte 71 de proiecte contractate în cadrul domeniului major de intervenţie Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală prin care urmează să fie create 11.007 locuri de muncă, indicatorii ar fi depăşiţi cu 317,6% în cazul numărului de structuri de sprijinire a afacerilor asistate şi cu 266,9 % în cazul numărului de locuri de muncă nou create. Au fost finalizate 8 structuri pentru dezvoltarea afacerilor în valoare totală de 174,03 mil. lei. Totalul plăţilor efectuate pentru crearea/dezvoltarea structurilor de afaceri se ridică la 229,98 mil. lei. În ceea ce priveşte reabilitarea site-urilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi, s-au contractat toate cele 7 proiecte ce se aflau în etapa de evaluare şi selecţie, acestea reprezentând 126,63% din alocarea aferentă. Pentru aceste proiecte, atât indicatorul site-uri industriale poluate şi neutilizate reabilitate şi pregătite pentru noi activităţi economice, cât şi indicatorul locuri de muncă nou create în structurile de sprijinire a afacerilor au fost depăşiţi cu 50,2% (112,64 ha), şi respectiv cu 3,4% faţă de ţintele propuse.



Referitor la susţinerea dezvoltării micro-întreprinderilor (POR35), la nivelul proiectelor contractate (1.677 de proiecte, din care 868 au fost finalizate), ponderea în total alocare financiară 2007-2013 reprezintă 99,25%, iar plăţile efective 61,61%. La nivelul proiectelor contractate, ţinta indicatorului număr de microîntreprinderi sprijinite a fost depăşită cu 11,8%, iar cea referitoare la numărul de locuri de muncă nou create a fost depăşită cu 175,3%. Raportat la contractele finalizate, aceşti indicatori sunt îndepliniţi în proporţie de 87,86% pentru numărul de microîntreprinderi sprijinite, şi respectiv 192,1% pentru numărul de locuri de muncă nou create.

În ceea ce priveşte crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice (POR36), au fost contractate 110 proiecte, din care 67 au ca beneficiari IMM-uri. Dintre cele 67 de contracte ale IMM-urilor 25 au fost finalizate. Pentru proiectele contractate, procentul de realizare a indicatorului număr de IMM-uri sprijinite este îndeplinit doar în proporţie de 19,14%, iar cel referitor la numărul de locuri de muncă nou create/menţinute este depăşit cu peste 81,75%. În ceea ce priveşte proiectele finalizate, procentele sunt foarte mici respectiv 7,14% pentru număr de IMM-uri sprijinite şi 57,5% pentru numărul de locuri de muncă nou create/menţinute. Plăţile realizate reprezintă 26,23% (340,43 mil. lei) din plăţile efectuate la nivelul întregului domeniu.

Două proiecte prioritare finanţate prin POR sunt urmărite la nivel naţional: unul destinat dezvoltării infrastructurii de afaceri în Bucureşti37, iar celălalt modernizării infrastructurii turistice de agrement din comuna Fântânele, judeţul Arad38. Aceste proiecte au o valoare totală a de 173,87 mil. lei, din care contribuţia beneficiarului este de 46,92 mil. euro. În urma implementării acestor proiecte, vor fi create 361 de noi locuri de muncă. Structura de afaceri, cu o suprafaţă totală de 16.909,46 mp va găzdui peste 52 de IMM-uri. La începutul acestui an, stadiul implementării primului proiect era de 87%, iar al celui de al doilea de proiect de 33%.

35 Domeniul major de intervenţie 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor36 Domeniul major de intervenţie 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice37 „Centrul pentru sprijinirea afacerilor West Gate Business Center”, beneficiar ALMA TRADE S.R.L. Proiectul a început în februarie 2011 şi va fi finalizat în februarie 2013 38 „Baza de agrement cu terenuri de golf, de sport, piscine, funcţiuni complementare (club, vestiare, depozite, cabina poarta), cai de acces, parcări, utilităţi aferente bazei de agrement, Comuna Fântânele, Judeţul Arad”, beneficiar BELLAVISTA GOLF VILLAS & RESORT S.R.L. Proiectul a început în aprilie 2010 şi va fi finalizat în aprilie 2013.



În vederea revitalizării industriilor culturale şi creative, la începutul anului 2012, Ministerul Culturii a finalizat procesul de elaborare a unei Propuneri de politică publică de susţinere a creativităţii în sectorul cultural şi a proiectului de Plan de acţiuni aferent. Dintre obiectivele generale ale proiectului de politică publică menţionăm: susţinerea şi stimularea sectorului cultural şi creativ inter alia prin facilitarea accesului la finanţări; susţinerea şi stimularea IMM-urilor din industriile culturale şi creative, ca motoare de creştere, creare de locuri de muncă şi inovaţie; dezvoltarea şi profesionalizarea resurselor umane din sectorul cultural şi creativ, precum şi dezvoltarea consumului cultural. Proiectul de politică publică a fost îmbunătăţit ţinând cont de recomandările Comisiei Europene din Comunicarea privind contribuţia sectoarelor culturale şi creative la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă a UE, lansată în 26 septembrie 2012. Aceste recomandări se referă la: abordarea fenomenului cultural în conexiune cu alte domenii de acţiune (economie, mediu de afaceri, educaţie); promovarea posibilităţilor de finanţare din programele ce nu sunt neapărat dedicate în exclusivitate domeniilor cultură şi audiovizual; internaţionalizarea industriilor culturale şi creative. Proiectul este în circuit de avizare internă în cadrul ministerului şi urmează să fie lansat în dezbatere publică în trimestru II/2013. De asemenea, au fost derulate acţiuni de identificare a resurselor financiare pentru susţinerea activităţilor incluse în proiectul de Plan de acţiuni aferent Propunerii de Politică publică şi anume identificarea programelor europene care pot oferi finanţare, precum şi unor posibile finanţări naţionale şi au fost promovate viitoarele instrumente de finanţare europene specifice domeniului (în principal, viitorul Programul Europa Creativă 2014-2020 care reuneşte actualele programe Cultura şi MEDIA), în rândul operatorilor culturali naţionali, în cadrul unei reuniuni organizate cu Comisia Europeană, la Bucureşti, în data de 26 octombrie 2012.

Pentru realizarea eficientizării procesului de digitizare a resurselor culturale în concordanţă cu obiectivele europene în domeniu, într-o primă etapă, s-a realizat elaborarea unui prim inventar al tuturor instituţiilor naţionale care digitizează resurse culturale (în acest există moment 50 de instituţii care digitizează obiecte culturale). La începutul anului 2013, au fost demarate discuţii cu mediul de afaceri, în vederea analizării posibilităţilor de încheiere a unor parteneriate public-private pentru digitizarea resurselor culturale în conformitate cu ultimele evoluţii în materie, la nivel european39. Totodată Ministerul Culturii promovează un proiect de HG privind achitarea contribuţiei româneşti la Biblioteca Digitală Europeană, respectând Recomandarea 2011/711/UE, proiect la care a fost reluat procesul de avizare la începutul anului 2013, ca urmare a modificării structurii guvernului.

Evaluare

În ceea ce priveşte creşterea adaptabilităţii IMM-lor prin modernizarea capacităţii de producţie şi a proceselor tehnologice, se constată că măsura a avut un efect mai redus, doar jumătate din proiectele contractate fiind finalizate, iar numărul locurilor de muncă create în urma proiectelor finalizate reprezintă doar 9,6% din ţinta asumată. În cazul consolidării capacităţii tehnologice a întreprinderilor mari, proiectele contractate acoperă întreaga alocare destinată finanţării acestora, iar în cazul proiectelor finalizate, indicatorul număr de întreprinderi mari susţinute este realizat în proporţie de 52%.

Finanţarea proiectelor contractate de IMM-uri din POS CCE pentru susţinerea accesului la certificare şi implementarea standardelor internaţionale, achiziţionarea de servicii pentru consultanţă de afaceri şi acces pe terţe pieţe nu a avut efectul scontat. Impactul acestei măsuri se situează la un nivel scăzut, proiectele finalizate reprezentând doar 3% din ţinta de 4700 de IMM-uri asistate financiar până în 2015.

39 În conformitate cu Recomandarea Comisiei din 27 octombrie 2011 privind digitizarea şi accesibilitatea on-line a materialului cultural şi conservarea digitală (2011/711/UE), precum şi cu Concluziile Consiliului din 10 mai 2012 privind digitizarea şi accesibilitatea on-line a materialului cultural şi conservarea digital (2012/C 169/02). Discuţiile pe această temă urmează să fie relansate în perioada imediat următoare.



Pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism, cu toate că au fost contractate 67 de proiecte depuse de IMM-uri, ceea ce reprezintă un nivel scăzut al indicatorului număr de IMM-uri susţinute financiar, de numai 19,14%, ţinta stabilită pentru 2015 referitoare la numărul de locuri de muncă nou create/menţinute a fost depăşită cu peste 81,75%.

Întârzieri se înregistrează la lansarea operaţiunii privind finanţarea clusterelor cu impact asupra creşterii competitivităţii IMM-urilor. Având în vedere că până la sfârşitului anului trebuie evaluate proiectele depuse şi contractate proiectele selectate ca fiind eligibile, se impune urgentarea adoptării Ordinului comun MFP, ME, MFE privind cheltuielile eligibile.

Ţinând cont că la nivelul regiunilor au fost contractate prin POR 104 proiecte pentru crearea de structuri de susţinere a afacerilor care, în perioada 2014-2020, vor trebui să ofere IMM-urilor consultanţă specializată pentru orientarea către economia verde, se impune ca ME în colaborare cu MDRAP, să urgenteze procesul de evaluare a tuturor structurilor de afaceri din România (parcuri industriale, centre de afaceri, incubatoare de afaceri) pentru a fi identificate viitoarele intervenţii din fonduri structurale de tip soft şi hard destinate creşterii calităţii şi diversificării serviciilor prestate IMM-urilor prin aceste structuri.



4. OBIECTIVE NAŢIONALE ŞI MĂSURI PENTRU ATINGEREA LORBaza PNR o constituie valorile naţionale pentru obiectivele Strategiei Europa 2020, care au fost aprobate de guvern în luna iulie 2010. Pentru fiecare obiectiv Europa 2020, PNR conţine direcţii de acţiune menite să conducă la atingerea ţintei naţionale la orizontul anului 2020, iar Planul de acţiune pentru implementarea PNR include măsuri specifice pentru încadrarea României pe o traiectorie care să conducă, pas cu pas, la realizarea dezideratului propus.

4.1 Ocuparea forţei de muncă

Evoluţia indicatorului de realizare a obiectivului

Conform datelor furnizate de CNP, în anul 2012, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,8 %, în creştere cu 1 p.p. faţă de anul 2011. Nivelul ratei de ocupare pentru populaţia vârstă de 20-64 ani se situează la o distanţă de 6,2 p.p. faţă de ţinta naţională. Conform datelor preliminare furnizate de INS, în 2012, rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 23,9%.

În vederea combaterii muncii nedeclarate, Inspecţia Muncii a continuat implementarea Programului cadru de acţiuni. Până la data de 12 martie 2013, în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor, au fost înregistrate 5.561.673 contracte de muncă active, din care 443.476 (7,97%) au fost contracte pe durată determinată Ca urmare a flexibilizării procedurilor de angajare a lucrătorilor zilieri, până la 12 martie 2013 numărul persoanelor ce desfăşoară activităţi cu caracter ocazional a crescut la 362.623, faţă de 333.737 persoane cât erau în evidenţele Inspecţiei Muncii la data de 1 decembrie 2012.

În contextul reformei legislaţiei privind dialogul social, MMFPSPV a elaborat Legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (CES). Actul normativ a eliminat o serie de confuzii de interpretare în procedura de desemnare a reprezentanţilor organizaţiilor sindicale şi patronale, au fost reformulate clauzele privind durata mandatul şi procedura de revocare a preşedintelui CES şi au fost extinse domeniile de competenţă ale CES. Proiectul de lege a fost aprobat de guvern în luna martie 2013.

Pentru facilitarea tranziţiei de la şomaj sau inactivitate la ocupare, MMFPSPV a elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă cu modificările şi completările ulterioare. Legea a introdus evaluarea gratuită a competenţelor dobândite pe căi non-formale şi acordarea primelor de mobilitate, inclusiv pentru şomerii de lungă durată; s-au flexibilizat condiţiile de implementare a măsurilor active pentru firmele care angajează şomeri, persoane aparţinând grupurilor vulnerabile40; s-a introdus subvenţionarea locurilor de muncă pentru persoanele şomere care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc condiţiile de pensionare anticipată sau de limită de vârstă şi subvenţionarea angajatorilor în cazul angajării tinerilor aflaţi în risc de marginalizare socială. Proiectul de lege a fost aprobat în şedinţa de guvern din data de 18 decembrie 2012, în martie 2013 aflându-se în procedură de adoptare parlamentară.

În scopul creşterii atractivităţii muncii, MMFPSPV a elaborat HG nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, măsura având impact şi asupra reducerii inegalităţilor sociale şi a diminuării sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă. Actul normativ prevede majorarea în două tranşe a salariului minim brut, începând de la 1 februarie 2013, acesta se majorează la 750 lei lunar, iar de la 1 iulie 2013 se va majora la 800 lei lunar. Se estimează că, în sectorul privat, beneficiază de această majorare cca. 436.361 persoane – în cazul cuantumului de 750 lei - şi cca. 677.267 persoane – în cazul cuantumului de 800 lei.

40 Acordarea serviciilor de formare profesională persoanelor aflate în detenţie care mai au de executat cel mult 12 luni până la ultima zi de executare a pedepsei.



Ca urmare a implementării Programului de ocupare finanţat din bugetul asigurărilor de şomaj (BAŞ), 1.761.784 persoane au participat la măsuri active, din care 689.623 persoane au fost încadrate în muncă. Prin acordarea de subvenţii întreprinderilor au fost angajate 49.126 persoane aparţinând categoriilor dezavantajate, alte 3.095 persoane fiind angajate în baza Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. BAŞ a finanţat măsuri de consultanţă si asistenţă pentru dezvoltarea sau iniţierea unei activităţi independente pentru 8.843 persoane şi, de asemenea, au fost acordate prime de mobilitate pentru 5.101 persoane.

Complementar acestor programe, până la data de 8 martie 2013, MMFPSPV a finanţat din FSE 405 proiecte destinate stimulării angajării şomerilor pe termen lung41, pentru care au fost realizate plăţi însumând 1,20 mld. lei (cca. 56,86% din valoarea contribuţiei publice aferentă contractelor). Conform datelor înregistrate până în martie 2013, beneficiarii au raportat participarea a 64.702 persoane la programele de măsuri active, din care 31.480 femei şi 17.791 tineri. Ponderea şomerilor participanţi la programele de măsuri active care au obţinut certificarea a fost de 28% (defalcat pe categorii de beneficiari aceasta a fost de 32% în cazul femeilor şi de 32% tinerilor).

Pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale a Serviciului Public de Ocupare (SPO), până la data de 15 martie 2013, 42 din cele 48 de agenţii de ocupare oferă clienţilor servicii de tip self-service, ca urmare a implementării proiectelor destinate achiziţionării de echipamente IT. Până la data raportării, 3.199 angajaţi ai SPO au participat la cursuri de instruire pentru dezvoltarea competenţelor lingvistice şi de comunicare, a competenţelor de utilizare a calculatorului, cursuri de antreprenoriat şi schimburi de experienţă cu instituţii similare din statele membre.

Pentru creşterea calităţii ocupării persoanelor rezidente în mediul rural, prin FEADR s-a finanţat formarea profesională, informarea şi difuzarea de cunoştinţe. Până la 15 martie 2013, 23.782 persoane au beneficiat de cursuri de formare profesională, contribuind la creşterea mobilităţii ocupaţionale a forţei de muncă din mediul rural. Pentru crearea de locuri de muncă şi creşterea competitivităţii sectorul agricol, prin măsura de instalare a tinerilor fermieri, până la 15 martie 2013, numărul beneficiarilor sprijiniţi financiar a fost de 9.524 persoane.În vederea creşterii coeziunii economice şi sociale şi asigurării unor surse alternative de venit pentru populaţia din mediul rural, MADR a finanţat din FEADR înfiinţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor în sectorul non-agricol. Până la 15 martie 2013, au fost sprijinite financiar 2.812 întreprinderi, astfel că în urma finalizării a 1.204 proiecte, numărul locurilor de muncă create/menţinute a fost de 7.201. Prin măsura de încurajare a activităţilor turistice, au fost finanţate 956 proiecte, din care au fost finalizate 47 proiecte, ceea ce a condus la crearea/menţinerea a 309 locuri de muncă.

Prin FSE este sprijinită asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale, MMFPSPV a finanţat 28442 proiecte, pentru care au fost făcute plăţi însumând 495,28 mil. lei (cca. 48,52% din valoarea contribuţiei publice aferentă contractelor). Conform datelor înregistrate până în martie 2013, beneficiarii au raportat participarea a 60.731 persoane la programe integrate (consiliere şi formare profesională, cursuri în domeniul antreprenorial). Ponderea persoanelor ce au fost certificate ca urmare a participării la programe de formare profesională şi care au obţinut un loc de muncă a fost de cca. 2%43.

41 POS DRU – DMI 5.1. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare42 Valoarea mai mică comparativ cu raportarea anterioară se datorează rezilierii a cinci contracte43 Valoarea raportată în cazul ponderii este mai mică deoarece, deşi a crescut numărul de persoane certificate care au obţinut un loc de muncă, rata de creştere a numărului total de participanţi la programe de formare a fost mai mare.



