Proiect: Plan de actiune pentru energie durabila

Reducere

consum in 2020

23%

Consum energetic

Consum 2020

Reducere consum in 2020

Reducere emisii

in 2020

22%

Emisii CO2

Emisii 2020

Reducere emisii in 2020

ROMNIAMUNICIPIUL VASLUI

PLANUL DE ACIUNEPENTRU ENERGIE DURABIL

AL MUNICIPIULUI VASLUI2011-2020

ELABORAT :AGENIA LOCAL

PENTRU EFICIEN ENERGETIC I MEDIUVASLUI

ADHESION FORM

Committed to localsustainable energy

www.eumayors.eu

PACTUL PRIMARILOR

NTRUCTNTRUCT Grupul Interguvernamental privind Schimbrile Climatice a confi rmat faptul c Grupul Interguvernamental privind Schimbrile Climatice a confi rmat faptul c schimbrile climatice sunt o realitate cauzat, n mare parte, de utilizarea energiei pentru schimbrile climatice sunt o realitate cauzat, n mare parte, de utilizarea energiei pentru activitile umane;activitile umane;

NTRUCTNTRUCT, la 9 martie 2007, UE a adoptat pachetul Energie pentru o lume n schimbare, , la 9 martie 2007, UE a adoptat pachetul Energie pentru o lume n schimbare, angajndu-se unilateral s reduc emisiile de COangajndu-se unilateral s reduc emisiile de CO

2 cu 20% pn n anul 2020, prin cu 20% pn n anul 2020, prin

creterea cu 20% a efi cienei energetice i prin atingerea unui procent de 20% de energie creterea cu 20% a efi cienei energetice i prin atingerea unui procent de 20% de energie obinut din surse regenerabile n mixul energetic;obinut din surse regenerabile n mixul energetic;

NTRUCTNTRUCT instituirea unui Pact al primarilor este considerat o prioritate n Planul de instituirea unui Pact al primarilor este considerat o prioritate n Planul de aciune al Uniunii Europene privind efi ciena energetic: realizarea potenialului;aciune al Uniunii Europene privind efi ciena energetic: realizarea potenialului;

NTRUCTNTRUCT Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene subliniaz necesitatea de a uni forele Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene subliniaz necesitatea de a uni forele locale i regionale, dat fi ind c guvernana pe mai multe niveluri constituie un instrument locale i regionale, dat fi ind c guvernana pe mai multe niveluri constituie un instrument adecvat pentru a spori efi ciena aciunilor menite s combat schimbrile climatice, i, adecvat pentru a spori efi ciena aciunilor menite s combat schimbrile climatice, i, prin urmare, promoveaz implicarea regiunilor n Pactul primarilor,prin urmare, promoveaz implicarea regiunilor n Pactul primarilor,

NTRUCTNTRUCT dorim s urmm recomandrile formulate n Carta de la Leipzig pentru orae dorim s urmm recomandrile formulate n Carta de la Leipzig pentru orae europene durabile privind necesitatea de a mbunti efi ciena energetic;europene durabile privind necesitatea de a mbunti efi ciena energetic;

NTRUCTNTRUCT lum not de existena angajamentelor de la Aalborg, care constituie baza a lum not de existena angajamentelor de la Aalborg, care constituie baza a numeroase eforturi ntreprinse n prezent n materie de durabilitate urban i a proceselor numeroase eforturi ntreprinse n prezent n materie de durabilitate urban i a proceselor Agendei Locale 21;Agendei Locale 21;

NTRUCTNTRUCT recunoatem c autoritile locale i regionale mpart responsabilitatea de a recunoatem c autoritile locale i regionale mpart responsabilitatea de a combate nclzirea global cu autoritile naionale i c trebuie s se angajeze n acest combate nclzirea global cu autoritile naionale i c trebuie s se angajeze n acest sens independent de angajamentele altor pri;sens independent de angajamentele altor pri;

NTRUCTNTRUCT oraele sunt rspunztoare, direct sau indirect (prin produsele i serviciile oraele sunt rspunztoare, direct sau indirect (prin produsele i serviciile utilizate de ceteni) pentru mai mult de jumtate din emisiile de gaze cu efect de ser utilizate de ceteni) pentru mai mult de jumtate din emisiile de gaze cu efect de ser rezultate din utilizarea energiei pentru activitile umane;rezultate din utilizarea energiei pentru activitile umane;

NTRUCTNTRUCT angajamentul UE de a reduce emisiile va fi realizabil numai cu participarea angajamentul UE de a reduce emisiile va fi realizabil numai cu participarea prilor interesate la nivel local, a cetenilor i a gruprilor acestora;prilor interesate la nivel local, a cetenilor i a gruprilor acestora;

NTRUCTNTRUCT autoritile locale i regionale, constituind nivelul administrativ cel mai apropiat autoritile locale i regionale, constituind nivelul administrativ cel mai apropiat de ceteni, trebuie s conduc aciunile i s ofere un exemplu n acest domeniu;de ceteni, trebuie s conduc aciunile i s ofere un exemplu n acest domeniu;

NTRUCTNTRUCT multe dintre aciunile privind cererea de energie i sursele de energie multe dintre aciunile privind cererea de energie i sursele de energie regenerabil, necesare pentru combaterea modifi crilor climatice, intr n domeniul de regenerabil, necesare pentru combaterea modifi crilor climatice, intr n domeniul de competen al administraiilor locale sau nu ar putea fi realizate fr susinerea politic competen al administraiilor locale sau nu ar putea fi realizate fr susinerea politic a acestora;a acestora;

NTRUCTNTRUCT statele membre UE pot profi ta de aciunile descentralizate efi ciente la nivel statele membre UE pot profi ta de aciunile descentralizate efi ciente la nivel local pentru a-i respecta angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de local pentru a-i respecta angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser;ser;

NTRUCTNTRUCT autoritile locale i regionale de pe ntreg teritoriul Europei ncearc s autoritile locale i regionale de pe ntreg teritoriul Europei ncearc s reduc emisiile de poluani care provoac nclzirea global prin programe de efi cien reduc emisiile de poluani care provoac nclzirea global prin programe de efi cien energetic, inclusiv n domeniul mobilitii urbane durabile, precum i prin promovarea energetic, inclusiv n domeniul mobilitii urbane durabile, precum i prin promovarea surselor de energie regenerabil;surselor de energie regenerabil;

NOI, PRIMARII, NE ANGAJM:NOI, PRIMARII, NE ANGAJM:

s depim obiectiveles depim obiectivele stabilite de UE pentru 2020, reducnd cu cel puin 20% emisiile de CO2

pe teritoriile noastre respective, prin punerea n aplicare a planului de aciune privind energia durabil n acele domenii de activitate care intr n competenele noastre. Angajamentul i planul de aciune vor fi ratifi cate prin procedurile noastre respective;

s elaborm un inventar de baz privind emisiiles elaborm un inventar de baz privind emisiile, pe care s se sprijine planul de aciune privind energia durabil;

s prezentm planul de aciune privind energia durabils prezentm planul de aciune privind energia durabil n termen de un an de la data ofi cial la care fi ecare dintre noi a aderat la Pactul primarilor;

s adaptm structurile urbanes adaptm structurile urbane, inclusiv prin alocarea de resurse umane sufi ciente, n vederea ntreprinderii aciunilor necesare;

s mobilizm societatea civil din zonele noastre geografi ce pentru a participa la dezvoltarea s mobilizm societatea civil din zonele noastre geografi ce pentru a participa la dezvoltarea planului de aciuneplanului de aciune, prezentnd n linii generale politicile i msurile necesare pentru realizarea obiectivelor acestui plan. Fiecare teritoriu n parte va elabora un plan de aciune, pe care l va transmite secretariatului pactului n termen de un an de la aderare;

s prezentm un raport de punere n aplicares prezentm un raport de punere n aplicare cel puin o dat la doi ani dup prezentarea planului de aciune, n scopuri de evaluare, monitorizare i verifi care;

s mprtim experienas mprtim experiena acumulat i know-how-ul cu alte uniti teritoriale;

s organizm zile ale energiei sau zile ale Pactului oraelors organizm zile ale energiei sau zile ale Pactului oraelor, n cooperare cu Comisia European i cu alte pri interesate, pentru a permite cetenilor s benefi cieze n mod direct de posibilitile i avantajele rezultate din utilizarea mai inteligent a energiei, precum i s informm cu regularitate mass-media local cu privire la evoluia planului de aciune;

s participm n mod activ la Conferina european anual a primarilors participm n mod activ la Conferina european anual a primarilor pe tema Energie durabil pentru Europa;

s difuzm mesajul pactuluis difuzm mesajul pactului n cadrul forurilor relevante i, n special, s ncurajm ali primari s adere la pact;

s acceptm excluderea noastr din cadrul pactuluis acceptm excluderea noastr din cadrul pactului, n urma unei notifi cri prealabile n scris din partea secretariatului, n cazurile urmtoare:

i) neprezentarea planului de aciune privind energia durabil n interval de un an de la aderarea ofi cial la pact;

ii) nerespectarea obiectivului general de reducere a emisiilor de CO2 prevzut n planul de

aciune, din motivul incapacitii de a pune n aplicare planul de aciune sau al punerii n aplicare insufi ciente a acestuia;

iii) neprezentarea raportului de evaluare n dou perioade consecutive;

www.eumayors.eu

NOI, PRIMARII, APROBM: NOI, PRIMARII, APROBM:

decizia Comisiei Europene de a crea i de a fi nana o structurdecizia Comisiei Europene de a crea i de a fi nana o structur de sprijin tehnic i promoional, care s includ instituirea de instrumente de evaluare i de monitorizare, mecanisme de facilitare a schimbului de know-how ntre teritorii, precum i instrumente de facilitare a reproducerii i multiplicrii msurilor de succes, n cadrul bugetului prevzut n acest scop;

rolul Comisiei Europene de a-i asuma coordonarearolul Comisiei Europene de a-i asuma coordonarea Conferinei europene a primarilor pe tema Energie durabil pentru Europa;

intenia declarat a Comisiei Europene de a facilita schimbul de experienintenia declarat a Comisiei Europene de a facilita schimbul de experien ntre unitile teritoriale participante, furnizarea de linii directoare i de exemple de referin pentru eventuala lor punere n aplicare, i legtura cu activitile i reelele existente care sprijin rolul administraiilor locale n materie de protecie a climei. Aceste exemple de referin ar trebui s devin parte integrant a acestui pact, i s fi e prevzute n anexele sale;

sprijinul acordat de Comisia European n vederea recunoaterii i a obinerii sprijinul acordat de Comisia European n vederea recunoaterii i a obinerii vizibilitii publicevizibilitii publice a oraelor participante la pact, prin utilizarea unui logo specifi c al energiei durabile pentru Europa i prin promovarea cu ajutorul structurilor de comunicare ale Comisiei;

sprijinul puternic oferit de Comitetul RegiunilorComitetul Regiunilor pactului i obiectivelor sale, n calitate de reprezentant al autoritilor locale i regionale din UE;

sprijinul pe care acele state membre, regiuni, provincii, orae mentor i alte structuri instituionalestructuri instituionale care susin pactul l acord entitilor locale mai mici, astfel nct acestea din urm s poat respecta dispoziiile prevzute n prezentul pact;

