Proiect - PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN ...

PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL IAȘI

Stadiu: PROIECT

2016

PLAN DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI ÎN JUDEŢUL IAȘI

2

Cuprins

1. Date generale ..................................................................................................................... 4

1.1. Cadrul legal ................................................................................................................. 4

2. Localizarea zonei ............................................................................................................... 6

2.1. Estimarea zonei și a populației posibil expusă ............................................................ 6

2.2. Topografia ................................................................................................................... 7

2.3. Particularități climatice ............................................................................................... 8

2.4. Rețeaua de monitorizare ............................................................................................ 13

2.5. Evaluarea indicatorilor monitorizați .......................................................................... 19

3. Analiza situației existente ................................................................................................ 28

3.1. Evaluarea surselor de degradare a calității aerului .................................................... 28

3.1.1. Evaluarea nivelului de fond regional ................................................................. 30

3.1.2. Evaluarea nivelului de fond local ...................................................................... 34

3.1.3. Evaluarea nivelului de fond urban ..................................................................... 42

3.2. Identificarea principalelor surse de emisie în județul Iași ......................................... 44

4. Scenarii de evoluție a calității aerului ............................................................................. 49

4.1. Proiecția pe următorii 5 ani ....................................................................................... 49

4.2. Concluzii privind scenariile evaluate ........................................................................ 65

5. Măsuri de menținere a calității aerului ........................................................................... 67

Bibliografie .............................................................................................................................. 69

ANEXE ..................................................................................................................................... 70


3

ABREVIERI

INS – Institutul Național de Statistică

ANPM – Agenția Națională pentru Protecția Mediului

IPPC – Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării

CAEN – Clasificarea Activităților din Economia Națională

CECA- Centrul de Evaluare a Calității Aerului

Unități de măsură

TºC – temperatura exprimată în grade Celsius

mm – milimetri

m/s – metri pe secundă

mg/m3 – miligrame pe metru cub

µg/m3 – micrograme pe metru cub

Compuși chimici

PM 10 – pulberi în suspensie cu o dimensiune de 10 µg

PM 2,5 – pulberi în suspensie cu o dimensiune de 2,5 µg

C6H6 – benzen

SO2 – dioxid de sulf

CO – monoxid de carbon

NH3 - amoniac

NO2 – dioxid de azot

NOx – oxizi de azot

NMVOC – compuși organici volatili nemetalici

O3 – ozon


4

1. Date generale

Denumirea Planului Plan de menținere a calității aerului în județul Iași

Autoritatea responsabilă de elaborare și punerea în practică a Planului

CONSILIUL JUDEȚEAN IAȘI

Adresă poștală Numărul de telefon

Număr de fax Adresa de e-mail

Platforma web Persoană responsabilă

Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.69, Iași 004-0232235100 004-0232210336 [email protected] www.icc.ro Președinte Consiliu Județean Iași

Stadiu Plan În curs de adoptare

Data adoptării oficiale

Calendarul punerii în aplicare 2016-2021

Link web Plan

1.1. Cadrul legal

Studiul evaluării calității aerului presupune, conform metodelor și criteriilor Uniunii

Europene, menținerea calității aerului înconjurător sau îmbunătățirea acestuia după caz. Acesta

se bazează pe Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, care transpune

Directiva 2008/50/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 cu privire la

calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa și Directiva 2004/107/CE

privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul

înconjurător).

Țintele studiului sunt stabilite prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător, cu scopul de a preveni sau reduce efectele nocive ale poluanţilor atmosferici

asupra sănătăţii umane şi a mediului la nivelul zonei de interes.

Punerea în aplicare a Directivei cadru 2008/50/EC s-a realizat, în România, prin adoptarea

urmatoarelor acte legislative:

Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător care are ca scop protejarea

sănătăţii umane şi a mediului prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii și

îmbunătățirii calităţii aerului înconjurător, modificată prin Hotărârea 336/2015.

Prin implementarea acesteia, au fost modificate:


5

- Ordinul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 756 din 03/11/1997

privind evaluarea poluării mediului

- Ordinul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 462 din 01/07/1993

privind protecția atmosferică și normele metodologice privind determinarea emisiilor

de poluanți atmosferici produși de surse staționare.

Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr.3299 din 28/08/2012 privind

aprobarea metodologiei de realizare și raportare a inventarelor privind

emisiile de poluanți în atmosferă.

Ordinul nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-

teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din

zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind

calitatea aerului înconjurător.

Hotărârea Guvernului 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare

a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a

planurilor de menţinere a calităţii aerului.

Conform Angajamentelor asumate de România, a fost necesară până la sfârșitul anului

2008, realizarea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului

prin dotarea autorităţilor locale pentru protecţia mediului cu echipamente de monitorizare a

calităţii aerului şi cu echipamente de laborator.

Conform prevederilor din art. 34 alin. (2) din HG nr. 257/15.04.2015 privind aprobarea

Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen

scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, au fost aprobate prin OMMAP nr.

1206/2015, listele cu unităţile administrativ-teritoriale, întocmite în urma încadrării în regimuri

de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în Anexa 2 din Legea nr.

104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Județul Iași se încadrează în regimul de gestionare II a ariilor din zone şi aglomerări

privind calitatea aerului. Consiliul Județean Iași reprezintă autoritatea administraţiei publice

competentă să iniţieze elaborarea unui Plan de menţinere a calităţii aerului, conform

prevederilor art.21 şi art 54 din Legea nr. 104/15.06.2015, precum şi ale art. 34 din HG nr.

257/15.04.2015.

Conform OMMAP nr. 1206/2015, Județul Iași se regăseşte în Anexa II (Lista cu

unităţile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare II)

revenindu-i obligativitatea de a realiza Planul de menţinere a calităţii aerului pentru următorii


6

poluanţi: dioxid de azot şi oxizi de azot (NO2/NOx), particule în suspensie (PM10, (PM2,5),

benzen (C6H6), nichel (Ni), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), Plumb (Pb), Arsen

(As), Cadmiu (Cd).

Planul elaborat va conține măsuri de menţinere a nivelului concentraţiilor de poluanţi

în atmosferă cel puţin la nivelul iniţial și ulterior de reducere a emisiilor asociate diferitelor

categorii de surse de emisie, inclusiv cuantificarea eficienţei acestora, dacă este posibil.

2. Localizarea zonei

2.1. Estimarea zonei și a populației posibil expusă

Situat în partea nord-estică a României și central-estică a Moldovei, județul Iași este

străbătut, prin partea centrală, de meridianul de 27o18' longitudine estică și paralela de 47o22'

latitudine nordică.

Județul Iași are ca vecini județele: Botoșani la nord, Suceava la nord-vest, Neamț la

vest și Vaslui la sud , harta zonei fiind reprezentată în ANEXA 2-Hărți Fig 1.

Suprafața totală a județului Iași este de 5 475,58 km2, reprezentând 2,3% din teritoriul

țării și 14,86% din suprafața totală a Regiunii de Dezvoltare Nord - Est. Din punct de vedere

administrativ în componența acestuia intră 2 municipii ( Iași, Pașcani), 3 orașe ( Hârlău, Tărgu

Frumos, Podu Iloaiei), 93 de comune și 418 sate, având drept reședință municipiul Iași.

Municipiul Iași este o localitate urbană de rangul I de importanță interjudețeană, având

rolul de a echilibra rețeaua de localități. Orașul Hârlău și Târgu-Frumos sunt localități urbane

de rangul III.

Populaţia judeţului Iaşi numără 825 773 locuitori, fiind al doilea judeţ ca număr de

locuitori din România, după Bucureşti (3,8 la sută din totalul populaţiei României), 46,9 la sută

dintre aceştia locuind în mediul urban şi 53,1 la sută în mediul rural. Densitatea populaţiei este

de 150,8 locuitori/km2.


7

FIGURĂ 1 EVOLUȚIA POPULAȚIEI PE MEDII DE REZIDENȚĂ ÎN JUDEȚUL IAȘI (SURSA: INS)

Estimarea zonelor potențial expuse diferitelor concentrații de emisii atmosferice s-a

realizat în cadrul capitolelor privind identificarea diferitelor surse de degradare a calității

aerului și modelarea dispersiei emisiilor principalilor indicatori la nivel juețean.

2.2. Topografia

Relieful județului a fost modelat de factorii externi, care au acționat selectiv. Morfologia

lui evidențiază prezența a două mari trepte: una înaltă – masive și platouri ușor înclinate spre

SE, cu altitudini medii de 300 – 350m – iar cea de-a doua este mai joasă cu un aspect de câmpie

colinară și altitudini medii de 100 – 150m, în N și NE.

Altitudinile maxime ale regiunii sunt înregistrate de Dealul Holm cu 556m și Dealul

Berezlogi cu 555 m. În ceea ce privește cele mai coborâte altitudini, acestea se înregistrează în

Lunca Prutului (32 m, la confluența Bahluiului cu Jijia și 28m, la confluența Jijiei cu Prutul)

(ANEXA 2-Hărți Fig 2) .

Din punct de vedere genetic, relieful aparține tipului mixt, fluvio-deluvial, datorându-se

activității arterelor hidrografice și proceselor de versant. Aproape 30% din teritoriu este ocupat

de formele de acumulare, reprezentate prin luncile văilor Prut, Siret, Moldova, Jijia; Bahlui,

prin cele 7-8 terase etajate în lungul râurilor principale și prin glacisurile coluvio-proluviale

(ANEXA 2-Hărți Fig 3).


8

2.3. Particularități climatice

Caracterizarea principalelor elemente climatice a fost realizată pe baza datelor de la

stațiile meteorologice Cotnari și Iași (aeroport), datele obținute fiind din perioada 2010-2015.

Temperatura aerului

Temperaturile lunare

Aflată în strânsă legătură cu bilanțul radiativ-caloric și implicit cu radiația solară globală,

temperatura aerului are o evoluție anuală asemănătoare cu evoluțiile acestora. Astfel, pentru

cele 2 stații meteorologice din județul Iași în perioada 2010-2015, valorile înregistrate arată că

temperaturile cresc din ianuarie (-4.170C la Cotnari și -2.6 la Iași) până în iulie când se

înregistrează valoarea maximă (23.20C la Iași), după care scad progresiv în lunile sezonului

rece.

FIGURĂ 2 REGIMUL TEMPERATURII AERULUI ÎN PERIOADA 2010-2015 (SURSA: HTTP//RP5.RU)

Media lunară minimă se înregistrează în ianuarie ca urmare a frecvenței mari a

invaziilor de aer rece și stabil din nord. În luna februarie, în urma creșterii intensității radiației

globale, temperatura medie lunară multianuală începe să crească. În lunile de primăvară,

creșterea duratei de strălucire a Soarelui determină înregistrarea unor valori mai mari ale

intensității radiației globale și implicit a temperaturii, iar în lunile de vară, ca urmare a

-2.6 -1.8

4.9

11.6

17.5

21.0

23.2 22.7

17.5

9.8

6.6

-0.3

-10.00

-5.00

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

0 C

Cotnari Iași (aeroport)


9

diminuării consumului de căldură în procesul evaporării, temperatura medie lunară multianuală

rămâne foarte apropiată de cea din luna iulie când se înregistrează valoarea maximă de 23.20C.

(ANEXA 2-Hărți Fig 8)

Temperaturile anuale

Pe lângă cunoașterea variațiilor lunare, anotimpuale și semestriale ale temperaturilor

medii ale aerului, este necesară și cunoașterea variației anuale a temperaturilor aerului pentru

identificarea tendințelor și evidențierea extremelor. Astfel, din analiza temperaturilor medii

multianuale pentru perioada 2010-2015, se poate constata faptul că la stația meteorologică

Cotnari doar în anul 2010 valoarea înregistrată este mai mare decât cea de la stația

meteorologică Iași (aeroport) și, de asemenea, stația Cotnari se remarcă prin înregistrarea în

anul 2013 a celei mai mici valori din perioada evaluată (8.680C). La stația meteorologică Iași

valorile sunt mai ridicate, toate depășind 100C și se remarcă anul 2015 când se înregistrează

valoarea medie multianuală maximă de 11.630C.

FIGURĂ 3 VARIAȚIA TEMPERATURILOR MEDII ANUALE ÎN PERIOADA 2010-2015 (SURSA: HTTP//RP5.RU)

Regimul eolian

Direcția și viteza vântului. Calmul atmosferic

În ceea ce privește distribuția vitezei vântului în intervalul de timp analizat, se remarcă

valorile de la stația meteorologică Iasi (aeroport) ce sunt mai ridicate atingând valoarea maximă

8.68

11.63

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

2010 2011 2012 2013 2014 2015

0 C



10

de 4.72 m/s în anul 2013 și valorile de la stația meteorologică Cotnari unde se înregistrează

minimele, valoarea de 1.68m/s din anul 2015 fiind cea mai scăzută.

FIGURĂ 4 VARIAȚIA VITEZEI MEDII ANUALE A VÂNTULUI ÎN PERIOADA 2010-2015 (SURSA: HTTP//RP5.RU)

În ceea ce privește valorile frecvenței multianuale pe cele 16 direcții cardinale și

intercardinale, se pot remarca direcțiile N și NNV ce predomină pentru stația meteorologică

Cotnari și V-VNV-E pentru stația meteorologică Iași (aeroport). Astfel, prin aceste reprezentări

grafice se poate evidenția circulația predominantă a maselor de aer nordice și estice ale căror

influențe se resimt pe tot parcursul anului în acest județ.

3.85

4.50 4.434.72

4.08

4.45

2.70

2.171.93

1.74 1.831.68

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

4.50

5.00

2010 2011 2012 2013 2014 2015

m/s


0.005.00

10.0015.0020.00

NNNE

NE

ENE

E

ESE

SESSE

SSSV

SV

VSV

V

VNV

NVNNV

2011


0.005.00

10.0015.0020.00

NNNE

NE

ENE

E

ESE

SESSE

SSSV

SV

VSV

V

VNV

NVNNV

2010



11

FIGURĂ 5 DIRECŢIA DOMINANTĂ A VÂNTURILOR LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI

Umiditatea aerului

Pe baza datelor reprezentative pentru județul Iași se poate constata faptul că umiditatea

relativă a aerului variază de la o lună la alta și de la o stație meteorologică la alta, valorile

maxime înregistrându-se preponderent la stația Iași (aeroport), excepție făcând luna mai, când

valoarea umidității relative este mai ridicată la stația meteorologică Cotnari (figura 5).

0.005.00

10.0015.0020.0025.00

NNNE

NE

ENE

E

ESE

SESSE

SSSV

SV

VSV

V

VNV

NVNNV

2012


0.00

5.00

10.00

15.00N

NNENE

ENE

E

ESE

SESSE

SSSV

SV

VSV

V

VNV

NVNNV

2013


0.005.00

10.0015.0020.00

NNNE

NE

ENE

E

ESE

SESSE

SSSV

SV

VSV

V

VNV

NVNNV

2014


0.005.00

10.0015.0020.00

NNNE

NE

ENE

E

ESE

SESSE

SSSV

SV

VSV

V

VNV

NVNNV

2015



12

FIGURĂ 6 REGIMUL UMIDITĂŢII RELATIVE A AERULUI ÎN PERIOADA 2010-2015 (SURSA: HTTP//RP5.RU)

Pe lângă variațiile lunare ale umidităţii relative a aerului, este necesară și cunoașterea

variației anuale a umidității relative pentru identificarea tendințelor și evidențierea extremelor.

Astfel, se poate constata faptul că, la fel ca în cazul valorilor medii lunare, valorile maxime se

înregistrează la stația meteorologică Iași (aeroport), acestea oscilând între 71.74% în anul 2015

și 78.11% în anul 2010. La stația meteorologică Cotnari se înregistrează valori mai scăzute pe

toată durata intervalului de timp analizat, valoarea minimă înregistrându-se în anul 2012 și

fiind de 65.59% (figura 6)

FIGURĂ 7 VARIAȚIA UMIDITĂȚII RELATIVE MEDII ANUALE ÎN PERIOADA 2010-2015 (SURSA: HTTP//RP5.RU)

50.00

55.00

60.00

65.00

70.00

75.00

80.00

85.00

90.00

95.00

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

%


65.59

78.11

73.1272.29

77.0276.20

71.74

58.0060.0062.0064.0066.0068.0070.0072.0074.0076.0078.0080.00

2010 2011 2012 2013 2014 2015

%



13

Precipitațiile atmosferice

Regimul anual al radiației solare determină, în interacțiunea sa cu suprafața activă,

modificări periodice ale circulației atmosferice care fac ca felul, cantitatea, durata și frecvența

precipitațiilor să varieze de la un anotimp la altul. Astfel, cantitățile de precipitații prezintă

variaţii lunare în funcţie de gradul de dezvoltare a sistemelor barice şi intensitatea proceselor

termoconvective locale, evoluţiile fiind diferenţiate atât de la o lună la alta, cât şi de la un

anotimp la altul. În hărțile atașate în anexa 2, putem observa cantitatea de precipitații medii

lunare multianuale. (ANEXA 2-Hărți Fig 9)

2.4. Rețeaua de monitorizare

La nivelul judeţului, calitatea aerului este caracterizată prin datele provenite din Rețeaua

Locală de Monitorizare a Calității Aerului administrată de Agenția pentru Protecția Mediului

Iași. Rețeaua locală din aglomerarea Iași constituită în 2005 prin Proiectul PHARE RO 2002

„Îmbunătățirea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului” este formată din 6 stații

automate de monitorizare echipate cu analizoare performante și care aplică metodele de

referință prevăzute în Legea 104/2011 (ANEXA 2-Hărți Fig 4)

Prescurtare: IS

Tip de rețea: la nivel național

Timp de referință: GMT+2

Componența rețelei:

Tip stație Număr stații

Trafic 1

Fond urban 1

Industrial 1

Fond rural 1

Suburban 1

Fond urban/trafic 1


14

Distribuția și tipul stațiilor de monitorizare și parametrii monitorizați

A. STAŢIA DE TIP TRAFIC IS-1

Denumirea staţiei: RO-IS-01 Podu de Piatră

Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă de trafic greu

Tipul staţiei: trafic

Amplasare: Bulevardul Nicolae Iorga, Iași, județul Iași

Echipamentele și parametrii monitorizați:

Parametru monitorizat Metoda de referinţă Standardul european

SO2 Fluorescență în UV SR EN 14212/2005

NO, NO2, NOx Chemiluminiscenţă SR EN 14211/2005

CO Spectroscopie în IR SR EN 14626/2005

PM10 Determinare automată SR EN 12341/2002

Pb (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006

Cd (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006

Ni (în fracția PM10) Metodă manuală SR EN 14902/2006

Benzen Determinare automată

Toluen Determinare automată

O-xilen Determinare automată

Etilbenzen Determinare automată

M/P-xilen Determinare automată

Caracteristici de prelevare:

-timpul de prelevare: 24 h din 24 h

B. STAŢIA DE FOND URBAN IS-2

Denumirea staţiei: RO-IS-02 Decebal-Cantemir

Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă rezidențială la distanță de surse de emisii

locale pentru a evidenția gradul de expunere a populației la nivelul de poluare urbană

Tipul staţiei: fond urban

Amplasare: Aleea Decebal nr. 10, Iași, județul Iași


15





PM 2.5 Determinare gravimetrică +

măsurătoare optică continuă

referențiată la metoda de

referință

SR EN 12341/2002






Direcția și viteza

vântului, temperatura,

presiunea atmosferică,

radiația solară, umiditatea

relativă precipitații



C. STAŢIA INDUSTRIALĂ IS-3

Denumirea staţiei: RO-IS-03 Oancea-Tătărași

Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă industrială cu influențe ale emisiilor asupra

nivelului de poluare din cartierul Tătărași

Tipul staţiei: industrială

Amplasare: Strada Han Tătar nr. 14, Iași, județul Iași






16

O3 Fotometrie în UV SR EN 14625/2005

PM10 Determinare automată SR EN 12341/2002



D. STAŢIA DE FOND RURAL IS-4

Denumirea staţiei: RO-IS-04 Copou-Sadoveanu

Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă cu densitate mică a populației, departe de

aria urbană și de sursele locale de emisie

Tipul staţiei: fond rural

Amplasare: Aleea Sadoveanu nr. 48, Iași, județul Iași







PM10 Determinare gravimetrică +



referință

SR EN 12341/2002




Direcția și viteza vântului,

temperatura, presiunea

atmosferică, radiația

solară, umiditatea relativă


17



E. STAŢIA DE FOND SUBURBAN IS-5

Denumirea staţiei: RO-IS-05 Tomești

Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă de la marginea aglomerării Iași care are

drept obiectiv evaluarea expunerii populației și vegetației la ozon

Tipul staţiei: fond suburban

Amplasare: Strada M. Codreanu, Tomești, județul Iași







PM10 Determinare gravimetrică +



referință

SR EN 12341/2002






F. STAŢIA DE FOND URBAN/TRAFIC IS-6

Denumirea staţiei: RO-IS-06 Bosia-Ungheni

Denumirea zonei din care face parte staţia: zonă urbană în care se urmărește influența

traficului asupra nivelului de poluare urbană


18

Tipul staţiei: fond urban/trafic

Amplasare: Sat Bosia, Comuna Ungheni, județul Iași






PM10 Determinare automată +

gravimetrică

SR EN 12341/2002









Direcția și viteza

vântului, temperatura,

presiunea atmosferică,

radiația solară, umiditatea

relativă, precipitații



Rezultatele obținute în urma monitorizării și prelucrării datelor provenite de la cele 6

stații din județul Iași sunt transmise sub formă de rapoarte (lunare și anuale) către Centrul de

Evaluare a Calității Aerului (CECA) din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului

care integrează aceste informații în conformitate cu cerințele de la nivel național și internațional

din domeniul evaluării și gestionării calității aerului.