În scopul consolidării competenţelor profesionale ale forţei de muncă, MMFPSPV a elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor. Modificările vizează realizarea formării profesionale de către persoane fizice şi juridice, de drept public sau privat, stabilite atât în România, cât şi în alte state membre sau în statele aparţinând Spaţiului Economic European, conform Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieţei interne. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament şi transmis spre promulgare Preşedintelui României, care a solicitat reexaminarea acestuia de către Senat, astfel că în martie 2013 proiectul de act normativ se află din nou în dezbaterea Senatului.

Prin programele de formare profesională continuă (FPC) pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, finanţate din BAŞ, până la 28 februarie 2013, au fost instruite 91.670 persoane, din care 33.933 persoane au fost încadrate în muncă.

Complementar, prin FSE au fost finanţate 68844 proiecte destinate formării profesionale continue a lucrătorilor45, plăţile efectuate însumând 1,41 mld. lei (cca. 48,95% din valoarea contribuţiei publice aferentă contractelor). Conform datelor înregistrate până în martie 2013, beneficiarii au raportat participarea a 154.832 persoane la cursuri de instruire, din care 89.686 femei. Indicatorii de realizare au fost îndepliniţi în proporţie de 33% în cazul participanţilor la programe de FPC care au fost certificaţi, 11% din participanţii la programe de formare profesională au iniţiat noi afaceri, 50% dintre cursanţi au fost certificaţi în managementul şi organizarea muncii şi 72% dintre cursanţi au fost certificaţi pentru actualizarea/îmbunătăţirea competenţelor46.

Pentru consolidarea capacităţii furnizorilor de servicii de FPC47 au fost contractate 17 proiecte finanţate din FSE, plăţile efectuate însumând 50,42 mil. lei (cca. 35,92% din valoarea contribuţiei publice aferentă contractelor). Până în martie 2013, Organismul Intermediar MEN nu a raportat progrese fată de 15 decembrie 2012, astfel că 25 furnizori de FPC au beneficiat de finanţare, fiind dezvoltate 36 calificări profesionale. Ponderea furnizorilor de FPC care au fost autorizaţi/certificaţi conform standardelor de asigurare a calităţii a fost de 11,68%.

În vederea reducerii şomajului în rândul tinerilor, MMFPSPV a elaborat Planul Naţional pentru Locuri de Muncă (Planul naţional pentru stimularea ocupării tinerilor - 2013), măsurile fiind centrate pe implementarea programelor de tip garanţia pentru tineri48 încurajarea culturii antreprenoriale în rândul tinerilor şi dezvoltarea IMM-urilor, precum şi adaptarea continuă a educaţiei şi a formării profesionale la cerinţele pieţei muncii. Planul include măsuri, finanţate din FSE, ce vizează consilierea şi orientarea profesională, organizarea şi funcţionarea firmelor de exerciţiu/întreprinderilor simulate, realizarea stagiilor de pregătire practică a elevilor şi a studenţilor, parteneriate între şcoli, universităţi, întreprinderi şi alte instituţii ce organizează activităţi ce facilitează tranziţia de la scoală la viaţa activă şi monitorizarea inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor. Documentul se află în procedură avizare interministerială.

MMFPSPV a reluat procesul de modificare a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată ca soluţie pentru promovarea ocupării în rândul tinerilor. Principalele modificări vizează, pe de o parte, derularea programelor de formare profesională de către furnizori de formare profesională autorizaţi în condiţiile legii şi, pe de alta, finanţarea formării profesionale şi din alte surse decât BAŞ. Proiectul de act normativ a fost aprobat de Guvernul României în şedinţa din 11 decembrie 2012, în martie 2013 legea aflându-se în procedură de adoptare parlamentară.

44 Valoarea mai mică comparativ cu raportarea anterioară se datorează rezilierii a patru contracte45 POS DRU - DMI 2.3. Acces şi participare la FPC, DMI 3.1. Promovarea culturii antreprenoriale, DMI 3.2. Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi în vederea creşterii adaptabilităţii46 Valoarea raportată în cazul ponderilor este mai mică deoarece, deşi a crescut numărul de persoane certificate, rata de creştere a numărului total de participanţi la instruire a fost mai mare47 POS DRU – DMI 2.3. Acces şi participare la FPC48 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul regiunilor privind Iniţiativa oportunităţi pentru tineri (COM(2011) 933)



MMFPSPV a iniţiat elaborarea proiectului de Lege privind efectuarea stagiului de către absolvenţii de învăţământ superior, care are drept obiectiv înlesnirea învăţării direct la locul de muncă, în vederea facilităţii tranziţiei de la educaţie la piaţa muncii. Proiectul de act normativ este în curs de avizare interministerială.

AIPPIMM a finanţat de la bugetul de stat măsuri destinate stimulării înfiinţării şi dezvoltării micro-întreprinderilor de către întreprinzătorii tineri şi dezvoltării abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor prin care au fost finanţate 464 întreprinderi start-up, fiind create 8.000 noi locuri de muncă.

Evaluare

Date fiind constrângerile acordului preventiv încheiat cu FMI/COM/BM, România nu poate aloca de la bugetul naţional resurse financiare semnificative pentru programe destinate creării de locuri de muncă. În aceste condiţii, este importantă îmbunătăţirea performanţelor în implementarea programelor finanţate din fonduri europene, pentru a compensa măsurile de austeritate. Până în martie 2013, la programele destinate stimulării angajării şomerilor pe termen lung, finanţate din FSE, au participat 64.702 de persoane, din care 31.480 femei şi 17.791 tineri.

Din punct de vedere al pieţei muncii, investiţiile finanţate din FEADR în formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe şi cele destinate instalării tinerilor fermieri au avut un impact semnificativ: 23.782 proprietari sau tineri ce preiau o exploataţie au finalizat programele de instruire, iar 9.524 persoane au beneficiat de sprijinul financiar acordat pentru tinerii fermieri. Pentru reducerea numărului de persoane ocupate în activităţi agricole cu o productivitate scăzută, din FEADR sunt finanţate proiecte pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi, ceea ce a condus la crearea/menţinerea a 7.201 locuri de muncă. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate afirma în ceea ce priveşte încurajarea activităţilor turistice, efectele asupra pieţei muncii fiind încă reduse - 309 locuri de muncă create. Complementar investiţiilor finanţate din FEADR, prin FSE este sprijinită asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale, 60.731 persoane participând la programe integrate (consiliere şi formare profesională, cursuri în domeniul antreprenorial).

O influenţă deosebită asupra ocupării o are şi nivelul de competenţe, România situându-se pe ultimul loc din UE-27 în ceea ce priveşte participarea la formare pe tot parcursul vieţii - 1,4% în anul 2012. Contribuţia fondurilor europene la creşterea gradului de participare a adulţilor la formare pe tot parcursul vieţii este foarte importantă, 154.832 de persoane participând la programe de formare profesională continuă a lucrătorilor finanţate din FSE.

Ţinând cont de faptul că incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor este de 63,4%49, este foarte importantă implementarea unor programe integrate care să conducă la crearea locurilor de muncă. Având în vedere complexitatea şi costurile generate de implementarea măsurilor incluse în Planul Naţional pentru Locuri de Muncă (redenumit Planul naţional pentru stimularea ocupării tinerilor - 2013), este necesară asigurarea resurselor financiare adecvate şi lansarea de urgenţă a unor programe ce ar putea beneficia de finanţare din anvelopa financiară FSE 2007-2013.

În pofida unor resurse financiare limitate, bugetul de stat a finanţat programe destinate dezvoltării antreprenoriatului în rândul tinerilor, prin care au foste create 8.000 de noi locuri de muncă.

49 Ponderea şomerilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani aflaţi în situaţie de şomaj de peste 6 luni din numărul total al şomerilor din aceeaşi grupă de vârstă



4.2 Cercetare, dezvoltare, inovare


În anul 2011, conform ultimelor date furnizate de Eurostat, valoarea investiţiilor în CDI a fost de 0,48% din PIB (0,31% PIB - surse publice şi 0,17% PIB - surse private).

Pentru anul 2012, nivelul investiţiilor publice în CDI, estimat de MEN50 pe baza datelor privind execuţia bugetară preliminată, este de 0,26% din PIB51.

Pentru întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI), a continuat procesul de evaluare, clasificare şi certificare a institutelor naţionale de CD. Conform cadrului legislativ revizuit52, din totalul de 47 de institute naţionale de CD, au fost evaluate şi clasificate 32 de institute, toate primind clasificări de categorie A, ceea ce permite certificarea acestora pentru acordarea finanţării instituţionale de bază.

În scopul dezvoltării resurselor umane pentru cercetare, pe lângă cele peste 500 de proiecte aflate în derulare la sfârşitul anului 2011, în martie 2012 au fost lansate apelurile de proiecte pentru 2012 în cadrul programelor Idei şi Resurse Umane ale Planului Naţional de CDI 2007-2013 (PNCDI 2007-2013). În urma procesului de evaluare desfăşurat în octombrie 2012, au fost selectate 1072 de proiecte pentru stimularea tinerelor echipe de cercetare independente şi a cercetării post-doctorale, în cadrul programului Resurse umane şi 607 proiecte de cercetare exploratorie, în cadrul programului Idei. În 2012, nivelul total al cheltuielilor destinate acestor două programe s-a ridicat la 324,59 mil. lei, pentru proiectele de la competiţiile anterioare.

Promovarea proiectelor de mare anvergură, asociate iniţiativelor pan-europene, susţine şi contribuie efectiv la realizarea Spaţiului European de Cercetare. De aceea, dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare a vizat, mai ales, infrastructurile mari, de înaltă performanţă, cu impact ştiinţific şi tehnologic major. Astfel, în cadrul PNCDI 2007-2013, prin programul Capacităţi, a continuat finanţarea celor şapte proiecte de investiţii pentru infrastructuri mari de CD, în domeniile: mediu, materiale, procese şi produse inovative, sănătate, cercetare exploratorie şi de frontieră.

În cadrul POS CCE au fost finalizate 9 proiecte de infrastructură publică de CD (din totalul de 53 proiecte de infrastructură contractate) şi 11 proiecte de infrastructură privată (din totalul de 45 proiecte contractate). Şase dintre infrastructurile finalizate în 2012 se încadrează în categoria infrastructurilor mari de CD, cu valori de peste 30 mil. lei fiecare.

În trim. I/2012 a fost publicat Raportul final de evaluare intermediară a Strategiei naţionale CDI 2007-2013 (SNCDI) şi a Planului Naţional CDI 2007-2013 (PNCDI), care cuprinde analiza conceptuală a SNCDI şi a PNCDI, analiza concordanţei dintre PNCDI, PC7 şi politicile sectoriale de la nivel naţional, analiza mecanismului de evaluare şi monitorizare a implementării PNCDI, modul în care documentele programatice au fost percepute de către actorii din domeniul CDI, concluzii. Pe baza examinării stadiului actual al îndeplinirii obiectivelor strategiei, precum şi a dinamicii sectorului CDI, raportul conţine recomandări privind necesităţile de adaptare a viitoarelor documente programatice, în acord cu tendinţele şi provocările actuale, naţionale şi globale, subliniind importanţa corelării dintre politica naţională de CDI şi politicile sectoriale, pentru stimularea dezvoltării tehnologice şi a potenţialului inovativ la nivel sectorial.

50 OUG nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative prevede preluarea de către MEN a activităţilor şi structurilor din cadrul ANCS.51 Datele privind cheltuielile private pentru activitatea de CD, la nivelul anului 2012, nu sunt disponibile.52 OG nr. 6/2011 pentru modificarea şi completarea OG nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, care introduce un nou sistem de finanţare instituţională (de bază şi complementară), corelat cu un nou sistem de evaluare, clasificare şi certificare a organizaţiilor de CD, creându-se astfel şi cadrul necesar implicării evaluatorilor străini în procesul de evaluare a programelor, proiectelor şi instituţiilor de CD.



În iunie 2012 a demarat procesul de elaborare a Strategiei Naţionale de CDI 2014-2020 şi a Planului Naţional de CDI 2014-2020, prin organizarea atelierului naţional de lucru Către Strategia naţională de cercetare – dezvoltare – inovare 2014 – 2020. În septembrie 2012 a fost lansată procedura de atribuire a proiectului de elaborare a celor două documente. În noiembrie 2012 a fost organizată Conferinţa naţională a cercetării şi inovării, care a avut ca scop, printre altele, stabilirea posibilelor abordări pentru elaborarea SNCDI 2014-2020 şi a instrumentelor sale de implementare. Contractul pentru atribuirea proiectului de elaborare a SNCDI 2014-2020 şi a PNCDI 2014-2020, în valoare de 3,5 mil. lei, a fost semnat la data de 20 decembrie 2012.

În urma discuţiilor bilaterale cu Comisia Europeană şi în baza condiţionalităţile ex-ante ale Cadrului financiar de programare multianuală pentru perioada 2014-2020, MEN nu va elabora o strategie naţională în domeniul inovării. Însă, Strategia Naţională pentru CDI 2014-2020 va pune un accent deosebit pe aspectele legate de inovare şi va introduce o componentă dedicată specializării inteligente, bazată pe sectoarele, domeniile şi regiunile identificate ca având un potenţial inovator ridicat.

La dezvoltarea componentei de specializare inteligentă vor contribui rezultatele obţinute în implementarea proiectului de dezvoltare a capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic (ITT). Proiectul, început în ianuarie 2011 şi finalizat în trim. IV/2012, a avut ca rezultate: elaborarea unor rapoarte de evaluare şi a unor metodologii de îmbunătăţire a sistemelor şi procedurilor de raportare şi monitorizare a activităţii de ITT; elaborarea unui standard naţional pentru procesul de transfer tehnologic; crearea unei platforme pentru colectarea datelor şi furnizarea de statistici relevante privind performanţele în domeniul ITT; instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de colectare şi analiză a informaţiilor specifice domeniului.

De asemenea, a fost contractat un proiect de asistenţă tehnică, finanţat de JASPERS, pentru identificarea sectoarelor/domeniilor cu avantaje economice comparative şi a celor cu potenţial de creştere bazat pe CDI. Studiul a fost derulat în perioada noiembrie 2012 – februarie 2013 şi în prezent se află în analiză în cadrul departamentelor de CDI care coordonează elaborare SNCDI 2014-2020, urmând a fi publicat la începutul trim. II/2013. Rezultatele studiului reflectă domeniile de expertiză ale activităţii de CD (oferta de cercetare) şi sectoarele economice cu potenţial competitiv (cererea de cercetare), constituind astfel un input important pentru elaborarea SNCDI 2014-2020, precum şi a viitoarei strategii naţionale de competitivitate (care va include şi politica industrială).

Pentru stimularea creşterii investiţiilor private în CDI, au fost susţinute parteneriatele dintre universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi. Pe lângă cele 686 de contracte de finanţare a activităţii de CD din cadrul întreprinderilor, aflate în derulare la sfârşitul anului 2012, în trim. I/2013 au fost semnate trei contracte pentru valorificarea rezultatelor cercetării în întreprinderi. În cadrul programului Parteneriate al PNCDI 2007-2013 a fost supus dezbaterii publice Pachetul de informaţii pentru lansarea competiţiei 2013 pentru proiecte de cercetare aplicativă realizate în parteneriat public-privat.

În martie 2012, în cadrul programului Inovare al PNCDI 2007-2013, au fost aprobate pachetul de informaţii şi schema de minimis referitoare la cecurile pentru inovare, care au ca scop accelerarea transferului tehnologic între instituţiile de cercetare şi IMM-uri. Cecul pentru inovare a devenit operaţional începând cu trim. II/2012 şi, până la 15 martie 2013, au fost eliberate cecuri de inovare, în valoare totală de 6,15 mil. lei, pentru 148 de proiecte, din cele 175 selectate pentru a fi finanţate în cadrul competiţiei 2012.



În scopul stimulării investiţiilor private în CDI, OG nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar – fiscale53, prevede pentru activităţile de CD, majorarea deducerii suplimentare de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile. Noile prevederi stabilesc acordarea stimulentelor fiscale pentru activităţile de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea industrială sau comercială desfăşurată de către contribuabili. Deducerea suplimentară se acordă activităţilor de CD efectuate atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.

Pe lângă cele patru studii prospective, realizate în 2011, pentru domeniile nanotehnologii, energie verde, terapii celulare şi ştiinţa serviciilor, în 2012 au mai fost finalizate două studii prospective pentru evaluarea potenţialului naţional de cercetare în domeniile fizicii şi chimiei şi pentru elaborarea strategiilor naţionale de cooperare internaţională în aceste domenii. Aceste studii, lansate în regim “top-down”, constitui elemente de fundamentare a viitoarei strategii naţionale de CDI.

Dimensiunea europeană/internaţională a CDI a fost consolidată prin asigurarea finanţării şi derularea unui număr de peste 450 de proiecte cu participare românească în cadrul programului PC7 şi al altor iniţiative europene şi internaţionale în domeniul CDI: EURATOM, Eureka, Eurostars, JTIs, CERN, FAIR etc., precum şi prin activităţile realizate în vederea creării Centrului Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră.

Aplicarea măsurilor de dezvoltare a dimensiunii europene a politicilor şi programelor CDI a contribuit la creşterea vizibilităţii, a gradului de relaţionare şi implicare, precum şi a capacităţii de afirmare a cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România, în cadrul organismelor şi programelor internaţionale de CDI.