NOI, PRIMARII, INVITM:NOI, PRIMARII, INVITM:

Comisia European i administraiile naionaleComisia European i administraiile naionale s nfi ineze sisteme de cooperare s nfi ineze sisteme de cooperare i structuri coerente de sprijin care s ajute prile semnatare s pun n aplicare i structuri coerente de sprijin care s ajute prile semnatare s pun n aplicare planurile noastre de aciune privind energia durabil;planurile noastre de aciune privind energia durabil;

Comisia European i administraiile naionaleComisia European i administraiile naionale s acorde prioritate activitilor s acorde prioritate activitilor cuprinse n pact n cadrul programelor de sprijin respective ale acestora, precum i cuprinse n pact n cadrul programelor de sprijin respective ale acestora, precum i s informeze i s implice oraele n pregtirea politicilor i sistemelor de fi nanare s informeze i s implice oraele n pregtirea politicilor i sistemelor de fi nanare pentru nivelul local care intr n domeniul obiectivelor pactului.pentru nivelul local care intr n domeniul obiectivelor pactului.

Comisia European s negocieze cu actorii fi nanciariComisia European s negocieze cu actorii fi nanciari pentru a instaura mecanisme pentru a instaura mecanisme fi nanciare menite s sprijine ndeplinirea sarcinilor prevzute n planurile de fi nanciare menite s sprijine ndeplinirea sarcinilor prevzute n planurile de aciune;aciune;

administraiile naionaleadministraiile naionale s implice autoritile locale i regionale n pregtirea i s implice autoritile locale i regionale n pregtirea i punerea n aplicare a planurilor naionale de aciune privind efi ciena energetic i punerea n aplicare a planurilor naionale de aciune privind efi ciena energetic i a planurilor naionale de aciune privind sursele de energie regenerabil;a planurilor naionale de aciune privind sursele de energie regenerabil;

Comisia European i administraiile naionaleComisia European i administraiile naionale s sprijine punerea n aplicare a s sprijine punerea n aplicare a planurilor noastre de aciune privind energia durabil n conformitate cu principiile, planurilor noastre de aciune privind energia durabil n conformitate cu principiile, regulile i modalitile deja stabilite, i cu acelea care ar putea fi stabilite de ctre regulile i modalitile deja stabilite, i cu acelea care ar putea fi stabilite de ctre prile interesate pe viitor, la nivel mondial, n special n contextul Conveniei-prile interesate pe viitor, la nivel mondial, n special n contextul Conveniei-cadru a Organizaiei Naiunilor Unite privind schimbrile climatice (CCONUSC). cadru a Organizaiei Naiunilor Unite privind schimbrile climatice (CCONUSC). Implicarea noastr activ n materie de reducere a emisiilor de COImplicarea noastr activ n materie de reducere a emisiilor de CO

2 ar putea s se ar putea s se

concretizeze i printr-un obiectiv global mai ambiios.concretizeze i printr-un obiectiv global mai ambiios.

NOI, PRIMARII, NCURAJM ALTE AUTORITI LOCALE I REGIONALE S SE NOI, PRIMARII, NCURAJM ALTE AUTORITI LOCALE I REGIONALE S SE ALTURE INIIATIVEI PACTULUI PRIMARILOR, I ALTE PRI INTERESATE ALTURE INIIATIVEI PACTULUI PRIMARILOR, I ALTE PRI INTERESATE IMPORTANTE S-I FORMALIZEZE CONTRIBUIILE LA PACT.IMPORTANTE S-I FORMALIZEZE CONTRIBUIILE LA PACT.

ANEXEANEXE

1. Rolurile administraiilor locale n realizarea lucrrilor 1. Rolurile administraiilor locale n realizarea lucrrilor

Pot fi puse n aplicare diverse msuri n favoarea efi cienei energetice, proiecte privind energia Pot fi puse n aplicare diverse msuri n favoarea efi cienei energetice, proiecte privind energia regenerabil i alte aciuni n materie de energie n diverse domenii de activitate ale autoritilor locale regenerabil i alte aciuni n materie de energie n diverse domenii de activitate ale autoritilor locale i regionale. i regionale.

consumator i prestator de servicii

Administraiile locale ocup numeroase cldiri care utilizeaz cantiti importante de energie, spre exemplu pentru nclzire i iluminare. Punerea n aplicare a unor programe i aciuni destinate s economiseasc energia n cldirile publice ar permite realizarea unor economii considerabile.

Autoritile locale i regionale furnizeaz, de asemenea, servicii cu un consum ridicat de energie, cum ar fi transporturile publice i iluminarea strzilor, domenii n care se pot face mbuntiri. Chiar i atunci cnd aceste servicii au fost subcontractate altor furnizori, se pot lua msuri viznd reducerea utilizrii de energie, n cadrul contractelor de achiziii publice i de servicii.

planifi cator, factor de dezvoltare i autoritate de reglementare

Amenajarea teritoriului i organizarea sistemului de transport sunt responsabiliti care le revin n general autoritilor locale i regionale. Decizii strategice n materie de dezvoltare urban, cum ar fi evitarea extinderii aezrilor urbane, pot reduce utilizarea energiei n transporturi.

Autoritile locale i regionale pot juca adesea rolul de autoriti de reglementare, spre exemplu prin stabilirea de standarde n materie de performan energetic, sau prin impunerea ncorporrii n cldirile noi a unor echipamente care s permit utilizarea surselor de energie regenerabil.

consultant, surs de motivaii i model

Autoritile locale i regionale pot contribui la informarea i motivarea cetenilor, a ntreprinderilor i a altor pri interesate la nivel local cu privire la modul de a utiliza energia n mod mai efi cient. Este important s se realizeze aciuni de sensibilizare, pentru a implica ntreaga comunitate n susinerea politicilor energetice durabile. Copiii reprezint un public important din punctul de vedere al proiectelor privind economisirea energiei i energia regenerabil: acetia vor transmite informaiile nvate i n exteriorul colii. Este, de asemenea, important ca autoritile s constituie un exemplu i s joace un rol exemplar n aciunile n favoarea energiei durabile.

productor i furnizor

Autoritile locale i regionale pot promova producia de energie local i utilizarea surselor de energie regenerabil. Sistemele de producie combinat de cldur i energie electric, la nivel de cartier, care utilizeaz biomasa, reprezint un bun exemplu. Autoritile locale i regionale pot, de asemenea, ncuraja cetenii s pun n aplicare proiecte n materie de energie regenerabil, acordnd un sprijin fi nanciar iniiativelor locale.

2. Parametri de excelen2. Parametri de excelen

Parametrii de excelen sunt defi nii ca iniiative i programe care reprezint modele la nivel mondial de aplicare reuit a conceptelor dezvoltrii energetice durabile n medii urbane. Reprezentanii parametrilor de excelen i declar, prin intermediul pactului, disponibilitatea de a-i mprti experiena i de a ajuta oraele s pun n practic abordri similare, atunci cnd acest lucru este posibil i convenabil, i se angajeaz s faciliteze transferul de know-how prin difuzarea de informaii (inclusiv linii directoare), prin participarea la manifestrile prilor semnatare ale pactului i, n general, prin cooperarea cotidian cu pactul.

3. Structuri de sprijin3. Structuri de sprijin

Pactul primarilor este deschis tuturor oraelor europene, indiferent de dimensiunea acestora. Acele orae care, avnd n vedere dimensiunea lor, nu dispun de resursele necesare pentru a pregti un inventar sau pentru a elabora un plan de aciune ar trebui sprijinite de administraiile care dispun de astfel de capaciti. Aceste structuri de sprijin pot fi regiuni, comitate, provincii, aglomeraii, zone NUTS III, sau orae mentor. Fiecare structur de sprijin va fi recunoscut explicit de ctre Comisie ca un actor principal al pactului. Gradul de implicare n pact, precum i condiiile specifi ce ale acestei implicri, inclusiv prerogativele de decizie, vor fi prezentate n amnunt ntr-un acord scris specifi c.

ELABORAT N FAZA DE PROIECT:AGENIA LOCAL PENTRU EFICIEN ENERGETIC I MEDIU VASLUI

1

CUPRINS

INTRODUCERE

Evoluii i provocri globale Politica energetica europeana Politica energetica europeana

PACTUL PRIMARILOR SI PLANUL DE ACTIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILA

Necesitatea Conventiei si angajamentele semnatarilor Municipiul Vaslui, semnatar al Pactului Primarilor Ce este Planul de Actiune pentru Energie Durabila (PAED)

PROFILUL MUNICIPIULUI VASLUI Amplasare Caracteristici geo-climatice Istoric Caracteristici socio-economice

- Populatia - Educatia - Recreere, agrement

INVENTARUL DE BAZA AL EMISIILOR DE CO2 (BEI)

Importanta Stabilirea anului de referinta Contabilizarea gazelor cu efect de sera Inventarul de baz al emisiilor

- Cladiri rezidentiale utilizate de populatia Municipiului Vaslui INVENTAR 2009, STRUCTURA SI CARACTERISTICI

TEHNICE CONSTRUCTIVE CONSUMUL DE ENERGIE FINALA IN 2009 CONSUMUL FINAL DE ENERGIE IN 2005

- Cldirile rezideniale deinute de autoritatea local sau de organizaiile afiliate acesteia, consum in anii 2009 si 2005

- Iluminatul public - Cldiri i echipamente/instalaii municipale - Cldiri, echipamente/instalaii teriare (nemunicipale) - Transportul public (troleibuze, autobuze, microbuze - Transport rutier privat si comercial


2

PROGNOZA CONSUMULUI ENERGETIC PENTRU ANUL 2020, FARA PAED, SI ANALIZA ACESTEIA

Analiza emisiilor prognozate de CO2 Anul 2005 Anul 2009 Anul 2020, fara aplicare PAED

Analiza potentialului de reducere a consumului energetic si emisiilor de CO2

VIZIUNE SI OBIECTIVE MASURI SI ACTIUNI SINTEZA


3

I. INTRODUCERE

1. Evoluii i provocri globale

Energia este un element esenial pentru dezvoltarea civilizatiei umane, dar se pare c perioada n care resursele energetice erau sigure i ieftine a luat sfrit.