Informarea publicului se realizează pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi

unde sunt publicate zilnic buletine de informare şi lunar informări cu privire la indicii generali


19

zilnici de calitate a aerului, conform Ordinului MMGA 1095/2007 pentru aprobarea

Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului exprimate prin indici de calitate

(de la 1 la 6) şi vizualizată prin culori distincte.

În vederea facilitării informării publicului pe site-ul www.calitateaer.ro pot fi obţinute

informaţii privind calitatea aerului, pentru ultimele 24 ore, de la toate staţiile automate de

monitorizare a calităţii aerului din ţară.

2.5. Evaluarea indicatorilor monitorizați

Calitatea aerului specifică județului Iași se stabilește pe baza valorilor concentrațiilor

principalilor poluanți atmosferici monitorizați. Astfel, datele provenite de la cele 6 stații aflate

în subordinea Agenției pentru Protecția Mediului Iași (IS-01, IS-02, IS-03, IS-04, IS-05, IS-

06) au fost centralizate, reprezentarea lor grafică evidențiind evoluțiile concentrațiilor

poluanților în perioada 2010-2014.

Particule în suspensie PM 10 și PM 2.5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec de particule fine şi picături de lichid ce pot

avea ca origine surse naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip, etc.) şi

surse antropice (activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei, traficul rutier, etc.).

Dimensiunea particulelor este importantă ca urmare a influenței pe care aceasta o poate avea

asupra stării de sănătate a populației, particulele cu diametrul mai mic de 10 μm pot trece prin

nas şi gât pătrunzând în alveolele pulmonare și provocând inflamaţii şi intoxicări.


20

FIGURĂ 8 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR ANUALE DE PARTICULE ÎN SUSPENSIE (PM10) ÎN PERIOADA 2010-2014 ÎN JUDEȚUL IAȘI

(DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN)

În ceea ce privește datele înregistrate pentru județul Iași, se poate constata faptul că

valorile medii anuale ale concentrațiilor de particule în suspensie PM 10 determinate în cele 6

staţii de monitorizare în perioada 2010-2014 au înregistrat depăşiri față de valoarea limită de

40 µg/m3. Aceste depășiri s-au înregistrat în anii 2011, 2012, 2013 în principal la stația IS-01

(de tip trafic). Dintre aceste valori se remarcă valoarea maximă de 47.63 µg/m3 înregistrată în

anul 2012 la stația IS-01 și valoarea minimă de 17.48 µg/m3 din același an înregistrată la stația

IS-03 (de tip industrial). Acestea fiind zise, se poate concluziona că cel mai mare aport la

poluarea aerului în județul Iași îl are traficul, sursele industriale fiind din ce în ce mai reduse.

Dioxid de sulf

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros puternic ce irită

ochii și căile respiratorii. Prezenţa dioxidului de sulf este strâns legată de procesele tehnologice

care prelucrează materii prime cu conţinut de sulf şi în cadrul cărora există cel puţin o etapă de

transformare prin procese de ardere. Cele mai importante surse de dioxid de sulf sunt: industria

energetică (prin arderea combustibililor), industria chimică, industria metalurgică neferoasă,

transporturi, incinerare deşeuri, etc. În funcție de concentrație și perioada de expunere, acesta

are diverse efecte asupra sănătății umane, de la unele dificultăți respiratorii până la infecții ale

tractului respirator. În atmosferă, acesta contribuie la acidifierea precipitațiilor, având efecte

47.63

17.48

0

10

20

30

40

50

60

2010 2011 2012 2013 2014 Ani

IS-1 IS-2 IS-3 IS-4 IS-5 IS-6 VLA


21

toxice asupra vegetației și solului. De asemenea, creșterea concentrației de dioxid de sulf

accelerează coroziunea metalelor ca urmare a formării acizilor.

FIGURĂ 9 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE DIOXID DE SULF ÎN PERIOADA 2010-2014 ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN

RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN)

Potrivit rezultatelor inventarierii emisiilor de poluanţi în atmosferă de la cele șase stații

din județul Iași, emisiile de dioxid de sulf au înregistrat valori ce nu oscilează foarte mult, acest

fapt datorându-se reducerii volumului arderilor în industrie şi restricţionării utilizării

combustibililor fosili cu conţinut ridicat de sulf. Valorile concentrațiilor de dioxid de sulf nu

au înregistrat depășiri față de limita maximă admisă în niciunul dintre cei 5 ani analizați. Se

remarcă doar stația IS-06 (de fond urban/trafic) unde apar valorile maxime din 2012 până în

2014.

Monoxid de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală, cât

şi antropică ce se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Sursele

naturale de formare a monoxidului de carbon sunt: arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi

descărcările electrice, iar sursele antropice sunt legate de arderea incompletă a combustibililor

fosili. Alte surse antropice pot fi considerate: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea

petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar. Ca efect asupra sănătăţii umane, monoxidul de

carbon, în concentraţii mari este letal (la concentraţii de aproximativ 100 mg/m3) prin

0

1

2

3

4

5

6

7

2010 2011 2012 2013 2014 Ani

IS-1 IS-2 IS-3 IS-4 IS-5 IS-6

VLA 350 µg/m³


22

reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge. La concentrații relativ scăzute

afectează sistemul nervos central, slăbește pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală și capacitatea

fizică și determină migrene, lipsă de coordonare, amețeală, confuzie și reduce capacitatea de

concentrare.

Pe baza datelor de la cele șase stații de monitorizare a calității aerului din județul Iași

se poate observa faptul că valorile concentrațiilor de monoxid de carbon nu au depășit

concentrația maximă admisă de 10 mg/m³, valorile maxime înregistrându-se la stația IS-06, pe

baza acestui fapt putându-se concluziona că traficul reprezintă cea mai mare sursă de emisii

poluante în atmosferă.

Ozon

Ozonul, deşi este încadrat în categoria poluanţilor secundari datorită producerii lui prin

reacţiile fotochimice ale unor substanţe cu conţinut de azot, carbon (îndeosebi hidrocarburile

denumite generic COV, unele hidrocarburi halogenate) etc., a devenit poluant prioritar ca

urmare a efectelor asupra sănătăţii populaţiei.

Efectele asupra sănătăţii includ reacţii inflamatorii şi scăderea funcţionării plămânilor,

expunerea la concentraţii de ozon moderate pe perioade mai lungi de timp poate conduce la o

scădere a funcţionării plămânilor la copiii mici. Spre deosebire de ozonul stratosferic, care

protejează formele de viaţă împotriva acţiunii radiaţiilor ultraviolete, ozonul troposferic

(cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit de toxic, având o acţiune puternic iritantă

asupra căilor respiratorii, ochilor şi are potenţial cancerigen. De asemenea, ozonul are efect

toxic şi pentru vegetaţie, determinând inhibarea fotosintezei şi producerea de leziuni foliate,

necroze.


23

FIGURĂ 10 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE OZON ÎN PERIOADA 2010-2014 ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE

PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN)

În ceea ce privește concentrațiile de ozon din județul Iași, se poate observa pe baza

reprezentării de mai sus faptul că limita maximă admisă nu s-a depășit la nicio stație și în niciun

an al analizei, valorile maxime fiind înregistrate la stația IS-04 (de fond rural).

Benzen

Benzenul este un compus aromatic volatil, foarte ușor și solubil în apă. Acesta provine

în proporție de 90% din traficul rutier, restul de 10% provenind din evaporarea combustibilului

la stocarea și distribuția acestuia. Importanța acestuia derivă din efectele pe care le are asupra

sănătății umane, benzenul fiind o substanță cancerigenă încadrată în clasa A1 de toxicitate

producând efecte asupra sistemului nervos central.

0

20

40

60

80

100

120

140

2010 2011 2012 2013 2014 Ani

IS-3 IS-4 IS-5 IS-6 CMAVT


24

FIGURĂ 11 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE BENZEN ÎN PERIOADA 2010-2014 ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN


La cele șase stații de monitorizare a calității aerului din județul Iași nu s-au înregistrat

depășiri ale concentrațiilor de benzen peste limita admisă de 5 μg/m³ în perioada analizată,

observându-se faptul că valorile maxime apar în cazul stației IS-01 unde există date suficiente

pentru tot intervalul de timp analizat. Valori ridicate apar și la stația IS-06 în anul 2014, aceste

valori fiind caracteristice unor stații de tip trafic ca urmare a constituirii drept sursă primară de

proveniență a benzenului.

Metale grele

Metalele grele sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, pe termen lung

fiind periculoşi deoarece se pot bioacumula. Metalele grele pot proveni de la surse staţionare

şi mobile: procese de ardere a combustibililor şi deşeurilor, procese tehnologice din metalurgia

metalelor neferoase grele şi traficul rutier. Dintre acestea, cel mai important este plumbul care

se găseşte în cea mai mare parte sub formă de suspensii solide şi un procent foarte mic sub

formă de compuşi gazoşi. Acesta se acumulează în ţesutul osos, afectează sistemul nervos şi

biosinteza hemoglobinei.

0

1

2

3

4

5

6

2010 2011 2012 2013 2014 Ani

IS-1 IS-2 IS-6 CMAVLA


25

FIGURĂ 12 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE PLUMB ÎN PERIOADA 2010-2014 ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN


FIGURĂ 13 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE CADMIU ÎN PERIOADA 2010-2014 ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN


0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

2010 2011 2012 2013 2014 Ani

IS-1 IS-4 CMAVLA

0

1

2

3

4

5

6

2010 2011 2012 2013 2014Ani

IS-1 IS-4 CMAVT


26

FIGURĂ 14 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE NICHEL ÎN PERIOADA 2010-2014 ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN


În ce priveşte poluarea aerului ambiental cu metale grele, Agenția pentru Protecția

Mediului Iași a efectuat determinări ale concentraţiilor de plumb, cadmiu şi nichel din

particulele în suspensie fracţiunea PM10 recoltate pe filtre în staţiile IS-01 și IS-04.

Concentrațiile medii anuale nu au depăşit valoarile limită pentru protecţia sănătăţii umane de

0,5 μg/m3 pentru plumb, 5 μg/m3 pentru cadmiu şi 20 μg/m3 pentru nichel, remarcându-se stația

de tip trafic IS-01 unde se înregistrează valori mai ridicate ale concentrațiilor de plumb, cadmiu

și nichel pe toată perioada analizată.

Dioxid de azot

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și

pentru animale, expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse

afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți

respiratorii, expunerea pe termen lung distrugând țesuturile pulmonare. Expunerea la oxizii de

azot poate provoca boli pulmonare animalelor, iar expunerea la dioxidul de azot le poate reduce

imunitatea provocând boli precum pneumonia și gripa. De asemenea, expunerea la acest

poluant afectează și vegetaţia prin albirea sau moartea ţesuturilor plantelor sau reducerea

ritmului de creştere a acestora.

0

5

10

15

20

25

2010 2011 2012 2013 2014 Ani

IS-1 IS-4 CMAVT


27

FIGURĂ 15 EVOLUȚIA CONCENTRAȚIILOR DE DIOXID DE AZOT ÎN PERIOADA 2010-2014 ÎN JUDEȚUL IAȘI (DATE PRELUATE DIN


Concentraţiile medii anuale de dioxid de azot s-au menținut în general sub limita anuală

pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3, excepție făcând stația IS-01 în anul 2011 când s-

a înregistrat valoarea maximă de 47,1 µg/m3.

Oxizi de azot

Oxizii de azot reprezintă un grup de gaze reactive ce conțin azot și oxigen în cantități

variabile, majoritatea oxizilor de azot fiind fără culoare sau miros. Principalele activităţi care

generează emisii atmosferice de oxizi de azot sunt: prelucrarea produselor petroliere, procesele

de prelucrare şi producţia de ciment, producţia de autovehicule, traficul auto la nivelul regiunii

şi funcţionarea centralelor termice de încălzire. Oxizii de azot se formează în procesul de

combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea sunt

rezultatul traficului rutier și activităților industriale. Aceștia sunt respunsabili pentru formarea

smogului, a ploilor acide, efectului de seră precum și reducerea vizibilității în zonele urbane.

47.1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2010 2011 2012 2013 2014

μg/m³

Ani

IS-1 IS-2 IS-3 IS-4 IS-5 IS-6 CMAVLA


28

Figura 19 Evoluția concentrațiilor de oxizi de azot în perioada 2010-2014 în județul Iași (date preluate din Rapoartele preliminare APM Iași privind calitatea aerului la nivel județean)

În ceea ce privește județul Iași, se poate constata faptul că oxizii de azot înregistrează

valori peste limita admisă de 30 μg/m³ în toți anii analizati, observându-se faptul că valorile

maxime apar la stația de tip trafic IS-01 în anii 2010, 2011 și 2013, valoarea de 102,87 μg/m³

fiind maxima înregistrată.

3. Analiza situației existente

3.1. Evaluarea surselor de degradare a calității aerului

Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice și descărcările electrice,

fermentația bacteriană în zonele mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din

descompunerea biomasei, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

La nivelul unei zone administrative apar surse de degradare ca rezultat al unor greșeli

de planificare determinând disfuncțonalități de mediu.

Creşterea suprafeţelor construite şi ocupate de infrastructuri, înglobarea în aşezările

umane a zonelor industriale și reconversia funcţiilor productive și de protecţie sunt printre cele

mai frecvente transformări specifice aşezărilor umane din România. Din cauza acestor

84.07

102.87

68.03

0

20

40

60

80

100

120

2010 2011 2012 2013 2014 Ani

IS-1 IS-2 IS-3 IS-4 IS-5 IS-6 CMAVLA


29

schimbări, în localităţi apar activități cu funcții al căror profil şi cerinţe nu sunt compatibile cu

cele existente sau cu nevoile populaţiei.

Toate aceste incompatibilități contribuie la degradarea calității aerului. Unul dintre

criteriile definitorii în evaluarea calităţii mediului la nivelul unui județ este caracterizat de

calitatea aerului, deoarece influenţează permanent starea de sanogeneză a populaţiei,

funcţionalitatea spaţiului rezidenţial, costurile de locuire și implicit durabilitatea regiunii

administrative. Un nivel scăzut calitativ al acestuia poate însemna creşterea incidenţei bolilor

respiratorii, cardiovasculare şi nervoase.

Prin surse de degradare a mediului se înțelege ansamblul activităţilor antropice care

depăşesc capacitatea de suport a mediului şi impun transformări în funcţionalitatea şi structura

ecosistemelor naturale şi a comunităţilor umane.Pentru a putea înțelege modul de manifestare

și impactul surselor de degradare asupra mediului și a sănătății populației, a fost necesară o

clasificare a acestora după cum urmează:

după origine: naturale sau antropice;

după formă: punctuale (evacuare prin sistem de dirijare de tip coş, conductă),

liniare (distribuite în lungul unei axe), difuze (distribuite pe o suprafaţă mare de

teren);

după regimul de funcționare: continue, intermitente, accidentale

după tipul de activitate din care provin: industriale, agricole, menajere,

mobile, sanitare.

În cadrul acestui studiu a fost folosită tipologia de clasificare agreată de autoritatea

pentru protecţia mediului și anume:

Surse staționare - sursele punctiforme, reprezentate în special de coșurile de emisie din

activități industriale și arderi industriale;

Surse mobile - reprezentate de sursele din transporturi;

Surse de suprafață – reprezentate de sursele de emisii difuze și în special de cele

rezidențiale, agricole, șantiere, construiri/modernizări de drumuri, depozite de deşeuri,

depozite carburanţi, etc.


30

3.1.1. Evaluarea nivelului de fond regional

Evaluarea tipurilor de surse staționare la nivel regional

Evaluarea a pornit de la statistica privind numărul de firme/activităţi înregistrate la

nivelul Regiunii Nord Est, fiind realizată ulterior o discretizare a celor mai importante tipuri de

surse relevante pentru poluanţii analizaţi.

FIGURĂ 16 EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE FIRME PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI LA NIVEL REGIONAL, PERIOADA 2010-2014 (SURSA: INS)

Dintre sursele industriale, cele mai importante surse staționare identificate la nivelul

Regiunii NE, aflate în imediata vecinătate a județului Iași sunt prezentate ANEXA 3.

0 5000 10000 15000 20000 25000

A Agricultura silvicultura si pescuit

B Industria extractiva

C Industria prelucratoare

D Productia si furnizarea de energie…

E Distributia apei; salubritate gestionarea…

F Constructii

G Comert cu ridicata si cu amanuntul;…

H Transport si depozitare

Nr

Nr. de firme pe domenii de activitate Regiunea Nord Est

2014 2013 2012 2011 2010


31

FIGURĂ 17 PONDEREA INSTALAŢIILOR RELEVANTE PENTRU EMISIILE ATMOSFERICE LA NIVEL DE REGIUNE

Din figura 17 se poate observa faptul că instalaţiile de creştere intensivă a păsărilor şi a

porcilor, cu capacităţi de peste 40.000 de locuri pentru păsări şi 2.000 de locuri pentru porci

de producţie (peste 30 kg) au ponderea numerică cea mai mare la nivelul regiunii, aceste

instalaţii fiind surse importante de emisii de PM10, NH3, CH4, dar şi activităţile de producere

a compuşilor chimici organici, surse importante de compusi organici volatili, CO. În ANEXA

2-Hărţi, Figura 6, putem observa localizarea la nivel regional a principalelor instalații IPPC.

Surse mobile

Traficul rutier se desfășoară pe drumuri împărțite în: autostrăzi, drumuri naționale

europene, drumuri naționale principale sau secundare, drumuri județene, drumuri comunale și

străzi. În momentul de față nu există autostrăzi în regiunea Nord-Est, însă se intenționează

crearea unei legături de acest tip pe direcția Iași-Târgu Mureș în viitorul apropiat.

9%

1%

2% 1%

1%

16%

2%

1%5%

3%2%

4%3%

2%

38%

9%

Ponderea instalaţiilor IPPC la nivelul Regiunii NE

1.1

2.3a

2.6

2.3a

3.1a

4.1

4.2

4.3

5.1

5.4

6.1b

6.2

6.4a

6.5

6.6a

6.6b


32

Drumurile europene importante care străbat regiunea sunt:

București – Bacău – Roman – Suceava - Siret (punct de control și trecere a frontierei)

– drumul european E85

Suceava - Vatra Dornei - Dej (E58) care face legătura cu drumul european E60 Cluj-

Napoca Oradea (prin E576 Dej - Cluj-Napoca)

Bacău – Brașov – Pitești - drumul european E574 (care face legătura cu drumul

european E70 Craiova – Vidin - Skopje)

București - Bârlad – Albița (punct de trecere a frontierei) - Chișinău - drumul european

E581 care străbate județul Vaslui

Roman - Tg. Frumos cu ramificație către Botoșani (E58) și Iași – Sculeni (punct de

trecere a frontierei) (E 583) Legătura rutieră cu Republica Moldova se face prin

punctele de frontieră Rădăuți-Prut și Stanca în județul Botoșani, Sculeni în județul Iași

și Albița în județul Vaslui, acesta din urma fiind și punct vamal în cadrul Coridorului

Paneuropean IX. În Ucraina se poate intra doar prin punctul vamal rutier de la Siret din

județul Suceava.

FIGURĂ 18 CORIDOARE DE TRANSPORT PAN-EUROPENE IMPORTANTE LA NIVEL REGIONAL

În figura 18 putem observa principalele coridoare de transport pan-europene la nivel

regional.