În calitatea sa de stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), România s-a remarcat prin lansarea în spaţiu, la data de 16 februarie 2012, a satelitului Goliat, primul satelit proiectat şi construit în întregime în România, finanţat prin programul Parteneriate al PNCDI. Controlul misiunii este asigurat de la centrul de control comun ROSA - Institutul de Ştiinţe Spaţiale aflat la Măgurele. Evenimentul contribuie la îmbunătăţirea semnificativă a vizibilităţii şi competitivităţii sistemului naţional de CDI.

Pentru susţinerea participării României la programele şi activităţile ESA, în trim. III/2012 a fost aprobată schema de ajutor de stat pentru finanţarea proiectelor de CDI în cadrul programului de Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată (STAR)54, cu un buget total de 384,180 mil. lei pentru perioada 2012-2017 şi a fost lansată prima competiţie de proiecte. În urma procesului de evaluare, au fost selectate pentru finanţare 5 proiecte strategice şi 47 de proiecte de CDI, din totalul de 123 de propuneri depuse.

Acţiunile derulate pentru implementarea celor două proiecte strategice - Extreme Light Infrastructure (ELI) şi Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră - contribuie la creşterea accesului la surse de informare-documentare şi la infrastructuri de nivel european şi internaţional, precum şi la creşterea nivelului de acces al cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România la producţia ştiinţifică şi tehnică realizată în parteneriat internaţional, în domenii de înaltă tehnologie.

ELI, prima facilitate de cercetare pan-europeană construită în Estul Europei, va propulsa România în grupul ţărilor deţinătoare de infrastructuri de cercetare pan-europene. În cadrul proiectului ELI, realizat în colaborare de România, Cehia şi Ungaria, se va dezvolta cea mai importantă facilitate pan-europeană din domeniul civil al laserului. Unitatea nuclear-fotonică ELI-NP, dedicată testelor din domeniul fizicii nucleare, va fi localizată în România şi va reprezenta unul dintre cei mai importanţi piloni ai sistemului laser ELI. 53 Publicat în Monitorul Oficial nr. 54/23.01.2013, partea I. 54 Decizia preşedintelui ANCS nr. 9220/2012 privind aprobarea schemei de ajutor de stat Finanţarea proiectelor CDI conform programului de cercetare, dezvoltare şi inovare – Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată – STAR.



La data de 16 februarie 2012, proiectul ELI a fost admis de către Comisia Europeană - DG Regio pentru a intra în procedură de analiza si verificare. În septembrie 2012, Comisia Europeană a aprobat contribuţia financiară din FEDR pentru prima fază a proiectului ELI - NP, în valoare de 180 mil. euro. În august 2012 a fost lansată procedura de achiziţie publică pentru lucrările de construcţie aferente ELI-NP (contract de peste 60 mil. euro). În decembrie 2012 a fost semnat contractul de finanţare din FEDR, dintre ANCS, în calitate de OI, în numele şi pentru ME, în calitate de AM, şi INCDFIN “Horia Hulubei”, în calitate de beneficiar.

Pentru susţinerea contribuţiilor româneşti la Strategia UE pentru Regiunea Dunării, au fost create premisele realizării Centrului Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră. În cursul anului 2012 au fost organizate 3 sesiuni de dezbateri privind structura, direcţiile ştiinţifice, activităţile, guvernanţa şi finanţarea centrului. În urma acestor dezbateri a fost elaborată versiunea a 5-a a Cărţii Albe privind domeniile ştiinţifice care vor fi abordate în cadrul centrului.

Evaluare

Pentru întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI), au fost realizate progrese în procesul de evaluare, clasificare şi certificare a institutelor naţionale de CD şi a continuat implementarea proiectelor destinate dezvoltării bazei materiale pentru cercetare (în special a infrastructuri de mari dimensiuni) şi a resurselor umane.

În scopul stimulării creşterii investiţiilor private în CDI, au fost susţinuţi financiar peste 800 de operatori economici implicaţi în programe/proiecte de finanţate din fonduri publice sau din POS CCE şi a devenit operaţională schema de minimis referitoare la cecurile pentru inovare. În plus, noile modificări aduse Codului fiscal prevăd, pentru activităţile de CD, majorarea deducerii suplimentare de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile.

Dimensiunea europeană/internaţională a CDI a fost consolidată prin asigurarea finanţării unui număr de peste 450 proiecte cu participare românească, precum şi prin derularea proiectelor strategice Extreme Light Infrastructure (ELI) şi Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră.

Deşi au fost înregistrate unele progrese, acestea sunt insuficiente pentru atingerea ţintei naţionale 2020 în domeniul CDI, având în vedere că, pe baza estimărilor pentru 2012, cheltuielile publice de CDI se află pe un trend descrescător - în scădere cu 0,05 p.p. faţă de 2011.

În ceea ce priveşte progresele înregistrate în direcţia îndeplinirii obiectivelor iniţiativei emblematice O Uniune a inovării, raportul Tabloul de bord al Uniunii Inovării 201255 plasează România pe ante penultima poziţie în clasamentul statelor membre. Punctele slabe ale inovării în România se referă la lipsa de deschidere şi atractivitate a sistemului de cercetare, precum şi la nivelul scăzut de implicare a antreprenoriatului, atât în activitatea de CD, cât şi în preluarea produselor şi serviciilor inovative. O serie de probleme sunt identificate şi în concluziile Raportului final de evaluare intermediară a SNCDI 2007-2013 şi a PNCDI 2007-2013: existenţa unui număr prea mare de priorităţi tematice şi omiterea unor probleme specifice sistemului românesc de cercetare (migrarea studenţilor talentaţi, nevoia urgentă de a obţine inovaţii practice); ritmul prea rapid al schimbărilor (schimbarea criteriilor de evaluare de la un apel de proiecte la altul, suspendarea apelurilor în 2009 şi 2010 şi tăierea retroactivă a subvenţiilor deja contractate), care a condus la o semnificativă pierdere a încrederii; existenţa unor criterii de evaluare prea complexe pentru a fi practice etc.

55 Raportul Tabloul de bord al Uniunii Inovării 2012, realizat de Institutul de cercetare economică şi socială pentru inovare şi tehnologie de la Maastricht şi publicat în data de 7 februarie 2012 (http://ec.europa.eu/enterprise/policies/ innovation/facts-figures-analysis/innovation-scoreboard/index_en.htm).



În consecinţă, Strategia Naţională pentru CDI 2014-2020 trebuie să pună un accent deosebit pe aspectele legate de inovare, de specializare inteligentă şi să fie în strânsă corelare cu viitoarea strategie naţională pentru competitivitate, astfel încât să conducă la îndeplinirea obiectivelor iniţiativei emblematice O Uniune a inovării şi, implicit, la încadrarea pe traiectoria de atingere a ţintei naţionale 2020.



4.3 Schimbări climatice şi energieCombaterea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile


Conform ultimelor date disponibile56 din Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), nivelul emisiilor GES din principalele sectoare economice se prezintă astfel: în sectorul energetic, emisiile GES au scăzut cu 58,26% între 1989 şi 2011, considerând nivelul de emisii din anul de bază 1989 drept nivel de referinţă în realizarea INEGES; în aceeaşi perioadă emisiile de GES din sectorul „procese industriale” au scăzut cu 67,04%; emisiile de GES din agricultură au scăzut cu 53,50%; nivelul net al emisiilor/reţinerilor prin sechestrare de GES a crescut cu 17,70%. În ceea ce priveşte sectorul „deşeuri”, emisiile au crescut cu 15,95% faţă de nivelul înregistrat în anul 1989.

Pe ansamblu, totalul emisiilor de GES (excluzând LULUCF57) a scăzut cu 51,84% între 1990 şi 2011 (de la 256.108,38 Gg CO2 echivalent la 123.331,15 Gg CO2 echivalent), iar totalul emisiilor de GES (incluzând LULUCF) a scăzut cu 57,13% între 1990 şi 2011 (de la 228.826,01Gg CO2

echivalent la 98.095,93 Gg CO2 echivalent). Valorile se înscriu în obiectivul de reducere a emisiilor de GES asumat de România.

În cursul anului 2011, autorităţile române pentru protecţia mediului au demarat procesul de implementare a cerinţelor din pachetul legislativ „Energie-schimbări climatice”, referitoare la aplicarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) pentru perioada 2013-2020, unul dintre instrumentele legislative prin care Uniunea Europeană şi-a propus îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor de GES cu 20% până în anul 2020. Astfel, măsurile naţionale de implementare prin care a fost stabilit numărul de certificate de emisii de GES alocate cu titlu gratuit instalaţiilor de sub schemă în perioada 2013-2020 (aprox. 250 de instalaţii) au fost notificate de România la Comisia Europeană în luna octombrie 2011, urmând ca o decizie de aprobare a alocărilor să fie luată de CE la începutul anului 2013.

În anul 2012 a fost adoptată HG nr. 668/2012 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1570/2007 privind înfiinţarea SNEEGES. Echipa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) dedicată administrării SNEEGES/INEGES şi parteneri în cadrul SNEEGES au fost instruiţi în analiza categoriilor cheie şi a incertitudinilor, instruire susţinută de reprezentanţii consorţiului Agenţia de Mediu a Austriei - Universitatea din Graz în contextul implementării la ANPM a proiectului Sistemul Informaţional Integrat de Mediu. Echipa ANPM dedicată administrării SNEEGES/INEGES a primit în coordonatele menţionate la punctul anterior, aplicaţii informatice asociate analizei categoriilor cheie şi analizei incertitudinilor, pentru optimizarea fluxurilor asociate şi utilizarea inclusiv a unui nivel de abordare superior.

România a iniţiat şi continuat politicile care vizează reducerea emisiilor de GES şi promovarea producerii de energie din surse regenerabile. Este în faza finală de pregătire o colaborare extinsă cu Banca Mondială, una dintre componente vizând completarea Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice cu Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice, precum şi cu un studiu referitor la Creşterea Verde şi un proces eficient de tranziţie către o economie cu emisii reduse de carbon pentru România.

56Ultima versiune a Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES) a fost elaborată de România în luna martie 2013 şi acoperă perioada 1989-201157LULUCF - utilizarea terenului, schimbarea utilizării terenului şi silvicultură



În anul 2012, au fost derulate 40 de proiecte care vor contribui la creşterea ponderii energiei din surse alternative, nepoluante şi fără emisii de GES în total consum de energie, iar 15.590 de gospodării private şi 195 de persoane juridice au primit fonduri publice pentru instalarea unor sisteme de producere a energiei din surse regenerabile şi fără emisii de GES. De asemenea, prin Planul European de Redresare Economică (PERE), care alocă României o suplimentare de fonduri de 101,7 mil. euro (126,29 mil. euro valoarea publică), au fost contractate până în prezent 595 proiecte cu o valoare publică de 22,26 mil. euro. Dintre acestea, pentru achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile, altele decât biocombustibilii, au fost contractate 512 proiecte în valoare publică de 5,4 mil. euro. Tot pentru acest domeniu, sunt în derulare, prin POS Mediu, 7 proiecte în valoare totală de 2.033,72 mil. lei pentru retehnologizarea unor instalaţii mari de ardere şi creşterea eficienţei energetice.

Pentru reducerea emisiilor de GES din sectorului transporturi, în anul 2012, au fost derulate în continuare politicile pentru retragerea din uz a automobilelor poluante şi încurajarea achiziţiei de automobile cu emisii scăzute şi automobile electrice şi hibride. Au fost scoase din uz un număr de 161.497 de autovehicule cu grad înalt de emisii poluante şi au fost înregistrate la Registrul Auto Român (RAR) 426 de autovehicule hibride şi 62 de autovehicule electrice. În primele luni ale anului 2013, RAR a eliberat 123 de cărţi de identitate pentru autovehicule hibride aparţinând categoriei autoturisme. Pentru sporirea performanţelor tehnice şi energetice ale parcului de material rulant, la nivelul operatorului naţional de transport feroviar de călători, în anul 2012, nu au fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru achiziţia de locomotive, vagoane, automotoare şi rame noi şi modernizate. În anul 2013 se are în vedere identificarea altor surse de finanţare a programelor de investiţii ale CFR Călători, care să cuprindă şi dotarea cu material rulant nou şi modernizat.

Pentru stocarea geologică a emisiilor de GES, România a demarat studii de cercetare pentru identificarea zonelor majore cu potenţial de stocare geologică de CO2. Pe teritoriul României au fost identificate şapte zone majore cu potenţial de stocare geologică de CO2: Platforma Moldoveneasca; Platforma Scitica, Orogenul Nord Dobrogean, Platforma Moeşica, Depresiunea Getica, Depresiunea Panonică, Depresiunea Transilvaniei.

În vederea atenuării efectelor schimbărilor climatice, în anul 2012 au fost împădurite 11.791 ha, regenerare naturală s-a realizat pe 11.714 ha. Totodată, pentru consolidarea plantaţiilor din anii anteriori s-au realizat pe 5.449 ha completări curente şi pe 1.276 ha lucrări de refacere calamităţi. În cadrul măsurii „Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR, până în prezent au fost împădurite 810,7 ha prin intermediul a 29 proiecte. Prin intermediul Fondului pentru Mediu au fost împădurite 1.735 ha terenuri degradate iar prin Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare (ITRSV) s-au împădurit 797 ha terenuri degradate finanţate de la bugetul de stat şi din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

Regia Naţională Pădurilor (RNP) – Romsilva a împădurit, în anul 2012, 19 ha de teren impropriu pentru utilizare în agricultură, preluat şi introdus în fondul forestier proprietate publică a statului. Finanţarea acestor împăduriri s-a făcut din Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor constituit la nivelul RNP – Romsilva, precum şi din fonduri de la bugetul de stat, în total 2,9 milioane lei.

În vederea susţinerii dezvoltării durabile şi îmbunătăţirii calităţii mediului, România a continuat în 2012 programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu.

În luna decembrie 2012 au fost inventariate la nivel naţional 1.065 reţele de canalizare, din care 693 funcţionale şi 372 în diferite stadii de executare. În ceea ce priveşte staţiile de epurare a apelor uzate, în decembrie 2012, existau 580 de staţii, din care 479 funcţionale şi alte 101 staţii finalizate, la care populaţia nu s-a racordat încă. Astfel, gradul de acoperire cu sisteme de colectare a apelor uzate corespunde unei încărcări biologice de 58,95% locuitori echivalenţi, iar gradul de acoperire cu staţii de epurare a apelor uzate corespunde unei încărcări biologice de 48,32% locuitori echivalenţi.



Prin POS Mediu se derulează în prezent, 42 de proiecte în domeniul apei/apei uzate cu o valoare totală de 22.934,79 mil. lei. Prin implementarea acestor proiecte, în 263 de localităţi vor fi reabilitaţi/realizaţi circa 6.263,9 km reţea de canalizare şi vor fi realizate 199 staţii noi de epurare care vor deservi circa 8.638.801 locuitori echivalenţi. De asemenea, vor fi reabilitaţi/realizaţi circa 3.831,7 km de reţea de distribuţie şi transport a apei potabile şi vor fi realizate 178 de staţii de clorinare şi tratare a apei.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, în prezent, sunt demarate 21 proiecte în cadrul POS Mediu, în valoare totală de 3.895,38 mil. lei, iar prin Fondul pentru Mediu 44 de operatori economici au implementat sisteme de management al deşeurilor. În prezent, 10.597.149 locuitori beneficiază de sisteme de management integrat al deşeurilor.

În ceea ce priveşte protecţia naturii, siturile Natura 2000 ocupă circa 22,7% din teritoriul ţării. Pentru aceste arii, a fost intensificat procesul de îmbunătăţire a managementului. Astfel, au fost atribuite în custodie/administrare 664 de arii naturale protejate, s-au elaborat studiile specifice şi au fost aprobate58 115 noi situri de importanţă comunitară, iar 28 de situri de importanţă comunitară existente au fost extinse. Totodată, au fost aprobate 40 de noi arii de protecţie avifaunistică şi au fost extinse 20 de arii de protecţie avifaunistică existente. În domeniul protecţiei naturii şi conservării biodiversităţii, se află în implementare, 146 de proiecte, în valoare totală de 736,171 mil. lei, finanţate prin POS Mediu.

Până în martie 2013 a continuat implementarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), pentru care MDRAP are calitatea de ordonator principal de credite, alături de MMSC.

Prin OUG nr. 14/24.04.2012 pentru reglementarea unor măsuri financiare cu privire la Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, componenta coordonată de MDRAP (fost MDRT) a acestui program a fost redimensionată, în sensul limitării procesului de contractare. Astfel, începând cu data intrării în vigoare a OUG nr. 14/2012, sub sancţiunea nulităţii absolute, nu au mai putut fi încheiate contracte cu executanţii de lucrări, prestatorii de servicii şi furnizorii, contracte finanţate în baza OUG nr. 105/2010 pentru aprobarea PNDI, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2011, cu completările ulterioare, cu excepţia celor pentru care a fost comunicat rezultatul procedurii anterior datei de intrare în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Având în vedere că investiţiile din cadrul PNDI, aferente programelor prioritare „Sisteme de canalizare, epurare a apelor uzate şi alimentarea cu apă a localităţilor” şi ”Modernizarea localităţilor”, nu au fost contractate până la data intrării în vigoarea a OUG nr. 14/2012, acestea intră sub incidenţa prevederilor mai sus precizate şi prin urmare nu mai fac obiectul PNDI. Aceeaşi situaţie s-a aplicat şi pentru restul investiţiilor aferente programului prioritar „10.000 km drumuri judeţene şi drumuri de interes local”, care nu s-au încadrat în prevederile legale aprobate.