Astfel ca energia a devenit un factor strategic n politica global, o component vital i un factor de cost pentru dezvoltarea economic i progresul societii n ansamblu, genernd o serie de preocupri majore la nivel mondial.

n situaia in care resursele primare de energie se diminueaza, pentru a se atinge durabilitatea n acest domeniu este nevoie ca energia s se produc, s se furnizeze i s se consume ntr-un mod mai eficient decat pn acum.

Dac nu sunt realizate schimbri n privina producerii, transportului i consumului energiei, omenirea s-ar putea confrunta cu o criz energetic major n urmtoarele decenii.

Al doilea element important in dezvoltarea si progresul societatii umane care este strans legat de producerea si consumul energiei il constituie provocarea schimbarilor climatice, una din cele mai grave amenintari cu care planeta noastra se confrunta si care poate pune in pericol viitorul omenirii.

Termenul de schimbare climatica se refera la modificarea globala a temperaturii, a vnturilor si a precipitatiilor, indusa de ncalzirea graduala a atmosferei terestre (fenomen denumit uzual ncalzire globala).

Pamntul primeste o cantitate uriasa de energie de la soare, o parte din aceasta energie fiind absorbita de sol, mari si aer, o alta parte reflectndu-se napoi n spatiu.

Efectul de sera este un fenomen natural, atmosfera terestra (care actioneaza ca un acoperis din sticla al unei sere), captand o parte din energia radiata de pamnt la suprafata planetei mentine o temperatura relativ constanta n interior, mai ridicata dect n exterior, si face astfel posibila viata pe pamant.

Insa cresterea concentratiei atmosferice a gazelor cu efect de sera distruge echilibrul natural, amplificand temperaturile din interiorul ,, serei si contribuind la ncalzirea globala.

Gazele cu efect de sera(dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hexafluorura de sulf, hidrofluorocarburi si perfluorocarburi) nu cresc doar temperatura la nivelul pamntului, ci afecteaza si presiunea atmosferica, responsabila pentru circulatia aerului, conducnd la schimbari semnificative ale climei si vremii, afectnd precipitatiile, vnturile, frecventa si severitatea furtunilor, duratele anotimpurilor.

Daca temperatura de pe Pamant creste cu mai mult de 2C peste nivelurile din perioada pre-industriala, schimbarea climatica va deveni in cel mai probabil caz ireversibila, iar consecintele pe termen lung ar putea fi imense.

Regiunile situate la altitudini reduse, inclusive suprafete mari din multe tari europene, ar putea intr-un final disparea sub marile ale caror nivel creste continuu.


4

Evenimentele extreme ale vremii, care cauzeaza daune fizice si economice devin din ce in ce mai frecvente. Economiile ar putea intra in declin datorita costurilor de adaptare la un nou climat. Schimbarea climei afecteaza intreaga omenire si implicit cetatenii Romaniei.

Asa cum sustin specialistii in domeniu, fenomenele meteorologice neobisnuite din ultimii ani care s-au produs pe teritoriul Romaniei (seceta, inundatii, furtuni locale) sunt efecte ale incalzirii globale.

Locuitorii Regiunii de Nord-Est au avut de suferit de pe urma acestor fenomene meteorologice generate de schimbarile climatice, consecintele fiind dintre cele mai grave: pierderi de vieti omenesti, distrugerea locuintelor si a recoltelor, distrugerea infrastructurii.

Regiunea Nord-Est este atipica climatului Romaniei: este afectata de temperaturi extreme atat vara, cat si iarna, ceea ce determina ca fenomenele extreme sa aiba o anvergura mai mare.

Cauzele naturale pot explica doar intr-o mica masura aceasta incalzire. Marea majoritate a oamenilor de stiinta sunt de acord ca fenomenul este provocat de

cresterile continue ale emisiilor de gaze cu efect de sera, care sunt cauzate de activitati umane (arderea combustibililor fosili pentru producerea de energie, distrugerea padurilor in scopul transformarii acestora in terenuri arabile).

Combustibilii fosili petrol, gaz si carbune pentru electricitate, incalzire si transport sunt sursele majore de energie care stau in spatele emisiilor gazelor cu efect de sera.

Solutia consta in reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (in special CO2) la nivel global.

Desi Uniunea Europeana este responsabila doar pentru 15% din noile emisii de CO2, pentru limitarea efectelor negative generate de schimbarile climatice, grupul tarilor din care era constituita, la care au aderat si alte tari din Europa, nemembre a UE (Romania,Elvetia, Norvegia, etc), au initiat si semnat printre primele tratatul international denumit Protocolul de la Kyoto, prin care s-au angajat la reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera cu 5,2% intre 1990 si 2012.

Amploarea fenomenului, importanta globala si seriozitatea cu care este tratat sunt relevante prin numarul tarilor care au ratifica, pana la acest moment Protocolul (183), chiar daca msurile propuse n cadrul conferinei de la Copenhaga au euat deoarece SUA i China au oferit propuneri i obiective de reducere mai reduse.


5

2. Politica energetica europeana

Att securitatea alimentrii cu energie, ct i schimbrile climatice, au implicaii

n politicile externe i de securitate. Elementele de mai sus stau la baza reorientrii politicii energetice a rilor care

sunt importatoare de energie, n sensul creterii eforturilor pentru mbuntirea eficienei energetice i utilizrii surselor regenerabile de energie.

Un alt element care conduce la reorientarea politicii energetice il constituie reevaluarea oportunitatii producerii energiei electrice din energie nucleara, care ar putea avea ca efect nchiderea unor unitati de productie in centrale nucleare.

Astfel ca, una din provocrile majore actuale pentru Uniunea European se refer la modul n care se poate asigura securitatea energetic cu energie competitiv i curat, innd cont de limitarea schimbrilor climatice, escaladarea cererii globale de energie i de viitorul nesigur al accesului la resursele energetice.

Viziunea politicii energetice europene de astzi corespunde conceptului de dezvoltare durabil i se refer la urmtoarele aspecte importante: accesul consumatorilor la sursele de energie la preuri accesibile i stabile, dezvoltarea durabil a produciei, transportului i consumului de energie, sigurana n aprovizionarea cu energie i reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser.

UE elaboreaz o politic energetic ambiioas, care acoper toate sursele de energie, de la combustibili fosili (iei, gaz i crbune) pn la energia nuclear i cea regenerabil (solar, eolian, geotermal, hidroelectric etc.), n ncercarea de a declana o nou revoluie industrial, care s duc la o economie cu consum redus de energie i limitarea schimbrilor climatice asigurnd c energia pe care o consumm va fi mai curat, mai sigur, mai competitiv i bazata pe conceptul dezvoltarii durabile a societatii omenesti.

Conceptul de dezvoltare durabila are ca premisa constatarea ca civilizatia umana este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia, de stabilitatea si capacitatea ei de autoreglare.

Definitia data dezvoltarii durabile prin Raportul Brundtland in 1987 ca fiind acea dezvoltare ce raspunde nevoilor prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde nevoilor lor, a fost reafirmata in cadrul Summitului Pamantului de la Rio, 1992 (Conferinta Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea, conferinta n cadrul careia au fost stabilite principiile Agendei 21 prin care se cere aplicarea acestui concept la nivel national, regional si local.

Politica Uniunii Europene n domeniul energiei pentru perioada pn n 2020 se bazeaz pe trei obiective fundamentale:

Durabilitate subliniaz preocuparea UE pentru schimbrile climatice prin reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de ser (GES) la un nivel care s limiteze efectul de nclzire global la doar 2C n plus fa de temperaturile din era pre-industrial, prin masuri care sa vizeze sectorul


6

energetic responsabil pentru 80% din emisiile de gaze cu efect de ser (GES) din UE;

Competitivitate vizeaz asigurarea implementrii efective a pieei interne de energie, liberalizate, care ar incuraja preuri corecte i competitive la energie, ar stimula economisirea de energie, precum i investiii mai ridicate care la randul lor ar trebui s creeze locuri de munc, s promoveze inovarea i economia bazat pe cunoatere;

Sigurana n alimentarea cu energie vizeaz reducerea vulnerabilitii UE n privina importurilor de energie, a ntreruperilor n alimentare, a posibilelor crize energetice i a nesiguranei privind alimentarea cu energie n viitor in conditiile in care pentru desfurarea normala a activitilor dependena UE de importul de energie va trece de la 50% din consumul su total de energie, ct este n prezent, la 65% n 2030 iar mecanisme care s asigure solidaritatea statelor membre n cazul unei crize energetice nu au fost perfectate, unele state membre depinzand n mare parte sau n totalitate de un singur furnizor de gaze.

Pentru atingerea acestor obiective strategice, UE a propus pachete de reform legislativ i de reglementare unul dintre acestea fiind Pachetul Energie Schimbri Climatice, care stabilete pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de obiectivele 20-20-20:

reducerea emisiilor de GES la nivelul UE cu cel puin 20% fa de nivelul anului 1990;

creterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabil (SRE) n totalul consumului energetic al UE;

reducerea cu 20% a consumului de energie primar, care s se realizeze prin mbuntirea eficienei energetice, fa de nivelul la care ar fi ajuns consumul n lipsa acestor msuri.

Insa, dimensiunea social a politicii energetice a Europei trebuie avut n vedere pe parcursul tuturor etapelor de elaborare i punere n aplicare a msurilor individuale.

Dei aceast politic, pe termen lung, ar trebui s contribuie la creterea economic i ocuparea forei de munc din Europa, impactul su asupra unora dintre produsele i procesele comercializate pe plan internaional, n special pentru industriile cu consum intensiv de energie, ar putea fi semnificativ.

Preurile energiei vor fi afectate de marea nevoie pentru investiiile din sectorul energetic, precum i de stabilirea preului carbonului, a preurilor internaionale mai mari la energie in functie de creterea cererii n rile emergente.

Competitivitatea, durabilitatea, securitatea aprovizionrii i obiectivele legate de atenuarea schimbrilor climatice vor fi subminate, exceptand cazul n care instalatiile de producere, transport, distributie si utilizare ar fi modernizate, instalaiile nvechite nlocuite cu alternative competitive, mai curate iar energia ar fi folosit mai eficient pe tot parcursul lanului energetic.