33

La nivel comunitar, noile orientări strategice aferente perioadei de programare 2014-

2020 pun un accent deosebit pe creșterea accesibilității, conectivității și mobilității rutiere în

vederea fluidizării traficului și reducerii poluării fonice și atmosferice. Astfel, unul din cele 11

obiective tematice aferente Strategiei Europa 2020 este dedicat promovării unor sisteme de

transport durabile și eliminarii blocajelor din cadrul rețelelor majore de transport.

Investițile vor viza următoarele zone:

rețeaua TEN-T de bază și extinsă pentru transportul rutier și feroviar, precum și noduri

multimodale și interoperabile care să aducă beneficii nete ridicate;

rețeaua feroviară TEN-T de bază, conectivitatea secundară, modernizarea rețelelor feroviare

dense, precum și alte investitii ce pot asigura îmbunătățirea interoperabilității;

elemente de mobilitate urbană integrate, durabile și accesibile în orașe, orașe-regiuni și zone

metropolitane, care să ducă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special prin

planuri de transport urban durabil, inclusiv facilitarea utilizării transportului public, a

bicicletelor și a mersului pe jos.


34

3.1.2. Evaluarea nivelului de fond local

Surse staționare la nivelul judeţului Iaşi

FIGURĂ 19 REPREZENTAREA CELOR MAI IMPORTANTE TIPURI DE ACTIVITĂŢI LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI, REPREZENTÂND SURSE

STAŢIONARE DE EMISII ATMOSFERICE (SURSA: INVENTARUL NAŢIONAL IPPC, ANPM)

În figura 19 putem observa că principala activitate la nivel de județ este reprezentată de

creșterea păsărilor, care are o pondere de 35%, apoi este urmată de activitatea industrială de

producere a compușilor chimici organici care are o pondere de 10%, o altă activitate importantă

la nivel județean este producerea de energie electrică și termică sub forma de abur și apă

fierbinte, care are o pondere de 6%.

Creșterea și îngrășarea porcilor13%

Creșterea păsărilor35%

6%

Producere energie electrică și termică sub forma de abur și apă

fierbinte6%

6%

3%

Producerea compuşilor chimici organici

10%

3%

3%

3% 6%

3%3%

Ponderea principalelor tipuri de activităţi industriale în jud. Iaşi

Creșterea și îngrășarea porcilor

Creșterea păsărilor

Abatorizare păsări

Producere energie electrică și termică sub forma de abur și apă fierbinte

Gestionarea, eliminarea și valorificarea deșeurilor periculoase și nepericuloase

Instalații pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere

Producerea compuşilor chimici organici

Fabricarea produselor farmaceutice,inclusiv a produselor intermediare

Depozitare de deşeuri

Producerea în instalaţii industriale


35

FIGURĂ 20 REPREZENTAREA EVOLUŢIEI NUMERICE A CELOR MAI IMPORTANTE ACTIVITĂŢI LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA: INS)

În figura 20 putem remarca faptul că anul 2010 a semnificat un an important pentru

dezvoltarea intreprinderilor. Observăm că numărul întreprinderilor active din domeniul

comerțului prezintă o tendință crescătoare începând cu anul 2011, domeniul construcțiilor și a

industriei prelucrătoare de asemenea prezintă o tendință crescătoare începând cu anul 2011. În

urma evaluării putem deduce că odată cu creșterea numărului de întreprinderi active, crește și

cantitatea de emisii specifice acestor tipuri de activități.

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000

A Agricultura, silvicultura si pescuit

B Industria extractiva

C Industria prelucratoare

D Productia si furnizarea de energie electrica si termica,…

E Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor,…

F Constructii

G Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea…

H Transport si depozitare

I Hoteluri si restaurante

Nr.

Numărul intreprinderilor active pe activitati la nivelul jud. Iaşi

2014 2013 2012 2011 2010


36

Surse mobile la nivelul judeţului Iaşi

FIGURĂ 21 REPREZENTAREA EVOLUŢIEI ÎNMATRICULĂRILOR DE AUTOVEHICULE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA: INS)

Din figura 21 putem deduce că numărul de autoturisme înmatriculate a prezentat o

creștere semnificativă de 24% în anul 2014 față de anul 2010, ceea ce înseamnă că și cantitatea

emisiilor de NOx și SOx va crește.

Cele mai importante drumuri din judeţ:

București – Bacău – Roman – Suceava - Siret (punct de control și trecere a frontierei)

– drumul european E85

Suceava - Vatra Dornei - Dej (E58) care face legătura cu drumul european E60 Cluj-

Napoca Oradea (prin E576 Dej - Cluj-Napoca)

Bacău – Brașov – Pitești - drumul european E574 (care face legătura cu drumul

european E70 Craiova – Vidin - Skopje)

București - Bârlad – Albița (punct de trecere a frontierei) - Chișinău - drumul european

E581 care străbate județul Vaslui

Roman - Tg. Frumos cu ramificație către Botoșani (E58) și Iași – Sculeni (punct de

trecere a frontierei) (E 583) Legătura rutieră cu Republica Moldova se face prin

punctele de frontieră Rădăuți-Prut și Stanca în județul Botoșani, Sculeni în județul Iași

și Albița în județul Vaslui, acesta din urmă fiind și punct vamal în cadrul Coridorului

Paneuropean IX. În Ucraina se poate intra doar prin punctul vamal rutier de la Siret din

județul Suceava.

106086 111118 117850 124985 132451

0

50000

100000

150000

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

Nr

Axis Title

Nr. de vehicule înmatriculate la nivelul judeţului Iaşi

Autobuze şi microbuze Autoturisme

Mopede Motociclete

Autovehicule de marfă Autocamioane

Autotractoare Vehicule rutiere scopuri speciale

Tractoare Remorci


37

Principalele propuneri cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului pentru

îmbunătățirea traficului pe transportul rutier sunt:

- Realizarea autostrăzii Ungheni – Iași – Târgu Neamț – Ditrău – Târgu Mureș care va

conecta reședința de județ de Occident, via Târgu Mureș – Oradea;

- Realizarea unui drum expres, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, oprirea şi

staţionarea fiind interzise, pe relația Siret – Suceava – Botoșani – Hîrlău – Târgu Frumos – Iași

– Sculeni, care să se suprapună parțial pe actualul DN 28B, și care ar urma să lege granița

nordică cu cea estică a României;

- Realizarea autostrăzii de importanță națională și europeană București – Roman –

Pașcani – Suceava care este foarte importantă pentru asigurarea legăturii cu vestul țării pe

traseul Piatra Neamț – Târgu Mureș;

- Modernizarea podului peste râul Prut de la Sculeni;

- Construirea unui pod nou peste râul Prut la Ungheni.

Surse de suprafaţă la nivelul judeţului Iaşi

Surse rezidenţiale

FIGURĂ 22 EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCUINŢE LA NIVEL DE JUDEŢ (SURSA: INS)

În figura 22 evoluția numărului de locuințe la nivel de județ prezintă o tendință de

creștere cu 10,5 % pentru anul 2014 față de anul 2010, ceea ce înseamnă că și cantitățile

emisiilor vor crește.

284731

309774 311348 312995 314783

260000

270000

280000

290000

300000

310000

320000


Nr

Nr de locuinţe la nivel judeţean


38

FIGURĂ 23 EVOLUŢIA AUTORIZAŢIILOR DE CONSTRUIRE ELIBERATE LA NIVEL DE JUDEŢ (SURSA: INS)

În figura 23 putem observa că există o tendință de creștere a autorizațiilor de construire

emise pentru construirea clădirilor rezidențiale de 9%, ceea ce înseamnă că și cantitatea

emisiilor rezultate din urma activităților de construire va crește.

FIGURĂ 24 EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCALITĂŢI CARE BENEFICIAZĂ DE ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE LA NIVELUL

JUDEŢULUI IAŞI (SURSA:INS)

19681712

1967 1878 17742161

0

500

1000

1500

2000

2500

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Nr

Autorizaţii de construire emise la nivel judeţean

Clădiri rezidenţiale Clădiri administrative Hoteluri şi clădiri similare

Clădiri pentru comerţ Alte clădiri

5 5 5 5 5

17 18 18 19 19

0

5

10

15

20

25

30


Nr

Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale la nivel de judeţ

Urban Rural


39

Din figura 24 putem observa că numărul localităților din mediul rural în care se

distribuie gaze naturale a crescut cu 11,7% în anul 2014 față de anul 2010, în schimb în mediul

urban numărul localităților nu a crescut sau a scăzut în perioada 2010-2014.

FIGURĂ 25 EVOLUŢIA CANTITĂŢILOR DE GAZE NATURALE FURNIZATE ÎN MEDIUL RURAL ŞI URBAN DIN JUDEŢUL IAŞI

(SURSA: INS)

În figura 25 putem observa că și cantitățile de gaze distribuite au crescut cu 7% în

anul 2014 față de anul 2010.

FIGURĂ 26 EVOLUȚIA CANTITĂȚII DE ENERGIE TERMICĂ FURNIZATĂ LA NIVEL JUDEȚEAN (SURSA:INS)

81700 85340 83768 84341 81256

13161 12372 12950 14010 14088

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000


Mii mc

Cantitatea de gaze furnizată în mediul urban şi rural din judeţ

Urban Rural

323083 313980 324533

272451245725

40338 36348 30985 27942 25811

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000


Gcal

Cantitatea de energie termică furnizată la nivel de judeţ

Iaşi Paşcani


40

În figura 26 putem observa că evoluția cantităților de energie termică furnizată către

populație în județul Iași prezintă o tendință de scădere cu 29,3% în anul 2014 față de anul 2010.

Ceea ce înseamnă că s-au redus și emisiile de poluanți specifici acestei activități.

FIGURĂ 27 EVOLUŢIA SPAŢIILOR VERZI ÎN CELE MAI IMPORTANTE LOCALITĂŢI DIN JUDEȚUL IAŞI (SURSA: INS)

În figura 27 putem observa că suprafața spațiilor verzi de la nivelul județului Iași a

crescut cu 46, 6% în anul 2014 față de anul 2010.

Surse agricole

La nivelul județului Iași, pe baza datelor furnizate online de INS - DJS Iași, s-a putut

realiza evoluția utilizării cantităților de îngrășăminte și pesticide pentru perioada 2010 –2014.

S-a putut constata o scădere semnificativă în utilizarea îngrășămintelor naturale în 2014 față de

2010, în timp ce utilizarea celorlalte tipuri de îngrășăminte se menține constantă.

Aceste înregistrări, de scădere a cantităților utilizate de fitosanitare, sunt influențate de

fondurile alocate activităților agricole în susținerea desfășurării acestora. De asemenea și

cererea de consum a populației joacă un rol important în producția agricolă.

450 450 450

660 660

51 46 46 46 467 7 7

31 313 3 3 3 34 4 4

30 30

0

100

200

300

400

500

600

700


Ha

Suprafaţa spaţiilor verzi la nivel de judeţ

Iaşi Paşcani Hirlău Podu Iloaiei Târgu Frumos


41

FIGURĂ 28 EVOLUŢIA SUPRAFEŢELOR CULTIVATE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA:INS)

În figura 28 putem observa că suprafața terenurilor cultivate la nivel județean a crescut

cu 2,5% în anul 2014 față de anul 2010, odată cu creșterea suprafețelor cultivate, crește și

cantitatea de îngrășăminte, pesticide și fitosanitare folosite.

FIGURĂ 29 EVOLUŢIA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE ŞI PESTICIDE UTILIZATE LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI

(SURSA: INS)

Utilizarea fitosanitarelor în agricultură aduce un aport al concentrațiilor de poluanți în

atmosferă. Principalele emisii cu impact puternic asupra calității aerului, rezultate din

practicarea agriculturii sunt NH3, PM10, PM2,5 și NO. În Figura 30 se poate observa că nu s-

au înregistrat depășiri față de valorile limită prevăzute prin lege.

234571

228237

223118 222679

240322

210000

215000

220000

225000

230000

235000

240000

245000


Ha

Suprafaţa cultivată la nivelul judeţului

1268531

949954

1302434

951831 920842

1544338

263056

278838

259610

283317 284440

317422

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

2000000


Tone 100% substan

ta activa

Cantităţi de îngrăşăminte şi pesticide la nivel de judeţ

Îngrăşăminte Pesticide


42

FIGURĂ 30 EMISIILE DE POLUANȚI ÎNREGISTRATE PENTRU PERIOADA 2010 -2014 LA NIVELUL JUDEȚULUI IAȘI PROVENITE

DIN UTILIZAREA PESTICIDELOR AZOTOASE (SURSĂ INS)

3.1.3. Evaluarea nivelului de fond urban

Surse de suprafață

Rezidențial

Putem remarca în figura 31 că numărul locuințelor din cele mai importante localități, a

avut o tendință crescătoare în perioada 2010-2014, ceea ce înseamnă că și emisiile de pulberi

în suspensie rezultate din încălzirea locuințelor a crescut.

0

0.0001

0.0002

0.0003

0.0004

0.0005

0.0006

2010 2011 2012 2013 2014

NH3

PM10

PM2.5

NO


43

FIGURĂ 31 EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCUINŢE PENTRU CELE MAI IMPORTANTE LOCALITĂŢI DIN JUD. IAȘI (SURSĂ INS)

FIGURĂ 32 CELE MAI IMPORTANTE EVOLUŢII PRIVIND NUMĂRUL AUTORIZAŢIILOR DE CONSTRUIRE ELIBERATE

PENTRU CLĂDIRI (SURSA: INS)

113171

122505 122842 123118 123406

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000


Nr. de locuinţe

Locuinte existente la sfârșitul anului

Iaşi Paşcani Hîrlău Podu Iloaiei Târgu Frumos Ciurea Tomeşti

147126

166 167 183210

310284

414 403

332

487

0

100

200

300

400

500

600


Nr

Autorizatii de construire eliberate pentru clădiri

Iaşi Paşcani Hîrlău Podu Iloaiei Târgu Frumos Ciurea Miroslava


44

În figura 32 observăm că la nivelul comunelor Miroslava și Ciurea numărul

autorizaților de construire a crescut cu 57%, respectiv 42% în anul 2014 față de anul 2010, ceea

ce înseamnă că a crescut și numărul emisiilor rezultate din construcții și a emisiilor rezultate

din încălzirea locuințelor.

FIGURĂ 33 ENERGIA TERMICĂ DISTRIBUITĂ ÎN CELE MAI IMPORTANTE ORAŞE DIN JUDEŢUL IAŞI (SURSA: INS)

Din figura 33 putem observa evoluția descrescătoare a cantității de energie termică

distribuită la nivelul municipiilor Iași și Pașcani, ceea ce înseamnă că și emisiile de pulberi în

suspensie scad.

3.2. Identificarea principalelor surse de emisie în județul Iași

Identificarea principalelor tipuri de surse din punctul de vedere al relevanţei acestora

pentru cantităţile de emisii atmosferice de interes s-a realizat prin evaluarea iniţială a ponderilor

cantitative pe cele trei tipuri de surse (de suprafaţă, mobile, staţionare), datele utilizate fiind

cele furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi.

323083 313980 324533

272451245725

40338 36348 30985 27942 25811

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000


Gcal

Energia termică distribuită

Iaşi Paşcani


45

Tabel 1 Cantităţile de emisii calculate pentru indicatorii evaluaţi la nivelul judeţului Iaşi (sursa APM Iași) In

dic

ator

Metoda de evaluare

(date RNMCA / Modelare)

Concentratia maxima

din perioada de

evaluare

Excepţii

Per

ioad

a d

e m

edie

re

Per

ioad

a d

e ev

alua

re

Cantitatea totală de emisii (t/an)

Particule în

suspensie –

PM2,5 (µg/m³)

1 an 2010-2014

surse staţionare 39.984257

Modelare 23.88 surse mobile 69.904335

surse de suprafaţă 4740.428822

Particule în

suspensie –

PM10 (µg/m³)

RNMCA 31.78

Aglomerarea Iaşi

1 an 2010-2014



Modelare 42.21 24 ore


Dioxid de azot (µg/m³)

RNMCA 20.17

1 an

2010-2014



Modelare 149.03 1 oră


Dioxid de sulf (µg/m³)

Modelare 37.36

1 oră 2010-2014


24 ore

surse mobile 8.544200

Modelare 12.6


Monoxid de

carbon (mg/m³)

Valoarea

maximă zilnică a mediilo

r glisante pe 8 ore

2010-2014


RNMCA 3.6 surse mobile 5130.393826

Modelare

2.166 surse de

suprafaţă 35073.542829

Benzen (µg/m³)

1 an 2010-2014

surse staţionare NE

surse mobile NE

Modelare 1.29

surse de suprafaţă NE

Plumb (µg/m³)

1 an 2010-2014



Modelare 0.01008


Arsen (ng/m³)

1 an 2010-2014



Modelare 0.0008


Cadmiu (ng/m³)

1 an

2010-2014




46

Ind

icat

or Metoda de

evaluare (date

RNMCA / Modelare)

Concentratia maxima

din perioada de

evaluare

Excepţii

Per

ioad

a d

e m

edie

re

Per

ioad

a d

e ev

alua

re


Modelare 0.00022


Nichel (ng/m³)

1 an 2010-2014



Modelare 0.00082


În figurile următoare sunt identificate tipurile de surse importante la nivelul judeţului

Iaşi pentru fiecare indicator, aceştia fiind PM10, PM2,5, CO, NO2, SO2, Pb, As, Cd, Ni.

surse staţionare

1%

surse mobile3%

surse de suprafaţă

96%

PM10

surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă

surse staţionare

1%

surse mobile1%


98%

PM2.5

surse staţionare

surse mobile

surse desuprafaţă

surse staţionare

1%surse mobile13%


86%

CO


surse staţionare

36%

surse mobile55%


9%

NO2



47

Din analiza ponderilor privind tipurile de surse responsabile pentru emisiile

atmosferice, la nivelul judeţului Iaşi, se poate observa faptul ca sursele de suprafaţă sunt

surse staţionare

59%

surse mobile38%


3%

As


surse staţionare

81%

surse mobile4%


15%

Ni


surse staţionare

55%surse mobile6%


39%

Cd


surse staţionare

21%

surse mobile12%


67%

Pb


surse staţionare

40%

surse mobile8%


52%

SO2



48

importante surse de emisii în principal pentru poluanţii PM10, PM2.5, CO, metale grele,

sursele staţionare de As, Ni, Cd, SO2 iar sursele mobile de NO2, Pb, As.

Surse staționare

Pentru identificarea principalelor tipuri de surse staționare de emisii atmosferice cu

impact semnificativ la nivelul județului Iași au fost luați în calcul un număr de 58 de operatori

economici/amplasamente relevante pentru emisiile evaluate ( ANEXA 4). Poluanţii evaluaţi au

fost NOx, SOx, PM10, PM 2.5, Pb, CO şi C6H6, tipul de poluant provenit de la fiecare operator

fiind redat în ANEXA 5.

În ANEXA 2-Hărţi, Fig 10-17 este reprezentată distribuţia emisiilor de PM10, PM2.5, NOx, NH3, Pb, As, Cd, Ni provenite din surse staționare la nivelul judeţului Iaşi.

Surse mobile

Sursele mobile sunt importante în special pentru emisiile de CO, NOx și Pb.

În ANEXA 2-Hărţi Fig. 18-20 este reprezentată distribuţia cantităților de emisii de NOx provenite din surse mobile la nivelul unei localități urbane (municipiul Iași) și a două localități rurale la nivel de judeţ (ex. Bosia și Miroslovești).

Surse de suprafaţă

Cele mai importante surse de suprafață la nivelul județului pentru emisiile atmosferice

sunt reprezentate de mediul rezidențial și agricultură.

Rezidențial Sursele rezidențiale sunt reprezentate în special de arderea combustibililor fosili pentru

încălzirea locuințelor, șantiere, depozite de deșeuri, asfaltări de drumuri și sunt importante în

special pentru emisiile de PM10, PM2.5, CO, NMVOC.

În ANEXA 2-Hărţi Fig. 21-30 este reprezentată distribuţia emisiilor de PM10, PM2.5,

NOx, SOx, CO provenite din arderea gazelor naturale şi din arderea lemnului.

Agricol

Sursele agricole sunt reprezentate în special de utilizarea produselor fitosanitare şi a

îngrăşămintelor la nivelul terenurilor cultivate, fiind în special importante pentru emisiile de

NH3, H2S, pulberi.


49

În ANEXA 2-Hărţi Fig 31-34 este reprezentată distribuţia emisiilor de PM10, PM2.5,

NO, NH3, provenite din utilizarea îngrășămintelor la nivelul unităților administrative din

județul Iași.