În prezent, în cadrul PNDI, sunt semnate şi adjudecate opt contracte de lucrări pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi de interes local pentru perioada 2011-2020, cu execuţie în termen de până la 3 ani, după cum urmează:

- patru contracte în derulare - pentru care au fost emise ordine de începere execuţie lucrări proiectare şi lucrări execuţie, aferent judeţelor: Arad, Bihor, Prahova, Giurgiu, Ilfov, Buzău, Vrancea, Bistriţa Năsăud şi Maramureş, cuprinzând un număr de 292 obiective de investiţii şi totalizând 2037 km.

- un contract semnat ce nu a intrat efectiv în derulare - judeţul Dâmboviţa, cuprinzând un număr de 35 obiective de investiţii şi totalizând 205,80 km.

- trei contracte pentru care a fost comunicat rezultatul procedurii, adjudecate, pentru judeţele Argeş, Braşov şi Teleorman, care au ca obiect reabilitarea şi modernizarea a 683,95 km.

58OM nr. 2387/29.09.2011 privind modificarea şi completarea OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.



Valoarea totală a celor opt contracte de lucrări menţionate mai sus se ridică la 4.209,86 mil. lei.

Totuşi, având în vedere situaţia economică, MDRAP a luat - în condiţiile legii - decizia de a nu semna cele trei contracte de lucrări atribuite pentru judeţele Argeş, Braşov şi Teleorman, respectând, astfel, acordul cu instituţiile financiare internaţionale.

De asemenea, s-au realizat lucrări de proiectare (proiecte tehnice, avizate în CTE-MDRT şi recepţionate) pentru care s-au emis facturi confirmate la plată, în valoare de 67,48 mil. lei, pentru un număr de 247 obiective de investiţii.

Fondurile aprobate pentru lucrări ce au putut fi executate în anul 2012, sunt în valoare de 250 mil. lei. Fondurile bugetare prevăzute în bugetul MDRT pentru anul 2012 au fost în valoare de 10 mil. lei, credite care au avut ca scop iniţial achiziţionarea de servicii de consultanţă şi dirigenţie şantier. Valoarea totală estimată a lucrărilor de execuţie finalizate şi a celor în curs de realizare pentru cele 14 obiective de investiţii este de 210,81 mil. lei (inclusiv costurile de finanţare şi TVA), valoare care se încadrează în limita stabilită la nivel guvernamental de 250 mil. lei.

MDRAP va face demersuri pentru închiderea contractelor încheiate în cadrul PNDI. Acest lucru se va realiza prin negociere cu firmele executante, iar plata lucrărilor executate până în prezent, în valoare de 211 mil. lei, se va eşalona pe o perioadă de trei ani.

Evaluare

În domeniul schimbărilor climatice, au fost continuate eforturile pentru dezvoltarea aranjamentelor instituţionale, legale şi procedurale asociate Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGES). Astfel, a fost adoptată HG nr. 668/2012 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1570/2007 privind înfiinţarea SNEEGES; echipa ANPM dedicată administrării SNEEGES/INEGES şi parteneri în cadrul SNEEGES au constituit subiectul instruirii referitoare la analiza categoriilor cheie şi analiza incertitudinilor, instruire susţinută de reprezentanţii consorţiului Agenţia de Mediu a Austriei - Universitatea din Graz, în contextul implementării la ANPM a proiectului Sistemul Informaţional Integrat de Mediu; echipa ANPM dedicată administrării SNEEGES/INEGES a primit aplicaţii informatice asociate analizei categoriilor cheie şi analizei incertitudinilor; acestea permit optimizarea fluxurilor asociate şi utilizarea inclusiv a unui nivel de abordare superior.

Au fost continuate proiectele de infrastructură în domeniul managementul apei, însă, pentru atingerea ţintelor prevăzute în Tratatul de aderare, trebuie intensificate eforturile în acest domeniu. La sfârşitul lui 2012, gradul de acoperire cu sisteme de colectare a apelor uzate urbane corespunde unei încărcări biologice de 58,95% locuitori echivalenţi (faţă de 69% locuitori echivalenţi, procent ce trebuie realizat până la sfârşitul anului 2013), iar gradul de acoperire cu staţii de epurare a apelor uzate urbane corespunde unei încărcări biologice de 48,32% locuitori echivalenţi. (faţă de 61% locuitori echivalenţi, procent ce trebuie realizat până la sfârşitul anului 2013).

Începând din anul 2012, MDRAP (fost MDRT) a continuat implementarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii doar pentru proiectul referitor la realizarea, modernizarea şi reabilitarea a 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local. Prin OUG nr. 14/24.04.2012 pentru reglementarea unor măsuri financiare cu privire la Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, acest program a fost redimensionat, în sensul limitării procesului de contractare.

Surse regenerabile de energie




Pe baza datelor publicate de INS59, se estimează pentru anul 2012 o valoare de 20,79% pentru ponderea energiei din SRE în consumul final brut de energie60. Această valoare este practic egală cu cea înregistrată în anul 2011 (20,82%)61.

În conformitate cu traiectoria orientativă stabilită prin Directiva 2009/28/CE (asumată şi în Planul naţional de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile/PNAER), valoarea aferentă anului 2012 trebuia să fie (cel puţin) 19,04%. Prin aplicarea unor măsuri de eficienţă energetică, dar şi datorită efectelor crizei economice, valoarea estimată a consumului final brut de energie are o valoare mai redusă decât cea prognozată prin PNAER (25.100 mii tep valoare estimată faţă de 26.900 mii tep valoare prognozată) şi acest lucru a contribuit la o pondere ridicată a energiei din SRE. Cantitatea de energie din SRE consumată în anul 2012 a fost de 5.220 mii tep cu puţin mai mare decât cea din anul 2011 (5.190 mii tep), dar mai redusă decât în anul 2010 (5.500 mil. tep). Condiţiile meteorologice au determinat o scădere importantă a producţiei de energie hidroelectrică, care nu a putut fi compensată de creşterea producţiei de energie electrică eoliană. S-a înregistrat, de asemenea, o scădere a consumului de lemne de foc şi biomasă faţă de anul 2010.

Pentru atingerea ţintei naţionale asumate în domeniul surselor regenerabile de energie, a fost continuată promovarea acestora prin intermediul certificatelor verzi.

Pe baza prevederilor OUG nr. 88/2011 de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, au fost adoptate:

- Ordinul ANRE nr. 4/2012 privind actualizarea valorilor limită de tranzacţionare a certificatelor verzi şi a contravalorii unui certificat verde neachiziţionat, aplicabile pentru anul 2012;

- Ordinul ANRE nr. 6/2012 privind metodologia de monitorizare a sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi.

Prin Legea nr. 134/2012, cu modificările şi completările ulterioare, a fost aprobată OUG nr. 88/2011 de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Ca urmare a aprobării acestei legi, a fost modificat, prin ordinul ANRE nr. 37/2012, Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare (aprobat anterior prin Ordinul ANRE nr. 42/2011).

Legea nr. 134/2012 a adus o serie de modificări, printre care: suplimentarea numărului de certificate verzi pentru categoria biomasei provenite din deşeuri forestiere; modul de aplicare a măsurilor de ajustare a numărului de certificate în cazul supra-compensărilor la nivel de producător; modificarea regulii cumulului de certificate verzi; reducerea penalităţilor şi schimbarea destinaţiei fondului de penalităţi. În acest context, autorităţile române au fost invitate de Comisia Europeană să pre-notifice aceste modificări ca amendamente ale schemei de ajutor de stat aprobate anterior.

Aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi, în perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012, a condus la punerea în funcţiune a 1212,8 MW nou instalaţi în grupuri energetice utilizând SRE, iar în perioada 01.01.2013 - 10.03.2013 au fost puşi în funcţiune încă 372 MW. În consecinţă, la data de 15.03.2013, puterea instalată în centralele care beneficiază de sistemul de promovare este de 2673 MW. Lista operatorilor economici acreditaţi şi a centralelor electrice acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi se regăseşte pe pagina de internet a ANRE (www.anre.ro).

La finanţarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile contribuie consumatorii finali, prin preţul plătit pentru energia electrică, şi furnizorii, prin eforturile proprii de eficientizare a activităţii.

59 Institutul Naţional de Statistică, Buletine statistice lunare 201260 Estimare ME61 Institutul Naţional de Statistică, Balanţa energetică şi structura utilajului energetic, noiembrie 2012


http://www.anre.ro/


În vederea modernizării şi realizării de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, a fost continuată, prin intermediul POS CCE62, sprijinirea investiţiilor pentru valorificarea biomasei, a resurselor hidro-energetice (în unităţile cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene şi a biocombustibililor. În urma cererilor de propuneri de proiecte desfăşurate în perioada 2008-2010, au fost contractate 44 proiecte (cu o valoare totală de circa 3,053 mld. lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de circa 1,43 mld. lei).

Numărul mare de proiecte care au primit punctajul minim necesar finanţării a determinat suplimentarea bugetului DMI 2 cu 200 mil. euro (prin realocare de la alte operaţiuni ale AP 4). Această suplimentare a fost aprobată prin HG nr. 248/2012 privind modificarea şi completarea HG nr. 750/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie.

Promovarea SRE, prin intermediul Fondului pentru Mediu, a fost continuată prin două mecanisme distincte de finanţare:

- Prin Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, au fost finanţate, până la data de 15 martie 2013, 40 de proiecte de investiţii, a căror finalizare va conduce la realizarea unor sisteme de încălzire cu o putere de 185,30 MW;

- Programul Casa verde a susţinut financiar, până la data de 15 martie 2013, 18.073 gospodării individuale şi 196 sisteme pentru persoane juridice, pentru instalarea unor sisteme de încălzire care utilizează SRE.

Pentru asigurarea cerinţelor de certificare pentru instalatorii care operează în domeniul SRE63, se află în derulare un proiect de asistenţă tehnică, contractat în cadrul programului Energie Inteligentă pentru Europa. Proiectul, cu termen de finalizare în anul 2013, va conduce la crearea unei platforme naţionale de calificare, care să reunească toţi factorii principali implicaţi în calificarea şi formarea profesională în domeniul eficienţei energetice şi al utilizării în clădiri a energiei din surse regenerabile. Pentru aceasta, s-a obţinut aprobarea introducerii în Clasificarea ocupaţiilor din România a ocupaţiilor de instalator de sisteme geotermale (cod 712615) şi de instalator de pompe de căldură (cod 712614) şi s-a solicitat asistenţă metodologică pentru elaborarea standardelor ocupaţionale pentru acestea. A fost solicitată, de asemenea, asistenţă metodologică pentru elaborarea standardului ocupaţional pentru instalatorul de panouri fotovoltaice.

Evaluare

Aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi a condus la punerea în funcţiune, în perioada 01.01.2012 – 10.03.2013, a 1584,8 MW nou instalaţi în grupuri energetice utilizând surse regenerabile.

A fost continuată, de asemenea, promovarea SRE, prin intermediul Fondului pentru Mediu. La data de 15 martie 2013, numărul gospodăriilor individuale, susţinute financiar pentru instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, era de 18.073.

Vor fi necesare eforturi susţinute pentru valorificarea bugetului suplimentar de 200 mil. euro, aprobat pentru DMI 2 al POS CCE.

Pentru asigurarea la termen a cerinţelor de certificare pentru instalatorii care operează în domeniul SRE, se recomandă accelerarea procesului de stabilire şi aplicare a metodologiilor necesare elaborării standardelor ocupaţionale ale acestora.

62 Axa prioritară 4 (AP 4): Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice/ Domeniul major de intervenţie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi (DMI 2).63 Conform Art. 14 (3) al Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, „statele membre se asigură că sisteme de certificare sau sisteme de calificare echivalente devin sau sunt disponibile până la 31 decembrie 2012 pentru instalatorii de cazane şi sobe mici pe bază de biomasă şi de sisteme fotovoltaice solare şi termice solare, de sisteme geotermice de mică adâncime şi pompe de căldură”.



Eficienţa energetică


Pentru anul 2012, a fost estimată o reducere a consumului de energie primară de 7300 mii tep (16,6%)64 faţă de prognoza PRIMES din anul 200765.

Consumul de energie primară a fost de 35.648 mii tep, în anul 201166, şi este estimat la 36.600 pentru anul 201267. În anul 2007, COM a prognozat pentru România un consum de energie primară de 41.890 mii tep, în anul 2010, şi de 46.946 mii tep, în anul 2015. Nu sunt precizate valori de prognoză pentru anii 2011 şi 2012, dar se pot estima valori de 42.900 mii tep pentru anul 2011 şi 43.900 mii tep pentru anul 2012. Rezultă, astfel, pentru anii 2011 şi 2012, o reducere a consumului de energie primară de 7.252 mii tep (16,9%), respectiv 7300 mii tep (16,6%) faţă de prognoza PRIMES din anul 2007.

În vederea creşterii eficienţei energetice, la data de 1 aprilie 2011, a devenit operaţională schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă. Schema prevede acordarea unui sprijin financiar producătorilor de energie electrică şi termică ce deţin sau exploatează comercial centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, care realizează economii de combustibil de cel puţin 10% faţă de producerea separată.

În perioada aprilie 2011 - decembrie 2012, de schema de sprijin au beneficiat 36 de operatori. Finanţarea măsurii este extrabugetară, cheltuielile fiind suportate de toţi consumatorii şi de furnizorii exportatori de energie. Sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – decembrie 2012, sunt în valoare de 1,52 mld. lei.

În scopul promovării eficienţei energetice în cadrul procesului de achiziţii publice, a fost realizat şi prezentat Ghidul în domeniul achiziţiilor IT şi al aparaturii imagistice (22 noiembrie 2012, Braşov, Convenţia Primarilor în România: rezultate după 4 ani de implementare).

Identificarea posibilelor implicaţii ale noii directive privind eficienţa energetică a făcut obiectul dezbaterilor seminarului intitulat Căi posibile de implementare în România a articolului 7 al noii directive europene privind eficienţa energetică (5 decembrie 2012, Bucureşti).

În vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor, în cadrul programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort, s-au repartizat de la bugetul de stat pentru anul 2012, 39,46 mil. lei, pentru 17 unităţi administrativ-teritoriale, din care s-au cheltuit efectiv 31,20 mil. lei. La această ultimă sumă, se adaugă contribuţia de la bugetele locale, în valoare de 28,98 milioane lei.

Pentru a creşte atractivitatea participării la program, a fost aprobat (prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 124/2012, publicat în MO nr. 396/13.06.2012) un nou regulament privind implementarea programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort - componenta de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică. Astfel, a fost majorat procentul de finanţare de la bugetul de stat la maximum 70% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului de investiţii.

Pentru implementarea programului, autorităţile locale beneficiare au cheltuit, în perioada 2008-2012, sume în valoare totală de 533 mil. lei (286,4 mil. lei contribuţie locală şi 246,57 mil. lei transferuri de la bugetul de stat), pentru finanţarea lucrărilor de retehnologizare a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităţilor. 64 Estimare ME65 Conform PNR 2007-2013, la stabilirea ţintei naţionale de economisire a energiei s-a avut în vedere prognoza consumului de energie primară, realizată cu ajutorul modelului PRIMES 2007.66 Institutul Naţional de Statistică, Balanţa energetică şi structura utilajului energetic, noiembrie 201267 Estimare ME



Prin finanţarea proiectelor incluse în programul Termoficare 2006-2015 căldură şi confort (componenta căldură), până la data de 15 martie 2013, au fost realizate, în principal, lucrări privind:

- reabilitarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (Piteşti, Reşiţa, Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Botoşani, Panciu, Odobeşti, Oneşti, Comăneşti, Nehoiu, Constanţa, Mangalia, Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuţi, Vaslui);

- reabilitarea şi modernizarea reţelelor de transport a agentului termic (Tulcea, Iaşi, Botoşani, Bacău, Braşov, Rm. Vâlcea, Panciu, Târgu-Mureş, Piatra Neamţ);

- modernizarea/retehnologizarea punctelor termice şi a reţelelor termice secundare (Focşani, Galaţi, Brad, Alexandria, Buzău, Reşiţa, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tulcea, Botoşani, Brăila, Craiova, Suceava, Huşi);

- modernizarea/automatizarea centralelor termice (Cluj-Napoca, Odorheiu Secuiesc, Arad, Târgu-Mureş, Piatra Neamţ, Măcin, Huşi);

- modernizarea surselor de producere a energiei termice (Motru, Timişoara);

- înlocuirea cazanelor alimentate cu combustibil lichid uşor cu cazane pe bază de biomasă (Horezu);

- modernizarea instalaţiei de desprăfuire electrică de la cazane (C.J. Vâlcea).

Lucrările efectuate au contribuit la creşterea eficienţei energetice (prin eficientizarea sistemelor centralizate de producere, transport şi distribuţie a energiei termice), dezvoltarea pieţei de energie termică, eficientizarea producţiei de energie termică în cogenerare şi creşterea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică. Eficienţa energetică obţinută ca urmare a progreselor înregistrate prin punerea în funcţiune a obiectivelor de investiţii, este de 21.127 tep/an.

Bugetul de stat pe anul 2013 prevede transferuri de la bugetul de stat prin bugetul MDRAP către bugetele locale în valoare de 45,2 mil. lei pentru cofinanţarea proiectelor de investiţii realizate în cadrul programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort.

În ceea ce priveşte Programul naţional de eficienţă energetică pentru perioada 2011-2013, proiectul de act normativ pentru aprobarea acestuia nu a fost promovat datorită constrângerilor bugetare.