7

3. Rolul autoritatilor locale in implementarea politicii energetice europene Statele membre i industria au recunoscut amploarea provocrilor si necesitatea

unei abordari comune a problematicei energetice europene. Securitatea aprovizionrii cu energie, utilizare eficient a resurselor,

preuri accesibile i soluii inovatoare sunt cruciale pentru creterea durabil pe termen lung, pentru crearea de locuri de munc i calitatea vieii n Uniunea European, insa realizarea tuturor acestor obiective nu poate fi facuta decat printr-o aciune colectiv care sa implice un efort coordonat la toate nivelurile: european, naional, regional i local.

Rolul crucial al regiunilor sii oraselor n ndeplinirea acestor obiective este deja recunoscut n mod clar de Comisia European si de Parlamentul European, n msura n care acestea sunt actori principali n materie de energie, avnd n vedere responsabilitile lor n ceea ce privete numeroase activiti legate de planificare i amenajarea teritoriului, taxe, investiii, achiziii publice, producie i consum.

De asemenea, transporturile, locuintele, cldirile publice si infrastructura public de iluminat, care sunt planificate de autorittile locale si regionale sau in de responsabilitatea acestora, sunt domenii n care se pot realiza o reducere a emisiilor de CO2 si o economie de energie semnificative;

Autoritile locale i regionale joac un rol conductor att n ceea ce privete promovarea schimbrii comportamentelor individuale condiie indispensabil pentru realizarea obiectivelor de eficien energetic, dar i n ceea ce privete lansarea i sprijinirea activitilor i proiectelor iniiate la nivel local i regional, naional i internaional care sa urmreasca ndeplinirea obiectivelor n materie de mbuntire a eficienei energetice, de protecie a mediului i de combatere a schimbrilor climatice.

Autoritile locale i regionale au nceput deja s pun n aplicare activiti i iniiative care vor contribui la realizarea obiectivelor politicii europene n materie de protecie a mediului i de lupt mpotriva schimbrilor climatice.

n acest cadru, Comitetul Regiunilor subliniaza rolul esenial pe care l joac Pactul Primarilor n procesul de sensibilizare a populaiilor la problematica energiei i de promovare a schimbrii comportamentelor individuale, in procesul de cooperare europeana si de creare a reelelor de informare-colaborare care aduc laolalt oraele i localitile semnatare ale Pactului in vederea intensificarea comunicarii, cooperarii i colaborarii europene.


8

II. Pactul Primarilor si Planul de Actiune privind Energia Durabila

a. Necesitatea Conventiei si angajamentele semnatarilor n orae, locuiete i muncete 80% din populaie i tot aici se consum pn la

80% din totalul energiei, astfel ca in orae trebuie s dm i s ctigm btlia mpotriva schimbrilor climatice. Iat de ce angajamentul de care au dat dovad primarii din toat Europa, semnnd acest Pact al primarilor, este pentru noi un intens mesaj de speran, n special n vremurile grele prin care trecem declara comisarul pentru energie, Andris Piebalgs.

Peste jumtate din emisiile de gaze cu efect de ser sunt produse n i de orae, autoritilor locale revenindu-le un rol crucial n atenuarea schimbrilor climatice.

In acest context, la initiativa a Comisiei Europene, cu sprijinul Comitetului Regiunilor, Parlamentului European i Bancii Europene de Investiii s-a constituit conventia Pactul Primarilor, care reuneste periodic primarii acelor comunitati responsabile cu privire la soarta propriilor cetateni dar si solidare cu celelalte comunitati europene care, constienzand provocarile globale cu care se confrunta societatea umana la acest moment, intr-un mod voluntar, isi iau angajamentul oficial de a merge dincolo de tintele stabilite de UE pentru anul 2020 privind politica energetica, respectiv reducerea emisiilor de CO2 in anul 2020 cu mai mult de 20% fata de emisiile generate pe teritoriul administrativ in anul de referinta 1990.

Graie acestui exercitiu de cooperare europeana si institutionala, reprezentanii a peste 120 de milioane de ceteni europeni conlucreaza pentru realizarea dezideratului comun de a schimba mediul n care trim prin folosirea mai raionala si eficienta a energiei.

Se consider c oraele sunt rspunztoare la nivel local de poluarea atmosferei i ca atare trebuie s i asume acest angajament de reducere a emisiilor de CO2 pentru c numai printr-o implicare a autoritilor locale, obiectivul stabilit de UE poate fi atins. Autoritile locale sunt cel mai aproape de ceteni i pot avea un rol foarte important de promotor al acestui angajament i de model pentru oameni prin aciunile pe care le ntreprind.

Autoritile locale sunt atat consumatori cat si furnizori de servicii publice locale, dar si organisme de reglementare local de consultana pentru ceteni, constituind elementul motor dintr-o comunitate.

Pactul Primarilor i propune s trateze problemele de la baz, oraele semnatare ale Pactului angajandu-se sa elaboreze un plan local de actiune privind energia durabil pe care sa-l prezinte Oficiului Pactului Primarilor, plecand de la analiza a ceea ce se intmpl n comunitatea respectiv din punct de vedere al evolutiei


9

consumului energetic, un plan prin care sa se stabileasca obiective clare si ferme, cu actiuni cuantificabile in indicatori de performanta care pot fi monitorizati, fezabile tehnico-economic-organizational, realizabile in termenii propusi, plan care sa asigure respectarea angajamentul luat privin depasirea tintei propuse de Comisia Europeana pentru reducerea emisiilor de CO2 si pentru imbunatatirea eficientei energetice.

Apartenenta la reteaua Pactul Primarilor, presupune pe langa celelalte avantaje ale cooperarii europene si la oportunitatea de a accede la instrumentele de finantare ale Comisiei Europene, in scopul implementarii Planurilor de actiune locale precum si la alte facilitati financiare ce urmeaza a fi identificate de Comisie ulterior.

Participarea la Pactul Primarilor presupune si asumarea unor angajamente:

efectuarea unui inventar de baza privind emisiile, pe care sa se sprijine elaborarea planului de actiune privind energia durabila;

includerea in Plan a acelor actiuni din domeniile de activitate care intra in competenta autoritatii publice locale, actiuni care sa conduca la reducerea cu cel putin 20% a emisiilor de CO2 pe teritoriile respective;

adaptarea structurilor urbane, inclusiv prin alocarea de resurse umane suficiente, intr-un mod care sa asigure intreprinderea actiunilor necesare realizarii obiectivelor asumate prin Plan;

mobilizarea societatii civile pentru a participa la dezvoltarea planului de actiune, prezentandu-i-se in linii generale politicile si masurile necesare realizarii obiectivelor acestui plan;

prezentarea in fata decidentilor locali si populatiei a rapoartelor de punere in aplicare, cel putin o data la doi ani dupa prezentarea planului de actiune, in scopul evaluarii, monitorizarii si verificarii;

impartasirea experientei acumulate si know-how-ul altor unitati teritoriale membre sau nu ale Conventiei;

organizare zilelor energiei sau zilelor Pactului oraselor, in cooperare cu Comisia Europeana si cu alte parti interesate, pentru a permite cetatenilor sa beneficieze in mod direct de posibilitatile si avantajele rezultate din utilizarea mai inteligenta a energiei, precum si informarea cu regularitate a mass-mediei locala cu privire la evolutia planului de actiune;

participarea activa la Conferinta europeana anuala a primarilor pe tema Energie durabila pentru Europa;

difuzarea mesajului Pactului in cadrul forurilor relevante si, in special, incurajarea altor primarii sa adere la acesta.


10

b. Municipiul Vaslui, semnatar al Pactului Primarilor Avand in vedere atributiile legale privind:

dezvoltarea economico-sociala si de mediu a municipiului Vaslui administrarea domeniului public si privat al acestuia gestionarea serviciilor catre cetateni cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern,

Realizand:

importanta indeplinirii obiectivelor politicii energetice europene si atingerii tintelor asumate de Comisia Europeana pentru anul 2020 privitoare la imbunatatirea eficientei energetice, promovarea surselor de energie regenerabila si reducerea emisiilor de CO2,

impactul politicii energetice asupra vietii cetatenilor municipiului este esenial ca cetenii cei mai sraci, care i cheltuiesc deseori o mare

parte a venitului pe nclzire, rcire, lumin i aparate de uz casnic, s-i poat permite cheltuielile pentru energie i ca programele de eficien energetic s se concentreze n primul rnd asupra celor care au cel mai mult nevoie de aceasta;

necesitatea unei solidariti ntre statele membre n ceea ce privete politica energetic interna si extern;

rolul crucial pe care l joac autoritile locale i regionale n realizarea strategiei energetice europene, n msura n care prin responsabilitile lor n ceea ce privete numeroase activiti legate de planificare i amenajarea teritoriului, investiii, achiziii publice, producie i consum sunt principalii actori n materie de energie

importanta efectelor economice i cheltuielilor de natur financiar i administrativ aferente tuturor aciunilor n materie de energie,

Constientizand ca:

utilizarea rationala a energiei, cresterea eficientei energetice si cresterea performantelor energetice a instalatiilor si constructiilor au efecte benefice asupra nivelului de trai al concetatenilor:

o financiare, pentru ca economisirea energiei inseamna economisire de bani, pretul combustibilurilor deci si a energiei aliniindu-se in permanenta la preturile practicate pe piata europeana

o sociale, pentru ca economia de energie rezultata prin reabilitarea actualei infrastructuri a serviciilor publice conduce in mod direct la cresterea calitatii acestor servicii si a gradului de confort

o economice, prin facturi mai mici la combustibili si electricitate, cheltuieli de intretinere si exploateare mai mici la utilizarea echipamentelor


11

o operationale, un confort imbunatatit pentru personalconducand la o mai buna productivitate, dar si la imbunatatirea imaginii publice a organizatiei

o de finantare, intrucat in general din economiile de energie realizate se pot dezvolta noi proiecte de modernizare.

Considerand ca este necesar ca Municipiul Vaslui :

trebuie sa-si creasca vizibilitatea nationala si europeana prin reprezentantii sai, trebuie sa fie cat mai aproape de factorii

decizionali astfel incat sa apere interesele specifice ale cetatenilor vasluieni

sa fie membru al retelelor europene , astfel incat sa beneficieze de informatie, know haw, sprijin logistic si financiar in vederea implementarii unor viitoare proiecte,

Luand act de initiativa Comisiei Europene Pactul Primarilor , Consiliul

Local al Municipiului Vaslui a hotarat aderarea Municipiului la aceasta conventie europeana , astfel ca documentul oficial a fost semnat de Primarul Municipiului in data de 04 mai 2010, la Parlamentul European, cu ocazia ceremoniei oficiale de semnare.