4. Scenarii de evoluție a calității aerului

4.1. Proiecția pe următorii 5 ani

Scenariile sunt descrieri plauzibile și simplificate ale viitorului, bazate pe presupuneri

coerente referitoare la factorii generatori de schimbare și la relațiile dintre componentele

mediului. Scenariile de evoluție trebuie să integreze informații sociale, economice, politice și

de mediu, în scopul delimitării traiectoriilor și tendințelor stării mediului, amenințărilor

existente/ potențiale și a proiecției lor. Ele sunt foarte utile decidenților, care trebuie să ia din

ce în ce mai multe decizii cu proiecție incertă în viitor.

Ele pornesc de la dacă și se îndreaptă spre atunci. Ele pornesc de la o situație inițială

(existentă sau posibilă) și sub acțiunea unor factori de influență controlabili se îndreaptă spre

o situație finală.

Scenariile de evoluție a calității aerului se pot realiza la nivel global, național, regional

ori local ținând cont în special de funcționarea viitoare a instrumentelor administrative, sau

funcție de modul de evoluție a factorilor de difuzare a dezvoltării și a problemelor de mediu.

În cazul județului Iaşi au fost considerate trei scenarii de evoluție a calității aerului:

Scenariul 1 - Menținerea situației actuale a emisiilor de poluanți;

Scenariul 2 – Creșterea emisiilor de poluanți conform tendințelor identificate;

Scenariul 3 - Creșterea emisiilor pentru toți poluanții (worst-case scenario) prin

diversificarea surselor de poluare a aerului și/sau prin creșterea nivelului emisiilor celor

existente pentru anul de proiecție 2021.

În cazul scenariilor a fost considerat ca an de referință anul 2013, pentru care există

înregistrări valide pentru toți indicatorii. Condițiile locale ce pot influența calitatea aerului (de

exemplu, caracteristici geografice, surse de emisii) au fost prezentate în capitolele anterioare.

Pentru anul de referință, concentrațiile noxelor au avut următoarele valori:


50

Particule în suspensie, cu valori de 19,48 µg/m3 la stația IS-2, 20,24 µg/m3 la stația de

monitorizare IS-4, 26,27 µg/m3 la stația de monitorizare a calității aerului IS-6, 31,09

µg/m3 la stația IS-5, 38,32 µg/m3 la stația de monitorizare IS-3 și 44,87 µg/m3 la stația

de monitorizare a calității aerului IS-1. Valorile sunt peste valoarea anuală maximă

admisă de 40 µg/m3 doar la stația IS-1, înregistrându-se frecvente depășiri ale valorilor

momentane în special din cauza fondului natural, dar şi utilizării combustibilului solid

(lemn) pentru încălzirea în mediul rezidenţial.

Benzen cu valori de 1-2 µg/m3, mai reduse față de limita maximă admisă de 5 µg/m3.

Nu s-au înregistrat depășiri ale limitelor maxime admise momentane.

Monoxid de carbon valorile concentrațiilor de monoxid de carbon nu au depășit

concentrația maximă admisă de 10 mg/m³, valorile maxime înregistrându-se la stația

IS-06.

Diozid de azot, concentraţiile medii anuale de dioxid de azot s-au menținut în general

sub limita anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3

Dioxid de sulf cu valori de 6.57 µg/m3 la stația de monitorizare a aerului IS-6, valoarea

înregistrată este peste limita admisă de 5 µg/m3.

Oxizi de azot cu valori de 34,07 la stația de monitorizare a calității aerului IS-2 și 68,03

µg/m3 la stația de monitorizare a calități aerului IS-1.Valorile înregistrate de la cele

două stații IS-1 și IS-2 sunt peste limita admisă de 30 µg/m3.

Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise.

Ozon, concentrațiile medii anuale de ozon, cu valori de 42 µg/m3 la stația de

monitorizare IS-3, 50,8 µg/m3 la stația IS-4, 39,45 µg/m3 la stația de monitorizare IS-

5.

Scenariul 1 - Menținerea situației actuale a emisiilor de poluanți.

Emisiile de poluanți înregistrează fluctuații anuale influențate atât de sursele de emisie,

cât și de factori de influență conjuncturali (de exemplu, condiții meteorologice, nivelul

activităților în cadrul surselor de emisie). Aceste fluctuații se realizează în apropierea valorilor

înregistrate în anul de referință, păstrând aceleași tipare de apariție a depășirilor valorilor

maxime admise.

Nivelurile așteptate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosferă în mediile

urbane din județul Iași se prezintă astfel:


51

Pulberi în suspensie - 20-45 µg/m3, cu depășiri de 10% ale limitei maxime admise

anuale şi risc major de depăşire în anumite zone a valorii limită admise.

Benzen, cu valori de 1-2 µg/m3, ceea ce reprezintă 20-40 % față de limita maximă

admisă anuală, fără risc de depășire a valorilor maxime admise momentane.

Dioxid de sulf cu valori de 4-6 µg/m3, ceea ce reprezintă 80-90% față de limita maximă

admisă anuală, cu risc de depășire a valorilor maxime admise momentane.

Monoxid de carbon cu valori de 0,1-0,3 mg/m3, ceea ce reprezintă 2-3% față de limita

maximă admisă anuală, fără risc de depășire a valorilor maxime admise momentane.

Dioxid de azot cu valori de 10-15 µg/m3, ceea ce reprezintă 25-30% față de limita

maximă admisă anuală, cu risc redus de depășire a valorilor maxime admise

momentane.

Oxizi de azot cu valori de 18-22 µg/m3, ceea ce reprezintă 60-70% față de limita

maximă admisă anuală, cu risc moderat de depășire a valorilor maxime admise

momentane.

Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără risc de

depășire a valorilor limită.

Ozon, cu valori între 39,5 µg/m3- 60 µg/m3, ceea ce reprezintă 10% față de limita

maximă admisă anuală, cu risc moderat de depășire a valorilor maxime admise

momentane.

Valorile totale calculate pentru fiecare indicator și tip de sursă la nivelul județului Iaşi,

cantități de emisii utilizate în scenariul 1, sunt prezentate în tabelul nr. 2.

Tabel 2. Cantitatea totală de emisii atmosferice calculată pe fiecare tip de sursă pentru scenariul 1 (sursa: APM Iași)

Ind

icat

or Metoda de

evaluare (date

RNMCA / Modelare)

Concentratia

maxima din

perioada de

evaluare

Excepţii

Per

ioad

a d

e m

edie

re

Per

ioad

a d

e ev

alua

re


Particule în

suspensie –

PM2,5 (µg/m³)

1 an 2010-2014




22

Particule în

suspensi

RNMCA 31.78 Aglomerar

e Iaşi 1 an

2010-2014


Modelare 29.65 surse mobile

192.246439


52

Ind

icat

or Metoda de

evaluare (date

RNMCA / Modelare)

Concentratia

maxima din

perioada de

evaluare

Excepţii

Per

ioad

a d

e m

edie

re

Per

ioad

a d

e ev

alua

re


e – PM10

(µg/m³) Modelare 42.21 24 ore


5970.630483

Dioxid de azot (µg/m³)

RNMCA 20.17

1 an

2010-2014


30

Modelare 31.97 surse mobile

2260.246598

Modelare 149.03 1 oră


365.102284

Dioxid de sulf (µg/m³)

Modelare 37.36

1 oră 2010-2014


24 ore


Modelare 12.6


Monoxid de

carbon (mg/m³)

Valoarea

maximă zilnică a mediilor glisante pe 8 ore

2010-2014


8

RNMCA 3.6 surse mobile

5130.393826

Modelare 2.166


35073.542829

Benzen (µg/m³)

1 an 2010-2014


surse mobile NE

Modelare 1.29

surse de suprafaţă NE

Plumb (µg/m³)

1 an 2010-2014



Modelare 0.01008


Arsen (ng/m³)

1 an 2010-2014



Modelare 0.0008


Cadmiu (ng/m³)

1 an 2010-2014



Modelare 0.00022


Nichel (ng/m³)

1 an 2010-2014



Modelare 0.00082


În acest scenariu măsurile propuse trebuie îndreptate spre:

Reducerea frecvenței de depășire a limitei admise la particule în suspensie, dioxid de

sulf, benzen;


53

Reducerea riscului de depășire a limitei maxime admise la dioxid de azot și oxizi de

azot, mai ales în cazul funcționării la capacitate ridicată a activităților industriale şi a

centralelor termice de capacitate mare, ce se constituie în surse de emisie principale;

Măsurile trebuie să ia în calcul evoluțiile climatice, județul Iaşi prezentând

vulnerabilitate ridicată la schimbări climatice globale.

Scenariul 2 – Creșterea emisiilor de poluanți conform tendințelor la nivelul județului

Analiza în cadrul scenariului 2 s-a realizat atât prin evaluarea comparativă a tendinţelor

indicatorilor specifici celor trei tipuri de surse, de suprafaţă, staţionare şi mobile (dezvoltarea

principalelor domenii de activitate importante pentru emisiile atmosferice, evoluţia

indicatorilor rezidenţiali, din agricultură, trafic etc), dar şi prin analiza evoluţiei cantităţilor de

emisii raportate şi a concentraţiilor de poluanţi monitorizaţi de către autorităţile de mediu.

În acest scenariu s-au luat în considerare doar emisiile care au înregistrat creșteri ale

concentrațiilor atât în stațiile de monitorizare a calității aerului, cât și emisiile care au înregistrat

creșteri ale cantităților la nivel județean.

Evaluarea tendinţelor privind sursele staţionare

FIGURĂ 34 TENDINȚELE CIFREI DE AFACERI A CELOR MAI IMPORTANŢI AGENȚI ECONOMICI DIN JUDEȚUL IAȘI

Cifra de afaceri înregistrată pentru agenții economici din județul Iași prezintă valori

aproximativ egale de la un an la altul pentru majoritatea activităților întrepinse. Se remarcă

0

200000000

400000000

2010 2011 2012 2013 2014 2015

mil lei

Cod CAEN activitate

146 147 3530 3821/3822

147 2030 2059 2562

2110 3811 1320 147

147 146 2420 147

146 147 2891 2932

2059 Linear (147) Linear (2420)


54

activitățile 2110 – Fabricarea produselor farmaceutice și 2420 – Producția de tuburi, țevi,

profile tabulare și accesorii pentru acestea din oțel, care prezintă cele mai mari valori ale cifrei

de afaceri pe toată perioada analizată. Celelalte activități reprezentate în grafic își mențin cifra

de afaceri la un nivel stabil, variațiile acestora fiind nesemnificative de la an la an.

Tendinţele, realizate pe baza datelor raportate de agenţii economici în perioada 2008-

2013, privind evoluţia cantităţilor de emisii atmosferice relevante, pentru anul de prognoză

2021 pot fi observate în figurile următoare:

FIGURĂ 35 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE PM10 LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE


FIGURĂ 36 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE NOX LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA: DATE PRELUATE DIN


0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2011 2012 2013

t/an

PM10

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2008 2009 2010 2011 2012 2013

t/an

NOx


55

FIGURĂ 37 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE SO2 LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (SURSA: DATE PRELUATE DIN


FIGURĂ 38 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE NH3 (PRECURSOR AL OZONULUI) LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE

PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2008 2009 2010 2011 2012 2013

t/an

SO2

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2008 2009 2010 2011 2012 2013

t/an

NH3


56

FIGURĂ 39 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE NMVOC (PRECURSORI AI OZONULUI) LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI

(DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN)

FIGURĂ 40 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE PB LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE


0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2008 2009 2010 2011 2012 2013

t/an

NMVOC

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

2008 2009 2010 2011 2012 2013

t/an

Pb


57

FIGURĂ 41 TENDINŢE PRIVIND CANTITĂŢILE DE EMISII DE CD LA NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE


Tendinţele, realizate pe baza datelor prelevate în staţiile de monitorizare a calităţii

aerului în perioada 2010-2014 privind evoluţia concentraţiilor indicatorilor relevanţi, pentru

anul de prognoză 2021, pot fi observate în figurile următoare.

FIGURĂ 42 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE NOX, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA

NIVELUL JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL

JUDEȚEAN)

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

2008 2009 2010 2011 2012 2013

t/an

Cd

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2010 2011 2012 2013 2014

NOx


58

FIGURĂ 43 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE NO2, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA


JUDEȚEAN)

FIGURĂ 44 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE SO2, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL

JUDEŢULUI IAŞI (DATE PRELUATE DIN RAPOARTELE PRELIMINARE APM IAȘI PRIVIND CALITATEA AERULUI LA NIVEL JUDEȚEAN)

0

1

2

3

4

5

6

2010 2011 2012 2013 2014

SO2

0

5

10

15

20

25

2010 2011 2012 2013 2014

NO2


59

FIGURĂ 45 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE PM10, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA


JUDEȚEAN)

FIGURĂ 46 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE NI, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL


0

0.5

1

1.5

2

2.5

2010 2011 2012 2013 2014

Ni

0

5

10

15

20

25

30

35

2010 2011 2012 2013 2014

PM10


60

FIGURĂ 47 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE CD, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL


FIGURĂ 48 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE PB, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL


0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

0.035

0.04

2010 2011 2012 2013 2014

Pb

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

2010 2011 2012 2013 2014

Cd


61

FIGURĂ 49 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE O3, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA NIVELUL


FIGURĂ 50 TENDINŢE PRIVIND MEDIA CONCENTRAŢIILOR DE BENZEN, DETERMINATE ÎN CELE 6 STAŢII DE MONITORIZARE LA


JUDEȚEAN)

0

10

20

30

40

50

60

2010 2011 2012 2013 2014

O3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2010 2011 2012 2013 2014

Benzen


62

În graficele de mai sus putem observa că pentru anul de prognoza 2021 sunt estimate

următoarele valori:

Pulberile în suspensie PM10 înregistrează o creștere a concentrațiilor de 6,1 % față de

anul de referință 2013;

Plumbul înregistrează pentru anul de referință 2021 o creștere a concentrațiilor de

55.55% față de anul 2013.

Benzenul, concentrațiile de benzen cresc cu 45% pentru anul de prognoză 2021, față

de anul 2013.

Oxizii de azot, dioxidul de azot, oxizii de sulf, dioxidul de sulf, nichelul, cadmiul și

ozonul nu au înregistrat creșteri ale concentrațiilor pentru anul 2021.

În acest scenariu măsurile propuse trebuie îndreptate spre:

Reducerea riscului de depășire a limitei maxime admise la particule în suspensie, plumb

și benzen mai ales în cazul funcționării la capacitate ridicată a activităților industriale

şi a centralelor termice de capacitate mare, ce se constituie în surse de emisie principale;

Măsurile trebuie să ia în calcul evoluțiile climatice, județul Iaşi prezentând

vulnerabilitate ridicată la schimbări climatice globale.

În Tabelul 3 s-au luat în considerare doar poluanții care au înregistrat creșteri, în vederea

elaborării măsurilor pentru menţinerea stării inițiale a calităţii aerului.

Tabel 3 Cantitatea totală de emisii atmosferice estimată pe fiecare tip de sursă pentru scenariul 2

Indicator Excepţii Perioada

de mediere

An de prognoză


Particule în

suspensie – PM10 (µg/m³)

Aglomerarea Iaşi

1 an 2021



24 ore surse de

suprafaţă 8235.29

Benzen (µg/m³)

1 an 2021


surse mobile NE surse de

suprafaţă NE

Plumb (µg/m³)

1 an 2021 surse staţionare 0.12282



63


de mediere

An de prognoză



0.40177

Scenariul 3 - Creșterea tuturor emisiilor de poluanți (worstcase scenario) prin diversificarea

surselor de poluare a aerului și/sau prin creșterea nivelului emisiilor celor existente, pentru

anul de prognoză 2021

Creșterea emisiilor de poluanți prin diversificarea surselor de poluare a aerului și/sau

creșterea nivelului emisiilor celor existente reprezintă un scenariu plauzibil în contextul unei

dezvoltări economice între 10-30%, bazată pe evaluările realizate atât la nivel local, dar şi

regional. Judeţul Iași are un potenţial ridicat de dezvoltare economică, ce poate fi amplificat

considerabil pe viitor în special prin dezvoltarea activităților industriale, agricole și din

transporturi. În plus, extinderea suprafețelor construite în așezările umane urbane și rurale va

contribui sensibil în balanța emisiilor de poluanţi în atmosferă.

Analiza în cadrul scenariului 3 s-a realizat luând în calcul creșteri ale concentrațiilor la

toți poluanții de interes.

Nivelurile așteptate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosfera urbană din

județul Iași se prezintă astfel:

Pulberi în suspensie - 40-55 µg/m3, cu depășiri de 30-50% ale limitei maxime admise

anuale și cu creșterea cu 5 % a frecvenței de depășire a valorii maxime admise

momentane.

Benzen, cu valori de 2-3 µg/m3, ceea ce reprezintă 40-60 % față de limita maximă

admisă anuală, fără risc de depășire a valorilor maxime admise momentane.

Dioxid de sulf cu valori de 5-8 µg/m3, cu depășiri de 30-50% ale limitei maxime admise

anuale și cu creșterea cu 5 % a frecvenței de depășire a valorii maxime admise

momentane.

Monoxid de carbon cu valori de 0,5-0,7 mg/m3, ceea ce reprezintă 5-10% față de limita

maximă admisă anuală, fără risc de depășire a valorilor maxime admise momentane.

Dioxid de azot cu valori de 15-20 µg/m3, ceea ce reprezintă 30-50% față de limita

maximă admisă anuală, cu risc redus de depășire a valorilor maxime admise

momentane.


64

Oxizi de azot cu valori de 20-25 µg/m3, ceea ce reprezintă 70-80% față de limita

maximă admisă anuală, cu risc ridicat de depășire a valorilor maxime admise

momentane.

Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără risc de

depășire a valorilor limită, în cazul în care nu apar surse locale importante.

Tabel 4 Cantităţile totale de emisii estimate pentru fiecare indicator şi tip de sursă pentru scenariul 3, an de prognoză 2021


de mediere

An de prognoză


Particule în suspensie –

PM2,5 (µg/m³)

1 an 2021

surse staţionare 51.979534 surse mobile 90.875635


Particule în suspensie –

PM10 (µg/m³)

Aglomerarea Iaşi

1 an 2021


24 ore surse de suprafaţă 7761.819627

Dioxid de azot

(µg/m³)


surse mobile 2938.320577 1 oră surse de suprafaţă 474.632969

Dioxid de sulf

(µg/m³)

1 oră 2021


24 ore surse mobile 11.961880


Monoxid de carbon (mg/m³)

Valoarea maximă zilnică a mediilor glisante pe 8 ore

2021



Benzen (µg/m³)

1 an 2021 surse staţionare NE

surse mobile NE surse de suprafaţă NE

Plumb (µg/m³)


surse mobile 0.047300 surse de suprafaţă 0.258290

Arsen (ng/m³)



Cadmiu (ng/m³)




65


de mediere

An de prognoză


Nichel (ng/m³)



4.2. Concluzii privind scenariile evaluate

În județul Iaşi, la stațiile de monitorizare a calității aerului din mediul urban se înregistrează

depășiri ale concentrațiilor particulelor în suspensie, lucru datorat atât fondului natural,

respectiv:

prezența la suprafață a unui substrat friabil, foarte vulnerabil la eroziune eoliană

suprafața agricolă ridicată, ce expune solul la eroziune eoliană

umiditatea foarte redusă în sezonul cald, fapt ce contribuie la uscarea excesivă a solului

și implicit la accentuarea riscului de eroziune eoliană

intensitatea ridicată a vântului (implicit frecvența redusă a calmului atmosferic), care

se constituie în principalul agent ce contribuie la antrenarea particulelor în suspensie în

zona joasă;

dar şi activităților antropice care contribuie la reantrenarea sau aducerea unor cantități

suplimentare de particule în suspensie în atmosferă. Relevante sunt:

transportul rutier;

șantierele din construcții;

arderea combustibililor fosili pentru încălzirea locuințelor

activitățile agricole, în special legate de cultura plantelor (recoltarea diferitelor culturi

agricole, arat, etc.)

Nivelul particulelor în suspensie în atmosfera poate fi redus prin următoarele categorii

de măsuri:

creșterea suprafeței perdelelor forestiere (ori arbustive) la nivelul culturilor agricole;

creșterea nivelului de îngrijire al spațiilor verzi existente la nivelul așezărilor umane (în

special prin dezvoltarea stratului ierbaceu și arbustiv);


66

îmbunătățirea salubrității publice, în așezările umane;

trecerea la resurse energetice alternative mai puţin poluante pentru încălzirea

rezidenţială – gaz, eolian, solar;

ameliorarea calității parcului auto;

creșterea exigențelor în managementul particulelor în suspensie pe șantierele de

construcție, umectarea;

controlul particulelor în suspensie de la sursele de emisie staționare.