Pentru sprijinirea investiţiilor în instalaţiile şi echipamentele care conduc la economii de energie în întreprinderile din industrie, în cadrul POS CCE, până la data de 15 martie 2013, au fost semnate 23 contracte de finanţare în valoare totală de 495,2 mil. lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de aprox. 180 mil. lei. Sunt în curs de contractare 6 proiecte.

În cursul anului 2012, s-a organizat un apel de proiecte pentru eficienţa energetică, cu un buget de 240 mil. lei. În cadrul acestui apel s-au depus 19 proiecte, cu o valoare totală de 429,8 mil. lei şi asistenţa financiară nerambursabilă solicitată de 178 mil. lei. Proiectele sunt, în prezent, în faza finală de evaluare tehnico-financiară.

Au fost continuate, de asemenea, acţiunile de reabilitare termică a clădirilor. În cadrul Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe (aprobat prin OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe), până la data de 15 martie 2013, s-au efectuat plăţi pentru creşterea performanţei energetice la 956 blocuri de locuinţe (42.085 apartamente), în valoare de 154,53 mil. lei. Din totalul blocurilor finanţate, la un număr de 568 blocuri de locuinţe (21.231 apartamente) s-au efectuat recepţiile la finalizarea lucrărilor.

OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe a fost modificată şi completată prin OUG nr. 63/2012, prin care se prevede, în principal:

- extinderea aplicabilităţii actului normativ la alte categorii de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990:



- locuinţe sociale şi celelalte unităţi locative, aflate în proprietatea/ administrarea consiliului local, indiferent dacă sunt amplasate în blocuri de locuinţe sau sunt locuinţe unifamiliale;

- locuinţe unifamiliale aflate în proprietatea persoanelor fizice;

- completarea şi detalierea categoriilor de lucrări de intervenţie eligibile şi a celor conexe, pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor şi utilizarea surselor de energie regenerabile;

- obţinerea avizului conform şi prealabil al Consiliului Tehnico-economic al MDRAP pentru blocurile de locuinţe cuprinse în programul naţional, în limita fondurilor alocate anual cu această destinaţie;

- completarea cu prevederi privind posibilitatea finanţării auditului energetic, a expertizei tehnice şi proiectării lucrărilor de intervenţie, a verificării documentaţiilor tehnice pentru autorizare, a proiectelor tehnice şi detaliilor de execuţie, precum şi a finanţării executării lucrărilor de intervenţie din fondurile structurale şi de coeziune ale UE, în condiţiile şi cu respectarea regulamentelor şi procedurilor comunitare în materie.

Evaluare

În domeniul eficienţei energetice, 36 de operatori economici au beneficiat în anul 2012, de schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – decembrie 2012 fiind de 1,52 mld. lei.

Au fost realizate progrese şi în derularea programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort (componenta căldură), pentru care, în anul 2012, s-au cheltuit efectiv 31,20 mil. lei de la bugetul de stat (din totalul de 39,46 mil. lei repartizat), la care se adaugă 28,98 mil. lei contribuţia de la bugetele locale.

Pentru sprijinirea investiţiilor în instalaţiile şi echipamentele care conduc la economii de energie în întreprinderile din industrie, în cadrul POS CCE, până la data de 15 martie 2013, au fost semnate 23 contracte de finanţare (în valoare totală de 495,2 mil. lei) şi sunt în curs de contractare şase proiecte.

Au fost continuate, de asemenea, acţiunile de reabilitare termică a clădirilor. Pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, s-au efectuat plăţi la 956 blocuri de locuinţe (42.085 apartamente), în valoare de 154,53 mil. lei.

Pentru calculul reducerii consumului de energie primară, în 2011 şi 2012, este necesară valoarea prognozată pentru acest indicator, cu ajutorul modelului PRIMES.

4.4. Educaţia

Impactul legii educaţiei naţionale şi a altor politici publice asupra sistemului educaţional românescLa nivelul educaţiei timpurii, a fost elaborată şi adoptată Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie ante-preşcolară. În acest an şcolar68 a fost introdusă clasa pregătitoare pentru copiii în vârstă de şase ani, cursurile urmând a se desfăşura atât în şcolile generale, cât şi în grădiniţe, în funcţie de condiţiile de la nivel local. În acest scop, au fost furnizate mobilierul şcolar, materialele didactice şi au fost formate cadrele didactice. De asemenea, a fost elaborată şi adoptată o metodologie privind clasa pregătitoare. Totodată, MEN a elaborat Planul – cadru pentru clasa pregătitoare, precum şi programele şcolare aferente acestui nivel de educaţie. Metodologia privind acreditarea serviciilor pentru educaţie timpurie se află în consultare publică.

68 În clasa pregătitoare din anul şcolar 2012-2013 au fost înscrişi un număr de 130.475 elevi, iar 202.991 elevi au fost înscrişi în clasa I.



În domeniul învăţământul primar, a fost aprobat Planul-cadru pentru învăţământul primar ca document de politica educaţională care cuprinde disciplinele obligatorii (trunchiul comun) şi opţionale (curriculum la decizia scolii), precum şi numărul de ore alocate acestora pe săptămâna.

În vederea asigurării corectitudinii şi echităţii evaluării în educaţie, printre cele mai importante măsuri luate de MEN au fost cele care au avut în vedere monitorizarea atentă a examenelor şi concursurilor naţionale şi pe parcursul anului şcolar 2011 - 2012.

Au continuat măsurile vizând procesul de elaborare a reglementărilor de organizare şi funcţionare a sistemului de învăţământ superior, creându-se cadrul legal pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate, deschis şi cu impact semnificativ din perspectiva pieţei muncii.

În ceea ce priveşte Cadrul Naţional al Calificărilor (CNC), ca instrument de clasificare a calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, a fost aprobată Metodologia de implementare a Cadrului Naţional al Calificărilor pentru Învăţământul Superior, instituţiile de învăţământ superior din România având obligaţia de a introduce informaţiile referitoare la calificările pe care le dezvoltă, prin oferta de studii, în secţiunea specifică a Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior.

În scopul adaptării învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii, în perioada decembrie 2009 - noiembrie 2012, a fost implementat proiectul Studiu naţional de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior. De asemenea, în perioada septembrie 2011 - decembrie 2012, s-a derulat proiectul ANCS Evaluarea şi prognozarea cererii de muncă potenţiale pentru absolvenţii de învăţământ, în structură ocupaţională, la orizontul anului 2020 în vederea dezvoltării corespunzătoare a politicilor privind instruirea de nivel universitar.

Pentru deblocarea posturilor din învăţământul superior, s-a aprobat scoaterea la concurs a posturilor didactice şi de cercetare vacante din instituţiile de învăţământ superior.

Pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, în 2012, MEN a format un grup de lucru comun cu MMFPSPV, realizându-se o structură a strategiei şi un prim capitol de analiză a situaţiei existente. În prezent sunt în curs de elaborare termenii de referinţă pentru proiectul de asistenţă tehnică finanţat prin POS DRU (Axa 7 – Asistenţă tehnică).

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcoliiEvoluţia indicatorului de realizare a obiectivului

Pe fondul adâncirii crizei economice globale, rata părăsirii timpurii a şcolii (PTS) a crescut în perioada 2009 – 2010. Astfel, rata PTS a fost de 18,4% în anul 2010, în creştere cu 2,5 p.p. faţă de anul 2008 (15,9%), însă în 2011 a scăzut cu aproape 1 punct procentual, respectiv până la 17,5%, un nivel aproape similar menţinând-se şi în 2012 -17,4% (date provizorii INS), după cum se poate observa din graficul de mai jos:



Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării

Pe genuri, se constată o rată a părăsirii timpurii a şcolii mai redusă în rândul fetelor cu 1,3 p.p. faţă de băieţi, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos: Rata părăsirii timpurii a şcolii pe ani şi gen -% -

2008 2009 2010 2011 2012*Total 15,9 16,6 18,4 17,5 17,4

Masculin 15,9 16,1 18,6 18,7 18Feminin 16,0 17,2 18,2 16,8 16,7

Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării * Date provizorii

Asigurarea accesului egal la educaţie, în special pentru grupurile cu riscuri particulare, a vizat trei paliere importante: prevenirea părăsirii timpurii a sistemului de educaţie, intervenţia pentru păstrarea în sistem a elevilor cu risc de abandon şcolar şi readucerea în şcoală a celor aflaţi în afara sistemului educaţional. Din această perspectivă, MEN implementează programe şi proiecte educaţionale, un număr semnificativ dintre acestea beneficiind de finanţare europeană. Astfel, pentru a preveni şi a combate fenomenul de părăsire timpurie a şcolii şi pentru a sprijini revenirea la şcoală, MEN continuă să deruleze programe sociale anuale care, în ciuda austerităţii bugetare, sunt finanţate şi concepute în scopul susţinerii elevilor din zonele defavorizate: programele Rechizite şcolare69, Bani de liceu70 şi Euro 20071 şi Cornul şi laptele, dar şi Rambursarea cheltuielilor de transport şi Microbuze şcolare. Prin intermediul acestor programe sunt create condiţii pentru asigurarea de şanse egale la educaţie pentru elevii proveniţi din grupurile cu riscuri particulare.

69 Acordarea de rechizite şcolare pentru elevii înrolaţi în învăţământul primar şi gimnazial – cursuri de zi – şi care fac parte din familii a căror venit net mediu pe cap de membru de familie reprezintă maximum 50% din salariul minim brut la nivel naţional pe membru de familie.70 Bursă (alocaţie) lunară pentru elevii din familii din mediile economice şi sociale dezavantajate acordată în scopul continuării studiilor după finalizarea studiilor gimnaziale.71 Ajutor financiar acordat pentru a stimula achiziţionarea de calculatoare personale acelor elevi şi studenţi proveniţi din zone dezavantajate economico-sociale.



În cursul anului 2012, MEN a elaborat şi aprobat metodologiile de implementare pentru programele: A doua şansă (pentru nivelurile primar şi gimnazial), Alfabetizarea funcţională şi Şcoala după şcoală.

Pentru extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii, se continuă implementarea a două proiecte naţionale complementare: Programul pentru Educaţie Timpurie Incluzivă (PETI)72

şi Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (PRET)73. În perioada 15 martie - 15 decembrie 2012 au fost dotate 8641 de clase pregătitoare cu material didactic specific.

La începutul anului şcolar 2012-2013, MEN a demarat punerea în aplicare a unor acţiuni prioritare pentru întreg învăţământul preuniversitar, urmărindu-se două direcţii majore de acţiune: sporirea accesului tuturor copiilor la o educaţie de calitate, respectiv creşterea ratei de succes şcolar. În acest context, la nivel local, au fost întreprinse măsuri concrete, pe niveluri de responsabilitate (inspectorat şcolar, unitate de învăţământ, cadru didactic), pentru monitorizarea participării şcolare, reducerea absenteismului şi creşterea nivelului performanţelor şcolare. MEN a emis o notificare prin care solicită şcolilor să aplice, la începutul anului şcolar, teste de evaluare iniţială a elevilor, precum şi măsuri de remediere a deficienţelor şi de stimulare a performanţelor şcolare. Printr-o a doua notificare, MEN a transmis inspectoratelor şcolare un program de măsuri la nivel local (inspectorat şcolar, unitate de învăţământ, cadru didactic) care vizează ameliorarea rezultatelor la examenele naţionale şi a cerut aplicarea şi monitorizarea acestuia, precum şi luarea de măsuri corective.

În scopul îmbunătăţirii sistemelor de evaluare a elevilor şi a dobândirii de competenţe-cheie, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare a implementat două proiecte FSE-POS DRU focalizate pe dezvoltarea de curriculum şi evaluarea centrată pe competenţe: Restructurarea curriculumului naţional în învăţământul liceal şi Cadrul de referinţă al curriculumului naţional pentru învăţământul preuniversitar: un imperativ al reformei curriculare. Prin cel de-al doilea proiect, în cadrul unei conferinţe naţionale derulate în luna februarie 2013 la care au participat 544 cadre didactice, au fost prezentate studiile Analiza mediului şcolar în raport cu implementarea reformei curriculare (2002-2008) şi Repere actuale şi tendinţe în proiectarea şi dezvoltarea curriculară. De asemenea, a fost definitivată Metodologia de elaborare a programelor şi manualelor şcolare.

MEN a continuat derularea măsurilor care au drept obiectiv asigurarea calităţii actului educaţional în învăţământul preuniversitar, inclusiv prin desfăşurarea în condiţii optime a examenelor şi concursurilor naţionale. Unul dintre obiectivele proiectului POS DRU Un învăţământ performant bazat pe decizii fundamentale - Strategii de valorificare a evaluărilor internaţionale privind rezultatele învăţării a fost realizarea unui studiu de analiză a greşelilor tipice ale elevilor la testele PIRLS74 şi TIMSS75. În baza acestor analize, se vor desfăşura cursuri de formare a profesorilor de învăţământ primar, limba română, matematică şi ştiinţe şi se vor elabora ghiduri.

72 Componentă a Proiectului pentru Incluziune Socială (cofinanţat de către BM şi Guvernul României).73 Cofinanţat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Guvernul României.74 Progress in International Reading Literacy Study 75 Trends in International Mathematics and Science Study



A fost introdus învăţământul profesional, cu durata de doi ani, organizat pentru absolvenţii interesaţi ai clasei a IX-a. Prin această formă de învăţământ, pe parcursul celor doi ani de studiu, se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele de pregătire de specialitate pentru calificare profesională. În acest sens, MEN a elaborat Metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional şi curriculumul pentru disciplinele de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de pregătire practică din aria curriculară aferentă acestei forme de învăţământ. Înscrierile în anul şcolar 2012-201376 s-au realizat pe baza opţiunilor elevilor, iar propunerile de plan de şcolarizare au fost realizate numai pentru unităţile de învăţământ care au încheiat contracte-cadru cu operatori economici/instituţii publice pe o durată de minimum 2 ani; aceste contracte stau la baza convenţiilor individuale de stagiu pentru pregătirea practică a elevilor. Prin instituirea unei burse profesionale, conform HG nr. 1062/2012, sunt subvenţionate costurile pentru elevii ce frecventează învăţământul profesional (bursa va avea valoarea de 200 lei/lună şi de ea vor beneficia 12.500 de elevi).

Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi a celui postliceal este susţinută prin asigurarea finanţării de locuri de la bugetul de stat pentru aceste forme de educaţie, dar şi prin programe de formare a cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT), finanţate prin FSE-POS DRU, precum: Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic-profil servicii pentru extinderea metodei moderne interactive firma de exerciţiu, Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale, Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale şi Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii. Mai jos sunt ilustrate principalele progrese înregistrate în aceste proiecte în perioada ianuarie 2012 – martie 2013:

- Prin proiectul Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic-profil servicii pentru extinderea metodei moderne interactive firma de exerciţiu, 570 cadre didactice din ÎPT cu profil servicii au fost formate şi certificate în domeniul antreprenoriatului;

- Prin proiectul Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale au fost formate şi certificate 590 de cadre didactice din IPT, în domeniul evaluării de competenţe profesionale. Din rândul acestora, se va crea un grup de specialişti în şcolile ÎPT din România care să faciliteze dezvoltarea unui sistem de evaluare bazat pe competenţe;Pentru sesiunile de formare, aferente celor două proiecte menţionate anterior, au fost realizate suporturi de curs acreditate.

- Prin proiectul Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale, au fost sprijinite 96 unităţi şcolare, membre în reţelele parteneriale, a fost elaborată o strategie/metodologie de implementare a Cadrului European de Referinţă în Asigurarea Calităţii (EQARF) în ÎPT, au fost realizate 96 planuri de activitate anuale la nivelul reţelelor parteneriale dintre şcoli, 234 de persoane din sistemele de educaţie şi formare profesională au participat la programe de formare profesională etc. Tot în cadrul acestui proiect au fost realizate 96 de activităţi de peer learning şi 7 activităţi de peer review;

- Prin proiectul Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii au fost sprijinite 1300 de unităţi de învăţământ care şcolarizează elevi în ÎPT prin: monitorizarea Planurilor de Acţiune ale Şcolilor , de către membrii Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social şi prin furnizarea Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ actualizate în anul 2012. Ca efect al derulării activităţilor mai sus menţionate au fost elaborate şi aprobate planurile de şcolarizare la învăţământul profesional şi tehnic pentru anul şcolar 2012-2013, urmărindu-se astfel o cât mai bună corelare a ofertei ÎPT cu cererea pieţei muncii.

76 Pentru anul şcolar 2012-2013, cifra de şcolarizare de 12500 elevi a fost stabilită prin consultarea a 1551 de angajatori care şi-au declarat intenţia de a semna contracte cu 473 de unităţi de învăţământ pentru şcolarizarea în 72 de calificări profesionale.



Evaluare

Printre aspectele pozitive în demersurile de prevenire a părăsirii timpurii a şcolii şi de susţinere a revenirii la şcoală se pot menţiona lansarea clasei pregătitoare, dezvoltarea educaţiei timpurii şi elaborarea şi adoptarea metodologilor de implementare pentru programele Şcoala după şcoală, A doua şansă şi Alfabetizarea funcţională, în paralel cu continuarea implementării programelor anuale de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate. Totuşi, trebuie avute în vedere o evaluare a impactului real a acestor programe sociale, în vederea înlocuirii acelora mai puţin eficiente. Se observă o revigorare şi susţinere a învăţământului profesional şi tehnic (ÎPT), inclusiv prin proiecte finanţate prin POS-DRU şi este de remarcat relansarea şcolilor profesionale.