12

c. Ce este Planul de Actiune pentru Energie Durabila (PAED)

Scop si obiective

In conformitate cu principile si regulile conventiei Pactul Primarilor, PAED este un document politic strategic aprobat de consiliul local municipal, prin care se asuma sprijinul politic pentru asigurarea succesului procesului de imbunatatire a eficientei energetice in teritoriul de competenta a autoritatii locale, in vederea depasiri tintelor propuse de Uniunea Europeana pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu mai mult de 20% fata de emisiile generate in teritoriul administrativ in anul de referinta 1990.

Scopul PAED este asigurarea implementarii pe termen scurt si mediu a politicilor locale formulate prin aprobarea strategiei de dezvoltare socio-economica a municipiului ,, Strategia de Dezvoltare Locala, cu detalierea obiectivelor si directiilor de actiune generale ale acesteia pe obiective si directii de actiune specifice, in sectorul energiei si protectiei mediului, in acord cu obiectivele Conventiei Primarilor.

Obiectivele, directiile de actiune si rezultatele asteptate ale PAED coincid cu cele ale SDL, completate firesc cu detalierea SDL in activitati concrete, specifice domeniului energetic si de mediu local, in institutii responsabile, in termene de realizare si resurse alocate. Prin Planul de Actiune al Energiei Durabile se vor pune n aplicare msuri de eficientizare a utilizrii resurselor la nivel local, de introducere a surselor de energie regenerabil, de dezvoltare de programelocale i aciuni destinate reducerii consumurilor de energie n sfera serviciilor comunitare de utiliti publice, n cldirile publice i n blocurile de locuine construite n perioada 1950-1990.

De asemenea, prezentul program are ca scop informarea i motivarea cetenilor, a companiilor i a altor pri interesate la nivel local cu privire la actiunile din cadrul Planului de Actiune dar si modul de utilizare a energiei n mod eficient .

Obiectivul prioritar ale Planului de Actiune al Energiei Durabile este de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cel putin cu 20% pina in anul 2020 si de promovare a investitiilor derulate pe raza Municipiului Vaslui care sa conduca la utilizarea eficienta a energiei prin imbunatatirea performantelor energetice existente sau dezvoltarea de constructii, instalatii, echipamente si tehnologii cu eficienta energetica performanta, incluzand sursele regenerabile de energie viabile.

In mod evident, implementarea acestuia necesita susinerea financiar i politic a comunitii locale, dar in multe din actiunile si masurile preconizate necesita doar o noua atitudine si schimbari de comportament.


13

Prin PAED se arat cum i va atinge obiectivele Semnatarul Conveniei pn n 2020, folosind rezultatele Inventarului de Referin a Emisiilor (BEI) in vederea identificarii celor mai bune zone de aciune i oportuniti pentru a se atinge obiectivul local de reducere a emisiilor de CO2.

PAED-ul definete msurile concrete de reducere, mpreun cu planificarea n timp, responsabilitile desemnate i bugetele propuse.

PAED-ul trebuie privit ca instrument de comunicare i promovare pentru factorii de decizie , instrument de referinta pentru implementare.

PAED nu trebuie s fie privit drept un document rigid avand in vedere ca periodic circumstanele se schimb iar rezultatele aciunilor aduc experien, astfel ca este necesar revizuirea planului n mod regulat.

Cateva principii conexe angajamentelor asumate prin semnarea Conveniei si care trebuie avute in vedere la elaborarea PAED, considerate ca fiind elemente cheie pentru succesul iniiativei, sunt:

1) sprijin politic pentru asigurarea succesului acestui proces prin aprobarea PAED de catre autoritatea administratiei publice locale;

2) referire clara la angajamentul de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% pn n 2020;

3) PAED trebuie s fie elaborat avnd la baz cunotine temeinice asupra situaiei locale cu privire la energie i la emisiile de gaze cu efect de ser, pe baza unei analize a cadrului actual care sa plece de la inventarul de referin al emisiilor (BEI);

4) stabilirea unei viziuni pe termen lung cu obiective clare, PAED trebuind s conin un set coerent de msuri care s acopere sectoarele cheie de activitate:

Cldiri i instalaii sub autoritatea administraiei locale, Sectorul rezidenial Sectorul teriar, Transport public i privat Industrie (opional)

5) planul trebuie s conin o prezentare clar a aciunilor strategice pe care autoritatea local intenioneaz s le ia pentru a ajunge la obiectivele sale n 2020, care trebuie s conin:

Strategia pe termen lung i obiectivele pn n 2020, inclusiv angajamente ferme n domenii precum amenajarea teritoriului, transport i mobilitate, achiziii publice, standarde pentru cldirile noi / renovate etc.

msuri detaliate pentru urmtorii 3-5 ani care sa transpuna strategia pe termen lung i obiectivele n aciuni, cu descrierea fiecareia dintre ele , departamentul sau persoana responsabil de realizare, calendarul (start-scop, repere majore), estimarea costurilor i a


14

finanrii, economia de energie estimat / creterea produciei de energie regenerabil, reducerea emisiilor de CO2;

6) PAED trebuie s prezinte care din structurile existente sau n curs de organizare vor implementa aciunile i care vor urmri rezultatele cu evidentierea resurselor umane disponibile;

7) planul trebuie s arate cum a fost implicat societatea civil n etapa de elaborare i cum va fi implicat n implementare i monitorizare.

8) planul trebuie s identifice principalele resurse financiare preconizate ce vor fi utilizate la finanarea aciunilor.

9) PAED-ul trebuie s conin o descriere scurt a modului n care autoritile locale intenioneaz s asigure continuarea (follow-up) aciunilor, cum vor monitoriza rezultatele cunoscandu-se faptul ca monitorizarea regulat permite evaluarea modului de atingere al obiectivelor i adoptarea de msuri de corectare, dac este necesar, semnatarii Conveniei trebuind s transmit un Raport de Implementare la fiecare 2 ani de la transmiterea PAED-ului.


15

d. Aspecte organizatorice si financiare

Elaborarea fazei de proiect a Planului de actiune in domeniul energiei durabile,a fost incredintata Agentiei Locale pentru Eficienta Energetica si Mediu Vaslui, structura de legatura cu Oficiul Pactului Primarilor, agentie de management energetic creata in 2007 prin Programul Intelligent Energy Europe 2005, in cadreul proiectului ,, Infiintarea a patru agentii de management energetic in Barreiro (PT), Vaslui (RO), Oristano (IT) si Polesine (MT).

Agentia are personalitate juridica fiind constituita ca organizatie non-guvernamentala, nonprofit, apolitica, autonoma si independenta de interesele membrilor fondatori si membrilor asociati (Municipiile Vaslui si Barlad, 2 asociatii de proprietari, 2 agenti economici care activeaza in sfera constructiilor si instalatiilor, operatorii serviciilor de utilitati publice din Vaslui, structuri descentralizate ale guvernului Agentia de Protectie a Mediului, Inspectoratul Scolar Judetean, Comisariatul pentru Protectia Consumatorilor).

Personalul acesteia este constituit din personalul permanent, care in primii trei ani de functionare s-a instruit astfel incat si-a consolidat capacitile tehnice i de management in domeniul energiei durabile si persoane delegate in actiuni (secondments) provenind de la Primaria Municipiului Vaslui.

Activitatile sunt sprijinite de voluntari, o astfel de actiune fiind cea desfasurata in cazul elaborarii proiectului PAED de catre studentul Facultatii de Mecanica Iasi sectia Sisteme si Echipamente termice, Popa Madalin Ionut care a realizat transpunerea grafica a datelor colectate si interpretate.

Actiunea de elaborare a draft-ului PAED a fost coordonata direct de catre conducerea Primariei Municipiului Vaslui.

Proiectul a fost transmis spre consultare operatorilor serviciilor comunitare de utilitati publicesi APM Vaslui, postat pe site-ul Primariei municipiului Vaslui si ALEEM Vaslui, fiind inaintat ulterior spre dezbatere in comisiile de specialitate ale Consiliului Local.

Estimarea valorii investitiilor necesare realizarii masurilor si actiunilor propuse a fost determinata pe baza studiilor de fezabilitate la lucrarile in curs, pentru celelalte valoare urmand a fi estimata tot pe baza de SF.

Sursele de finantare prevazute pentru implementarea investitiilor publice cuprinse in Plan sunt estimate ca provenind din cele atrase in completarea celor preconizate la bugetul local prin fondurile structurale, bugetul national, Programul de Cooperare Elvetiano Roman, alte fonduri nerambursabile, dar si parteneriate public private.

Nu in ultimul rand trebuie mentionate fondurile masive alocate de proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinte in procesul de refacere a fatadelor si reabilitarea termica a partii opace si vitrate a anvelopei blocurilor.

Implementarea planului se va realiza prin directiile si serviciile de specialitate din aparatul Primarului, prin operatorii serviciilor comunitare de utilitati publice al


16

caror capital apartine Municipiului Vaslui, prin asociatiile de dezvoltare comunitara la care municipiul este asociat, dar esential prin cetateni si asociatiile acestora.

Monitorizarea actiunilor si masurilor va fi realizata in primul rand de cetatenii municipiului care periodic, vor fi informati despre evolutia PAED si vor fi chemati, in dezbateri publice, sa-si spuna opiniile in sprijinul deciziilor administratiei publice locale.

Monitorizare ,,cifrica a reducerii consumului energetic si emisiilor CO2, a rezultatelor obtinute prin implementarea PAED este incredintata ALEEM Vaslui, agentie de management energetic care datorita statutului autonom si independent, si, urmare a competentelor dobandite in management energetic poate analiza procesul PAED intr-un mod obiectiv.

Prin colaborare acesteia cu Oficiul Pactului Primarilor si reteaua de agentii de management energetic infiintate cu sprijinul Comisiei Europene, ALEEM va elabora planificarea masurilor de monitorizare si va propune, daca va fi cazul, reactualizarea periodica a PAED.


17

III. PROFILUL MUNICIPIULUI VASLUI

1. Amplasare

Vaslui, reedina judeului cu acelasi nume este amplasat in partea central-rasariteana a regiunii istorice Moldova, Regiunea Nord-Est, pe coordonatele 463818 latitudine nordic i 274345 longitudine estic.

Este situat in partea centrala a Podisului Barladului si ocupa o zona de contact, respectiv depresiunea Vasluiului, ce se afla intre Podisul Central Moldovenesc si Colinele Tutovei.