În cazul oxizilor de azot valorile foarte ridicate sunt legate de activitatea industrială și

din transporturi. Controlul cantității acestor noxe în atmosferă se poate realiza la sursă prin

adaptarea instalațiilor industriale și modernizarea parcului auto.

În cazul dioxidului de sulf și dioxidul de azot, valorile ridicate sunt legate de

funcționarea activităților industriale. Prin urmare, intervenția pentru controlul concentrațiilor

acestor noxe trebuie să vizeze dotarea instalațiilor industriale cu sisteme adecvate de reducere

a nivelului dioxidului de sulf și a dioxidului de azot.

Concentrațiile de monoxid de carbon se situează la valori foarte reduse, mai ales din

cauza mobilității ridicate a maselor de aer și a aportului redus din transporturi.

Concentrațiile de benzen sunt semnificative la stațiile de monitorizare a calității aerului

şi trebuie gestionate atent, prezentând un potențial de creștere important în lungul arterelor de

comunicație rutieră în contextul intensificării traficului. De asemenea, în stațiile de carburanți

și a altor surse de compuși organici volatili situate în interiorul așezărilor umane,

managementul activităților trebuie să se realizeze conform prevederilor autorizațiilor de mediu.

Concentrațiile de plumb se situează la valori foarte reduse, mai ales din cauza

mobilității ridicate a maselor de aer și a aportului redus din transporturi.

În concluzie, pentru scenariul 2 studiat pentru județul Iaşi s-au estimat pentru anul de

prognoză 2021 posibile depăşiri ale valorilor limită la particule în suspensie şi dioxid de sulf,

vulnerabilitate medie spre ridicată pentru oxizi de azot, dioxid de azot, benzen și vulnerabilitate

redusă spre medie pentru, monoxid de carbon şi metale grele.

Pentru managementul calității aerului se vor propune măsuri cumulate pentru reducerea

emisiilor din domeniul industrial și al transportului rutier, dar și de îmbunătățire a

managementului zonelor agricole.


67

5. Măsuri de menținere a calității aerului

În județul Iași se impune luarea unor măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului, atât

de către autoritățile administrației locale, cât și de operatorii economici poluatori din arealul

studiat. Aceste măsuri vizează următoarele domenii: infrastructura de transport, rețeaua de

distribuție a gazelor naturale, suprafețe verzi (inclusiv perdele forestiere) și agenții economici,

măsuri pentru reducerea emisiilor de particule în suspensie, oxizi de azot, dioxid de sulf și

metale grele.

A. măsuri preventive generale pentru protecția populației

măsuri urbanistice

1. zonarea funcțională urbanistică trebuie să țină cont de incompatibilitățile funcționale

dintre zona de locuit și cea industrială, de direcția dominantă a vânturilor și de

condițiile locale; amplasarea activităților cu impact asupra mediului trebuie realizată

în zonele delimitate în acest sens prin Planurile Urbanistice Generale.

2. între zonele poluatoare și zonele sensibile (spații de locuit, spitale, unități de

învățământ etc.) este necesară delimitarea de zone de protecție sanitară, conform

prevederilor Ordinului Ministrului Sănătății nr.119/2014, a căror dimensiune trebuie

să fie proporțională cu dimensiunea impactului estimat aferent activităților agresoare.;

3. creșterea gradului de întreținere al spațiilor verzi pentru amplificarea beneficiilor

aferente acestora;

4. dezvoltarea de plantații de limită între obiectivele poluatoare și funcțiile potențial a fi

afectate.

măsuri medicale

1. Monitorizarea optimă a poluanților atmosferici;

2. Supravegherea stării de sănătate publică în corelație cu indicatorii de calitate a aerului

ambiant.

3. Monitorizarea calității aerului în mediile de lucru și evitarea expunerii angajaților la

concentrații ridicate ale unor noxe ce pot afecta starea de sănătate a acestora.

4. Stabilirea de planuri de măsuri în caz de poluări accidentale.

5. Amplasarea și înreținerea conformă a instalațiilor de ardere destinate utilizării casnice

6. Ventilarea corespunzătoare a mediilor interioare, atât rezidențiale, cât și comerciale,

industriale etc.

7. Promovarea de măsuri de educație sanitară


68

B. măsuri preventive specifice pentru protecția grupurilor populaționale cu susceptibilitate

crescută la expunerea la poluanții din aer

grupuri sensibile ale populației: persoane bolnave (boli pulmonare cronice

obstructive (BPOC), pneumonie, boli respiratorii cronice, boli cardiace cronice

(cardiopatii ischemice cronice, boli coronariene, HTA), diabet zaharat tip II, astm

bronșic, deficite genetice (deficit de alfa1-antitripsina), deficite imunologice (SIDA

etc), persoane sărace, persoane cu educație scăzută, persoane expuse la fumat

activ/pasiv, persoane expuse profesional (la azbest, vapori toxici/iritanți etc.), persoane

cu nutriție deficitară (în antioxidanți), gravide, bătrâni , copii, persoane care fac eforturi

în zone poluate (sport, muncă etc.), prin creșterea ratei /frecvenței respiratorii, populația

sănătoasă care locuiește în zone poluate (drumuri/străzi cu trafic intens/zone industriale,

etc.).

Pe lângă măsurile preventive pentru protecția populației generale, populația la risc trebuie

să ia în plus o serie de măsuri preventive suplimentare, cum ar fi:

1. persoanele în vârstă cu boli respiratorii sau cardiace, având un risc mai mare de afectare

a sănătății în cazul expunerii la poluanții din aer, trebuie să petreacă mai mult timp în

casă ;

2. bătrânii, copii și persoanele cu boli grave pulmonare și cardiace vor evita drumurile cu

trafic intens (vor alege trasee de deplasare amplasate cât mai departe de aceste drumuri)

unde poluarea este mare și foarte mare.

3. pentru anumite grupuri de persoane care au constatat că sunt afectate de creșterea

nivelurilor de poluanți din aer, se vor emite avertizări preventive, făcute în avans atunci

când se prognozează creșteri ale nivelurilor de poluanți în aer și condiții meteorologice

defavorabile dispersiei poluanților, avertizări care s-ar putea sa fie utile (pentru unii

astmatici – pentru a-și administra tratamentul mai bine în vederea ajustării dozelor de

medicamente preventive sau amelioratoare, etc); pot fi folosite hărțile de poluare din

zonă pentru a vedea exact unde se așteaptă ca nivelurile de poluare să fie mai mari

pentru a ajuta persoanele la risc să evite expunerea (de exemplu să nu se plimbe sau să

meargă cu bicicleta în zonele poluate/de-a lungul străzilor poluate).

La nivelul județului Iași, se propun o serie de măsuri şi acţiuni/proiecte cu rolul de a

îmbunătăți calitatea aerului şi implicit calitatea vieţii, aceste măsuri regăsindu-se în ANEXA

1.


69

Bibliografie

- Erdeli, G. and V. Cucu (2005). România: populaţie, aşezări, economie,

Transversal.

- WHO (2012). Addressing the social determinants of health: the urban dimension

and the role of local government. Copenhagen, Denmark, WHO Regional Office

for Europe.

- Ghidul EMEP/EEA privind inventarierea emisiilor de poluanți atmosferici, 2013

- Strategia de dezvoltare a județului Iaşi 2009-2020

- Strategia de dezvoltare Regiunea Nord-Est

- Planul de dezvoltare regională Nord-Est 2014-2020

- Masterplan drumuri judeţene şi comunale în judeţul Iaşi 2014-2020

- Raport privind starea factorilor de mediu în județul Iaşi 2010-2014

- Raport privind starea mediului în regiunea Nord-Est

- EEA Report 2015, Raport privind calitatea aerului la nivel european

o www.anpm.ro

o www.insse.ro


70

ANEXE


ANEXE

ANEXA 1

Măsurile propuse pentru menținerea calității aerului la nivelul judeșului Iași

Nr. M/A

Denumire Rezultat scontat

Indicator de realizare

Responsabil Perioada de implementare

Costuri Sursa de finanțare

Prioritate

DOMENIUL AGRICULTURĂ – surse de surafață M1 Îmbunătățirea infrastructurii agricole, modernizarea drumurilor de exploatare agricolă, reabilitarea sistemelor de irigații

Reducere estimată a emisiilor de PM10 din trafic: >35% per km modernizat A.1.1 Modernizarea

drumurilor de exploatare agricolă în comuna Heleșteni, județul Iași

Scăderea cantităţilor de particule atmosferice

Km de drumuri agricole reabilitate

Consiliul Local Heleșteni

2016-2017 3.656.673 lei

Fonduri europene AFIR

Medie

A.1.2 Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Țigănași, județul Iași


4710 m Consiliul Local Țigănași

2017-2018 4.780.790 lei

PNDR Medie

A.1.3 Modernizare drumuri agricole de exploatare în comuna Răchiteni, județul Iași, finanțat prin Măsura 125



Consiliul Local Răchiteni

Iulie 2016-iulie2017

4.326.339 lei

Măsura 125 - fonduri europene

Medie

A.1.4 Modernizare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Miroslava, Judeţul Iaşi



Consiliul Local Miroslava

2016-2018 5.403.835 lei

PNDR MĂSURA 125

Mare

A.1.5 Modernizare drumuri de acces agricol în comuna Miroslava




2016-2018 5.400.000 lei

PNDR SUBMĂSURA 4.3

Mare

A.1.6 Modernizare drumuri de exploatație agricole în comuna Vânători



Consiliul Local Vânători

2014-2021 300.000,00 lei

Fonduri europene Fonduri guvernamentale

Medie


Nr. M/A





Prioritate

A.1.7 Modernizarea drumurilor de acces la exploataţiile agricole din satele componente ale comunei Victoria



Consiliul Local Victoria

2014-2021 6.000.000 lei

Bugetul local Fonduri guvernamentale Fonduri europene C.J.

Medie

A.1.8 Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Gorban



Consiliul Local Gorban

2016-2017 4011704,31 lei

FEADR Măsura 125

Medie

A.1.9 Modernizare drumuri de acces la exploatații agricole în comuna Ion Neculce, Judetul Iași


Urmeaza a fi depus spre finanțare

Consiliul Local Ion Neculce

- - FEADR Măsura 4.3

Medie

A.1.10 Modernizare drumuri exploatare Agricola în comuna Prisăcani



Consiliul Local Prisăcani

2016-2021

2.000.000 euro

Fonduri europene

Urgent

A.1.11 Modernizare drumuri de exploatații agricole în comuna Ungheni



Consiliul Local Ungheni

2016-2017 1.000.000 Euro

Fonduri europene

Mare

A.1.12 Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă, forestieră în comuna Mironeasa


20 km Consiliul Local Mironeasa

2016-2021 45.000.000 lei

Guvernul României Fonduri europene

Medie

A.1.13 Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Ipatele



Consiliul Local Ipatele

2016-2021 1.210.654 EURO

PNDR 2014-2021

Medie


Nr. M/A





Prioritate

A.1.14 Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Gorban




2016-2017 4011704,31 lei

FEADR, masura 125

Mare

A.1.15 Amenajare drumuri de exploatație agricolă în comuna Holboca, jud. Iași



Consiliul Local Holboca

2016-2018

- MADR - AFIR - PNDR - 2014-2021 - măsura 4.3

Mare

A.1.16 Modernizarea prin asfaltare a drumurilor de exploatație agricolă in comuna Comarna


•drumul de exploatație DE Osoi-Chiperești, L = 1, 3 km; •drumul de exploatație DC 44 – DC 44 ( Mocani), L= 2 km; •drumul de exploatație DE Stânca- Comarna, L = 1,3 km

Consiliul Local Comarna

- - - Mare

DOMENIUL REZIDENȚIAL (LOCUINȚE, CLĂDIRI PUBLICE, SPAȚII VERZI, ȘANTIERE) – surse de suprafață

M2 Modificarea modului de încălzire a locuinţelor şi clădirilor publice prin înlocuirea etapizată a combustibililor fosili cu cei alternativi generalizarea utilizării gazului metan şi a energiei solare/eoliene.

A.2.1 Implementarea, în sistemele de încălzire a clădirilor publice, a aportului adus de energia solară

Înlocuirea lemnului pentru încălzirea locuinţelor şi a apei menajere va reduce emisiile atmosferice: PM10 >10% NOx> 0,5 %

Sistem implementat Consiliul Local Vânători

2014-2021 - Fonduri europene Fonduri guvernamentale

Medie


Nr. M/A





Prioritate

A.2.2 Instalare de panouri fotovoltaice în comuna Țuțora


Nr. panouri fotovoltaice

Consiliul Local Țuțora

2016-2022 500.000 EURO

Fonduri de stat sau europene

Mare

A.2.3 Producerea energiei electrice din conversia energiei solare în energie electrică – centrală fotovoltaică




2016-2021 26.573.831 mii lei

POSCCE AXA 4.2 FEDR

Medie

A.2.4 Construirea unui Parc Fotovoltaic în comuna Ceplenița, județul Iași



Consiliul Local Ceplenița

2016-2021 - Fonduri europene

Mare


Nr. M/A





Prioritate

M3 Realizarea,reabilitarea, extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, staţii de epurare A.3.1 Extindere rețea de

canalizare apă uzată menajeră în localitatea Țigănași, com. Țigănași, județ Iași

Reducerea emisiilor atmosferice generate de evacuările neconforme de ape uzate în diferiţi emisari

11344 m rețea canalizare

Consiliul Local Țigănași

2016-2018

5.280.046 lei

PNDR Mare

A.3.2 Realizarea rețelei de canalizare pentru ape menajere uzate în localitatea Mihail Kogalniceanu, com. Țigănași, județ Iași


15000 m rețea de canalizare

Consiliul Local Țigănași

2018-2021 8 000 000 lei

- Mare

A.3.3 Înființare rețea de canalizare ape uzate menajere în satul Sticlăria


Rețea de colectare și refulare ape uzate menajere;

Consiliul Local Scobinți

2017-2019 - FEADR Mare

A.3.4 Sistem de canalizare și epurarea apelor uzate – etapa II – canalizare Chișcăreni, Hânceni, extindere Iazu Nou, Șipote, Mitoc


Km rețea de canalizare

Consiliul Local Șipote

2014-2021 8 612 mii lei Fonduri europene

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.3.5 Extindere reţea canalizare în localitatea Miroslava, comuna Miroslava, Judeţul Iaşi




2016-2018 1.348,179 mii lei

Buget local Mare

A.3.6 Extindere reţea alimentare cu apă şi canalizare în Localitatea Balciu, comuna Miroslava, Judeţul Iaşi




2016-2018 785.390 mii lei

Buget local

Mare

A.3.7 Extindere reţea de canalizare şi executare de racorduri până la limita proprietăţilor




2014-2021

4.400.000 lei

Bugetul local Fonduri guvernamentale Fonduri europene Consiliul Județean

Mare

A.3.8 Înființare rețea de canalizare și stație de epurare în sat Hărmăneștii Noi


Km rețea canalizare Consiliul Local Hărmănești

2009-2017 304.365,51 PNDR 2014-2021

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.3.9 Canalizare şi stație de epurare a apelor uzate în satele Mirceşti şi Iugani


Km rețea canalizare Consiliul Local Mircești

2015-2016 7.980.000 lei

Fonduri europene

Mare

A.3.10 Extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în satele Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodica- prin masterplanul APAVITAL


20,5 km rețea alimentare apa 3,4 km retea canalizare

Consiliul Local Ceplenita si SC APAVITAL SA

În parteneriat cu APAVITAL, 2016-2017 2014-2021

3.004.716 lei

Fonduri europene

Mare

A.3.11 Înființare rețea de alimentare cu apă și canalizare în comuna Costuleni, jud. Iași


Km rețea canalizare Km rețea alimentare cu apă

Consiliul Local Roșcani

2016-2018 7.536.280 lei

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Mare

A.3.12 Extindere rețea de canalizare și tratarea apelor uzate în satele Ruginoasa, Dumbrăvița și Rediu din comuna Ruginoasa


Km rețea canalizare Consiliul Local Ruginoasa

2016-2017 7.799.232,0 lei

M.D.A.R.P. OUG 28/2013

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.3.13 Extindere rețea alimentare apa în comuna Bârnova


Km rețea de alimentare cu apă

Consiliul Local Bârnova

2014–2021 - Fonduri locale, judetene, guvernamentale (PNDL) si europene (PNDR)

Mare

A.3.14 Construirea unei stații de epurare a apelor uzate – finalizare 2018 în comuna Comarna



2015-2021 - - -


Nr. M/A





Prioritate

A.3.15 Construirea și extinderea sistemului de canalizare la nivelul întregii comune Comarna până în 2018




2015-2021 Rețea canalizare Osoi – 507.200 euro Rețea canalizare Stânca – 431.200 euro Rețea canalizare Comarna – 1.851.327 euro Rețea canalizare Curagău – 462.000 euro

PNDR 2014-2021

Mare

A.3.16 Extinderea rețelei de alimentare cu apă în toate localitățile comunei Comarna până în 2018


Km rețea de animentare cu apă


2015-2021 Rețea aducțiune apă Stânca - 691.000 euro Rețea aducțiune apă Comarna - 1.789. euro Rețea aducțiune apă Curagău - 691.000 euro

PNDR 2014-2021

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.3.17 Extindere canalizare în toate satele comunei Rediu, județul Iași



Consiliul Local Rediu

2014-2021 40 000 000 RON

-PNDR 2014-2021 -Buget local -Consiliul Judetean -Fonduri guvernamentale - Ministerul Dezvoltarii

Mare

M4 Reabilitarea termică a clădirilor publice şi a locuinţelor Indicator: >5% din blocurile de locuit reabilitate termic la nivelul judeţului până în 2021 >5% din clădirile publice reabilitate termic la nivelul judeţului până în 2021 Rezultat: Reducerea la nivelul județului a cantităților de emisii atmosferice prin scăderea consumurilor de combustibili utilizaţi Reduceri relative estimate la nivel județean: PM10 > 10% NOx > 0,5 % C6H6 > 5 %

A.4.1 Reabilitarea termică a cladirilor publice care nu sunt reabilitate încă în comuna Vânători

Reducerea emisiilor atmosferice prin scăderea consumurilor de energie termică şi indirect de combustibili fosili utilizaţi

Nr. cladiri reabilitate Consiliul Local Vânători

2016-2021 - Fonduri guvernamentale

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.4.2 Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe din municipiul Pașcani, inclusiv implementarea distribuței energiei termice pe orizontală


Proiectul prevede reabilitarea termică a clădirilor publice din municipiul Pașcani cu destinație de servicii sociale, educaționale Nr. clădiri reabilitate

Municipiul Pașcani

2015-2021 5.000.000 Euro

Bugetul de stat (MDRAP) POR 2014-2021 Bugetul local

Medie

A.4.3 Reabilitare clădiri publice din punct de vedere a eficienței energetice in comuna Aroneanu


Nr. de clădiri reabilitate

Consiliul Local Aroneanu

2014-2021

- -POR 2014 – 2021, Axa prioritară 3 -Buget local; -Parteneriate; -Alte posibile surse de finanțare.

Mare

M5 Realizare/modernizare parcuri şi spaţii publice urbane de agrement, identificare terenuri degradate pentru plantare perdele forestiere/împăduriri

A.5.1 Extinderea și modernizarea spațiilor verzi din municipiul Pașcani

Reducerea poluării atmosferice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă

3 parcuri, locuri de joacă pentru copii și locuri de relaxare pentru vârstnici

Municipiul Pașcani

2016-2017 500.000 Euro

Buget local Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.5.2 Reconstrucţie ecologică prin împădurirea perimetrelor de ameliorare Bărca, Cruceru, Horpaz, Uricani, Voroveşti- Recea, aparţinând Comunei Miroslava, Judeţul Iaşi

Reducerea disconfortului olfactiv provocat de emisiile atmosferice specifice

Suprafeţe împădurite Consiliul Local Miroslava

2016-2022 3.424.163 mii lei

MINISTERUL MEDIULUI A.F.M. I.T.R.S.V. SUCEAVA

Medie

M6 Realizare/extindere retea de distributie a gazelor naturale A.6.1 Realizare rețea de

distribuție a gazelor naturale în comuna Țuțora

Reducerea cantității de combustibil lemnos utilizat pentru încălzire și implicit reducerea emisiilor atmosferice astfel: PM10: >10%, NOx: >1%, C6H6: >5%

Km de conducte gaze


2016-2021 500.000 EURO

Fonduri de stat sau europene

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.6.2 Aducțiune gaz metan în comuna Victoria


Km de conducte gaze


2014-2021 13.200.000 lei


Mare

A.6.3 Extindere rețea de gaze naturale pentru consumul casnic în comuna Scobinți


Rețea distribuție pe 62,3 km


2009-2021 9 241 560 lei

- Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.6.4 Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale în municipiul Pașcani


Km conducte gaze Municipiul Pașcani

2015-2021 500.000 Euro

Fonduri proprii operator Bugetul local

Mare

A.6.5 Aducţiunea de gaz metan în comuna Victoria şi racordarea instituţiilor publice şi a locuitorilor la reţeaua de gaz metan.