Odată cu reluarea plăţilor prin POS-DRU, trebuie avută în vederea recuperarea, pe cât posibil, a întârzierii proiectelor în domeniul educaţiei, finanţate prin acest program operaţional şi includerea în PNR a altora noi care să vină în sprijinul atingerii ţintei.

Un risc există la nivel local, mai ales în cadrul programelor de tipul Şcoală după şcoală, deoarece accesarea acestor tipuri de programe depinde de decizia actorilor locali.

Din cauza faptului că rata părăsirii timpurii a şcolii a suferit o evoluţie defavorabilă în perioada 2009-2010 şi a stagnat în jurul valorii de 17-18% în 2012, sunt necesare măsuri mai bine ţintite în scopul încadrării fenomenului într-o curbă constant descendentă. Elaborarea strategiei naţionale în domeniu este un demers necesar şi obligatoriu pentru coagularea şi coordonarea măsurilor în domeniu, fiind şi condiţionalitate ex-ante pentru realizarea Acordului de parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020.

Nu în ultimul rând, un risc de ansamblu constă în incertitudinea ce planează asupra realizării unei viziuni unitare, constante şi coerente de politici educaţionale (de ex. problema trecerii clasei a IX-a la liceu sau gimnaziu) şi de modul în care va decurge reorganizarea instituţională a MEN în anul 2013.



Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiarăEvoluţia indicatorului de realizare a obiectivului

Ca urmare a demarării măsurilor de adaptare a învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii şi a sporirii accesului la educaţia terţiară, ponderea populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară a înregistrat, în ultimii ani, o creştere continuă de 4.1 p.p. faţă de anul 2008, ajungând de la 16% în 2008, 18,1% în anul 2010, 20,5% în 2011 şi 21,8% în 2012 (date provizorii), după cum se poate observa din graficul de mai jos:

Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării

Pe genuri, se constată o diferenţă de 2.7 p.p. în favoarea fetelor, după cum se poate vedea mai jos: Ponderea populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel terţiar de educaţie pe ani şi sexe - % -

2008 2009 2010 2011 2012*Total 16,0 16,8 18,1 20,5 21,8Masculin 14,9 15,2 16,7 20,0 20,5Feminin 17,1 18,5 19,6 21,0 23,2

Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării* Date provizorii INS



În ceea ce priveşte Cadrul Naţional al Calificărilor (CNC), grupul de lucru, constituit sub coordonarea ANC, a propus MEN, în octombrie 201277 un proiect de HG pentru aprobarea CNC în vederea iniţierii demersului legislativ necesar aprobării actului normativ de către guvern. În luna martie 2013, grupul de lucru s-a reunit în vederea discutării ultimelor amendamente aduse proiectului de HG pentru aprobarea CNC. După aprobarea acestui HG în guvern, se va putea demara elaborarea Metodologiei privind implementarea CNC şi se va realiza Raportul de referenţiere a CNC la Cadrul European al Calificărilor.

Operaţionalizarea Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS)78 se realizează prin implementarea proiectului Dezvoltarea capacităţii de implementare a Sistemului de Calificări din Învăţământul Superior (DECIS). Platforma online a RNCIS este în curs de pilotare. În ceea ce priveşte Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (CNCIS), 47 de universităţi din România au introdus, în secţiunea specifică a RNCIS, informaţiile referitoare despre calificările pe care le dezvoltă prin oferta de studii.

Printr-un proiect de HG sunt stabilite denumirile calificărilor şi titlurile conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă. Se pune astfel la dispoziţia instituţiilor de învăţământ superior din România un instrument de lucru unitar în vederea completării diplomelor şi suplimentelor la diplomă şi pentru absolvenţii învăţământului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I de studii în anii universitari 2008-2009, 2009-2010, 2010-2011. Propunerea de HG a fost postată spre consultare publică pe site-urile www.anc.gov.ro şi www.edu.ro, a fost avizată favorabil de către Consiliul Economic și Social și a fost depus la Secretariatul General al Guvernului.

În scopul adaptării învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii, se află în curs de implementare proiectul Studiul naţional de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior. În cadrul acestui studiu au fost monitorizaţi, pe parcursul a două etape de implementare, absolvenţi de studii de licenţă din 55, respectiv 42 de universităţi de stat şi particulare din ţară. În prima etapă, promoţiile de absolvenţi vizate de cercetare au fost cele din anii 2005 şi 2009, studiul cuprinzând 39.293 de respondenţi; în cea de-a doua etapă, promoţiile monitorizate au fost cele din anii 2006 şi 2010, obţinându-se răspunsuri de la 9.294 de absolvenţi. În prezent, sunt analizate măsurile necesare pentru asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului, astfel încât instrumentele dezvoltate79 pe parcursul acestuia să fie utilizate, în continuare, pentru desfăşurarea de studii de monitorizare, atât la nivel instituţional, cât şi la nivel naţional.

Tot în acest sens, a fost înfiinţat Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS) organism consultativ al MEN, la nivel naţional, fără personalitate juridică CNSPIS are ca atribuţii principale definirea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior şi prognoza evoluţiei acesteia în raport cu dinamica pieţei muncii, precum şi publicarea anuală a datelor aferente acestor indicatori. A fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNSPIS.

77 Au existat 18 versiuni ale documentului iniţial.78 O bază de date ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor acordate de instituţiile de învăţământ superior din România.79Este vorba de chestionarul de monitorizare, metodologiile de lucru şi platforma informatică pentru gestionarea procesului de contactare a absolvenţilor


http://www.edu.ro/

http://www.anc.gov.ro/


Pentru crearea unui cadru de selecţie obiectiv, care să permită atragerea tinerilor cu aptitudini către calificările care asigură implementarea unui model predeterminat de dezvoltare economică şi în scopul corelării învăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii, au fost demarate studii naţionale periodice privind corelarea învăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii. Prin proiectul FSE - POS DRU Managementul corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, ce se implementează în perioada noiembrie 2010 – octombrie 2013, se urmăreşte crearea unei reţele de colectare de date calitative şi cantitative şi elaborarea de instrumente, proceduri şi metodologii ce vor îmbunătăţi şi actualiza permanent cunoştinţele şi competenţele furnizate de către sistemul universitar, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii. Până în prezent, prin acest proiect au fost formate 1000 cadre didactice universitare pentru utilizarea metodologiilor de culegere, procesare şi interpretare a datelor despre inserţia pe piaţa muncii. Dintre aceste cadre didactice vor fi recrutaţi angajaţii unor Departamente de analiză şi gestiune previzională, înfiinţate în cele 50 de centre de consiliere din universităţi şi care au fost dotate cu echipamente IT pentru operaţionalizarea unei aplicaţii informatice dezvoltate în proiect. La momentul actual se construieşte baza de date integrată în sistemele de management ale universităţilor pe platforma http://joburi-absolventi.edu.ro, care oferă posibilitatea interconectării prin acest instrument unic, atât a potenţialilor angajatori şi candidaţi pe piaţa muncii (studenţi/absolvenţi)80, cât şi a vizitatorilor din interiorul şi din afara universităţilor.

În sprijinul inserţiei rapide pe piaţa muncii, sunt avute în vedere şi mecanismele de recunoaştere a perioadelor şi actelor de studii. Au fost întreprinse demersuri multiple ce au urmărit atât recunoaşterea unor perioade de studii cât şi echivalarea actelor eliberate. A fost aprobată, prin ordin al ministrului, Metodologia de recunoaştere a perioadelor de studii efectuate în străinătate, în cadrul celor 3 cicluri universitare, de cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi de cetăţeni din statele terţe. Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD81 din România. În ceea ce priveşte echivalarea actelor de studii, trebuie menţionată aprobarea modelului certificatului de atestare a competenţelor profesionale şi al suplimentului descriptiv82.

Programele sociale derulate prin MEN au în continuare un rol important în ceea ce priveşte asigurarea accesului şi în învăţământul superior, dată fiind perioada actuală de incertitudine economică. Finanţarea a fost asigurată la nivelele stabilite pentru alocaţiile de transport studenţi - 26.950 mii lei, alocaţiile pentru burse studenţeşti - 204.427.244 lei şi, respectiv, alocaţiile pentru cazare şi masă în spaţiile administrate de către universităţile de stat şi în spaţii private - 117.483.488 lei. Într-un context similar a continuat şi acordarea de locuri distincte tinerilor romi la admiterea în facultăţi, pentru anul universitar 2012-2013 fiind prevăzute 564 locuri.

După modificarea sistemului de acordare a burselor Pârvan şi Iorga, ce a avut ca efect creşterea numărului de beneficiari ai acestor burse, Agenţia de Credite şi Burse de Studii (ACBS) îşi reconfigurează politica de acordare a burselor de studii şi cercetare în spaţiul european a căror sursă de finanţare urmează să fie identificată.

80 Conectarea la platformă permite absolventului care a completat un chestionar dedicat alumni să îşi posteze CV-ul şi să aibă acces la locurile de muncă postate de angajatori.81 Instituţii Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat.82 Modelul de certificat este aprobat prin OMECTS nr. 5370/2012, dar metodologia cadru a fost aprobată prin OMECTS nr. 3163/2012.


http://joburi-absolventi.edu.ro/


Continuă proiectul de Formare profesională a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar pentru noi oportunităţi de dezvoltare în carieră, având ca obiectiv general crearea de oportunităţi de dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, prin participarea acestora la programe de formare de nivel postuniversitar de calitate, adaptate tehnologiei educaţiei la distanţă (ED). Dintre cele 1000 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar care au beneficiat de formare/recalificare, 383 de cursanţi sunt sub 35 de ani, aflaţi la debutul carierei didactice.

Evaluare

În domeniul învăţământului superior, se remarcă faptul că fost intensificate eforturile de modernizare a sistemului de calificări şi de corelare a acestuia cu cerinţele pieţei muncii, inclusiv prin studii de inserţie, şi că sunt depuse eforturi pentru o mai bună gestionare, diversificare şi repartizare a burselor în învăţământul superior, inclusiv de creştere a numărului de locuri acordate în universităţi studenţilor de etnie romă. Realizarea Registrului Matricol Unic al universităţilor de stat şi particulare din România constituie o modalitate de monitorizare a participării la acest nivel de educaţie şi de control riguros al diplomelor.

Printre întârzierile majore se numără nefinalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor şi a Strategiei învăţării pe tot parcursul vieţii (ultima fiind şi condiţionalitate ex-ante al cărei termen de finalizare a fost prelungit până la finalul anului 2013), iar ca eşec menţionăm nerealizarea unui sistem de creditare pentru studenţi, care a atras după sine şi neîndeplinirea acţiunii din PNR care prevedea scutirea de la plata a 75% din împrumutul acordat pentru studii acelor absolvenţi de studii superioare care urmau să practice profesia minimum 5 ani în mediul rural. În acest sens, este necesar ca MFP, MEN şi Agenţia de Credite şi Burse de Studii să identifice soluţii de finanţare alternative.

Strategia naţională în domeniul învăţământului terţiar trebuie finalizată până la finalul anului 2013, aceasta fiind, la rândul său, o altă condiţionalitate ex-ante pentru realizarea Acordului de parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020.Nu în ultimul rând, un risc de ansamblu constă în incertitudinea ce planează asupra realizării unei viziuni unitare, constante şi coerente de politici educaţionale în învăţământul superior, cu impact negativ asupra rolului clasificării universităţilor şi a programelor de studii - deja realizate în 2011 - asupra alocării, pe baze obiective, a resurselor dedicate instituţiilor de învăţământ superior. Recomandăm ca această viziune să fie structurată în urma unor discuţii şi dialog direct şi intense între toţi actorii interesaţi (guvern, sindicate, universităţi, asociaţii ale studenţilor, organisme de evaluare, finanţatori etc.).



4.5 Incluziunea socială / reducerea sărăciei


Conform datelor publicate de Eurostat, în anul 2011, rata sărăciei relative a înregistrat valoarea de 22,2% comparativ cu 23,4% cât era la nivelul anului 2008. Prin urmare, în anul 2011 s-a înregistrat o reducere a numărului de persoane sărace cu 240.000 persoane faţă de anul 2008, dar comparativ cu anul 2010 s-a înregistrat o creştere a ratei sărăciei relative de 1,1 p.p.Conform Eurostat, în anul 2011, procentul populaţiei care locuieşte în gospodării în care intensitatea muncii este foarte scăzută a fost de 6,7%, iar rata privaţiunilor materiale a înregistrat nivelul de 29,4%.



În contextul implementării reformei sistemului de asistenţă socială, la data de 24 septembrie 2012, Camera Deputaţilor a aprobat Legea nr.166/2012 privind aprobarea OUG nr. 124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială. Legea a reglementat verificarea plăţii impozitelor şi taxelor locale doar în cazul familiilor şi a persoanelor singure care au dreptul de a primi beneficii de asistenţă socială de cel puţin 6 luni, pentru evitarea oricărei discriminări, precum şi excluderea de la această verificare a familiilor monoparentale. De asemenea, se reglementează o perioadă de graţie de 60 zile în care se pot plăti aceste datorii către bugetele locale, timp în care beneficiarul îşi va primi beneficiile sociale.

Legea nr. 166/2012 a modificat şi prevederile OUG nr. 111/2010 privind acordarea concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copiilor, astfel încât părinţii aflaţi în concediul pentru creşterea copiilor beneficiază de o indemnizaţie calculată la 85% din venitul mediu net lunar obţinut în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului, faţă de 75% cât era anterior. De menţionat este faptul că se păstrează cele 2 variante de concediu, respectiv concediul până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an cu limita maximă a indemnizaţiei de 3.400 lei şi concediul până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani cu limita maximă a indemnizaţiei de 1.200 lei.

În cursul anului 2012, MMFPSPV a elaborat şi alte două acte normative subsecvente Legii nr. 292/2011 a asistenţei sociale:

- Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale prin care se stabileşte un sistem coerent de evaluare, monitorizare şi control al calităţii serviciilor sociale. Legea se referă la evaluarea şi certificarea calităţii serviciilor sociale, responsabilitatea pentru organizarea şi desfăşurarea procesului de certificare a calităţii revenind unei instituţii ce nu este furnizor de servicii sociale sau MMFPSPV;

- Legea privind subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaţii, fundaţii şi cultele recunoscute de lege iniţiată de Guvernul României se află în aprilie 2013 în dezbatere parlamentară. Legea propune subvenţionarea din bugetele publice de stat şi locale a asociaţiilor, fundaţiilor şi cultelor recunoscute de lege pentru serviciile sociale acordate de aceştia. Subvenţiile se asigură pentru serviciile sociale acordate în comunităţile rurale şi în localităţile cu populaţie de până la 10.000 de locuitori. De asemenea, legea prevede acordarea subvenţiilor pentru serviciile sociale înfiinţate în comunităţile locale în care aceste servicii nu existau dar sunt necesare membrilor comunităţii respective, în primii 3 ani de funcţionare. Subvenţia reprezintă o formă de sprijin acordată asociaţiilor, fundaţiilor şi cultelor recunoscute de lege, în completarea veniturilor proprii ale acestora, cuantumul acesteia putând fi de până la 50% din costul standard/beneficiar/serviciu social stabilit conform legii.

Proiectele destinate reducerii excluziunii sociale în rândul copiilor şi tinerilor sunt în curs de implementare:

- creşterea calităţii serviciilor sociale pentru copii - prin Programul de interes naţional nr. 1 - Închiderea instituţiilor de tip vechi şi înfiinţarea de centre de recuperare, de case de tip familial şi/sau apartamente, MMFPSPV a finanţat achiziţionarea şi amenajarea a opt apartamente în care pot fi găzduiţi minimum 48 copii, în cadrul unor proiecte depuse de către Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din sectoarele 3 şi 5. Au fost încheiate contractele de achiziţii publice a lucrărilor de construcţii pentru casele de tip familial ce urmează a fi înfiinţate de către Direcţiile Generale Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţele Suceava şi Harghita;



- integrarea socială a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi - în cadrul proiectului Şi ei trebuie să aibă o şansă! - Program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist83 au participat la cursuri de formare profesională 588 medici, psihologi şi psihopedagogi, specialişti în recuperarea tinerilor cu tulburări de spectru autist, din care 400 persoane au fost certificate. Au fost înfiinţate în parteneriat cu autorităţile publice locale 40 centre de consiliere şi asistenţă, care au fost dotate cu mobilier şi echipamente IT. De serviciile oferite în aceste centre beneficiază 568 de persoane cu vârste cuprinse între 2-50 ani, care au intrat deja în programe individualizate de terapie în vederea integrării sociale. În cadrul proiectului a fost elaborată varianta finală a Strategiei naţionale pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist;

- prevenirea abandonului şcolar în rândul copiilor provenind din medii defavorizate socio-economic - prin proiectul Centre de Orientare şi Resurse pentru Educaţie Incluzivă - Servicii educaţionale complexe pentru prevenirea şi corectarea abandonului şcolar84 a fost finanţată înfiinţarea a 32 centre de orientare şi resurse pentru educaţie incluzivă (în 30 de judeţe - din regiunile de dezvoltare Nord Vest, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia şi Centru şi în municipiul Bucureşti - sectoarele 2 şi 5). În cadrul proiectului au participat la cursuri de formare profesională 82 persoane, iar 3.437 copii au beneficiat de servicii educaţionale;

- crearea sistemului public standardizat în domeniul îngrijirii pe timp de zi a copiilor – în cadrul proiectului Femei pentru femei - program de calificare şi acreditare a femeilor în ocupaţia de bona angajată în sistemul public85, în anul 2012, peste 550 persoane au absolvit cursurile de calificare pentru ocupaţia de bonă în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Bacău, Neamţ, Suceava, Botoşani şi Vaslui. În perioada februarie-martie 2013, 700 persoane, din regiunile Nord-Vest, Centru, Sud-Vest, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov, beneficiază de cursuri de formare pentru ocupaţia de babysitter.