18

Este situat la 70 km de granita de est a Romaniei cu Republica Moldova si implicit granita de est a Uniunii Europene, distantele fata de urmatoarele capitale europene fiind:

Bucuresti 340 km Bruxelles 2300 km Atena 1500 km Lisabona 4000 km Roma 2100 km Malta 2800 km Viena 1200 km Paris 2400 km Budapesta 900 km Chisinau 150 km Moscova 1900 km


19

2. Caracteristici geo-climatice

Suprafata totala este de 6844ha, din care agricola 4699 Ha (3146 Ha arabil). Relieful este format din interfluvii avand altitudinea de 350-400, cu aspect de

platou, dealurile Morii, Chitoc si Brodoc fiind despartite de vai largi, insotite de terase bine dezvoltate si de versanti cu intense procese geomorfologice, in special alunecari.

Altitudinea orasului variaza intre 90m in zona Industriala si 170 m in zona Parcului Copou.

Albiile sau esurile Brladului, Vasluiului i Racovei, puternic colmatate, nconjoar oraul desprindu-l de localiti suburbane componente: Brodoc, Rediu, Bahnari i Viioara.

Hidrografia este reprezentat prin ape subterane (repartizate neuniform, debite mici) i de suprafa (pnza de ap freatic este la 10 15 m). n timpul verii i iernii apele rurilor scad, dar deficitul de ap pentru ora este acoperit din lacurile de acumulare din punctele Pucai i Soleti, respectiv prin pompare din raul Prut.

Resursele pedologice sunt reprezentate prin cateva tipuri de soluri, preponderent cernoziomurile.

Vegetatia, specifica zonei silvestre i de silvostep este reprezentata prin paduri - care se invecineaza cu orasul pe latura de sud-vest (Chitoc-Lipovat-Oprisita, 6000ha) si latura nord-vest(Balteni-Maraseni, 600Ha), fanete naturale si pasuni.

Clima oraului se ncadreaz n trsturile climei temperat continentale cu regiuni de antestep. Regimul termic msurat pe o perioad de o sut de ani (1896 - 1998) pune n eviden urmtoarele:

temperatura medie anual de 9,4C, apropiindu-se de media pe ar care este de 9,5C;

trecerea de la anotimpul rece la cel cald i invers se face brusc; exist mari diferene de temperatur ntre luna martie i luna mai (12,5C

13,2C);

numrul mare de zile cu nghe (120), ca i cel cu temperaturi superioare lui 30 (70);

n ultimii ani temperaturile minime i maxime depesc chiar 35C. Regimul eolian pune n eviden dominarea curenilor din nord nord vest i sud

sud est. Aceasta are o influen direct asupra regimului precipitaiilor care sunt srace n perioada lunilor noiembrie martie, cnd vnturile de est i nord est au o


20

frecven mai mare, i mai bogat n celelalte luni ale anului cnd frecvena vnturilor dinspre nord i chiar sud-vest crete.

Cantitile mari de precipitaii cad n perioada cald a anului, cu maxime nregistrate n lunile mai i iunie (media multianual fiind de 80,79 mm). Stratul de zpad are o grosime ce variaz ntre 12,2 33,6 cm.

Din punct de vedere seismic, teritoriul se afl n zona de influent a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul n zona Vrancea, la adncimi de 90 - 150 km. Conform Hrtii zonrii seismice a Romniei, municipiul Vaslui se ncadreaz n zona seismic de calcul B care se caracterizeaz prin: - coeficient seismic de calcul Ks = 0,25; - perioada de colt Tc = 1,0 s; - grad seismic asimilat ( MSK ): VIII-a.


21

3. Istoric

Vasluiul este atestat documentar n anul 1375, dar dovezile arheologice demonstreaza continuitatea locuirii inca din paleoliticul superior (30.000-8.000 i.e.n). Faptul c vatra trgului era amplasat pe terasele Dealului Morii constituia o adevrat barier natural n faa atacurilor din afar i, tocmai de aceea, Vasluiul capt i conotaia de reedin domneasc - mai ales n timpul de dup moartea lui Alexandru cel Bun.

De asemenea, poziia favorabil a oraului - situat fiind la confluena rului Brlad cu Vasluieul i cu Racova - a constituit cadrul propice de dezvoltare urban a acestui trg. n atare condiii, n 1435, n timpul lui tefan al II-lea (fiul lui Alexandru cel Bun), Vasluiul devine reedin domneasc i capitala Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construiete aici o Curte Domneasc. Loc de popas i adpost pe drumul comercial dintre Halici i Dunre, care fcea legtura dintre cetile de pe rmul Mrii Negre i cele de la Marea Baltic, unul dintre cele mai vechi trguri din Moldova, dar i una din aezrile medievale de seam ale Moldovei, alturi de Suceava, Roman sau Siret. Trgul Vasluiului i afirm importana att pe trmul comercial, ct i pe acela politic i strategic. ncepnd cu secolul al XIV-lea aceast aezare face parte din categoria trgurilor cu o populaie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor.

Astfel, n secolul XV-lea trgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populaie ce se apropia de cea a Iaului. Importana sa crete considerabil din anul 1490, cnd tefan cel Mare i acord mari privilegii, reconstruiete Curtea Domneasc i construiete n amintirea btliei de la Podul nalt o frumoas biseric.

Dup moartea marelui voievod, oraul Vaslui decade. Curtea Domneasc se ruineaz, populaia lupt pentru pstrarea privilegiilor. Targul Vasluiului rmne o


22

aezare linitit, peste care au trecut hoardele ttare i turcii, distrus i apoi renscut, ns nu la faima de odinioar de care amintesc documentele.

Vasile Alecsandri l face cunoscut n literatura romneasc prin foarte populara poezie Pene Curcanul.

ndeletnicirile care le-au adus faim pe vremuri vasluienilor au fost albinritul i pescuitul. n 1939 abia, aa cum apare entuziast ntr-o publicaie a vremii, Gazeta Vasluiului, apare un nceput de industrie, prin construirea unei topitorii de cnep.

Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevrat n anul 1968, cnd oraul devine capitala judeului Vaslui iar din 1979 devine municipiu.

Harta municipiului Vaslui


23

4. Caracteristici socio-economice a) Populatia

Dupa desemnarea Vasluiului capitala a judetului Vaslui, populaia crete de la 19.823 in 1968 la 45.000 de locuitori n anul 1979, la 74615 in 1990 si 77900 in 2000. Densitatea creste de la 301,1 la 1138,2 in 2000, scazand la 1023,6 loc/ Kmp in 2010. Dupa 2000, in 10 ani, populatia a scazut cu 10% ajungand la 1 ianuarie 2010 la 70060 locuitori:


24

92% din populatie locuieste in zona urbana, in apartamente de bloc (18274) si case individuale (2273), restul de 8% locuind in suburbii in 1789 locuinte individuale:


25

Ponderea fortei de munca active in totalul populatiei reprezinta 55,65% (35% fiind salariata iar 19% este ocupata in activitati cu caracter nepermanent, somaj, sau lucreza in alte localitati din tara sau strainatate), 19% din populatie fiind pensionari.


26

b) Educatia

20% din populatie frecventeaza o forma de invatamant educational, desfasurata intr-una din cele 48 de unitti educationale publice, din care 6 licee, o coal postliceal, 15 coli cu clasele I VIII, dou coli cu clasele I IV, 10 grdinite cu program prelungit i 14 grdinite cu program normal.

In procesul educational isi desfasoara activitate 6% dintre salariatii din municipiu. Trebuie relevant faptul ca majoritatea populatiei a absolvit o forma organizata de invatamant de stat:

c) Economia Caracteristica economic municipiului Vaslui n anii 60 era preponderent agrar

i cu un nivel de trai foarte sczut. n perioada 1965-1985 s-a efectuat industrializarea fortat n regiune, n scopul

redresrii situatiei economice, prin construirea de capacitti de productie i conceptie moderne, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea fortei de munc i formarea unui numr mare de specialiti.

Dezvoltarea intens din punct de vedere economic i social-cultural este cel mai pregnant dovedit de evolutia populatiei, numrul locuitorilor crescnd n perioada 1966 2002 de la 17.960 la 73.527, deci de circa 3 ori.

Dezvoltarea industrial a Municipiului Vaslui a fost influentat n mod decisiv de statutul su de reedint de judet, aici concentrndu-se cea mai nsemnat parte a activittii economice i implicit industriale a judetului.

Creterea numrului de agenti economici dup 1989 s-a datorat transferului dreptului de proprietate asupra ntreprinderilor de la stat la persoane de drept privat,


27

adic aa numitul proces de privatizare, precum i aparitia unor ntreprinderi particulare noi, ca rezultat al unor initiative independente ce au luat natere ca urmare a schimbrilor petrecute n unittile aflate nc n proprietatea statului.

Avnd n vedere faptul c majoritatea noilor ntreprinderi sunt mici i mijlocii, reiese c acest sector a absorbit cea mai mare parte a fortei de munc disponibilizate prin privatizare, i a contribuit, n acelai timp, i la formarea unei noi generatii de patroni i de angajati.

n prezent, asistm la reaezarea activittilor industriale fie prin restructurarea vechilor organizatii, fie prin crearea de noi unitti mai mici, mai flexibile, adaptate cerintelor actuale ale pietei. Industria a reprezentat n anul 2005 aproximativ 39,59% din cifra de afaceri total pe judetul Vaslui.

Structura pe ramuri a productiei industriale este caracterizat de ponderea mare a activittilor prelucratoare, industria confectiilor textile fiind preponderenta, bazata pe traditia existent n acest domeniu, de aproape 40 ani, dar i pe forta de munc ieftin ce permite firmelor din acest domeniu s lucreze n sistem lohn cu diverse state din Occident.

Structura industriala este completata de firmele care activeaz n industria alimentar (industrializarea laptelui si a carnii,fabricarea uleiurilor vegetale i a grsimilor brute, morrit i panificatie, colectarea i prelucrarea strugurilor, legumelor i fructelor etc.) si de cele din domeniul constructiilor (producerea materialelor de constructii si executia de lucrari de constructii).

Presiunea demografic, transformarea radical a modului de viat i politica de dezvoltare extensiv a industriei au contribuit la creterea permanent a activittilor din sectorul tertiar. Anterior perioadei de industrializare fortat a Municipiului Vaslui, acesta era cunoscut ca un ora cu caracter preponderent agricol.

Dup anul 1989, sectorul cel mai dinamic devine comertul, care s-a adaptat cel mai rapid economiei de piat. Ritmul accelerat de privatizare n domeniul comertului i resursele financiare relativ mici necesare pentru demararea unei activitti n acest sector au condus la atragerea celei mai mari parti a fortei de munca active, imediat dupa industrie (3208 persoane).