Km conducte Consiliul Local Victoria

2014-2021 13.200.000 lei


Mare

A.6.6 Extindere rețea gaz în satul Băiceni

Reducerea emisiilor de carbon datorate arderii combustibililor solizi

500 m Consiliul Local Cucuteni

2016-2017 100.000 Euro

Buget local Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.6.7 Aducțiune gaz în satele din comuna Prisăcani


Km conducte gaz Consiliul Local Prisăcani

2016-2021 4.000.000 euro

Fonduri U.E. Mare

A.6.8 Aducțiunea gaze naturale și înființare rețea distribuție


Km conducte gaz Consiliul Local Mironeasa

2016-2021 45.000.000 lei


Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.6.9 Distribuție de gaze naturale in comuna Ceplenita


45,7 km Consiliul Local Ceplenița

2016-2021 - Fonduri europene

Medie

A.6.10 Înființare rețea distribuție gaze naturale în comuna Deleni, cu satele aparținătoare Maxut (fără șoseaua Națională), Deleni, Slobozia, Feredeni și Poiana


Km conducte gaz Consiliul Local Deleni

2012-2021 1.579.290 lei

Buget local Medie


Nr. M/A





Prioritate

A.6.11 Extindere rețea distribuție gaze naturale


Km conducte gaz Consiliul Local Ciohorăni

- 6000 lei Buget local Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.6.12 Alimentarea cu gaze naturale a comunei Aroneanu


Km conducte gaz Consiliul Local Aroneanu

2014-2021 - -Buget local; - Surse guvernamentale; -Constituire ADI cu Popricani, Victoria, Golăiești, Ungheni și Bosia; -Parteneriat public-privat cu furnizorii mari de utilități, gen E-on GN ș.a; -Alte posibile surse de finanțare.

Mare

A.6.13 Extindere rețea alimentare gaz in comuna Barnova


Km conducte gaz Consiliul Local Barnova

2014-2021 - Fonduri locale, judetene, guvernamentale (PNDL) si europene (PNDR)

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.6.14 Înființare rețea de distribuție a gazelor naturale catre populație și instituții publice în Comuna Comarna


Km conducte gaz Consiliul Local Comarna

2015-2021 - - Mare

A.6.15 Extindere rețea de gaz în satele Horlești și Tăutești, comuna Rediu, județul Iași


Km conducte gaz Consiliul Local Rediu

2014-2021 1 200 000 RON

-bugetul local, -fonduri guvernamentale

Mare

M7 Producerea/utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, etapizat şi iniţial pentru consumul instituțiilor publice și clădirilor de locuinţe Indicator: > 5% din iluminatul public devine ecologic la nivelul județului până în 2021


Nr. M/A





Prioritate

A.7.1 Modernizare rețea de iluminat public prin introducerea tehnologiei LED-urilor, a panourilor solare (pe zona parcurilor/spațiilor de agrement) și a unui sistem de management al consumului energetic in comuna Aroneanu

Reducerea poluării aerului prin iluminat public și nevoia reducerii cheltuielilor bugetare

Nr. panouri solare Consiliul Local Aroneanu

2014-2021 - -Buget local; - Surse guvernamentale; - Parteneriate public-private; - Alte posibile surse de finanțare.

Medie

A.7.2 Sprijinirea creării unei rețele public-private de furnizare agent termic prin amplasarea de panouri solare termice la nivel de gospodărie/ seră/ fermă/ clădiri și amplasarea unor centrale termice ce folosesc ca și combustibili peleți, biomasă și porumb in comuna Aroneanu

Scăderea consumului energetic şi a nevoii de utilizare a combustibililor fosili

Nr. panouri solare Consiliul Local Aroneanu

2014-2021 - -Parteneriat public-privat; -Buget local; -PNDR 2014-2021; -Alte posibile surse de finanțare.

Medie


Nr. M/A





Prioritate

A.7.3 Producere de energie electrică ”verde” prin plasarea pe terenuri improprii agriculturii a centralelor cu panouri fotovoltaice si a centralelor eoliene în zone cu vânturi dominante in comuna Aroneanu




2014-2021 - - Surse guvernamentale; - Parteneriate public-private; - Alte posibile surse de finanțare.

Medie

A.7.4 Extindere rețea alimentare cu energie electrică; extindere rețea iluminat public în comuna Bârnova


Km rețea de alimentare cu energie electrică

Conciliul Local Bârnova


Mare

A.7.5 Extindere rețea electrică în comuna Aroneanu




2014-2021 - -Buget local; - Parteneriat public-privat cu furnizorii mari de utilități, gen E-on EL ș.a; -Alte posibile surse de finanțare.

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.7.6 Extindere rețea alimentare cu energie electrică; extindere rețea iluminat public în comuna Bârnova





Mare

A.7.7 Extinderea rețelei electrice în comuna Comarna conform PUG actualizat in comuna Comarna




2015-2021 - - Mare

A.7.8 Modernizare rețea de iluminat public în toate satele comunei Rediu, județul Iași

Scăderea cantităților de combustibili fosili utilizate pentru generarea energiei electrice

Km rețea de iluminat public

Consiliul Local Rediu

2014-2021 -800 000 lămpi cu LEDpe structura actuală); -5 400 000 RON sistem independent energetic - stâlp cu panou solar și lampă LED

-PNDR 2014-2021 -GAL Regiunea Rediu- Prăjeni, bugetul local, -Consiliul Județean, -Fonduri guvernamentale, -Ministerul Dezvoltării

Mare


Nr. M/A





Prioritate

DOMENIUL TRANSPORT – surse de suprafață SUBDOMENIUL INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT – Surse de suprafață M8 Încurajarea utilizării bicicletelor, a mersului pe jos A.8.1 Crearea de piste

pentru bicicliști Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de piste pentru biciclete

Km piste pentru bicicliști

Consiliul Local Șipote

2014-2021 1972 mii lei Fonduri europene

Medie

A.8.2 Amenajarea de piste de biciclete în municipiul Pașcani

Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de piste pentru biciclete

15 km de piste de biciclete pe principalele artere de circulație și a minim 5 locuri de parcare pentru biciclete în principalele zone de interes

Municipiul Pașcani

2015-2017 750.000 Euro

POR 2014-2021 (A.P. nr. 3) Bugetul local

Medie

A.8.3 Realizarea de piste pentru biciclişti pe amplasament nou, cu o singură bandă, în comuna Miroslava, Jud. Iaşi


Km piste


2016-2017 1967, 564 mii lei

AFM Nr.regi. 100521/20.07.2011

Medie


Nr. M/A





Prioritate

A.8.4 Construirea de alei pietonale şi de piste pentru biciclişti


Km piste Km alei pietonale


2014-2021

4.400.000 lei


Medie

A.8.5 Amenajare piste pentru biciclisti


Km piste

Consiliul Local Ungheni

2017-2018 1.000.000 Euro

Fonduri europene

Medie

A.8.6 Pista pentru biciclisti Dancu - Holboca


Km piste Consiliul Local Holboca

2023 689.751 lei FE/ Buget local Medie


Nr. M/A





Prioritate

A.8.7 Pista pentru biciclisti DC20 Holboca - Rusenii Noi


Km piste Consiliul Local Holboca

2023 1.900.470 lei

FE/ Buget local Medie

M9 Reabilitare/modernizare infrastructură județeană de transport şi infrastructuri conexe A.9.1 Subaxa 1

Modernizare drum județean DJ 246: lim. jud. Vaslui, - Tufeștii de Sus – Scânteia – intersecție DJ 248 - Șcheia – Drăgușeni – Ipatele - Țibănești, km. 20+450 – 56+506.

Potenţial de reducere a traficului local şi aglomeraţiei prin realizarea unei reţele coerente de drumuri

Km de drumuri reabilitate/modernizate

CJ - CJ - DJADP Iași

2016-2021

67,272.278 mii lei

- Mare

A.9.2 Subaxa 2 Modernizare drum județean DJ 281C: intersecție DN 28A (Blăgești) – Hărmănești – Todirești – Coasta Măgurii – Cotnari – intersecție DN 28B (Cotnari), km. 0+000 – 25+053.



CJ - DJADP Iași

2016-2021 49,170.346 mii lei

- Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.9.3 Subaxa 3 Modernizare drum județean DJ 244D: lim. jud. Vaslui – Dolhești – Ciortești – Coropceni (intersecție DN 24) km. 25+500 – 32+800, km. 34+800 – 38+693.



CJ - DJADP Iași

2016-2021 16,728.264 mii lei

- Mare

A.9.4 Subaxa 4 4.1. Modernizare drum județean DJ 208N: Lespezi (intersecție DJ 208) – Vânători, km. 1+000 – 6+720.



CJ - DJADP Iași

2016-2021 12,812.947 mii lei

- Mare

A.9.5 Subaxa 4 4.2. Modernizare drum județean DJ 208F: Heci (intersecție DJ 208) – Tătăruși – Iorcani – lim. jud. Suceava, km. 0+000 – 12+462.



CJ - DJADP Iași

2016-2021 29,508.477 mii lei

- Mare

A.9.6 Subaxa 5 5.1. Modernizare drum județean DJ 280D: intersecție DN 28A (Ruginoasa) – Heleșteni, km. 0+000 – 6+464.



CJ - DJADP Iași

2016-2021 15,304.170 mii lei

- Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.9.7 Subaxa 5 5.2. Modernizare drum județean DJ 208G: Kogălniceni – Oboroceni – intersecție DJ 280D, km. 18+223 – 23+616.



CJ - DJADP Iași

2016-2021 9,519.594 mii lei

- Mare

A.9.8 Subaxa 5 5.3. Modernizare drum județean DJ 207M: intersecție DN 28 – A.I.Cuza, km. 0+000 – 6+178.



CJ - DJADP Iași

2016-2021 14,427.068 mii lei

- Mare

A.9.9 Subaxa 5 5.4. Modernizare drum județean DJ 201C: lim. jud. Neamț - Răchiteni – intersecție DN 28, km. 10+500 – 16+350.



CJ - DJADP Iași

2016-2021 12,421.088 mii lei

- Mare

A.9.10 Subaxa 6 6.1. Modernizare drum județean DJ 249E: DN 28 (Tomești) - Țuțora, km. 0+000 – 7+837.



CJ - DJADP Iași

2016-2021 13,868.840 mii lei

- Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.9.11 Subaxa 6 6.2. Modernizare drum județean DJ 249D: intersecție DJ 249E – Moreni – Prisecani – Grozești – intersecție DJ 244F, km. 2+300 – 30+969



CJ - DJADP Iași

2016-2021 59,804.881 mii lei

- Mare

A.9.12 Subaxa 7 7.1. Modernizare drum județean DJ 282D: Românești – Podu Iloaiei (intersecție DJ 281 km. 14+834) – Popești – Mădârjac, km. 6+057 – 14+834, km. 17+684 – 24+036, km. 25+036 – 38+828



CJ - DJADP Iași

2016-2021 62,554.773 mii lei

- Mare

A.9.13 Subaxa 8 8.1. Modernizare drum județean DJ 282B: intersecție DN 24C – Bivolari – Traian – Spineni – intersecție DJ 282F, km. 0+000 – 12+918



CJ - DJADP Iași

2016-2021 21,017.711 mii lei

- Mare

A.9.14 Subaxa 8 8.2. Modernizare drum județean DJ282F: DJ 282C – Andrieșeni, km. 0+000 – 12+898



CJ - DJADP Iași

2016-2021 26,014.107 mii lei

- Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.9.15

Modernizare drum județean DJ 248B: Budești – Hadâmbu, km.37+613 – 39+613



CJ – DJADP Iași

2016-2021 4,265.593 mii lei

- Mare

A.9.16

Modernizare drum județean DJ 280: Oțeleni – lim. jud. Neamț, km.18+094 – 20+378



CJ - DJADP Iași

2016-2021 3,332.104 mii lei

- Mare

A.9.17

Modernizare drum județean DJ248E: Alexești – Cuza Vodă, km.0+000 – 3+040



CJ - DJADP Iași

2016-2021 4,753.969 mii lei

- Mare

A.9.18

Modernizare drum județean DJ 249: Hermeziu – Vladomira, km.5+600 – 8+800;



CJ - DJADP Iași

2016-2021 8,675.693 mii lei

- Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.9.19

Modernizare drum județean DJ 281B: Borosoaia – Plugari (DJ 282B), km.18+268 – 25+272



CJ - DJADP Iași

2016-2021 15,329.519 mii lei

- Mare

A.9.20

Modernizare drum județean DJ 281B: Coarnele Caprei – Arama, km.10+770 – 12+593



CJ - DJADP Iași

2016-2021 2,960.830 mii lei

- Mare

A.9.21

Modernizare drum județean DJ 247A: DN 24 – Bârnova, km.2+418 – 7+893;



CJ - DJADP Iași

2016-2021 14,751.847 mii lei

- Mare

A.9.22

Modernizare drum județean DJ 208L: Pașcani – Brătești – Miroslovești, km.0+000 – 8+800:



CJ - DJADP Iași

2016-2021 16,519.059 mii lei

- Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.9.23

Modernizare drum județean DJ 281: Spinoasa – Belcești, km.10+804 – 12+074



CJ - DJADP Iași

2016-2021 2,598.959 mii lei

- Mare

A.9.24

Modernizare drum județean DJ 208O: Ciohorăni (DN 2) – Cozmești (DJ 208), km.2+612 – 9+441



CJ - DJADP Iași

2016-2021 13,226.035 mii lei

- Mare

A.9.25 Modernizare drum județean DJ 248A: intersecție DC 73 (Griești) lim. jud. Vaslui, km. 48+089 – 50+693;



CJ - DJADP Iași

2016-2021 4,153.172 mii lei

- Mare

A.9.26 Modernizare drum județean DJ 280B: Tg. Frumos – Cucuteni, km.2+614 – 11+802



CJ - DJADP Iași

2016-2021 17,787.652 mii lei

- Mare


Nr. M/A





Prioritate

M10 Reabilitarea și modernizarea infrastructurii locale de drumurilor satesti si comunale, alei pietonale, trotuare A.10.1 Modernizare drumuri

locale în comuna Scobinți

Realizarea unei reţele coerente de drumuri, scăderea emisiilor de poluanți specifici autoturismelor și drumurilor neasfaltate

6,3 km drumuri asfaltate, podețe, șanțuri betonate


2017-2018 7.011.540 lei

FEADR, bugetul local

Mare

A.10.2 Reabilitarea DC 121 Reducerea în intensitate a zgomotelor și a noxelor prin fluidizarea traficului auto

5 km Consiliul Local Cucuteni

2016-2018 1.000.000 Euro

MDRAP și buget local

Mare

A.10.3 Modernizare drumuri locale


Km drumuri modernizate


2015-2017 6.232.228,77 lei

OUG 28/2013 Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.10.4 Extinderea alee pietonală lângă DJ 249


Km Consiliul Local Prisăcani

2018-2021 300.000 lei Fonduri europene

Medie

A.10.5 Modernizare și asfaltare drumuri sătești


Km drumuri Consiliul Local Ungheni

2016-2018 1.000.000 euro

Fonduri europene

Mare

A.10.6 Dezvoltarea căilor de circulație pietonală (trotuare și pavare, alei și a drumurilor periferice)



2016-2021 1.000.000 Euro


Medie


Nr. M/A





Prioritate

A.10.7 Modernizare prin asfaltare drumuri sătești


Km drumuri Consiliul Local Tibănești

2016-2021 2.000.000 Euro

Buget de stat Mare

A.10.8 Modernizare prin asfaltare drum comunal Hilița – Covasna, în comuna Costuleni, jud. Iași


Km drumuri Consiliul Local Costuleni

2016-2021 3.334.720 lei

Buget local, buget de stat , fonduri europene

Mare

A.10.9 Reabilitare și modernizare drumuri comunale, sătești și vicinale în comuna Costuleni



2016-2021 7.004.000 lei

Fonduri europene

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.10.10

Modernizare drumuri de interes local în comuna Costuleni, jud. Iași



2016-2021

5.392.646 lei

Fonduri europene

Mare

A.10.11

Modernizare drumuri locale în comuna Costuleni, jud. Iași



2016-2021 5.906.000 lei

Fonduri guvernamentale

Mare

A.10.12

Modernizare drumuri locale în comuna Gorban


Km drumuri Consiliul Local Gorban

2015-2017 6.232.228,77 lei

OUG 28/2013 Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.10.13

Modernizare prin asfaltare drum comunal DC 122, sat Dumbrăvița în lungime de 2,9 km

Asigurarea unei circulații fluente a autovehicolelor, reducerea timpului de deplasare, reducerea consumului specific de carburanți și a emisiilor de gaze cu efect de seră

2,9 km Consiliul Local Ruginoasa

08.04.2016-07.04.2017

4.145.847,0 lei

M.D.A.R.P. OUG 28/2013

Mare

A.10.14

Modernizare prin asfaltare drum comunal 121C, sat Ruginoasa și Vascani , în lungime de 5,7 km



08.04.2016-07.04.2017

7.472.594,0 lei

M.D.A.R.P. OUG 28/2013

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.10.15

Modernizare prin asfaltare drumuri comunale, sat Ruginoasa și Rediu, în lungime de 5,4 km



08.04.2016 - 07.04.2017

7.678.194,0 lei

M.D.A.R.P. OUG 28/2013

Mare

A.10.16

Reabilitarea și modernizarea drumurilor


Km drumuri Consiliul Local Ciohorăni

2018 422.045 mii euro

FEADR, Masura 3.22

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.10.17

Modernizare prin betonare drumuri sătești în comuna Răducăneni


Km drumuri Consiliul Local Răducăneni

2016-2017

2423,893 mii lei

Buget local Mare

A.10.18

Modernizare/reabilitare drumuri de interes local


Km drumuri Consiliul Local Răducăneni

2016-2018 1.000.000 euro

Fonduri Guvern Mare

A.10.19

Reabilitare, modernizare drumuri sătești sat Al.I.Cuza, comuna Al.I.Cuza, județul Iași


Modernizare 4439,50 m drumuri sătești sat Al.I.Cuza

Consiliul Local Al. I. Cuza

- 6.365.490 lei

- Mare


Nr. M/A





Prioritate

A. 10.20

Modernizare străzi situate în intravilan sat Șcheia, comuna Al.I.Cuza, județul Iași


Modernizare 7592 m drumuri sătești

Consiliul Local Al. I. Cuza

- 12.279.838 lei

- Mare

A. 10.21

Modernizare drumuri de interes local în comuna Ion Neculce, județul Iași


Km drumuri Consiliul Local Ion Neculce

Urmeaza a fi depus spre finanțare

- FEADR masura 7.2

Mare

A. 10.22

Reabilitare prin asfaltare a drumurilor de interes local 6,3km.