Pentru asigurarea cadrului unitar la nivel naţional de dezvoltare a sistemului de servicii sociale specializate în domeniul educaţiei copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani, MMFPSPV împreună cu MEN au elaborat proiectul de HG privind aprobarea metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. Actul normativ a fost aprobat în şedinţa de guvern din 12 decembrie 2012.

Până în martie 2013, în domeniul incluziunii sociale active, au fost finanţate din FSE 5286 proiecte destinate facilitării accesului persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile la piaţa muncii, pentru care plăţile efectuate au însumat 296,47mil. lei (cca. 46,11% din valoarea contribuţiei publice a contractelor). Conform datelor înregistrate până în martie 2013, beneficiarii au raportat participarea a 22.718 persoane aparţinând grupurilor vulnerabile la programe de calificare/ recalificare şi reconversie profesională. Defalcat pe categorii de beneficiari situaţia se prezintă după cum urmează: 1.954 persoane de etnie romă, 1.851 persoane cu dizabilităţi, 182 tineri care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi 2.004 persoane dependente de droguri şi de alcool. Ponderea participanţilor la programele de calificare/recalificare care au obţinut certificarea a fost de 56%87.

Proiectul Legii privind economia socială a fost elaborat şi supus procedurii de consultare publică. Datorită procesului îndelungat de avizare şi a numeroaselor observaţii primite din partea instituţiilor avizatoare, termenul de realizare a acţiunii, asumat iniţial, nu a putut fi respectat. În acest context, MMFPSPV a propus, din nou, decalarea acestuia pentru anul 2013.

83 Proiectul este implementat de către Fundaţia Romanian Angel Appeal în calitate de beneficiar, MMFPSPV având calitatea de partener în proiect.84 Proiect implementa de către Organizaţia Salvaţi Copiii în calitate de beneficiar, MMFPSPV având calitatea de partener.85 Proiect implementat de către Fundaţia Romanian Angel Appeal în calitate de beneficiar şi MMFPSPV în calitate de partener.86 Valoarea mai mică comparativ cu raportarea anterioară se datorează rezilierii a şase contracte87 Valoarea raportată în cazul ponderii este mai mică deoarece, deşi a crescut numărul de persoane certificate, rata de creştere a numărului total de participanţi la formare profesională a fost mai mare



În scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor sociale prin reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale destinate persoanelor aparţinând categoriilor sociale dezavantajate88, până la 28 februarie 2013, MDRAP a contractat 67 proiecte. Plăţile efectuate însumează aprox. 19 mil. lei (cca. 7,87% din valoarea cumulată FEDR şi buget de stat aferentă acestor contracte). Un singur proiect destinat reabilitării şi modernizării căminului de persoane vârstnice din Alba Iulia este finalizat, acesta având o capacitate de a găzdui 100 persoane.

Din analiza distribuţiei regionale a proiectelor, se constată că acestea au o pondere mai ridicată în regiunile NV - 14 contracte, SE – 13 contracte, NE - 12 contracte şi Centru - 11 contracte. Pentru reabilitarea locuinţelor sociale, MDRAP a contractat trei proiecte, acestea fiind localizate în regiunile Nord Vest, Centru şi Nord Est.

Pentru reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate89, până la 28 februarie 2013 au fost contractate 67 proiecte destinate reabilitării a 87 unităţi medicale (164,15% din ţinta propusă în POR). Pentru 16 unităţi medicale a fost deja finalizată reabilitarea, ceea ce reprezintă 27,30% din valoarea propusă în POR. Plăţile efectuate pentru toate proiectele contractate se ridică la valoarea de 245,60 mil. lei. Ponderea cea mai mare a proiectelor finalizate se regăseşte în regiunile Nord Vest cu cinci unităţi medicale reabilitate, Nord Est, Sud Est, Sud Vest şi Vest cu câte două unităţi medicale reabilitate, iar Vest şi Sud Vest cu câte o unitate medicală reabilitată.

Proiectul destinat reabilitării Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea, contractat din POR la data de 9 septembrie 2011, este inclus în Lista de proiecte prioritare finanţate din fonduri structurale şi de coeziune. Până la data de 28 februarie 2013, proiectul a fost implementat în proporţie de numai 10%, se estimează că în urma finalizării acestuia, numărul de persoane care pot beneficia de serviciile medicale oferite în acest spital va creşte cu 12,5%.

În vederea reabilitării/modernizării/dezvoltării şi echipării infrastructurii serviciilor sociale90, până la 28 februarie 2013, au fost contractate 183 proiecte, fiind deja finalizate 44 centre sociale, plăţile efectuate însumând 177,92 mil. lei. Faţă de ţinta propusă în POR, centrele sociale reabilitate - raportate la numărul de proiecte finalizate - reprezintă aproximativ 16,29%. Ponderea mare a contractelor finalizate se regăseşte în regiunea Nord Est –17 contracte, Sud Est – opt contracte finalizate, Nord Vest – şapte, iar Centru şi Vest - patru contracte finalizate. Ca urmare a finalizării acestor proiecte, a fost mărită capacitatea de cazare în centrele sociale, astfel încât 7.474 persoane beneficiază de servicii sociale în aceste centre.

În scopul îmbunătăţirii dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă91, până la 28 februarie 2013, au fost contractate 674 unităţi mobile, din care au fost echipate 88 unităţi mobile aferente celor două contracte finalizate, ceea ce reprezintă 17,3% faţă de ţinta propusă în POR. Plăţile realizate pentru toate proiectele aferente acestui domeniu însumează 234,22 mil. lei. Din punct de vedere a distribuţiei teritoriale, în regiunea Nord Est sunt trei contracte semnate, iar în regiunile Nord Vest, Centru, Sud Vest şi Vest sunt semnate câte două contracte destinate îmbunătăţirii bazelor operaţionale SMURD, în celelalte regiuni Bucureşti Ilfov, Sud Est, Sud Vest şi Sud fiind doar un contract semnat.

88 POR, DMI 1.1. - Planuri integrate de dezvoltare urbană.89 POR, DMI 3.1. - Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate.90 POR, DMI 3.2. - Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale.91 POR, DMI 3.3. - Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.



În ceea ce priveşte reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă92, până la 28 februarie 2013, a fost contractată reabilitarea a 210 unităţi de învăţământ pentru educaţia preuniversitară, din care au fost finalizate 50 unităţi de învăţământ, ceea ce reprezintă 38,46% din ţinta propusă în POR. Au fost contractate 11 campusuri pentru educaţie preuniversitară şi şapte campusuri pentru educaţie universitară, din care au fost finalizate două proiecte, primul destinat modernizării infrastructurii pentru educaţie universitară şi cel de al doilea fiind un campus preuniversitar. Plăţile realizate pentru toate proiectele aferente acestui domeniu s-au ridicat la valoarea de 509,56 mil. lei. Din analiza distribuţiei regionale se constată că ponderea mai mare a contractelor finalizate se regăseşte în regiunile Sud Est cu 16 unităţi de învăţământ reabilitate şi Nord Vest cu 14 unităţi de învăţământ reabilitate. Se estimează că aprox. 80.389 elevi şi 8.596 studenţi urmează să beneficieze de reabilitarea/modernizarea infrastructurii acestor unităţi de învăţământ (din care 23.190 elevi şi 450 studenţi beneficiază deja de infrastructura modernizată pentru educaţie preuniversitară/universitară).

MDRAP a continuat implementarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii doar pentru proiectul referitor la realizarea, modernizarea şi reabilitarea a 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local. Prin OUG nr. 14/24.04.2012 pentru reglementarea unor măsuri financiare cu privire la Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, acest program a fost redimensionat, în sensul limitării procesului de contractare, astfel că proiectul referitor la modernizarea localităţilor prin realizarea de investiţii în vederea reabilitării şi modernizării grădiniţelor şi creşelor a fost suspendat.

Ministerul Sănătăţii a continuat reforma sistemului naţional de sănătate. În scopul îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, la nivel naţional au fost realizate 18 intervenţii profilactice şi curative în domeniul sănătăţii femeii şi copilului, destinate prevenirii îmbolnăvirilor, depistării precoce a bolii şi păstrării sănătăţii, dar şi vindecării bolii, prevenirii complicaţiilor ei sau cel puţin pentru ameliorarea suferinţei, pentru care au fost investite 45,081 mil. lei. În septembrie 2012, Ministerul Sănătăţii a lansat Programul naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin, de la debutul programului fiind testate gratuit 66.794 de femei, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani.

În cursul anului 2012, 654.791 pensionari (cu venituri sub 700 de lei/lună) au beneficiat de prevederile Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.

În ceea ce priveşte reţeaua de asistenţă medicală comunitară, aceasta cuprinde 979 asistenţi comunitari şi 378 mediatori sanitari, dintre aceştia 120 de mediatori sanitari şi 15 asistenţi comunitari urmând cursuri de formare. Deşi în 2012, fondurile alocate asistenţei medicale comunitare au fost majorate cu 23,7% faţă de cele prevăzute în anul 2011, nu a fost posibilă creşterea numărului de cadre sanitare datorită restricţiilor referitoare la ocuparea posturilor. În aceste condiţii, noul termen de realizare a acţiunii este trim. IV/2013.

Termenul pentru elaborarea proiectului Fond de reformă în probleme de sănătate din cadrul Programului de cooperare elveţiano-român, necesar în vederea îmbunătăţirii accesului la servicii sociale şi de sănătate şi creşterii calităţii serviciilor medicale este reprogramat pentru trim. IV/2013 (termen iniţial: trim. IV/2012).

A fost elaborat primul studiu cu privire la coplata neoficială din sistemul de sănătate în vederea reducerii acesteia şi a posibilelor influenţe negative în accesarea de către populaţie a serviciilor de sănătate preventive, rezultatele acestui studiu urmând să fie publicate până la sfârşitul lunii martie 2013.

92 POR, DMI 3.4. - Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.



Strategia de asistenţă medicală primară şi servicii medicale în mediul rural pentru perioada 2012-2020 a fost finalizată de către consultant (Oxford Policy Management) la începutul anului 2012, urmând ca Ministerul Sănătăţii să promoveze strategia revizuită conform prevederilor HG nr. 870/2006, prin act normativ, până la sfârşitul anului 2013 (termenul prevăzut iniţial era trim. IV/2012) şi, ulterior, să demareze implementarea măsurilor propuse în cadrul acesteia, în perioada 2013-2020.

Pentru eficientizarea economică a sistemului de sănătate, au fost implementate reţeta electronică, sistemul informatic necesar cardului naţional de sănătate, iar tipărirea cardurilor naţionale de sănătate şi proiectul Fişa electronică a pacientului sunt în curs de realizare, termenul de finalizare fiind reprogramat pentru data de 31 decembrie 2013. Proiectul Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate a fost finalizat în avans, la data de 17 iunie 2012. În cadrul acestui proiect au fost instruite un număr de 2.948 persoane cu privire la implicaţiile procesului de descentralizare din cadrul sistemului de sănătate. Legislaţia care reglementează înfiinţarea centrelor multifuncţionale a fost aprobată, fiind dezvoltat sistemul de asistenţă primară şi ambulatorie prin înfiinţarea a 9 centre multifuncţionale şi funcţionarea a 259 centre de permanenţă. În vederea reorganizării şi eficientizării spitalelor, au fost clasificate un număr de 465 de spitale, iar ca urmare a implementării Planului naţional de paturi pentru perioada 2011-2013 a fost redus numărul de paturi atât pentru segmentul spitalelor publice, cât şi pentru cele private - pentru care casele de asigurări de sănătate au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale - de la 135.698 paturi în 2010, ceea ce însemna 6,02 paturi la mia de locuitori, la 123.127 paturi, adică 5,72 paturi la mia de locuitori în 2013, apropiat de media europeană de 5,61 paturi la mia de locuitori. Rapoartele de monitorizare cu privire la implementarea Strategiei naţionale de raţionalizare a spitalelor şi a Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate vor fi elaborate până la sfârşitul trimestrului I/2013.

În vederea dezvoltării şi modernizării infrastructurii furnizorilor de servicii medicale şi a dotării acestora cu aparatură/echipamente medicale şi mijloace de transport, au fost întreprinse măsuri în vederea (i) finalizării investiţiilor la Institutele Regionale de Oncologie din Iaşi şi Timişoara, dar şi la spitalul municipal din Fălticeni, (ii) reabilitării secţiilor de obstetrică şi neonatalogie din 20 spitale, dar şi a UPU Târgu Mureş (a cărui reabilitare a fost finalizată), (iii) dotării cu aparatură/echipamente medicale a unităţilor medicale de primiri urgenţe, a secţiilor care acordă servicii mamei şi nou-născutului, precum şi secţiilor de cardiologie şi (iv) achiziţionării unui număr de 257 ambulanţe şi a 3 elicoptere.

Evaluare

Adoptarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale asigură implementarea unui sistem coerent de evaluare, monitorizare şi control al calităţii serviciilor sociale, asigurate deopotrivă de către furnizorii publici sau privaţi.

Ca urmare a implementării măsurilor, finanţate din FSE, destinate incluziunii sociale active, 22.718 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile au participat la programe de calificare/recalificare şi reconversie profesională (din care: persoane de etnie romă – 1.954; persoane cu dizabilităţi - 1.851; persoane dependente de droguri şi de alcool – 2.004). Se constată că, în cazul tinerilor care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, aceste măsuri au avut un impact redus, doar 182 tineri participând la măsuri de incluziune socială activă.

În vederea îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, a continuat implementarea programelor naţionale, astfel încât 654.791 pensionari (cu venituri sub 700 de lei/lună) au beneficiat de prevederile Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor.

Deşi în 2012, fondurile alocate asistenţei medicale comunitare au fost majorate cu 23,7% faţă de cele prevăzute în anul 2011, nu a fost posibilă creşterea numărului de asistenţi comunitari şi



mediatori sanitari datorită restricţiilor referitoare la ocuparea posturilor, noul termen propus pentru realizarea acţiunii fiind trim. IV/2013.

Strategia de asistenţă medicală primară şi servicii medicale în mediul rural pentru perioada 2012-2020 a fost finalizată la începutul anului 2012, urmând ca Ministerul Sănătăţii să promoveze strategia revizuită conform prevederilor HG nr. 870/2006, până la sfârşitul anului 2013 (termenul prevăzut iniţial era trim. IV/2012).

Pentru eficientizarea economică a sistemului de sănătate, au fost implementate reţeta electronică, sistemul informatic necesar cardului naţional de sănătate, iar tipărirea cardurilor naţionale de sănătate şi proiectul Fişa electronică a pacientului sunt în curs de realizare, termenul de finalizare fiind reprogramat pentru data de 31 decembrie 2013. Proiectul Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate a fost finalizat în avans, la data de 17 iunie 2012. În vederea reorganizării şi eficientizării activităţii spitalelor, au fost clasificate un număr de 465 de spitale şi a fost dezvoltat sistemul de asistenţă primară şi ambulatorie prin înfiinţarea a 9 centre multifuncţionale şi funcţionarea a 259 centre de permanenţă.

Ca urmare a implementării Planului naţional de paturi pentru perioada 2011-2013, a fost redus numărul de paturi atât pentru segmentul spitalelor publice, cât şi pentru cele private - pentru care casele de asigurări de sănătate au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale - în prezent ajungându-se la 123.127 paturi, adică 5,72 paturi la mia de locuitori, apropiat de media europeană de 5,61 paturi la mia de locuitori.

A continuat modernizarea serviciilor medicale, dotarea unităţilor medicale cu echipamente şi mijloace de transport şi au fost finalizate investiţiile în infrastructura spitalicească propuse pentru anul 2012, fiind reabilitate secţii de obstetrică şi neonatologie şi dotate cu aparatură, ambulanţe şi elicoptere, unităţile medicale de primiri urgenţe, secţiile care acordă servicii mamei şi nou-născutului, precum şi secţiile de cardiologie.



5. CONCLUZIISinteza realizării acţiunilor din Planul de acţiune pentru implementarea PNR, scadente până la 15 martie 2013, se prezintă după cum urmează:

► Supravegherea macro-economică – 12 acţiuni scadente în 2012, din care: 6 realizate, 1 nerealizată, 5 acţiuni nefinalizate pentru care au fost decalate termenele

Acţiunile în responsabilitatea MFP – vizând consolidarea fiscal-bugetară, creşterea veniturilor şi monitorizarea cheltuielilor bugetului – au fost îndeplinite, cu excepţia celei privind atingerea unei ţinte de deficit de 2,2% din PIB. Ţinta pe 2012 a fost depăşită (2,5% din PIB), din cauza blocării temporare a rambursărilor fondurilor europene ca urmare a deficienţelor constatate în anii anteriori şi din cauza revizuirii descrescătoare a PIB-ului nominal.

Majoritatea acţiunilor aflate în competenţa BNR, menite să contribuie la asigurarea stabilităţii sectorului bancar, au fost implementate integral, iar pentru restul se întreprind eforturi pentru definitivarea lor în cursul anului 2013, în strânsă corelaţie cu evoluţiile în acest domeniu de la nivel european.

Pentru cele două acţiuni care vizează elaborarea şi adoptarea proiectelor de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiei pentru pilonii II şi III şi cel privind pensiile ocupaţionale, MMFPS a propus decalarea termenelor de finalizare în trim. II/2013 şi respectiv IV/2013.

Pentru acţiunea referitoare la modificarea cadrului legislativ în materie de privatizare AAAS a solicitat decalarea termenului pentru semestrul I/2013 având în vedere că MJ a solicitat ca toate instituţiile implicate în procesul de avizare să fie incluse în proiectul de act normativ.

► Reforme prioritare pe termen scurt şi mediu

Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice – 5 acţiuni scadente în 2012 (3 realizate şi 2 cu termen decalat în 2013), respectiv 1 acţiune scadentă în trim. I/2013 (în implementare, cu termen decalat în trim. II/2013)

Acţiunile asumate ca urmare a încheierii primei etape a Analizei funcţionale a BM privind administraţia publică centrală au fost transpuse, în mare parte, în proiecte cu susţinere financiară din fonduri europene. Semnarea, în cursul anului 2012, cu AM PODCA de contracte de finanţare pentru zece proiecte, precum şi contractarea de asistenţă tehnică din partea BM reprezintă un progres pentru punerea în aplicare a acţiunilor din responsabilitatea MADR, MFP, MT, MEN. Acestea vizează, în principal, îmbunătăţirea capacităţii de raportare financiară şi a procesului de administrare a datoriei publice, a capacităţii MT de management a proiectelor în parteneriat public-privat, implementarea unei strategii generale în sectorul transporturi, dezvoltarea strategică a MADR, implementarea managementului strategic la nivelul MEN.

Există, însă, şi proiecte pentru care semnarea contractelor de finanţare întârzie din cauza lipsei fondurilor (de ex. proiectul SGG referitor la dezvoltarea unui sistem integrat de management al documentelor; proiectul MT privind îmbunătăţirea gestionării transportului feroviar). Având în vedere durata de implementare a proiectelor, unele instituţii (MT, MEN) au procedat la reprogramarea termenelor de finalizare a acţiunilor din responsabilitate.

O situaţie aparte se poate constata la nivelul MFP şi MEN, unde implementarea unora dintre acţiunile asumate nu a progresat în mod semnificativ în 2012 (de ex, fluidizarea serviciilor de tranzacţionare bancară, crearea unui mecanism de coordonare de către MEN a activităţii agenţiilor subordonate/aflate în coordonare). Instituţiile depun eforturi pentru deblocarea situaţiei şi estimează că punerea în practică a acestora va deveni operaţională în 2013.



O evoluţie notabilă în materie de planificare strategică şi prioritizare a politicilor guvernamentale o constituie aprobarea de către guvern, în trim. I/2013, a notei de prezentare şi demarare a PALG. Implementarea acestui instrument influenţează realizarea altor două acţiuni ce răspund recomandărilor BM (revitalizarea Consiliului de Planificare Strategică şi consolidarea rolului reuniunii pregătitoare a şedinţei de guvern), contribuind la punerea în aplicare a unui sistem decizional coerent şi predictibil.

În privinţa standardizării procedurilor administrative, este de semnalat faptul că nerespectarea calendarului privind adoptarea Codului administrativ este de natură să întârzie demararea procesului de elaborare a Codului de procedură administrativă, acţiune estimată să înceapă în cursul anului 2014. În ceea ce priveşte profesionalizarea funcţionarilor publici, ANFP a înregistrat evoluţii pozitive în implementarea acţiunilor, atât din perspectiva fundamentării proiectelor de acte normative, cât şi a perfecţionării profesionale.

Acţiunea de măsurare a costurilor administrative şi identificare a sarcinilor administrative se va încheia, potrivit estimării SGG, în trim. I/2014, cu un trimestru întârziere faţă de termenul prevăzut în Planul de Acţiuni pentru implementarea PNR 2011-2013. Acţiunea de elaborare a ghidului privind transpunerea directivelor comunitare va fi finalizată în trim. II/2013, cu un trimestru mai târziu decât a fost stabilit.

Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune – 4 acţiuni scadente în 2012, din care: 2 realizate şi 2 acţiuni pentru care s-a propus decalarea termenului.

A continuat implementarea Planului de măsuri prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, revizuit şi discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene la începutul anului 2012. Deoarece nu s-a înregistrat o creştere semnificativă a gradului de absorbţie, Comisia Europeană a propus elaborarea unui plan de acţiuni pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în utilizarea fondurilor UE, care să preia măsurile nerealizate de la nivelul PMP şi să propună măsuri noi pe termen scurt, mediu şi lung.

Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru modernizarea administraţiei publice – o acţiune scadentă în 2012, restantă.

Nefinalizarea de către MCSI a PCU la termenul prevăzut (deja decalat cu 2 ani), poate atrage după sine nerespectarea angajamentelor luate de România în memorandumul cu FMI şi UE şi declanşarea procedurii de infringement.

Dezvoltare teritorială – fără acţiuni scadente în 2012, o acţiune scadentă în trim. I/2013

Potrivit estimării MDRAP, acţiunea de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României se va încheia în trim. IV/2013, cu un semestru mai târziu decât era prevăzut în Planul de Acţiuni pentru implementarea PNR 2011-2013.

În ceea ce priveşte elaborarea Pactului teritorial (acţiune scadentă în trim. I/2013), termenul de realizare a studiilor pentru fundamentarea soluţiilor de implementare (trim. IV/2012) nu a putut fi respectat ca urmare a întârzierii generate de procedurile de achiziţie publică. Abia după încheierea studiilor de fundamentare, estimată de MDRAP pentru trim. IV/2013, va putea fi iniţiată semnarea pactelor teritoriale-pilot.

Îmbunătăţirea mediului de afaceri – 9 acţiuni scadente în 2012 (6 realizate şi 4 restanţe) şi o acţiune scadentă în trim. I/2013. În plus, două acţiuni au fost realizate în avans în 2012 (termene de finalizare trim. IV/ 2013).



Pentru mediul de afaceri este foarte importantă promovarea de către ME a unei viziuni strategice integrate pe termen mediu care să contribuie la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi la consolidarea IMM-urilor şi care să conducă la creşterea accesului la finanţare, dezvoltarea culturii antreprenoriale şi la simplificarea procedurilor de intrare/funcţionare şi ieşire de pe piaţă a întreprinderilor. Neadoptarea Strategiei guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri şi a Strategiei guvernamentale dezvoltarea sectorului IMM, prin care urmau să fie instituite o serie de instrumente de evaluare şi monitorizare a performanţelor mediului de afaceri şi a sectorului IMM a condus la nedemararea unor acţiuni importante pentru susţinerea IMM-urilor, cum ar fi: funcţionarea Grupului de lucru pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea de reţele business angels, promovarea schemei de vouchere pentru IMM pentru serviciile de consultanţă, inventarierea structurilor de susţinere a afacerilor şi demararea procesului de elaborare a politicii publice în domeniul cooperaţiei.

De menţionat că MFP/ANAF a realizat în avans 2 acţiuni. Acestea se referă la eşalonarea la plată a obligaţiilor restante a contribuabililor aflaţi în dificultate temporară şi la consolidarea serviciului de colectare a declaraţiei unice.

► Obiective naţionale şi măsuri pentru atingerea lor

Ocuparea forţei de muncă – 2 acţiuni scadente în trim. IV/2012 (una realizată şi o acţiune restantă), 3 acţiuni scadente în trim I/2013 (una realizată şi 2 acţiuni în curs de finalizare)

Proiectul de modificare a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, cu termen de realizare trim. IV/2012, a fost aprobat în şedinţa de guvern din 11 decembrie 2012.

Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, termenul asumat de MMFPS era trim. I/2013, acţiunea fiind devansată prin adoptarea actului normativ în şedinţa de guvern din 18 decembrie 2012.

Proiectul legii de modificare a completare a OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, cu termen de realizare trim. I/2013, a fost adoptat de Parlament şi transmis spre promulgare Preşedintelui României, care a solicitat reexaminarea acestuia de către Senat, astfel că în martie 2013 proiectul de act normativ se află din nou în dezbaterea Senatului.

Luând în considerare efectele măsurilor active de ocupare asupra reducerii şomajului structural în rândul tinerilor, este foarte importantă finalizarea şi aprobarea de către guvern a Planului Naţional pentru Locuri de Muncă (redenumit Planul naţional pentru stimularea ocupării tinerilor - 2013).

Proiectul de Lege privind efectuarea stagiului de către absolvenţii de învăţământ superior, cu termen de realizare trim. I/2013, este în curs de avizare interministerială.

Cercetare, dezvoltare, inovare – 2 acţiuni scadente în 2012 (realizate); fără acţiuni scadente în trim. I/2013.

Deşi au fost realizate o serie de progrese, atât pentru întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului de CDI, cât şi în scopul stimulării investiţiilor private în CDI, acestea sunt insuficiente pentru atingerea ţintei naţionale 2020 în domeniul CDI, având în vedere că, în baza estimărilor pentru 2012, cheltuielile publice de CDI se află pe un trend descrescător, în scădere cu 0,05 p.p. faţă de 2011.

Strategia Naţională pentru CDI 2014-2020 trebuie să pună un accent deosebit pe aspectele legate de inovare, de specializare inteligentă şi să fie în strânsă corelare cu viitoarea strategie naţională pentru competitivitate, astfel încât să conducă la îndeplinirea obiectivelor iniţiativei emblematice O Uniune a inovării şi, implicit, la încadrarea pe traiectoria de atingere a ţintei naţionale 2020.

Schimbări climatice şi energie



Combaterea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile – fără acţiuni scadente în 2012 sau trim. I 2013.

Pentru îmbunătăţirea procesului de inventariere, monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră au fost continuate eforturile pentru dezvoltarea aranjamentelor instituţionale, legale şi procedurale asociate Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGES).

În vederea conformării cu prevederile Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, trebuie intensificate eforturile în domeniul managementului apei, pentru atingerea ţintelor prevăzute în Tratatul de aderare.

Surse regenerabile de energie – o acţiune scadentă în 2012, restantă; fără acţiuni scadente în trim. I 2013.

Au fost înregistrate progrese în aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi (1584.8 MW nou instalaţi în grupuri energetice utilizând surse regenerabile), precum şi în finanţarea proiectelor de investiţii prin Fondul pentru Mediu.

Sunt necesare eforturi susţinute pentru valorificarea la timp a bugetului suplimentar aprobat pentru proiectele DMI 2.

Se recomandă, de asemenea, accelerarea procesului de stabilire şi aplicare a metodologiilor necesare elaborării standardelor ocupaţionale pentru instalatorii care operează în domeniul SRE.

Eficienţa energetică – fără acţiuni scadente în 2012 sau trim. I 2013.

Au fost înregistrate progrese în aplicarea schemei de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă (36 de operatori economici beneficiari ai schemei, sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – decembrie 2012 fiind de 1,52 mld. lei), precum şi în derularea programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort (pentru care s-au repartizat de la bugetul de stat 39,46 mil. lei, pentru 17 unităţi administrativ-teritoriale).

Pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, s-au efectuat plăţi la 956 blocuri de locuinţe (42.085 apartamente), în valoare de 154,53 mil. lei.

Totodată, pentru calculul reducerii consumului de energie primară, în 2011 şi 2012, este necesară valoarea prognozată pentru acest indicator, cu ajutorul modelului PRIMES.

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii – 13 acţiuni scadente în trim I/2013, din care: 10 acţiuni au fost realizate (4 dintre acestea având caracter anual/periodic), 3 acţiuni în curs de implementare (toate având caracter anual/periodic, dat fiind demarate în acest an şcolar).

În cursul anului 2012, MEN a elaborat şi aprobat metodologiile de implementare pentru programele: A doua şansă (pentru nivelurile primar şi gimnazial), Alfabetizarea funcţională şi Şcoala după şcoală. A fost introdus învăţământul profesional, cu durata de doi ani, organizat pentru absolvenţii interesaţi ai clasei a IX-a. Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi a celui postliceal este susţinută prin asigurarea finanţării de locuri de la bugetul de stat pentru aceste forme de educaţie, dar şi prin programe de formare a cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT), finanţate prin FSE-POS DRU.

Din cauză că rata părăsirii timpurii a şcolii a suferit o evoluţie oscilantă dar, pe ansamblu defavorabilă, este necesară o strategie naţională coerentă în domeniu în scopul încadrării fenomenului într-o curbă constant descendentă.

Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară – 8 acţiuni scadente în trim. I/2013, din care: 3 acţiuni realizate, 2 acţiuni suspendate, o acţiune (cu caracter permanent), în curs de implementare, una este nefinalizată, iar pentru una (finalizarea Strategiei de învăţare pe tot parcursul vieţii) a fost prelungit termenul până în trim. IV/2013.



Au fost intensificate eforturile de modernizare a sub-sistemului de calificări din învăţământul superior şi de corelare a acestuia cu cerinţele pieţei muncii, inclusiv prin derularea unor studii de inserţie a absolvenţilor de învăţământ superior pe piaţa muncii. Au fost depuse eforturi pentru o mai bună gestionare, diversificare şi repartizare a burselor în învăţământul superior şi a crescut numărul de locuri distincte alocate tinerilor romi la admiterea în facultăţi (564 de locuri separate pentru studenţii de etnie romă în anul universitar au fost alocate în anul şcolar 2012-2013).

Printre întârzierile majore se remarcă nefinalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor şi a Strategiei învăţării pe tot parcursul vieţii, iar ca eşecuri menţionam nerealizarea unui sistem de creditare pentru studenţi, precum şi neîndeplinirea acţiunii care prevede scutirea de la plata a 75% din împrumutul acordat pentru studii acelor absolvenţi de studii superioare care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural (cele două acţiuni, deşi prevăzute în Legea educaţiei naţionale şi PNR au fost suspendate din cauza eşuării negocierilor între MEN – MFP – BNR).

Incluziunea socială/ reducerea sărăciei – 2 acţiuni scadente 2012, pentru care s-a propus decalarea termenului.

Datorită procesului îndelungat de avizare, în scopul preluării numeroaselor observaţii primite din partea instituţiilor avizatoare, pentru proiectul de Lege cadru privind economia socială s-a propus decalarea termenului de finalizare în trim. IV/2013.

În vederea îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, MS a continuat implementarea programelor naţionale. De asemenea, au fost implementate reţeta electronică şi sistemul informatic necesar cardului naţional de sănătate. Pentru tipărirea cardurilor naţionale de sănătate şi implementarea Fişei electronice a pacientului s-a propus decalarea termenului din cauza întârzierilor înregistrate în semnarea contractelor necesare realizării celor două proiecte.

Proiectul Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate a fost finalizat în avans şi implementarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2011-2013 s-a încheiat. De asemenea, s-a urmărit modernizarea serviciilor medicale, fiind realizate investiţiile în infrastructura spitalicească (propuse pentru anul 2012), reabilitate şi dotate cu aparatură secţiile de obstetrică şi neonatologie, unităţile medicale de primiri urgenţe, secţiile care acordă servicii mamei şi nou-născutului, precum şi secţiile de cardiologie.



ANEXĂ - ŢINTE EUROPA 2020- date disponibile la 15 martie 2013 -

Obiective Europa 2020 Ţinta 2020 Ţinte intermediare

Stadiu

1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta de 20-64 ani 70% 2013: 64,7%

2015: 66,2% 2012: 63,8%(estimare: CNP)

2. Investiţii în cercetare şi dezvoltare 2%(1% public + 1% privat)

2013: 0,85% PIB (0,60% surse publice + 0,25% surse private)2015: 1,3% PIB(0,8% surse public + 0,5% surse private).

2012: 0,26% PIB93, surse publice.

3. Energie şi schimbări climatice (20/20/20)

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de anul de bază 1990 20%

2013: 21,05% (nivel prognozat)2015: 17,36%

201194: 51,84% reducerea emisiilor de GES (exclusiv LULUCF95)

sau57,13% reducerea emisiilor de GES (inclusiv LULUCF).

Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut 24% 2013-2014: 19,66%

2015-2016: 20,59% 2012: 20,79%96

Creşterea eficienţei energetice(exprimată ca reducere a consumului de energie primară)

19%(10 Mtep)

2013: 8 Mtep 2015: 9 Mtep

2012: 16,6%97 (7,3 Mtep)

4. Educaţie

Rata părăsirii timpurii a şcolii 11,3% 2013: 14,8% 2015: 13,8%

2012: 17,4%98

Rata populaţiei cu vârsta de 30-34 ani absolventă a unei forme de educaţie terţiară

26,7% 2013: 20,2% 2015: 22,1%

2012: 21,8%99

5. Promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei - reducerea cu cel puţin 20 milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială

580 mii persoaneraportat la anul 2008

2013: 123 mii persoane raportat la anul 20082015 271 mii persoane raportat la anul 2008

2011100: 240 mii persoane raportat la anul 2008(sursa: Eurostat)

93 Estimare MEN. Datele privind cheltuielile private pentru activitatea de CD la nivelul anului 2012, nu sunt disponibile.94 Date furnizate de ANPM, conform ultimei versiuni a Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), elaborată de România în luna martie 2013, pentru perioada 1989-2011.95 LULUCF – utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură.96 Estimare ME.97 Estimare ME.98 Sursa: INS, date provizorii99 Sursa: INS, date provizorii100 MMFPSPV nu dispune de estimări pentru 2012.


Proiect raport anual PNR_ian. 2013 anual PNR... · Web viewAnaliza funcţională are rolul de a...

Documents

Transcript of Proiect raport anual PNR_ian. 2013 anual PNR... · Web viewAnaliza funcţională are rolul de a...