Activittile bancare, financiare i de asigurri nregistreaz i ele un trend ascendent gratie intrrii pe piata romneasc a principalelor institutii financiare europene care ofer servicii att persoanelor fizice , cat si celor juridice.


28


29

d) Recreere, agreement

Principalele zone de recreere, odihn i agrement sunt grupate din municipiul Vaslui sunt:

parcul Copou al municipiului care ocup o suprafat de 11 ha, asigurnd i zona de protectie a monumentelor istorice dezvoltate pe aceast arie cu dotri i plantatii corespunztoare;

parcul Tineretului n suprafat de 3 ha, arie cu dotri i plantatii corespunztoare zonelor verzi;

parcul Movas, cu o suprafat de 3 ha, reamenajat intr-o structura moderna, care va fi vizibila in cativa ani;

spatiile verzi; cu fiile plantate i de aliniament n lungul strzilor i zona central; terenurile de sport, inclusiv stadionul municipal, trandul, sala Polivalent i

Complexul sportiv care ocup o suprafata de 5,773ha;

terenurile de joc i sport din cartierele de locuit, sau aferente unor institutii publice, ocupnd o suprafat de cca. 2 ha;

zonele neamenajate n totalitate sau neamenajate corespunztor precum Lacul Delea, arealul forestier Paiu i Brodoc.

n municipiul Vaslui, unui locuitor ii revine 16,37 mp de spatiu verde.


30

IV. INVENTARUL DE BAZA A EMISIILOR CO2 (BEI)

1. Importanta BEI Cea mai important conditie prealabil stabilirii planului de actiune privind energia durabil este inventarul de baz al emisiilor. BEI permite identificarea principalelor surse de CO2 pe teritoriul municipal i astfel folosete la stabilirea aciunilor adecvate. BEI permite s msurm impactul aciunilor din PAED: ne arat unde se afla autoritatea local la nceput, iar monitorizrile succesive vor evidenia progresul realizat pentru atingerea obiectivelor. Inventarul emisiilor este foarte important pentru cunoasterea realitatii, analiza dateleor disponibile, intelegerea semnificaiei acestora si meninerea nivelului de motivare al factorilor de decizie, permindu-le acestora s vad rodul eforturilor lor. Totodata, prin coroborarea datelor i interpretarea rezultatelor, se pot stabili obiective realiste i msuri concrete de ndeplinire a acestor obiective.

2. Stabilirea anului de referinta

Anul nivelului de referin este anul la care ne raportm pentru stabilirea obiectivului . Intrucat scopul Conveniei este s contribuie la angajamentul UE privind reducerea nivelului de emisii cu 20% pn n 2020 raportat la 1990, anul de referin al Protocolului de la Kyoto, acesta ar trebui sa fie luat ca reper si din necesitatea existentei unui moment de baza comun care sa permita compararea reducerilor atat intre orasele semnatare ale Conventiei cat si la nivel de UE. Insa, in cazul n care autoritatea local nu dispune de suficiente date pentru alctuirea inventarului pentru anul 1990, aceasta trebuie s aleag cel mai apropiat an de 1990 pentru care pot fi colectate cele mai cuprinztoare i fiabile date. Municipiul Vaslui, a optat pentru alegerea ca moment de referinta anul 2005, an pentru care sunt identificate cele mai cuprinzatoare si fiabile date. Avand in vedere ca pentru anul 2009, in cadrul actiunilor intreprinse de Agentia Locala pentru Eficienta Energetica si Mediu Vaslui - agentie de management energetic stabilita cu sprijinul Comisiei Europene prin Programul Intelligent Energy Europe 2005, a fost elaborata Balanta Energetica a Municipiului Vaslui, pentru determinarea sensului in care se indreapta consumul de energie final din aria de competenta a autoritatii administratiei publice locale, datele colectate pentru 2005 s-au comparat si analizat cu cele din 2009.


31

3. Contabilizarea gazelor cu efect de sera Inventarul de baz al emisiilor are la baz date colectate pe fiecare sector de activitate (consumul final de energie de pe teritoriul municipiului Vaslui) si factori de emisie, care cuantific emisiile pe unitate de activitate.

Contabilizarea gazelor cu efect de sera din municipiu s-a efectuat prin multiplicarea cantitatii de energie determinata pe fiecare sector de activitate (exprimata in Mwh) cu factorii standard de emisie pe activitate determinati n conformitate cu principiile IPCC, care includ toate emisiile de CO2 rezultate n urma consumului de energie de pe teritoriul autoritii locale, fie direct, prin arderea de combustibili pe teritoriul autoritii locale, fie indirect, prin arderea de combustibili asociat cu consumul de electricitate i cldur din zona respectiv. Aceast abordare are la baz coninutul de carbon al fiecrui combustibil, la fel ca n cazul inventarelor naionale ale emisiilor de gaze cu efect de ser realizate n contextual Conveniei-cadru a Organizaiei Naiunilor Unite asupra schimbrilor climatice (UNFCCC) i al protocolului de la Kyoto. n cadrul acestei abordri, emisiile de CO2 rezultate n urma utilizrii energiei din surse regenerabile, precum i emisiile generate de energia electrica ecologic certificat sunt considerate a fi egale cu zero. De asemenea, CO2 este cel mai important gaz cu efect de ser, iar calcularea procentului de emisii de CH4 i N2O nu este necesar. n consecin, pentru municipiul Vaslui se abordeaza principiul IPCC ((Intergovernmental Panel on Climate Change), in Inventarul de Baza fiind cuantificate doar emisiile de CO2, in tone. Deasemeni, in cadrul prezentului PAED, se opteaza pentru cuantificarea obiectivului de reducere a CO2 per total ( reducere absoluta) si la excluderea sectorului industrial din Plan, deoarece acest sector este independent de autoritatile locale.

4. Inventarul de baz al emisiilor

Rezultatele sinteza ale inventarului de baz al emisiilor din municipiul Vaslui sunt prezentate intr-un format tabelar, comun tuturor semnatarilor Pactului:

a. Consumul final de energie b. Emisiile de CO2 c. nclzirea urban local i emisiile corespunztoare de CO2

i. Consumul final de energie sintetizeaz datele eseniale privind consumul

final de energie ( cantitatea de electricitate, cldur, combustibili fosili i energie din surse regenerabile consumat de ctre utilizatorii finali), pe sectoarele consumatoare de energie / productoare de CO2.

Sectoarele sunt mprite n dou categorii principale:


32

a) Cldiri, echipamente/instalaii i industrii, categorie care include toate sediile industriale, cldirile, serviciile i instalaiile, impartita la randul sau in cinci subcategorii:

Cldiri rezideniale care cuprinde consumul de energie din cldirile utilizate n principal drept cldiri rezideniale, inclusiv cel din cldirile rezideniale deinute de autoritatea local sau de organizaiile afiliate acesteia

Iluminatul public municipal, care cuprinde iluminatul public deinut sau exploatat de autoritatea local, orice iluminat public nemunicipal trebuind sa fie trecut la categoria Cldiri, echipamente/instalaii teriare (nemunicipale).

,,Cldiri i echipamente/instalaii municipale, termenul echipamente/instalaii referindu-se la entitile consumatoare de energie altele dect cldirile ( unitile de tratare a apei, centrele de reciclare i instalaiile de compostare),

,,Cldiri, echipamente/instalaii teriare (nemunicipale) , care cuprinde cldirile i instalaiile din sectorul teriar (sectorul serviciilor) care nu sunt deinute sau gestionate de autoritatea local (birourile ntreprinderilor private, bncile, IMM-urile, activitile comerciale i de comer cu amnuntul, spitalele etc.)

Industrie, al carui consum, in cazul Vasluiului nu este cuprins in PAED, datorita inchiderii mai multor unitati industriale din 1990 pana in prezent, al caror consum, conform regulilor Pactului nu trebuie cuprins si influenei limitate pe care o poate avea asupra sa autoritatea locala.

ii. Transport, care include transportul rutier, datele privind consumul de energie

avand la baz datele privind consumul real (parcul municipal si transportul public) sau estimrile privind distana parcurs pe reeaua stradal a autoritii locale (autovehiculele persoanelor fizice si juridice), categorie impartita la randul sau in trei subcategorii:

Parcul municipal, cuprinzand vehiculele deinute i utilizate de autoritatea/administraia local si organizatiile affiliate

Transportul public ( autobuze, microbuze) Transportul privat i comercial, care include ntreg

transportul rutier i feroviar de pe teritoriul autoritii locale care nu este specificat mai sus (traficul rutier i de marf).

Totodata, consumul final de energie n MWh, este impartit pe categorii de produse energetice consumate de utilizatorii finali si combustibili consumati (vectori energetici):

Electricitate se refer la electricitatea total consumat de utilizatorii finali, indifferent de sursa de producie locala sau externa


33

nclzire/rcire se refer la nclzirea furnizat ca produs utilizatorilor finali din teritoriu de sistemul urban de nclzire/rcire, inclzirea produs de utilizatorii finali pentru uz propriu fiind inclus n coloanele referitoare la vectorii energetici care produc cldura.

Combustibili fosili se refer la toi combustibilii fosili consumai ca produs de utilizatorii finali, aceast categorie incluzand toi combustibilii fosili achiziionai de utilizatorii finali pentru nclzirea spaiilor, a apei menajere sau pentru gtit iar pentru sectorul transport, combustibilii consumai n transport .

Energii din surse regenerabile , include consumul de biomas (lemnul de foc), energiile termice solare i geotermale consumate ca produs de utilizatorii finali.

Emisiile de CO2, sintetizeaz cantitatea de gaze cu efect de ser emisa n urma

consumului de energie de pe teritoriul municipiului, calculata pentru fiecare surs de

energie prin nmulirea consumului final de energie cu factorii de emisie corespunztori si inserata in tablel in functie de categoriile de la tabelul privind

consumul final de energie Producia local de cldur i emisiile corespunztoare de CO2, sintetizeaza

cldur comercializat/distribuit ca produs utilizatorilor finali prin intermediul sistemului de termoficare, mpreun cu cantitatea de cldur generat, vectorii energetici, emisiile corespunztoare de CO2 i factorii de emisie.


34

Acest subcapitol cuprinde inventarul consumului final de energie si emisiilor de CO2 asociate, din cldirile utilizate n principal drept cldiri rezideniale ( locuintele populatiei) si cel din cldirile rezideniale deinute de autoritatea local sau de organizaiile afiliate acesteia ( scoli, societatile comerciale la care autoritatea locala este actionar si sediile ceorlalte institutii publice in relatie cu municipalitatea).

a. Cladiri rezidentiale utilizate de populatia Municipiului Vaslui. 1. INVENTAR 2009, STRUCTURA SI CARACTERISTICI TEHNICE

CONSTRUCTIVE

Conform inventarului efectuat de ALEEM Vaslui in anul 2009, fondul de locuinte existent n Vaslui este de 23409 locuinte, din care in localitatile componente municipiului (Brodoc, Bahnari, Rediu, Gura Bustei, Viisoara, Moara Greci) este de 1789 locuinte situate in case individuale:


35

Cladirile din zona urbana sunt structurate in 2273 locuinte tip casa, 340 blocuri cu 18553 de apartamente si 11 camine muncitoresti cu 794 de locuinte:

Fata de anul 1992 cand a fost efectuat ultimul recensamant, numarul cladirilor a crescut cu 842 pe total, trei patrimi din aceasta crestere regasindu-se n cladiri tip casa cu una sau doua locuinte.

Ca forma de proprietate, din totalul fondului de locuinte, ponderea locuintelor proprietate privata reprezinta 98,75%, cresterea fata de 1990 datorndu-se n primul rnd vnzarii locuintelor din fondul locativ de stat, retrocedarii proprietatilor, precum si construirii de noi locuinte. Structura fondului de locuinte din Vaslui, n functie de vechime este ilustrata n figurile urmatoare:


36

Ponderea cladirilor de locuit din blocurile de locuinte si camine reprezinta 90% din totalul cladirilor de locuit (spre deosebire de situatia din Romania, inventariata in 1992, unde aceasta este de 1,8%, dominanta fiind cladirile cu o singura locuinta - 95%), blocuri care adapostesc, proportional, 90% din totalul locuitorilor municipiului. Dezvoltarea fondului de locuinte a avut loc concomitent cu dezvoltarea socio-economica a orasului, incepand cu 1968, cand Vasluiul devine capitala de judet:


37

Raportat la situatia vechimii locuintelor din Romania, se poate afirma ca municipiul Vaslui este un oras tanar, la prima generatie.

Astfel, in perioada 1969 1990 au fost construite 89% din totalul locuintelor din blocuri, iar intre 1990 2000 s-au finalizat 4% din apartamentele proiectate si incepute dinainte de 1989:

apartamente mai vechi de 40 ani, 6%; apartamente intre 20 si 40 ani, 86%; apartamente mai noi de 20 ani, 8%;


38

Situatia privind numarul de niveluri al blocurilor din Vaslui este urmatoarea:


39

Raportat insa la nivelul protectiei termice a cladirilor si la performantele higro si termotehnice initiale si actuale ale elementelor de constructie din alcatuirea blocurilor de locuinte, situatia nu este la fel de tanara si performanta. Nivelul de performan termotehnic i evoluia lui n timp a influentat si influenteaza confortul termic.

Cerinta cea mai importanta a unei cladiri corespunzatoare din punct de vedere al confortului termic, este ca, indiferent de anotimp si de conditiile climatice exterioare, sa asigure un microclimat interior, in care elementele ce definesc confortul sa se pastreze in limite optime.

Elementele principale care definesc notiunea de confort termic in cladiri sunt temperatura interioara, umiditatea relativa a aerului, viteza cu care se misca aerul in interiorul incaperii, temperatura pe suprafata interioara a elementelor de constructie. Confortul termic este strans legat de performanta energetica a cladirii, notiune definita de Directiva 2002/91/EC a Parlamentului European i a Consiliului UE ca fiind eficiena energetic total a unei cldiri, reflectat n consumul energetic estimat relativ la consumul energetic propriu-zis pentru realizarea diferitelor nevoi asociate cu utilizarea standard a cldirii, incluznd printre altele nclzirea/rcirea spaiilor, apa cald, ventilarea i iluminatul.

Acest consum trebuie reflectat prin unul sau mai muli indicatori numerici calculai, lund n considerare factorii care influeneaz necesarul de energie, izolaia termic, etanarea mpotriva infiltraiilor de aer, caracteristicile tehnice ale instalaiilor, arhitectura i amplasarea n relaie cu aspectele climatice, expunerea la soare i utilizarea radiaiei solare, influena structurilor nvecinate, generarea de energie proprie sau din resurse regenerabile i ali factori, inclusiv climatul interior.

Nivelul de performan termotehnic i implicit nivelul protectiei termice al cladirilor care alcatuiesc fondul existent de cladiri din municipiul Vaslui a fost influentat, indiferent de sistemul structural, de specificatiile si exigentele impuse de standardele in vigoare privind calculul higro si termotehnic, si nivelul tehnologic specific perioadei in care s-au construit dar si cel impus constructorilor. Astfel, incepnd din anul 1974, s-a impus, de la faza de proiect pentru obinerea autorizaiei de construire, respectarea indicatorului global al pierderilor de cldur prin anvelopa cldirilor, notat cu G [W/(m3*K)], care trebuia s fie limitat sub anumite valori normate GN stabilite, n mod convenional, pe baza unor studii, astfel nct nivelul de performan impus s poat fi suportat de populaie, innd seama de nivelul economic al rii i de posibilitile tehnologice din acel moment.

Rezistenele termice normate utilizate n perioada 1950 1985 au avut un nivel sczut, conducnd la un coeficient global de izolare termic de circa 1,0 [W/(m3*K)].


40

Temperatura interioara limitata la 18 grade, combinata cu diminuarea cantitatii de combustibil furnizat si intreruperile in programul de livrare a agentului termic (maxim 10 ore/zi in doua intervale de timp), pe fondul unor rezistente mici a elementelor structurale a condus la scaderea temperaturii interioare la sub 12oC si aparitia pe scara larga a fenomenului de condens pe suprafetele interioare ale peretilor si implicit scaderea confortului. In aceasta situatie au fost construite si locuite 77% din apartamentele din Vaslui (14766 apartamente).

Primul salt considerabil privind imbunatatirea protectiei termice la cladirile din Romania si implicit la cele din Vaslui, s-a realizat in anul 1985, cand din considerente de realizare a unor economii de energie i de combustil, s-a pus in aplicare Normativul NP15 care impunea ca elementele de constructie perimetrale sa realizeze valori ale rezistentelor termice specifice medii mai mari decat cele minime normate, difereniate pentru zonele climatice.

Cu aceste caracteristici s-au construit ntre anii 1986 i 1990 circa 3500 apartamente, pentru care necesarul de cldur a fost redus cu circa 20%, de la circa 1,0 [W/(m3*K)] la circa 0,8 [W/(m3*K)]. Exigentele termotehnice au rmas totui inferioare celor adoptate n unele ri europene avansate, deoarece utilizarea celui mai eficient material termoizolant - polistirenul celular, considerat gresit energofag, era nc interzis. Desi performantele termice s-au imbunatatit, necesarul de combustibil fiind teoretic redus cu 20%, confortul a ramas acelasi, limitarile in furnizarea energiei termice conducand la pierderea economiilor prognozate si la lipsa de confort.

Concret, desi din proiectare se alegea un consum specific orar de energie termica de 3930 Kcal/h/ap. conventional, care sa asigure confortul termic si implicit compensarea pierderilor prin anvelopa cladirii (consum de 2,8Gcal/luna/ap), in luna decembrie 1986 se furniza energie termica pentru incalzire un maxim de 10 ore/zi, in 2 reprize (186 ore), necesarul de combustibil alocat la sursa de incalzire fiind echivalentul a 0,7Gcal/h/ap.

Principalele sisteme constructive practicate la construirea blocurilor din Vaslui au fost urmatoarele:

cladiri cu structura din pereti portanti si pereti de rigidizare din zidarie de caramida, cu regim de inaltime de 2 4 niveluri (641 apartamente = 3% din total), construite intre anii 1964- 1969;

cladiri integral prefabricate, construite intre anii 1978 1990, in special datorita existentei in municipiu a IMI Vaslui din panouri mari, tip sandvis cu structura in trei straturi, din betoane compacte BC20 - BC25, iar ca termoizolatie vata minerala (41% din apartamente);


41

cladiri cu structura din cadre lamelare, stalpi si rigle din beton armat monolit turnat in cofraje metalice sau Tego, solutii adoptate pentru blocurile cu mai mult de 5 nivele sau care au fost prevazute cu spatii comerciale la parter sau mezanin (15% din apartamente);

cladiri cu structura de tip celular cu diafragme din beton armat monolit (41% din apartamente).

Principalele solutii de alcatuire a protectiei termice a anvelopei cladirilor au fost:

Planseul peste subsol Solutia practicata cel mai mult a fost cea cu subsol tehnic general, avand la

inceput inaltimea de 1,50 m, apoi de 1,80 m, iar in ultimii ani de 2,20 m si chiar mai mult in cazul amenajarii subsolului cu boxe, uscatorii, ALA). In general, conductele de distributie a energiei termice tanverseaza subsolul.

La cladirile la care a fost prevazuta izolatia planseului peste subsol, aceasta a fost de regula dispusa deasupra planseului, sub pardoseala din PVC pe sapa, mozaicul turnat sau lipit pe sapa de mortar.

Pentru termoizolatie sau utilizat placile de vata minerala G100, de 3 cm sau placi de BCA - GBN_T de 7,5 cm montate in cofraj la partea inferioara a planseului. Prin aplicarea acestor solutii, ca urmare a grosimilor reduse a materialelor termoizolante, dar si a neluarii in considerare a puntilor termice alcatuite de peretii si grinzile de la subsol sau de peretii de la parter, precum si acelor situate pe conturul de la nivelul soclului, rezistentele medii ale planseelor nu depasesc 0,8 m2*K/W.

Terase S-au utilizat terase cu o structura compacta, fara structuri de aerventilat, stratul termoizolant fiind dispus fie direct peste planseul de peste ultimul nivel locuit, fie pe un strat de beton de panta. Terasa era necirculabila cu termoizolatie la cele cu beton de panta din BCA de 12,5 cm sau umplutura termoizolanta in vrac (zgura expandata sau granulata, granulit, cenusa sau zgura de termocentrala) de grosime variabila. La solutia fara beton de panta, placile de BCA - GBN_T erau dispuse in trepte.

La cladirile cu fatade prefabricate se foloseau atice prefabricate usoare finisate in fabrica.

Tamplaria exterioara Pana in anii 1975 s-a utilizat tamplaria de lemn dubla cu o comportar

Proiect: Plan de actiune pentru energie durabila

Documents

Transcript of Proiect: Plan de actiune pentru energie durabila