6,3 km Consiliul Local Mircești

2017 Proiect depus spre aprobare

- Guvernul României

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A. 10.23

Reabilitare drumuri săteşti, 6,3 km


6,3 km Consiliul Local Mircești

2017 Proiect depus spre aprobare

- Guvernul României

Mare

A. 10.24

Asfalatre drumuri comunale, săteștsi și vicinale


Km drumuri Consiliul Local Prisăcani

2016-2021 4.000.000 euro

Extindere Urgent

A. 10.25

Modernizare prin betonare drumuri sătesti în comuna Răducăneni


Km drumuri Consiliul local Răducăneni

2016-2017 2423,893 mii lei

Buget local Mare


Nr. M/A





Prioritate

A. 10.26

Modernizare/reabilitare drumuri de interes local


Km drumuri Consiliul local Răducăneni

2016-2018 1.000.000 euro

Guvernul României

Mare

A. 10.27

Modernizare drumuri prin asfaltare în sat Erbiceni


4,5 km Consiliul Local Erbiceni

2015-2018 3.488.940 lei

MDRAP Mare

A. 10.28

Modernizare drumuri prin asfaltare în comuna Ipatele, județul Iași (DC 71)


Km drumuri Consiliul Local Ipatele

2015-2018 În implementare

4.757 .670,87 lei

PNDL Subprograrnul ”Modernizarea satului românesc"

Mare Stadiul fizic realizat de 23 %


Nr. M/A





Prioritate

A. 10.29

Modernizare drumuri prin asfaltare în comuna Ipatele, sat Alexești, județul Iași - DC 134A


Km drumuri Consiliul Local Ipatele

2015-2018 În implementare

5.138.901 ,24 lei

PNDL Subprograrnul ”Modernizarea satului românesc

Mare Stadiul fizic realizat de 12 %

A. 10.30

Modernizare drumuri sătești în comuna Bârnova, Județul Iași


4,5 km


2015-2018 4.931.638 lei

Buget local/Buget de stat MDRAP

Mare

A. 10.31

Modernizare drumuri de interes local în comuna Bârnova, Județul Iași


4,3 km Consiliul Local Bârnova

2016-2019 5.885.500 lei

Buget local/Buget de stat MDRAP

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A. 10.32

Modernnizare drumuri locale in CL Barnova, Judetul Iasi


6,14 km


2016-2019 5.407.851 lei

Buget local/Fonduri Europene

Mare

A. 10.33

Reabilitare și modernizare drumuri comunale și sătești – 30 km



2016-2021 45.000.000 lei


Mare

A. 10.34

Modernizarea drumul intravilan în lungime de 12 km


12 km Consiliul Local Fântânele

2016-2017 3.000.000 euro

Guvernul României

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A. 10.35

Modernizare prin asfaltare drumuri de interes local în comuna Miroslava, judeţul Iaşi


Km drumuri Consiliul Local

Miroslava

2015-2017 10.993,17 mii lei

H.G. 577/97 Mare

A. 10.36

Modernizare drumuri străzi şi drumuri locale în satele din comuna Miroslava, Judeţul Iaşi



Miroslava

2015-2017 56.547,706 mii lei

ACORD CADRU

Mare

A. 10.37

Modernizare drum comunal DC28 în comuna Miroslava, Judeţul Iaşi



Miroslava

2015-2017 7.041,79 mii lei

H.G. 577/97 Mare


Nr. M/A





Prioritate

A. 10.38

Modernizare drumuri de interes local în comuna Miroslava, Judeţul Iaşi



Miroslava

2015-2017 7.184.522 mii lei

PNDR Submăsura 7.2

Mare

A. 10.39

Modernizarea şi reabilitarea drumurilor de interes local


Km drumuri Consiliul Local Victoria

2014-2021 6.600.000 lei


Mare

A. 10.40

Modernizare drum DC 1 Icuşeni Vale – Icuşeni Deal – Dorobanţ



2014-2021 6.600.000 lei


Mare


Nr. M/A





Prioritate

A. 10.41

Modernizare DJ Sculeni – Frăsuleni – Şendreni



2014-2021 8.800.000 lei


Mare

A. 10.42

Modernizare drumuri de interes local în comuna Cepleniţa, judeţul Iaşi


44.861 mp Consiliul Local Ceplenița

2016-2021 5.546.030 lei

Fonduri europene –A.F.I.R.

Semnat contractul

de finantare

A. 10.43

Modernizare drumuri de interes local în comuna Cepleniţa, judeţul Iaşi


4.937 m Consiliul Local Ceplenița

2016-2019 5.311.138 lei

Fonduri guvernamentale –P.N.D.L..

Semnat contractul

de finanțare


Nr. M/A





Prioritate

A. 10.44

Modernizare drumuri de interes local în comuna Gropnița, județul Iași


5,163 km Consiliul Local Gropnița

- 447 700 lei - Mare

A. 10.45

Modernizare drumuri sătești în comuna Gropnița, județul Iași


5,695 km Consiliul Local Gropnița

- 3 672 944 lei

- În stadiul de execuție

A.10.46

Modernizarea drumuri în Comuna Aroneanu


Km drumuri Consiliul Local Aroneanu

2015-2023 8.480.000,00 euro

Fonduri europene nerambursabile, fonduri guvernamentale, fonduri locale

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.10.47

Modernizarea și întreținerea șanțurilor și rigolelor pentru colectarea apelor pluviale in comuna Comarna

Reducerea emisiilor de pulberi atmosferice

Km drumuri Consiliul Local Comarna

2015-2021 - - Medie

A.10.48

Amenajarea malurilor râurilor pentru prevenirea colmatării și întreținerea digurilor existente în comuna Comarna

Reducerea emisiilor de pulberi atmosferice

Suprafață amenajată Consiliul Local Comarna

2015-2021 - - Medie

A.10.49

Modernizare străzi în satele Dancu și Holboca, com. Holboca, jud. Iași


Km străzi Consiliul Local Holboca

2015-2016 5.688.880 lei

MDRAP - PNDL - OG 28/2013

Mare

A.10.50

Amenajare străzi și drumuri de interes local în comuna Holboca


Km străzi și drumuri amenajate

Conciliul Local Holboca

2023 4.517.714 lei

PNDR, MD-CNI, CJ, buget local

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.10.51

Modernizare străzi Holboca


Km străzi modernizate


2030 11.650.014 lei

FE/ Buget CJ Iasi

Mare

A.10.52

Construire poduri și podețe în comuna Holboca

Îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor

Poduri construite Consiliul Local Holboca

2016-2018 450.000 lei MDRAP – OG 28/2013 – RESURSE PROPRII

Mare

A.10.53

Asfaltare drumuri în comuna Bârnova


Km drumuri asfaltate Consiliul Local Bârnova

2014-2021 - Fonduri locale, judetene,

guvernamentale (PNDL) si europene (PNDR)

Mare

A.10.54

Întreținere, modernizare drumuri în comuna Bârnova


Km drumuri modernizate

Consiliul Local

Bârnova

2014-2021 - Fonduri locale, judetene,

guvernamentale (PNDL) si europene (PNDR)

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.10.55 Modernizarea prin

asfaltare a unor drumuri sătești din în comuna Comarna


*Satul Osoi : strada Gardu Țărnii, L = 2 km; drumul sătesc

Osoi-Chiperești, L= 0,700 km);

*Satul Stânca : strada Șoseaua

Veche, L = 3,2 km; drumul sătesc Stânca –Comarna, L=0,500

km); *Satul Comarna:

strada Tineretului ( Pârâul Țiganului), L

= 1, 4 km; strada Broșteni, L = 1, 2

km; DC 44 – DC 44 ( Mocani), L = 0,500

km;

Consiliul Local

Comarna

2015-2021 - - Mare

A.10.56

Modernizarea prin asfaltare a drumului comunal DC 48 pe o lungime de 4,5 km in comuna Comarna


4,5 km Consiliul Local

Comarna

2015-2021 - - Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.10.57

Modernizarea drumurilor comunale din comuna Rediu, județul Iași


7.1 km Consiliul Local Rediu

2014-2021 7 300 000 RON

-PNDR 2014-2021, -bugetul local, -Consiliul Județean, -Fonduri guvernamentale, -Ministerul Dezvoltării

Mare

A.10.58

Modernizarea drumurilor sătești din comuna Rediu, județul Iași


55 km Consiliul Local Rediu

2014-2021 11 425 000 RON


Mare

A.10.59

Modernizarea drumurilor de exploatare din comuna Rediu, județul Iași



2014-2021 9 700 000 RON

PNDR 2014-2021

Mare


Nr. M/A





Prioritate

A.10.60

Modernizarea drumurilor din comuna Rediu, județul Iași cu rigole de scurgere a apei pluviale și cu poduri și podețe



2014-2021 3 250 222 RON


Mare

M11 Amenajare variante ocolitoare pentru devierea tranzitării principalelor oraşe Indicator: Scăderea cu >5% a tranzitului auto în zonele rezidențiale ale principalelor orașe din județ. Rezultat: Reducerea estimată a emisiilor poluante rezultate din trafic în zonele rezidenţiale, astfel: NO2: 5-10% CO:1-3% Pb:10-20%


Nr. M/A





Prioritate

A.11.1 Amenajarea unor drumuri laterale cu variante ocolitoare a mijloacelor de transport greu și hipo – 10 km

Evitarea aglomerării traficului rutier și păstrarea stării drumurilor


2016-2021 30.000.000 Guvernul României Fonduri europene

Mare

M12 Realizarea parcărilor auto la periferia oraşelor/municipiilor, impunerea unor restricţii de acces auto şi a unor taxe de parcare în zonele centrale, încurajarea accesului pietonal şi/sau cu bicicleta în aceste zone Indicator: Scăderea cu >5% a traficului auto în zonele rezidențiale centrale ale principalelor orașe din județ. Rezultat: Reducerea estimată a emisiilor poluante rezultate din trafic în zonele rezidenţiale centrale, astfel: NO2: 5-10% CO:1-3% Pb:10-20%


Nr. M/A





Prioritate

M.12.1 B+R: Rond Dancu Reducerea emisiilor poluante rezultate din trafic în zonele rezidenţiale centrale


2023 11.518 lei POR 2014- 2021 Axa 4.1

Mare

DOMENIUL PROMOVARE, CONȘTIENTIZARE, INOFRMARE M13 Campanii de conştientizare a populaţiei cu privire la efectele poluării atmosferice, sursele majore de poluare şi ploluanţii specifici, măsurile

propuse pentru menţinerea calităţii aerului A.13.1 Campanii de

conștientizare Conştientizarea populaţiei potenţial afectată de poluanţii atmosferici

Nr. de campanii desfăşurate, nr. de persoane informate


2016-2021 20.000 lei Fonduri de stat sau europene

Medie

Legenda:

M-Măsura; A-Acțiunea

APM-Agenţia pentru Protecţia Mediului

GNM-Garda Naţională de Mediu

IJSU-Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

OSPA-Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice

APIA-Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

AFM-Administraţia Fondului pentru Mediu

PNDR – Programul Național de dezvoltare Rurală

AFIR - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale


ANEXA 2 – Hărţi

Figura 1 Harta localizării județului Iași


Figura 2 Harta altitudinală la nivelul județului Iași


Figura 3 Harta unităților de relief din județul Iași


Figura 4 Harta localizării stațiilor de monitorizare a calității aerului la nivelul judeţului Iaşi


Figura 5 Harta reţelei de drumuri la nivelul judeţului Iaşi


Figura 6 Harta celor mai importante surse punctiforme (staţionare) aflate în vecinătatea județului Iași


Figura 7 Harta tipurilor de surse de degradare a calității aerului la nivelul judeţului Iaşi


Figura 8 Harta temperaturilor medii lunare multianuale pe cele 12 luni ale anului


Max:23.2


Figura 9 Harta precipitațiilor medii lunare multianuale pe cele 12 luni ale anului


Mai


Figura 10 Harta distribuţiei emisiilor de PM10 provenite din surse staţionare la nivelul județului Iași


Figura 11 Harta distribuţiei emisiilor de PM2,5 provenite din surse staţionare la nivelul județului Iași


Figura 12 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din surse staţionare la nivelul județului Iași


Figura 13 Harta distribuţiei emisiilor de NH3 provenite din surse staţionare la nivelul județului Iași


Figura 14 Harta distribuţiei emisiilor de Pb provenite din surse staţionare la nivelul municipiului Iași


Figura 15 Harta distribuţiei emisiilor de As provenite din surse staţionare la nivelul municipiului Iași


Figura 16 Harta distribuţiei emisiilor de Cd provenite din surse staţionare la nivelul municipiului Iași


Figura 17 Harta distribuţiei emisiilor de Ni provenite din surse staţionare la nivelul municipiului Iași


Figura 18 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din trafic la nivelul celor mai importante intersecţii din municipiul Iași


Figura 19 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din surse mobile la nivelul localității Bosia


Figura 20 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din surse mobile la nivelul localității Miroslovești


Figura 21 Harta distribuţiei emisiilor de PM10 provenite din arderea gazelor în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași


Figura 22 Harta distribuţiei emisiilor de PM2.5 provenite din arderea gazelor în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași


Figura 23 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din arderea gazelor în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași


Figura 24 Harta distribuţiei emisiilor de SOx provenite din arderea gazelor în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași


Figura 25 Harta distribuţiei emisiilor de CO provenite din arderea gazelor în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași


Figura 26 Harta distribuţiei emisiilor de PM10 provenite din arderea lemnului în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași


Figura 27 Harta distribuţiei emisiilor de PM2,5 provenite din arderea lemnului în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași


Figura 28 Harta distribuţiei emisiilor de SOx provenite din arderea lemnului în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași


Figura 29 Harta distribuţiei emisiilor de SO2 provenite din arderea lemnului în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași


Figura 30 Harta distribuţiei emisiilor de CO provenite din arderea lemnului în surse rezidenţiale la nivelul județului Iași


Figura 31 Harta distribuţiei emisiilor de PM10 provenite din utilizarea îngrăşămintelor pe terenurile agricole la nivelul judeţului Iași


Figura 32 Harta distribuţiei emisiilor de PM2,5 provenite din utilizarea îngrăşămintelor pe terenurile agricole la nivelul judeţului Iași


Figura 33 Harta distribuţiei emisiilor de NOx provenite din utilizarea îngrăşămintelor pe terenurile agricole la nivelul judeţului Iași


Figura 34 Harta distribuţiei emisiilor de NH3 provenite din utilizarea îngrăşămintelor pe terenurile agricole la nivelul judeţului Iași


ANEXA 3

Instalații importante privind impactul asupra calității aerului, la nivel regional

Nr. crt Denumire operator Amplasament

Activitatea principală conform

Anexei I a Directivei IPPC

Descriere activitate

1.

SC Thermoenergy Group SA (fosta SC CET SA) Bacau

jud. Bacau, Bacau, Str. Chimiei nr. 6,

1.1

Arderea combustibililor în instalaţii cu o putere

termică nominală totală egală sau mai

mare de 50 MW

2.

SC CET SA Bacau jud. Bacau, Bacau, Str.Letea, nr.28

1.1



mare de 50 MW

3.

SC Termoelectrica SA, Sucursala Electrocentrale Borzesti

Jud. Bacau, Onesti, Str.Uzinei nr.1

1.1



mare de 50 MW

4.

SC Modern Calor SA (fosta SC Termica S.A. Botoşani)

jud. Botosani, Botosani, Str . Pacea nr. 43

1.1



mare de 50 MW






5.

SC Termica SA Suceava jud. Suceava, Suceava, str. Energeticianului, nr.1

1.1



mare de 50 MW

6.

SC Termica SA Suceava CT2 jud. Suceava, Suceava, Calea Unirii nr. 24

1.1



mare de 50 MW

7.

SC Egger Romania SRL jud. Suceava, Radauti, str. Austriei, nr.2

1.1, 6.1c



mare de 50 MW; Producerea în instalaţii

industriale

8.

SC Egger Energia SRL Radauti jud. Suceava, Radauti, str. Austriei, nr.2

1.1



mare de 50 MW;

9.

SC Termica Vaslui SA jud. Vaslui, Vaslui, str. Podul Inalt, nr. 3

1.1








mare de 50 MW;

10.

SC Arcelormittal Tubular Products Roman SA jud. Neamt, loc. Cordun, Soseaua Roman -Iasi, km 333

2.3a

Prelucrarea metalelor feroase:

a) exploatarea laminoarelor la cald cu o capacitate de peste 20 de tone de oţel brut

pe oră

11.

SC Subex SA jud. Bacau, Bacau, Str.Milcov, nr.3-5

2.6

Producţia şi prelucrarea metalelor

Tratarea de suprafaţă a metalelor sau a

materialelor plastice prin procese

electrolitice sau

chimice în care volumul cuvelor de

tratare este mai mare de 30 mc

12.

SC Aerostar SA jud. Bacau, Bacau, Str.Condorilor, nr.9

2.6

Producţia şi prelucrarea metalelor

Tratarea de suprafaţă a metalelor sau a

materialelor plastice prin procese

electrolitice sau






chimice în care volumul cuvelor de

tratare este mai mare de 30 mc

13.

SC Carpat Cement Holding S.A Bucuresti jud. Neamt, Bicaz, Str. Piatra Corbului, nr. 80

3.1a

Industria mineralelor

3.1. Producerea cimentului, varului şi

oxidului de magneziu:

a) producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu

o capacitate de producţie de

peste 500 de tone pe zi sau în alte cuptoare

cu o capacitate de producţie de peste 50

de tone pe

zi

14. SC Metalbac&Farbe SA

jud.Bacau, com. Magura, DN 11 km 10

4.1 Producerea

compuşilor chimici organici

15. SC Energy Bio Chemecals SA

jud. Bacau, Onesti, Str.Industriilor nr.1

4.1 Producerea







16. SC Biodiesel SRL Comanesti

jud. Bacau, Comanesti, str. Moldovei, nr. 2

4.1 Producerea


17. SC Romdas SRL Botosani

jud. Botosani, com. Rachiti, loc. Rachiti

4.1 Producerea


18. SC Cyprinus SRL (fost SC Mary Com Impex SRL Botosani)

jud. Botosani, com. Rachiti

4.1 Producerea


19.

SC Helixis Prod SRL

jud. Neamt, sat podoleni, com. Podoleni, str. Alexandru Podoleanu nr. 905

4.1 Producerea


20. SC Maelvi Comimpex SRL

jud. Neamt, com. Dumbrava Rosie, Str. Dumbravei, nr. 21

4.1 Producerea


21. SC Koeber SRL

jud. Neamt, loc. Turturestii, com. Girov

4.1 Producerea


22. SC Petrotub Izoterm SA

jud. Neamt, Roman, str. Colectorului nr. 1

4.1 Producerea


23. SC Bordianu SRL

jud. Suceava, Suceava, str. Gheorghe Doja, nr. 217

4.1 Producerea







24. SC Biodiesel Bioetanol SRL Radauti jud.Suceava, com Dornesti 4.1

Producerea compuşilor chimici

organici

25. SC Egger Tehnologia SRL Radauti

jud. Suceava, str. Austriei nr.2, loc. Radauti

4.1 Producerea


26. SC Stemar SRL

jud. Vaslui, Vaslui, str. Garii, nr. 2

4.1 Producerea


27. SC Ulerom SA

jud. Vaslui, Vaslui, str. Podul Inalt, nr. 2

4.1 Producerea


28. SC Black Bitumen Factory SRL (fosta SC Hitrom Bit SRL)

jud. Vaslui, Vaslui, str. Metalurgiei, nr. 1

4.1a, 5.1 Producerea


29. SC Flomopol SRL

jud. Vaslui, Vaslui, str. Fabricii, nr. 4

4.1 Producerea


30. SC Chimcomplex SA

jud. Bacau, Onesti, str. Industriilor, nr. 3

4.2 Producerea

compuşilor chimici anorganic

31. SC Ga-Pro-Co Chemicals SRL

jud. Neamţ, Săvineşti, str. Uzinei, nr. 2

4.2 Producerea

compuşilor chimici anorganic

32. SC Amurco SRL jud. Bacau, Str.chimiei nr.1 4.3 Producerea de îngrăşăminte pe bază






de fosfor, azot sau potasiu - îngrăşăminte

simple sau

complexe

33.

SC Tiseco SRL jud. Bacau, Bacau, str.Chimiei nr.1

5.1

Eliminarea sau valorificarea deşeurilor

periculoase, cu o capacitate de peste 10

tone pe zi

34.

SC Interforce SRL jud. Bacau, Moinesti, Zona Compresoare

5.1



tone pe zi

35.

SC Avand SRL jud. Iasi, Iasi, str. Trei Fintini

5.1



tone pe zi

36.

SC Mihoc Oil SRL jud. Neamt, loc. Pipirig, com. Pipirig

5.1b



tone pe zi

37. SC Mondeco SRL

jud. Suceava, Suceava, Calea Unirii, nr. 22

5.1 Eliminarea sau

valorificarea deşeurilor periculoase, cu o






capacitate de peste 10 tone pe zi

38. Depozit de Deseuri

jud. Bacau, Bacau, str. Chimiei, f.n.

5.4 Depozitele de deşeuri

39. Depozit eciologic Piatra Neamt

jud. Neamt, Piatra Neamt, str. General N. Dascalescu


40. SC Rulmenti SA Barlad

jud. Vaslui, mun. Barlad, str. Republicii, nr. 320


41.

SC Petrocart SA jud. Neamt, B-dul Decebal, nr. 171, Piatra Neamt

6.1b

Producerea în instalaţii industriale de hârtie

sau carton, cu o capacitate de

producţie de peste 20 de tone pe zi

42.

SC Ambro SA Suceava jud. Suceava, Suceava, Calea Unirii, nr. 24

6.1b

Producerea în instalaţii industriale de hârtie

sau carton, cu o capacitate de

producţie de peste 20 de tone pe zi

43.

SC Carreman Romania SRL jud. Botosani, Botosani,Calea Nationala nr.4

6.2

Pretratarea (operaţiuni de tip spălare, înălbire,

mercerizare) sau vopsirea fibrelor textile






ori a textilelor, cu capacitatea de tratare de peste 10 tone pe zi

44.

SC Iasitex SA jud. Iasi, Iasi str. Primaverii nr.2

6.2




45.

SC Rifil SA jud. Neamt, com. Savinești, str. Uzinei, nr. 2

6.2




46.

SC Vastex SA jud. Vaslui, mun. Vaslui, str. Stefan cel Mare, nr.273

6.2




47. SC Agricola International SA

jud. Bacau, Bacau, Calea Moldovei nr.230

6.4a Exploatarea

abatoarelor cu o capacitate de






producţie de peste 50 de tone carcase pe zi

48.

SC Doly-Com SRL Botosani jud. Botosani, loc. Roma, com. Roma

6.4a

Exploatarea abatoarelor cu o

capacitate de producţie de peste 50 de tone carcase pe zi

49.

SC Safir SRL Valeni jud. Vaslui, Vaslui, str.Podul Inalt nr.6

6.4a

Exploatarea abatoarelor cu o

capacitate de producţie de peste 50 de tone carcase pe zi

50.

SC Safir SRL Valeni jud. Vaslui, loc. Chitcani, com. Costesti

6.5

Eliminarea sau reciclarea

subproduselor de origine animală care

nu sunt destinate

consumului uman

51.

SC Vanbet SA (fosta SC Avicom SA) jud. Vaslui, com. Muntenii de Jos, str. Poligon nr.1

6.5

Eliminarea sau reciclarea

subproduselor de origine animală care

nu sunt destinate

consumului uman

52. SC Agricola International SA Platoul avicol Garleni jud. Bacau, com. Garleni 6.6a

Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacităţi






de peste 40.000 de locuri pentru păsări de

curte

53.

SC Agricola International SA Platoul avicol Gheraesti

jud. Bacau, Bacau, Calea Moldovei nr. 95

6.6a

Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacităţi de peste 40.000 de

locuri pentru păsări de curte

54.

SC Agricola International SA Platoul avicol Brad jud.Bacau, com. Beresti Bistrita, sat Brad

6.6a



55.

SC Agricola International SA Ferma 4 Lilieci jud. Bacau, sat Lilieci, com. Hemeius

6.6a



56.

SC Agricola International SA Ferma nr.10 Hemeius jud.Bacau, com.Hemeius, sat Hemeius

6.6a








57.

SC Agricola International SA Ferma nr.5 Serbanesti

jud.Bacau, com.Letea Veche, sat Holt

6.6a



58.

SC Agricola International SA Platoul avicol Aviasan jud.Bacau, com. Margineni, sat Margineni

6.6a



59.

SC Agricola International SA Ferma 15 Racova jud.Bacau, com. Racova 6.6a



60.

SC Agricola International SA Ferma 17 Racova jud. Bacau, com. Racova 6.6a



61. SC Agricola International SA Ferma 13 Racova jud.Bacau, com. Racova 6.6a








62.

SC Agricola International SA Platoul avicol Racova Ferma 14

jud.Bacau, com. Racova 6.6a



63.

SC Agricola International SA Ferma 16 Racova jud. Bacau, com. Racova 6.6a



64.

SC Agricola International SA Ferma 23 Serbanesti jud. Bacau, com. Letea Veche, loc.Holt

6.6a



65.

SC Zootehnic Invest SRL jud.Bacau, com. Parincea 6.6a



66. SC Arcom International Company SRL (fosta SC Euro Business SRL)

jud. Botosani, loc. Leorda 6.6a Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacităţi







curte

67.

SC Arcom International Company SRL (fosta SC Euro Business SRL)

jud. Botosani, com. Cucorani 6.6a



68.

SC Vetex Farm SRL Bucecea jud. Botosani, loc. Bucecea 6.6a



69.

SC Agroem Impex SRL jud. Botosani, com. Mihai Eminescu, loc. Cucorani 6.6a



70.

SC Alfa Prod SRL jud. Botosani, com. Mihai Eminescu, loc. Catamarasti Deal

6.6a








71.

SC Practic Comert Strugaru SRL jud. Botosani, com. Rachiti, loc. Rachiti 6.6a



72.

SC Ela General Com SRL Rachiti jud. Botosani, com. Rachiti, loc. Rachiti 6.6a



73.

SC Avicola Neamt SRL jud. Neamt, com. Cordun, sat Simionesti

6.6a



74.

SC Rom Trading Company SRL jud. Neamt, com. Girov, sat Doina

6.6a



75. SC Vanbet SRL (fosta SC Agrimon SRL)

jud. Vaslui, com. Muntenii de Jos, sat Muntenii de Jos

6.6a Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacităţi de peste 40.000 de







76.

SC Sagem SRL Rosiesti (fost SC SAFIR SRL Valeni)

jud. Vaslui, com. Rosiesti, sat Gara Rosiesti

6.6a



77.

SC Safir SRL Valeni jud. Vaslui, com. Miclesti 6.6a



78.

SC Inter Agroaliment SRL jud. Vaslui, com. Zorleni, loc. Simila

6.6a



79.

SC Vanbet SRL jud. Vaslui, com. Banca, loc. Salcioara

6.6a



80. SC Vanbet SRL jud.Vaslui, loc. Gara Banca 6.6a

Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacităţi







curte

81.

SC Vanbet SRL jud Vaslui, loc. Laza, com. Laza

6.6a



82.

SC Morandi - Com SRL jud. Vaslui, com. Lipovat 6.6a



83.

SC Morandi -Com SRL jud. Vaslui, com. Balteni, sat Balteni

6.6a



84.

SC A& A Farms SRL Bogesti jud. Vaslui, com.Pogana, sat. Bogesti

6.6a








85.

SC Pui - Prod UD SRL fosta SC Agrivas SRL Vaslui

jud. Vaslui, com. Lipovat 6.6a



86.

SC Rosavis Prod SRL Rosiesti jud. Vaslui, com. Rosiesti, sat Rosiesti Gara

6.6a



87.

SC Suinprod Siret SRL - Ferma Cleja jud.Bacau, loc.Cleja, comuna Cleja

6.6b


locuri pentru porci de producţie (peste 30

kg)

88.

SC Suinprod Siret SRL - Ferma Ardeoani jud.Bacau,com.Ardeoani, sat Leontinesti

6.6b



kg)

89. SC Suinprod Siret SRL - Ferma Gh.Doja

jud.Bacau, loc. Gh.Doja, com.Racaciuni

6.6b Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacităţi






de peste 2.000 de locuri pentru porci de producţie (peste 30

kg)

90.

SC Suinbac SRL jud.Bacau, loc. Gh.Doja, com.Racaciuni

6.6b



kg)

91.

SC Agrosuind Com SRL jud. Neamt, loc. Basta, com. Secuieni

6.6b



kg)

92.

SC Zoosab SA jud. Neamt, Com. Săbăoani, E85, KM 341

6.6b



kg)

93. SC Suinprod SA jud. Neamt, com. Sabaoani 6.6b








kg)

94.

SC Tagro Grup SRL jud.Suceava, loc.Veresti 6.6b



kg)

95.

SC Wolf Valley SRL jud. Vaslui, oras Negresti 6.6b



kg)


ANEXA 4

Lista celor mai importante surse staționare de emisii atmosferice, relevante pentru indicatorii NOx, SO2, PM10, PM 2.5, Pb, CO şi C6H6, la nivelul judeţului Iaşi

Nr. Crt.

Nume Localizare Activitatea desfășurată Capacitate

1. S.C. FERMA ROBERT SRL

Com. Coarnele Caprei 6.6b Creșterea și îngrășarea porcilor

7200 capete/an

2. S.C. AVITOP SA Com. Ion Neculce, Localitatea Razboieni

6.4a Abatorizare păsări 67t/zi

3. SC Avi – Top SA – Ferma Razboieni

jud. Iasi, com. Ion Neculce, loc. Razboieni

6.6a Creșterea păsărilor >40000 locuri pasari

4. SC Avi – Top SA Iasi – Ferma Tg. Frumos

jud. Iasi, Oras Tg. Frumos 6.6a Creșterea păsărilor >40000 locuri pasari

5. SC Avi – Top SA Iasi – Ferma Miroslava

jud. Iasi, sos. Iasi-Tg. Frumos, km. 10


6. SC Avi – Top SA Iasi Ferma Spinoasa

jud. Iasi, com. Erbiceni, loc. Spinoasa


7. S.C. DALKIA TERMO SA CET Iași 1

Mun. Iasi, str. Calea Chisinaului, nr.25

1.1 Producere energie electrică și termică sub forma de abur și apă

fierbinte

514 MW/h

8. S.C. DEMECO SRL BACAU

Sat Vladiceni, Com. Tomesti, str. Trei Fintini

Gestionarea, eliminarea și valorificarea deșeurilor

periculoase și nepericuloase

15t/zi

9. S.C. DALKIA TERMO IASI SA CET II Iași

Sat Holboca, com. Holboca 1.1 Producere energie electrică și termică sub forma de abur și apă

fierbinte

100 MW/h


Nr. Crt.


10. S.C. AVICOLA IASI SA

Ferma nr.10, Targu Frumos 6.6a Creșterea păsărilor 1944000 capete/an

11. SC Avicola SA Iasi – Ferma Razboieni



12. SC. CERAMICA SA Mun. Iași, Str. Calea Chișinăului, Nr. 176,

3.5 Instalații pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere

1050 t/zi

13. S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES

COMPANY SA

Com. Miroslava 4.1 Producerea compuşilor chimici organici

14. SC Co Prod Sor SRL jud. Iasi, Oteleni, com. Oteleni 4.1 Producerea compuşilor chimici organici

15. SC Romwatt Distributie SRL

jud. Iasi, Harmanestii Vechi, com. Harmanesti

4.1 Producerea compuşilor chimici organici

16. SC Antibiotice SA jud. Iasi, Iasi, str. Valea Lupului, nr.1

4.5 Fabricarea produselor farmaceutice, 119artare119119 a

produselor intermediare

17. SC Avand SRL jud. Iasi, Iasi, str. Trei Fintini 5.1 Eliminarea sau valorificarea deşeurilor periculoase, cu o

capacitate de peste 10 tone pe zi

>10 tone pe zi

18. Depozit ecologic Municipiul Iasi

jud. Iaşi, com. Ţuţora 5.4 Depozitare de deşeuri >10 tone pe zi

19. SC Iasitex SA jud. Iasi, Iasi str. Primaverii nr.2 6.2Producerea în instalaţii 119artare119119l

>10 tone pe zi


Nr. Crt.


20. SC Arcom International Company SRL

jud. Iasi, com.Tomesti, loc. Tomesti


21. SC Makler Plus SRL jud. Iasi, com. Bivolari, loc. Bivolari

6.6a Creșterea păsărilor >40000 locuri păsări

22. SC Pig Farm SRL jud. Iasi, com. Coarnele Caprei 6.6b Creșterea și îngrășarea porcilor

>2.000 de locuri pentru porci de producţie

(peste 30 kg)

23. SC Suinprod SA – Ferma Razboieni

jud. Iasi, loc. Razboieni, com. I. Neculce

6.6b Creșterea și îngrășarea porcilor

>2.000 de locuri pentru porci de producţie

(peste 30 kg)

24. SC FERMADOR SRL Iași, sos Bucium nr 30-32 6.6a Creștere păsări >40000 locuri pasari

25. SC TECHNOSTEEL LBR SRL

Iași, Calea Chișinăului, 123 Producția și prelucrarea metalelor >2 t otel brut/ora

26. SC VITA PROD IMPEX Vlădeni

Comuna Vlădeni, sat Vlădeni, jud. Iasi


27. SC LATINI COM SRL Satu Nou, com Belcești 6.6b Fermă porci 30000 capete/an

28. SC ROM TRADING COMPANY SRL

jud. Iaşi, Pd. Iloaiei 6.4a Abatorizare păsări >40000 locuri pasari


jud.Iasi, Oras Pod. Iloaiei, str. Henci

6.6a Creştere păsări >40000 locuri pasari

30. SC Fortus SA Iasi jud. Iasi, Iasi, B-dul. Poitiers, nr.10

2.4 Exploatare de turnătorii de metale feroase cu o capacitate de

producţie de peste 20 de

>20 t/zi


Nr. Crt.


tone pe zi

31. SC Eurocasting SA (fost SC Asam SA)

jud. Iasi, Iasi, Str. A. Vlaicu, nr.77

2.4 Exploatare de turnătorii de metale feroase cu o capacitate de

producţie de peste 20 de

tone pe zi

>20t/zi

32. SC BYO ENERGY CORPORATION SRL

Obrijeni, com Popesti, jud Iasi Producere biodiesel 1382 t/an

33. S.C. PHASELIS EXIMP S.R.L

Mun. Iasi, Calea Chisinaului, nr. 6B

Colectarea deșeurilor nepericuloase

121.928169t/an

34. S.C. DUSTAS S.R.L sat Vladiceni, comuna Tomesti Tratarea și acoperirea metalelor

35. S.C. I.P.P.U. PACKAGING SRL

Calea Chisinaului, nr.23 Tipărirea de etichete autoadezive 60t/luna

36. S.C. LPG REGIONAL GROUP

Str. Calea Chișinăului, Nr. 29, Iași

Depozitare și distribuția cărbunelui

37. S.C. BRILIANT SRL Str. Principală, Nr. 1-2, Scheia Depozitare și distribuție combustibili autovehicule

5000 m3

38. S.C. PIM SRL Șoseau Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.11

Creșterea și îngrășarea porcilor 3600 capete/an

39. S.C. KIA – MAT SRL Str. Arcu, Nr.27, Iași Spălarea și curățarea articolelor textile

180 kg/lună

40. S.C. SOCAR PETROLEUM SA

Str. Splai Mal Drept Bahlui, nr. 32

Depozitare și distribuția produselor petroliere


Nr. Crt.


41. S.C. AQUA E SAPONE I.C. SRL

str. Orientului nr. 19 Spălarea și curățarea articolelor textile

5000 kg/lună

42. S.C. AGRO-VERD COZMEȘTI SRL

Sat Războineni, Com. Ion Neculce

Depozitare produse chimice

43. S.C. AGRO-VERD SRL Sat Butea, Com. Butea Activități de mecanizare, irigare și chimizare în agricultură

20000 l/an

44. S.C. Iași CARN SRL Sat Tomești, com. Tomești Prelucrarea și conservarea cărnii de pasăre

5,9 t/zi

45. LPG REGIONAL GROUP

Str. Anastasie Panu Nr.2 Comercializare carburanți 5 m3

46. MERCERIE ENG. SRL sat Tomești, comuna Tomești, Hala C1, nr. Cad. 2806

Producere 122artare122 plastice

47. S.C. GREEN RECYCLE SRL IAȘI

Str. Plopii fără soț, nr. 23 Colectare și 122artare deșeuri

48. S.C. ALLMETECH TOOLS &MACHINES

SRL

Mun. Iași, str. Morilor, nr.36 Producere utilaje 2240 kg/an

49. S.C. DURNA WOOD SRL

Sat Stolniceni Prajescu, nr.49, corp C1

Prelucrarea lemnului 145 m3/lună

50. S.C. SAGA DENI SRL Târgu Frumos, șos. Buznea, nr.10, Corp C1

Colectarea, tratarea și valorificarea deșeurilor

51. S.C. ROMANIAN METAL

COMPONENTS SRL

Prelucrarea prin așchiere a pieselor metalice pe mașini de

168,4 t/an


Nr. Crt.


prelucrare cu comandă numerică și strunguri convenționale

52. S.C. LEAR CORPORATION ROMANIA SRL

Com. Letcani, nr.1113 Producția de accesorii și textile auto

135000 buc/an

53. S.C. FOREST HOME SRL

Prelucrare lemn 280 m3/lună

54. S.C. ZVIMEN.PLAST SRL

Podu Iloaiei, șos. Națională, nr. 125,

Tratare deșeuri 64,2t/lună

55. S.C. PRINTECO SRL Mun. Iași, b-dul Chimiei, nr. 14 Tipărire broșuri, pliante, etc. 7 t/lună

56. S.C. PLUMBUS COMPANY SRL

Sat Movileni Prestări servicii mecanizare agricolă

2654 t/an

57. S.C. TEHMED GAZ SRL

Mun. Iași, bld. T. Vladimirescu, nr.30A

Depozitarea în vederea comercializării a gazelor

îmbuteliate

467,5 t/an

58. S.C. DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA

SRL

Com. Miroslava, str. Brătuleni, nr.1

Prelucrare , asamblare, testare și control final a injectorului și

pompelor

1662851 buc/an


ANEXA 5

Poluanții emiși de sursele staționare relevante la nivel județean

Nr. Nume

Localizare

PM

10

PM

2.5 Benzen SOx CO Pb As Cd Ni NOx NH3

1. S.C. FERMA ROBERT SRL

Com. Coarnele Caprei x x x x x

2. SC FERMADOR SRL Iași, sos Bucium nr 30-

32

x

3. SC TECHNOSTEEL LBR SRL

Iași, Calea Chișinăului, 123

x x x x x x x x

4. SC VITA PROD IMPEX Vlădeni

Comuna Vlădeni, sat Vlădeni, jud. Iasi

x x x x x

5. SC LATINI COM SRL Satu Nou, com Belcești x x x


Iași, sos Bucium, 30-32 x x x x

x

7. SC BYO ENERGY CORPORATION SRL

Obrijeni, com Popesti, jud Iasi

x x x x x

8. S.C. AVITOP SA Com. Ion Neculce,

Localitatea Razboieni x x x x x

x

9. SC Avi - Top SA - Ferma Razboieni


x x x x x x

10. SC Avi - Top SA Iasi -

Ferma Tg. Frumos jud. Iasi, Oras Tg.

Frumos x x x x x x

11. SC Avi - Top SA Iasi -

Ferma Miroslava jud. Iasi, sos. Iasi-Tg.

Frumos, km. 10 x x x x x x


Nr. Nume

Localizare

PM

10

PM


12. SC Avi - Top SA Iasi

Ferma Spinoasa jud. Iasi, com. Erbiceni,

loc. Spinoasa x x x x x x

13. S.C. DALKIA TERMO SA CET Iași 1

Mun. Iasi, str. Calea Chisinaului, nr.25

x x x x

14. S.C. DEMECO SRL BACAU

Sat Vladiceni, Com. Tomesti, str. Trei Fintini

x x x x x x x x x

15. S.C. DALKIA TERMO IASI SA CET II Iași

Sat Holboca, com. Holboca

x x x x x x x x x

16. S.C. AVICOLA IASI SA Ferma nr.10, Targu

Frumos x x x x x

x

17. SC Co Prod Sor SRL jud. Iasi, Oteleni, com.

Oteleni x

18. SC Romwatt Distributie

SRL jud. Iasi, Harmanestii

Vechi, com. Harmanesti x

19. SC Antibiotice SA jud. Iasi, Iasi, str. Valea

Lupului, nr.1 x x x x

20. SC Avand SRL jud. Iasi, Iasi, str. Trei

Fintini x x x x

21. Depozit ecologic Municipiul Iasi

jud. Iaşi, com. Ţuţora x x

22. SC Iasitex SA jud. Iasi, Iasi str.

Primaverii nr.2 x x x x x

23. SC Arcom International

Company SRL jud. Iasi, com.Tomesti,

loc. Tomesti x x x x


Nr. Nume

Localizare

PM

10

PM


24. SC Makler Plus SRL jud. Iasi, com. Bivolari,

loc. Bivolari x x x x

25. SC Pig Farm SRL jud. Iasi, com. Coarnele

Caprei x x x

26. SC Suinprod SA - Ferma

Razboieni jud. Iasi, loc. Razboieni,

com. I. Neculce x x x

27. SC Fortus SA Iasi jud. Iasi, Iasi, B-dul.

Poitiers, nr.10 x x x x x x x x x

28. SC Eurocasting SA (fost

SC Asam SA) jud. Iasi, Iasi, Str. A.

Vlaicu, nr.77 x x x x x x x x x

Proiect - PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN ...

Documents

Transcript of Proiect - PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN ...