Planul de Actiune Pentru Energia Durabila a Comunei Ghiroda - COMUNA GHIRODA - COMUNA VERDE

[Type text]

GH

IRO

DA

Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE

PENTRU ENERGIA DURABILĂ

COMUNA GHIRODA COMUNĂ VERDE

2013 — 2020

www.eumayors.eu

www.conurbant.eu

IEE/10/380/SI2.589427

2

Primăria Comunei Ghiroda Vasile-Dorel CĂDARIU – Primar Colectiv de elaborare: Domnul Marcel CINCA - Viceprimarul Comunei Ghiroda;

Domnul Eugen - Petru MIHĂESCU – Şef Serviciu Urbanism şi Amenajarea Teritoriului

Domnul Ciprian SAVA – Inspector în probleme de mediu

Cristian – Gabriel CĂRĂBAŞ – Responsabil tehnic Iudit BERE – SEMEREDI – Responsabil Proiect CONURBANT Dumitru PETRIA – Responsabil tehnic Daniel – Marius CORAŞ – Responsabil tehnic din partea colectivului de implementare al Proiectului CONURBANT “An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors” – IEE/10/380/SI 2.589427, co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe Cu suportul tehnic de specialitate oferit de: DENKSTATT ROMÂNIA Timişoara Gabriela FISTIŞ – Managing Director

3

CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT 1.2. Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI GHIRODA 3. VIZIUNEA LOCALĂ 3.1. Viziune asupra schimbărilor climatice 3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile 4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.3. Implicarea comunităţii 5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR 5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor 5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor 5.3. Evaluarea sectorială 5.3.1. Sectorul REZIDENŢIAL 5.3.2. Sectorul TRANSPORT 5.3.3. Sectorul ENERGIE 5.3.4. Sectorul INSTITUŢIONAL 5.3.5. Sectorul DEŞEURI 5.3.6. Sectorul SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ 5.3.7. Sectorul APĂ 5.3.8. Sectorul INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ 5.4. Consumurile energetice ale Comunei Ghiroda- Analiza Inventarului de Referinţă al

Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) 5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Ghiroda 6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNE GHIRODA 6.1. Viziunea pe termen lung 6.2. Obiective 6.3. Ţinte şi acţiuni propuse – analiza sectorială 6.3.1. Sectorul clădirilor şi echipamentelor, din zona publică- privată a comunei Ghiroda 6.3.2. Sectorul rezidenţial 6.3.3. Iluminatul public 6.3.4. Transportul local 6.3.5. Producţia locală de electricitate şi încălzirea 6.3.6. Planificarea teritoriului 6.3.7. Achiziţii publice de produse şi servicii: 6.3.8. Comunicarea, educaţia şi lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate 6.3.9. Gestiunea deşeurilor 6.3.10. Alte sectoare incluse în Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a comunei

Ghiroda: Agricultura 7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE 9. BUGETUL PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE FINANŢARE 10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

4

COMUNA GHIRODA

5

Vasile Dorel CĂDARIU PRIMARUL COMUNEI GHIRODA, JUDEŢUL TIMIŞ

Dezvoltarea sustenabilă, eficienţa energetică

şi creşterea atractivităţii Comunei Ghiroda

pentru cetăţenii ei sunt declarate obiective

prioritare.

Semnarea Convenţiei Primarilor şi dezvoltarea

unui Plan de Acţiune pentru Energii Durabile

constituie o provocare şi o şansă pentru o

abordare strategică, menită să completeze

planurile locale de dezvoltare economică,

socială şi de mediu a oraşului.

Schimbările climatice actuale (seceta,

inundaţiile) au afectat viaţa de zi cu zi şi a

comunei noastre, iar din această cauză

suntem direct interesaţi în a crea un mediu

sănătos pentru locuitorii actuali dar şi pentru

urmaşii acestora. Felul în care intervenim în

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,

cum acţionăm în atenuarea şi adaptarea la

efectele schimbărilor climatice ne defineşte,

plasându-ne în rândul cetăţenilor europeni

informaţi, responsabili şi activi.

Obiectivele, ţintele şi măsurile propuse, în

scopul diminuării cu 20% a emisiilor de CO2

pînă în anul 2020 la nivelul Comunei Ghiroda

stabilite în Planul de acţiune pentru energii

Durabile vor necesita un efort susţinut al

autorităţii publice locale şi o implicare

deosebită a întregii comunităţi.

Prezentul Plan de Acţiune pentru Energii

Durabile a fost elaborat cu sprijinul financiar al

Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu

Municipiul Timişoara, prin Proiectul "An

inclusive peer-to-peer approach to involve EU

CONURBations and wide areas in

participating to the CovenANT of Mayors",

acronim CONURBANT, cod

IEE/10/380/SI2.589427, finanţat prin

Programul Intelligent Energy Europe.

Mulţumesc echipei care a elaborat PAED-ul şi

sper într-o colaborare a grupului de lucru şi a

părţilor interesate în realizarea unui viitor mai

verde sustenabil pentru Ghiroda, Judeţul Timiş

şi regiunea noastră.

6

1. INTRODUCERE

1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT

După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi

energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini

eforturile depuse de autorităţile locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia

durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol esenţial le revine autorităţilor publice locale,

care deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu

cât 80% din consumul de energie şi emisiile de CO2 sunt asociate cu activităţile urbane.

Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate

autorităţile locale şi regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea

eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor

administrative. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi

depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 până în

2020.

Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în

jurul îndeplinirii obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de

instituţiile europene ca fiind un model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri.

Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri

şi proiecte concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de

referinţă al emisiilor şi să transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să

descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze.

Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor

semnatarilor Convenţiei Primarilor sunt multiple, constând în crearea de locuri de muncă

calificate, atractive şi stabile, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai ridicate,

competitivitate economică crescută şi independenţă energetică mai mare. Experienţa

acumulată în această perioadă, baza de date cuprinzând bunele practici la nivelul întregii

Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o sursă reală de inspiraţie.

Comuna Ghiroda este semnatară a Convenţiei Primarilor din anul 2011, fiind invitată de

Municipiul Timişoara să adere la această mişcare, în cadrul Proiectului "An inclusive peer-

to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the

CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod proiect IEE/10/380/SI2.589427,

finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe.

Semnarea Convenţiei Primarilor a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local a

Comunei Ghiroda nr.42/31.10.2011. Constrângerile financiare, de resurse umane

insuficiente şi gradul de încărcare a personalului din cadrul Primăriei a condus la

neîndeplinirea obligaţiei de finalizare a PAED, Comuna Ghiroda primind o prelungire cu 8

luni pentru depunerea planului.

7

Prin această adeziune, Comuna Ghiroda se situează printre cele peste 4.500 de

semnatare ale Convenţiei Primarilor, cetăţenii urbei situându-se printre cei peste

166,805,701 cetăţeni care sunt angrenaţi în dezvoltarea unei comunităţi sustenabile.

Proiectul CONURBANT, având ca lider de proiect Municipalitatea din Vicenza (Italia)

reuneşte municipalităţi şi companii de consultanţă din 7 ţări europene: Bulgaria, Cipru,

Croaţia, Italia, Lituania, România şi Spania.

Proiectul are ca scop acordarea de sprijin oraşelor mari şi de mărime mijlocie precum şi

comunităţilor locale mai mici din jurul acestora şi întărirea capacităţii prin intermediul

Convenţiei Primarilor, utilizând un mod de abordare de la egal la egal – „peer-to-peer”,

suport şi instruire între oraşele mai puţin experimentate şi municipiile mai experimentate.

În cadrul acestui Proiectului CONURBANT, echipa de implementare a proiectului a derulat

împreună cu cele 16 semnatare ale Convenţiei Primarilor activităţi de instruire, de

evaluare a status-ului energetic al comunei, au realizat Inventarul de Referinţă al Emisiilor,

au organizat forumuri de energie, grupuri şi întâlniri de lucru, susţinând activităţile

proiectului.

Conurbaţia Timişoara, care cuprinde Municipiul Timişoara, Oraşul Jimbolia şi Comunele

Bucovăţ, Cărpiniş, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara,

Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mare, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Ghiroda, în calitate

8

de semnatare ale Convenţiei Primarilor îşi definesc astfel, obiectivele şi ţintele de

dezvoltare sustenabilă a localităţilor şi îşi definesc planul de acţiune care să conducă la

îndeplinirea obligaţiilor astfel asumate.

Localităţile Conurbaţiei Timişoara – Judeţul Timiş

9

FORMULARUL DE ADEZIUNE AL COMUNEI GHIRODA

10

LA CONVENŢIA PRIMARILOR

1.3.Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Sustenabilă

„Pactul primarilor este un instrument-cheie al politicii energetice a UE. Oraşele şi regiunile au capacitatea de a acţiona în cele mai relevante sectoare ale cererii de energie. Dacă majoritatea regiunilor şi oraşelor europene au aderat la Pactul Primarilor, mai mult de jumătate din munca pentru atingerea ţintei de 20% ar fi făcută!”

Günther OETTINGER Comisar European pentru Energie

Uniunea Europeană este angrenată în lupta

împotriva schimbărilor climatice, acesta fiind un obiectiv prioritar al UE. Autorităţile locale - oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul că acestea consumă trei sferturi din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru un procent similar din emisiile de CO2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care au capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda chestiunile legate de climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea intereselor publice şi private şi prin integrarea chestiunilor privind energia durabilă în obiectivele globale de dezvoltare locală. Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale de a-şi consolida eforturile de reducere a CO2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia de sprijin şi recunoaştere europeană şi de a face schimb de experienţă cu omologii europeni. Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă declaraţie de intenţii. Într-adevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a CO2 pe care le-au stabilit, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează să urmeze o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să accepte să întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în practică. Într-un cadru de timp predefinit, aceştia se angajează oficial: să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane

suficiente în vederea punerii în practică a acţiunilor necesare; să elaboreze un Inventar de referinţă al emisiilor IRE (Baseline Emission

Inventory - BEI); să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum

un an de la aderarea oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să includă măsuri concrete menite să conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în 2020;

11

să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după transmiterea planului lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare, monitorizare şi verificare. Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în elaborarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează: să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale; să organizeze zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în privinţa

dezvoltării durabile şi a eficienţei energetice; să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la

întâlnirile grupurilor de discuţii ale Convenţiei Primarilor; să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în

special, să îi încurajeze pe ceilalţi primari să adere la Convenţie; Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia şi clima, semnatarii Convenţiei primarilor se angajează să elaboreze un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea la iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de Consiliul local, descrie activităţile şi măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate, precum şi calendarele şi responsabilităţile atribuite.

Semnatarii Convenţiei Primarilor nu deţin întotdeauna instrumentele, cunoştinţele şi resursele adecvate pentru a elabora Inventarul de referinţă al emisiilor şi planul aferent de acţiuni privind energia durabilă sau pentru a finanţa acţiunile prevăzute. Astfel, municipalităţile şi oraşele mai mari joacă un rol esenţial în acordarea de sprijin semnatarilor, astfel încât aceştia să îşi poată onora angajamentele.

Suporterii Convenţiei sunt reţele europene, naţionale şi regionale şi asociaţiile de autorităţi local) care comunică, acordă sprijin şi stabileşte conexiuni pentru a promova iniţiativa Convenţia Primarilor şi a sprijini angajamentele asumate de semnatarii acesteia. În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt: —Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA”; —Asociaţia Municipiilor din România;

Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, care a asigurat sprijinul tehnic pentru semnarea Convenţiei Primarilor şi pentru dezvoltarea Planurilor de Acţiune pentru Energia Durabilă la nivelul Conurbaţiei Timişoara, fiind membră a celor două organizaţii suport a Convenţiei Primarilor a beneficiat şi de susţinerea specialiştilor din cele două organizaţii, în scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă cât mai performant, adaptat cerinţelor localităţilor şi cadrului general regional şi naţional. În activitatea de dezvoltare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe a conlucrat cu Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA” în vederea dezvoltării iniţiativei „Convenţia Primarilor” în România, OER fiind parte din consorţiul proiectului IEE „NET-COM” - Activităţi în reţea pentru Convenţia Primarilor, alături de alţi 11 parteneri europeni. În cadrul acestui proiect, pentru a crea şi disemina o viziune comună şi pentru a dezvolta priorităţi comune de acţiune în ceea ce priveşte descentralizarea energetică şi coeziunea teritorială, Municipiul Timişoara

12

şi Comuna Ghiroda au participat la activităţile lansate în cadrul „Platformei Naţionale de Dialog a Convenţiei Primarilor din România”.

13

2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI GHIRODA

AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ

Comuna Ghiroda este aşezată în câmpia Timişului, practic în lunca inundabilă a râului

Beghei (canalul Bega de mai târziu). Comuna de astăzi este alcătuită din două sate:

Ghiroda, centrul comunal şi Giarmata-Vii, satul aparţinător comunei.

Ghiroda (germană Giroda, Kiroda, maghiară Győröd) este o comună în judeţul Timiş, Banat, România. Comuna are centrul în satul Ghiroda, şi mai are în componenţă satul Giarmata-Vii. Faţă de principalul centru administrativ al judeţului, Timişoara, comuna Ghiroda se află în nord-estul acestuia, pe coordonatele geografice de 45°45' latitudine nordică şi 21°19' longitudine estică. Vecinii comunei sunt: la nord satul Giarmata-Vii şi comuna Giarmata, la est, comuna Remetea cu satele Ianova şi Bucovăţ (spre sud-est), la sud,comuna Moşnita cu satul Moşniţa Veche şi pădurea Bistra, iar la vest, municipiul Timişoara prin cartierele: Ghiroda - Nouă, Fabric şi Pădurea Verde. Faţă de Timişoara, comuna se află la mică distanţă; astfel pe şoseaua naţională Timişoara-Bucureşti la aproximativ 5 km, dar apropierea este şi mai mare ţinând cont că marginea comunei spre vest se confundă cu marginea Timişoarei, pe actualele străzi Dunărea şi Aleea Ghirodei. Prin nordul comunei Ghiroda trece şi calea ferată Timişoara-Bucureşti la aproximativ 300 metri, unde nu demult exista şi un canton feroviar. Suprafaţa vetrei satului depăşeşte 80 hectare. La hotarul de sud, trece canalul Bega. Spre sud drumul de legătură cu Timişoara, actual asfaltat se numea "alee" şi lângă el era un braţ al Begheiului, "şanţul cel mic". Legătura cu satul Giarmata-Vii se face pe drumul ce merge spre Aeroportul Timişoara; drumul merge spre nord-est şi imediat ce depăşeşte calea ferată, se bifurcă: la stânga Giarmata-Vii iar la dreapta spre Aeroportul Timişoara şi satul Ianova. Între drumurile principale există drumuri de pământ numite "obraţe". Suprafaţa comunei depăşeşte 35 kmp.

14

Comuna Ghiroda este parte integrantă a Zonei metropolitane a Municipiului Timişoara o unitate administrativă integrată între Timişoara şi localităţle din imediata apropiere. În acest sens s-a constituit un Consiliu Consultativ având ca scop consultarea autorităţilor administraţiei publice locale din Timişoara şi comunele periurbane Dumbrăviţa, Ghiroda, Moşnita Nouă, Giroc, Sânmihaiu Român, Săcălaz, Sânandrei, Giarmata, Ortişoara, Remetea Mare, Ghiroda şi Parţa în probleme de urbanism şi amenajarea teritoriului.

DATE DEMOGRAFICE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Timişoara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumbrăviţa%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ghiroda%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moşniţa_Nouă%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Giroc%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sânmihaiu_Român%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Săcălaz%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sânandrei%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Giarmata%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Orţişoara%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Remetea_Mare%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Şag%2C_Timiş

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parţa%2C_Timiş

15

Cadrul natural favorabil de pe actualul teritoriu al comunei Ghiroda a permis aşezarea

populaţiei încă din cele mai vechi timpuri.

În urma recensământului populaţiei din anul 2002, au rezultat următoarele date statistice,

prezentate mai jos.

Populaţia totală a comunei a fost de 4.909 persoane, din care 3.499 persoane la Ghiroda

şi 1414 persoane la Giarmata Vii. Clădirile din comună, conform acestui recensământ au

fost în număr de 1.559, din care : 1.118 la Ghiroda şi 441 la Giarmata Vii.

Numărul gospodăriilor a fost de 1.445 şi s-au înregistrat aproape 100 clădiri nelocuite. S-

au înregistrat 1.018 clădiri cu instalaţii de apă potabilă în interior şi 855 clădiri cu baie.

La recensământul populaţiei din anul 2011, au rezultat următoarele date statistice:

Populaţia totală a comunei a fost de 5.968 persoane, din care 4.432 persoane în

localitatea Ghiroda şi 1.536 persoane în localitatea Giarmata Vii. Numărul clădirilor a fost

de 2.183, din care 1.612 în Ghiroda şi 571 în Giarmata Vii. Numărul gospodăriilor a fost de

1.897, aflându-se 1.406 în Ghiroda şi 491 în Giarmata Vii.

S-au mai constatat 7.618 camere de locuit, din care 87 utilizate în scopuri profesionale,

comerciale, cu o suprafaţă totală de 146.533 mp.

0 2000 4000 6000 8000

2002

2012Cladiri

Gospodarii

Populatia

EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎNTR-O DECADĂ (2002-2012)

CĂILE DE COMUNICAŢIE

Teritoriul comunei Ghiroda este străbătut de mai multe căi rutiere de importanţă naţională

şi internatională. DN6, care leagă capitala României de municipiul Timişoara, şi de graniţa

cu Ungaria, terminându-se la Cenad, este principala cale de access pre localitatea

Ghiroda. De altfel, în partea de Sud, unde DJ 609D, străbate localitatea, Ghiroda se

invecinează cu municipiul Timişoara, graniţa administrativă fiind reprezentată de distanţa

între 2 case de locuit. Începând cu anul 2009 a fost data în folosinţă Centura de ocolire a

municipiului Timişoara, partea de Nord, care deserveşte şi localitatea Giarmata Vii.

În zona de Nord a comunei îşi desfăşoară activitatea Aeroportul Internaţional Traian Vuia

Timişoara, al treilea aeroport ca mărime din România, după aeroporturile „Henri Coandă”

şi „Aurel Vlaicu” din Bucureşti. De asemenea este şi cel mai important aeroport din

Euroregiunea DKMT.

16

CĂI DE COMUNICAŢII – SURSA: GOOGLE MAPS

DEZVOLTAREA ŞI PLANIFICAREA URBANĂ

SUPRAFAŢA TOTALĂ A TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL COMUNEI GHIRODA

ESTE DE 3.413 HA.

Conform datelor statistice obţinute de la Institutul de Statistică Timiş, situaţia terenurilor din

comuna Ghiroda se prezintă astfel:

- Total teren agricol: 2.812 ha, din care:terenuri arabile 2.241 ha, păşuni: 338 ha,

fâneţe: 218 ha, vii: 3 ha, livezi: 12 ha.

- Total teren neagricol: 601 ha, din care: păduri: 5 ha, ape: 125 ha, drumuri şi căi

ferate: 108 ha, curţi şi construcţii: 336 ha, terenuri neproductive: 27 ha.

PLANUL URBANISTIC

Planul urbanistic general al Comunei Ghioroda a fost elaborat pentru prima dată în anul

1996 şi a fost aprobat prin Hotarârea Consiliului Local Ghiroda nr. 4 din 22.02.1996. La

vremea respectivă, documentaţia se referea doar la localitatea Ghiroda, studiind o

suprafaţă de aproximativ 320 de hectare, din care 55% reprezenta zona de locuinţe şi

funcţiuni complementare şi 25% reprezenta zona centrală şi alte zone cu funcţiuni

complexe (hale depozitare, showroom, producţie nepoluantă).

În anul 2005, PUG-ul comunei a fost completat cu Planul Urbanistic General al localităţii

Giarmata Vii, aprobat cu Hotarârea Consiliului Local Ghiroda nr. 38 din 20.04.2005.

Intravilanul existent, la vremea respectivă avea o suprafaţă de 228 de hectare, fiind extins

în principal cu zone având funcţiuni de locuinţe rezultând o suprafaţă de intravilan propus

de 361 de hectare. Această extindere, de aproape 132 de hectare, a fost alcătuită în

principal din zona de locuinţe şi zone de activităţi economice.

În ciuda dezvolărilor ulterioare, care a însemnat adăugarea intravilanului comunei a încă

aproximativ 366 ha (perioada 2001 – 2011), din care 175 ha doar pt zona de locuinţe, s-a

putut constata că în cei aproape 16 ani de la întocmirea primei strategii de dezvoltare

urbană, gradul de dezvoltare nu a fost atins 100% în niciuna din localităţi.

17

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA GHIRODA 1996

Conform legislaţiei în vigoare, P.U.G.-ul comunei Ghiroda este în curs de actualizare,

urmând ca la actualizarea lui, în anul 2015, aceste să includă toate studiile urbanistice

întocmite de persoane fizice sau juridice, precum şi planuri de amenajare a teritoriului

întocmite de către Consiliul Judeţean Timiş.

Deşi realizarea prevederilor PUG-urilor sunt în mare măsură realizabile, în funcţie de

dezvoltarea economică a comunei, în mod etapizat comuna doreşte realizarea

infrastructurii edilitare în toată comuna prin finalizarea extinderilor de reţele apă – canal,

precum şi asfaltarea srtăzilor existente şi amenajarea zonelor verzi, astfel încât să se

atingă nişte parametrii de confort ambiental conform normativelor europene în domeniu.

18

PUG GIARMATA VII 2005

PUZ CARACTER DIRECTOR – CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ

19

STRUCTURA AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE

Primăria Comunei Ghiroda este condusă de: aparatul de specialitate al Primarului,

Domnul Vasile- Dorel CĂDARIU.

Structura Organigramei şi a Statului de Funcţii a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului

Local nr. 35 din anul 2012, având în componenţă 16 funcţii publice din care una de

conducere şi 15 de execuţie. Funcţiile contractuale de conducere sunt în număr de 2, iar

cele de execuţie 18. Numărul total de funcţii de demnitate publică sunt 2, iar numărul total

de funcţii în instituţie sunt 38.

STRUCTURA CONSILIULUI LOCAL GHIRODA, este prezentată în continuare, după

cum urmează:

Numele şi prenumele Apartenenţa politică

BOTOCA Sorin Constantin PC USL

CĂRĂGUI Cristian Dumitru PDL

CINCA Marcel PSD USL

CISMADIA Emil PNL USL

DRĂGĂNESCU Laurenţiu Gheorghe P. VERDE

BAIDOC Aurel PNTCD

IONELE Remus PDL

JURJ OVIDIU Viorel PNTCD

MAXIM Maximilian Vasile P. VERDE

PAVEL Tiberiu PNTCD

SANCIRA Ioan Gheorghe PSD USL

SUCIU Florentina PNTCD

SUCIU Monica Tania PDL

TĂURESCU Casian PPDD

VLAICU Claudia PD

3. VIZIUNEA LOCALĂ

VIZIUNEA administraţiei publice a Comunei Ghiroda vizează “Dezvoltarea durabilă

a Comunei Ghiroda, astfel încât să se asigure tranziţia către următorul deceniu

cu emisii de carbon reduse cu 20%, exemplu pentru comunităţile mai mici din

vestul României şi Euroregiune”.

Această viziune, din perspective Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă devine

o MISIUNE, care presupune o abordare multisectorială, orientată spre eficienţă

energetică la nivelul comunei, în sectoarele de activitate în care autoritatea public

locală are autoritate sau influenţă, cât şi utilizarea surselor de energie regenerabilă

disponibile la nivel local.

20

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE GHIRODA

SUNT:

Dezvoltarea unei strategii locale care să promoveze măsuri de reducere a emisiilor

de GES printr-o planificare la nivel de sector, care să consducă la reducerea emisiilor,

pregătirea profesională în domeniu şi promovarea şi finanţarea unor proiecte în domeniul

energiei durabile;

Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice şi din sectorul terţiar şi

rezidenţial şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

Transport public şi privat durabil;

Promovarea mobilităţii şi încurajarea transportului nemotorizat;

Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi;

Management durabil al deşeurilor pe raza Comunei Ghiroda;

Adaptarea la efectele schimbările climatice la nivelul Comunei Ghiroda;

Programe de educare şi constientizare a populaţiei în spiritul dezvoltării sustenabile;

Industrie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră la teritoriul administrativ al

Comunei Ghiroda;

Agricultură ecologică, durabilă în Comuna Ghiroda;

Adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

Intenţia autorităţii locale vizează următoarele OBIECTIVE SPECIFICE:

Eficienţa energetică în clădirile public şi private prin încurajarea dezvoltării de

proiecte ce vizează casele „verzi” pasive şi/sau active;

Încurajarea consumatorilor pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi

electrocasnice cu eficienţă energetică crescută;

Generarea de energie din surse cu emisii de carbon scăzute;

Producţia şi utilizarea energiei din surse regenerabile şi asigurarea utilizării energiei

în proporţie crescândă din astfel de surse;

Susţinerea sectorului rezidenţial prin diseminarea informaţiilor, metodelor,

tehnologiilor disponibile pe piaţă, a celor mai bune practici, în vederea implementării de

investiţii în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie regenerabilă,

inclusiv asupra oportunităţilor de finanţare a proiectelor în sectorul rezidenţial;

Asigurarea unui cadrul reglementativ local în vederea încurajării iniţiativelor de

eficienţă energetică;

Planificare şi dezvoltare urbană sustenabilă;

Încurajarea achiziţiilor publice verzi cu analizarea cicluluid e viaţă al produsului;

Prevenirea producerii deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri organice

depozitate - minimizare, reducere, reutilizara şi reciclare;

Creşterea gradului de conştientizare şi resposabilizare a cetăţenilor,

reprezentanţilor companiilor şi industriei cu privire la respectarea legislaţiei de mediu;

21

Stimularea generării de noi locuri de muncă „verzi”, sprijinirea investiţiilor, industriei

şi serviciilor cu emisii reduse de carbon sau care utilizează tehnologie avansate, cu emisii

reduse;

Implementarea de măsuri pentru mobilitatea urbană;

Realizarea unui parteneriat cu părţile interesate şi societatea civilă, în vederea

tranziţiei către o economie, industrie şi un mod de locuire cu emisii cât mai reduse şi

derularea în comun a unor campanii;

Educaţia ecologică a tinerei generaţii;

Pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice;

Asigurarea alocării resurselor financiare, materiale şi umane pentru îndeplinirea

acţiunilor prioritare de eficienţă energetică;

Monitorizarea şi controlul implementării acţiunilor vizate de eficientizare energetică;

3.1. VIZIUNEA ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Încălzirea globală este un fenomen cuz caracter global, acceptat în unanimitate de

comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind analizat pe parcursul unor lungi perioade,

rezultatele şi datele astfel colectate constituind un suport în punerea în evidenţă a

fenomenului schimbărilor climatice. Modelelor climatice globale au făcut posibilă punerea

în evidenţă a faptului că principalii factori determinanţi ai acestui fenomen sunt atât cei

naturali (variaţii ale radiaţiei solare, activitatea vulcanică) cât şi cei antropogeni (datoraţi

activităţilor umane).

Explicaţia schimbărilor observate în ceea ce priveşte temperatura medie globală în ultimii

150 de ani este pusă pe seama efectului cumulat al celor doi factori: naturali şi

antropogeni. Rezultatul constă în creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în

atmosferă, în mod special a dioxidului de carbon, cauza principală a încălzirii pronunţate

din ultimii 50 de ani ai secolului XX, 0.13ºC, de aproximativ 2 ori valoarea din ultimii 100 de

ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC (http://www.ipcc.ch).

„Temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC în ultimii 100 de ani

(1906 -2005) comparativ cu 0.6ºC în perioada 1901-2000. 11 din ultimii 12 ani au fost

cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul 1850”.

Clima Europei s-a încălzit cu aproximativ un grad C în ultimii 100 ani, fiind mai ridicată

decât media globală, iar cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în partea de nord

a Europei, în detrimentul zonei de sud a continentului, unde perioadele de secetă au

devenit din ce în ce mai frecvente.

La nivelul continentului, dar şi a ţării şi regiunii noastre, s-au înregistrat temperaturi

extreme, manifestate prin valuri de caniculă (exemplu, vara anilor 2003 şi 2007). Aceste

valuri de caniculă conexate cu creşterea incidenţei a unor fenomene meteorologice

extreme au condus la concluzia prezenţei fără de tăgadă că, acestea sunt o consecinţă a

efectelor schimbărilor climatice. Analizele statistice, realizate de specialişti au arătat faptul

http://www.ipcc.ch/

22

că riscul apariţiei unor astfel de fenomene meteorologice extreme, periculoase este din ce

în ce mai crescută, fiind datorate efectelor schimbărilor climatice.

Scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au realizat o prognoză,

care indică o creştere a temperaturii medii globale pană la sfârşitul secolului XXI (2090-

2099) faţă de perioada 1980-1990 între 1.8oC şi 4.0oC, în funcţie de scenariul privind

emisiile de gaze cu efect seră considerat.

Sistemului climatic manifestă o inerţie specifică, astfel încălzirea globală va continua să

evolueze chiar dacă se aplică la nivel global măsuri de reducere a emisiilor, însă creşterea

temperaturii va fi influenţată în mod esenţial de nivelul de reducere aplicat.

Perioada următoare este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la

latitudini înalte şi ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor

subtropicale. Configuraţia acestor schimbări este similară cu cea observată în cursul

secolului XX. Este “foarte probabil” ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor

maxime extreme şi de creştere a frecvenţei valurilor de căldură să continue.

Clima României este influenţată de poziţia pe glob (străbătută de paralela de 45° lat.N),

precum şi de poziţia sa geografică pe continent. Aceste particularităţi conferă climei din

România un caracter temperat continental.

În ceea ce priveşte temperatura aerului, comparativ cu creşterea temperaturii medii anuale

globale de 0,60C pentru perioada anilor 1901-2000, în România, media anuală a

înregistrat o creştere de doar 0,30C. Pentru perioada anilor 1901-2006 creşterea a fost de

0,50C faţă de 0,740C la nivel global (1906-2005).

BUCURESTI

BRASOV

CONSTANTA

SULINA

CALARASI

IASI

BISTRITA

OCNA SUGATAG

BAIA MARE

SIBIU

DROBETA

TURNU SEVERIN

TIMISOARA

ROMAN

TARGU JIU

M O L D A V I A N R E P U B L I C

Tendinţa temperaturii medii anuale în România (°C) pe perioada 1901-2000 Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)

Din punct de vedere pluviometric, pe perioada 1901-2000, la cele 14 staţii cu şiruri lungi

de observaţie, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de

23

precipitaţii. De asemenea datele au relevat o intensificare a fenomenului de secetă în

sudul ţării după anul 1960. În concordanţă cu acest rezultat s-a identificat o creştere a

duratei maxime a intervalelor fără precipitaţii în sud-vest (iarna) şi vest (vara). Pe lângă

fenomenele de aridizare a zonei de sud a ţări, în anumite regiuni s-a înregistrat în

perioada 1946-1999 o creştere a frecvenţei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai mari

12% cantităţi zilnice) şi extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantităţi zilnice). De

asemenea, în perioada 2000-2007, la nivelul ţării s-au înregistrat două evenimente

pluviometrice extreme opuse (seceta din anii 2000 şi 2007 şi inundaţiile din 2005). În anul

2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna 2006-2007 fiind de asemenea

neobişnuit de caldă (cea mai caldă iarnă de când există măsurători observaţionale în

România -fig.2), când, abateri pronunţate ale temperaturii maxime/minime faţă de regimul

mediu multianual au persistat pe perioade lungi de timp.

Media pe ţară a temperaturii din timpul iernii (14 staţii) pe perioada 1901-2007

Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)

Toate aceste rezultate confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC, conform căreia s-a

evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme ca

urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală.

Analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, relevă faptul că asistăm la o

creştere semnificativă a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, scădere a numărului de zile

cu strat de zăpadă a avut, şi o tendinţa de încălzire din timpul iernii. Toate aceste

fenomene au repercusiuni semnificative asupra agriculturii, economiei şi nu în ultimul rând

asupra stării de sănătate a populaţiei.

Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, acela de

creştere a temperaturii în timpul verii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în

România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-1990,

după cum urmează:

între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;

între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (ex. între 2,0°C şi

2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii

globale şi între 4.0°C şi 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a

temperaturii).

24

Din punct de vedere pluviometric, modelele climatice prognozează pentru perioada 2090-

2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sud-est.

Clima este o sinteză a vremii pe o perioadă mare de timp şi pentru un anumit spaţiu

geografic şi poate fi definitǎ prin distribuţii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de

vreme specifice acelui spaţiu geografic. Calcularea probabilităţii de apariţie a unor valori ai

parametrilor ce descriu fenomenele meteorologice, şi realizarea unor statistici,se face pe

baza unor şiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioadă de referinţǎ.

Organizaţia Mondialǎ a Meteorologiei recomandǎ calcularea normalelor climatice pe

intervalul de referinţǎ 1961-1990, însă în practicǎ sunt folosite şi alte intervale. Stabilirea

perioadei de 30 de ani ca perioadă climatică de referinţǎ este în mare măsură

convenţională, dar adoptarea ei a ţinut cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru

variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate suficientă, inclusiv în cazul

zonelor temperate.

Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie

regionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎ

aplicate rezultatelor modelelor climatice globale dar şi realizarea de experimente numerice

cu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu datele

observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali contribuie la modificările

climatice.

Raportarea la normele standard a valorilor diverşilor parametri meteorologici pune în

evidenţă variabilitatea climaticǎ prin fluctuaţiile acestora situate de-o parte sau alta a

mediilor calculate pe perioada de referinţǎ. Cauzele variabilităţii climatice sunt multiple, dar

în esenţă ele sunt legate de o distribuţie neuniformǎ a energiei atât la scară mare cât şi la

scară regionalǎ şi localǎ.

Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990

(albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în

cazul mediei pentru teritoriul României (în ºC), Sursa: Administraţia Naţională de

Meteorologie

25

Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm), Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 2001-2030 (în

%) (interval de referinta – 1961-1990). S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6

ENSEMBLE Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

http://ensemblesrt3.dmi.dk/

http://ensemblesrt3.dmi.dk/

26

3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Comunei Ghiroda îşi propune o viziune

focalizată pe atingerea unor obiective pe termen lung, care transced actualele orizonturi şi

cicluri electorale, fiind în perfectă consonanţă cu criteriile şi principiile de sustenabilitate

stipulate de Directivele Europene, Strategiile şi Planurile de dezvoltare sustenabilă a

României şi tendinţelor care se conturează la nivel mondial.

Aceast plan are menirea de a orienta şi promova o viziune realistă şi responsabilă asupra

perspectivelor de dezvoltare în planlocal:

O strategie locală de dezvoltare durabilă care stabileşte obiectivele pe termen

mediu şi lung;

Un Plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen scurt şi mediu pentru

îndeplinirea obiectivelor strategiei, conţinând o evaluare a costurilor, identificarea surselor

de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora;

Un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorităţi pentru

asigurarea dezvoltării durabile a Comunei Ghiroda, a Zonei Metropolitane Timişoara şi a

Judeţului Timiş;

4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este documentul de planificare strategică care

indică modul în care Comuna Ghiroda, în calitate de semnatară a Convenţiei Primarilor îşi

va respecta angajamentul asumat, până în anul 2020 şi dincolo de anul 2020, până în anul

2030.

PAED cuprinde astfel o serie de măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO2 pe

teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda, calendarul şi responsabilităţile de aducere la

îndeplinire, bazate pe Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborat.

4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

Comuna Ghiroda a beneficiat în ultimii ani de rezultate în implementarea unor proiecte de

modernizare, reabilitare şi extindere reţele. Şi în prezent sunt în derulare proiecte, altele

sunt în curs de pregătire ori preconizate. Oportnităţile de asumare a unui plan de

reducere a emisiilor pe teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda există în fiecare din

proiectle iniţiate şi dezvoltate la nivelul comunei Ghiroda. Considerăm că, oportunităţile

legate de luarea n considerare a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea

surselor de energie din surse regenerabile şi reducerea emisiilor de GES nu trebuiesc

neglijate.

Dezvoltarea PAED pentru Comuna Ghiroda, este considerată esenţială, având menirea de

a constitui un document cheie în dezvoltarea sustenabilă a comunei şi atingerea ţintei de

reducere a emisiilor de CO2.

27

4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, va implica atât sectorul public cu vizare a

măsurilor menite să reducă emisiile de CO2 care cad în competenţa autorităţii locale cât şi

cel privat, prin măsuri de reducere a consumului de energie de către consumatorii finali.

Aceste măsuri vizează teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda. Planul de Acţiune

privind Energia Durabilă va acoperi domenii ca: energia, clădirile şi echipamentele

municipale, planificarea urbană, managementul deşeurilor, transporturile şi mobilitatea,

achiziţiile publice, educaţia, spaţiile verzi şi mediul urban, precum şi întreaga comunitate a

urbei şi locuitorii ei.

Comuna Ghiroda are astfel posibilitatea să stabilească şi ţinta de reducere a emisiilor de

CO2, în sensul stabilirii unei ţinte de „reducere absolută” sau „reducere per cap de

locuitor”.

PAED va reprezenta un important instrument pentru administraţia publică locală, stabilind

măsurile şi acţiunile la nivelul fiecărui sector, cu stabilirea de termene clare de

implementare, definirea măsurilor şi setarea priorităţilor ţinând cont de criteriile

economice, de protecţia mediului, tehnice şi organizatorice, astfel încât să se poată

cuantifica exact importanţa, aplicabilitatea pe termen scurt (1-3 ani), mediu (3-7 ani) şi

lung (7-17 ani) cu beneficiile aduse din punct de vedere al mediului prin aportul în

reducerea cantităţii de CO2 la nivel de sector şi mai apoi la nivel de municipalitate (ca ţintă

globală).

La stabilirea măsurilor şi acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor globale de scădere a

cantităţii de CO2 la nivel local, s-a ţinut cont de priorităţile astfel stabilite, prin alocarea unui

termen rezonabil de implementare, corelate cu situaţia economică actuală şi nu va contura

sarcini excesive autorităţii locale. Aceste măsuri sunt în perfectă corelaţie cu prevederile

Pachetului legislativ „Energie – Schimbări Climatice” care prevede :

— reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră

(GES);

— creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în

totalul consumului energetic;

— creşterea eficienţei energetice cu 20%.

Numeroase din posibilităţile disponibile de reducere a cantităţii de CO2 sunt de fapt

oportunităţi de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple. În general

aceste măsuri vizează fiecare cetăţean în parte, de la elevi, adolescenţi şi adulţi. Măsurile

simple, care pot începe cu educaţia ecologică la nivelul unităţilor şcolare şi la autoeducaţia

pentru segmentul adult, generează implicit reduceri ale consumurilor la nivel de familie,

gospodărie, instituţie, companie şi în final la scăderea cantităţii CO2 la nivelul localităţii,

unele măsuri neavând nevoie de alocări financiare.

Cele mai multe soluţii de reducere a cantităţii de CO2 pe teritoriul administrativ al localităţii

vizează:

- folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi a energiei de orice fel;

- promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

28

- Asigurarea mobilităţii în localitate şi a conexiunii cu localităţile din yonă şi cu Municipiul

Timişoara;

- reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele vechi şi promovarea

achiziţionării unor autovehicule cu consum redus de combustibil;

- îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate/adoptarea de tehnologii „verzi”, nepoluante;;

- achiziţii verzi (Green Public Procurement);

- amenajare şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi;

- management al deşeurilor durabil;

- reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi instituţional;

- creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice, asupra

măsurilor de combatere şi adaptare la efectele acestora;

- accesarea de fonduri pentru mediu, prin diversele instrumente de finanţare disponibile la

nivel naţional, fonduri ale Uniunii Europene, ăn special pentru proiecte care vizează

domeniul eficienţei energetice, producerii şi utilizării energiei din surse regenerabile,

transportului durabil şi mobilitate;

Beneficiile dezvoltării şi implementării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt

multiple. Pentru că este un document strategic, toate acţiunile şi măsurile sale converg

către o reducere a emisiilor de CO2, la o dezvoltare durabilă a localităţii, cu beneficiile de

mediu, sociale şi economice corespunzătoare.

4.3. Implicarea comunităţii

Implicarea comunităţii este esenţială în dezvoltarea şi implementarea unor programe şi

Planuri locale. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda a fost

dezvoltat în strânsă legătură cu comunitatea locală. Forumurile locale pentru energie,

grupurile de lucru şi dezbaterile publice, au constituit o excelentă oportunitate de implicare

a comunităţii în programele de interes public local. Susţinerea comunităţii, a actorilor locali

şi a tuturor părţilor interesate este indisolubil legată de implementarea cu succes al

Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda.

În vederea asigurării transparenţei actului decizional, sunt folosite mijloace de

informare/comunicare şi consultare a populaţiei.

Informarea societăţii civile se realizează atât prin modalităţi de comunicare directă, cât şi

prin instrumente de comunicare mediată.

Pe parcursul elaborării PAED au fost organizate întâlniri publice în cadrul primăriei la care

au participat reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul de afaceri,

social, cultural, etc. Unele dintre aceste întâlniri au avut rol de consultare. În cadrul lor,

cei interesaţi şi-au putut exprima părerea, de a formula sugestii privind identificarea

priorităţilor de dezvoltare durabilă a Comunei Ghiroda pe termen mediu şi lung.

Comunicarea mediată s-a realizat prin promovarea activităţilor din etapele premergătoare

şi de elaborare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă: organizarea de conferinţe

de presă, comunicate de presă, anunţuri şi informări.

29

Identificarea principalelor probleme, nevoi şi oportunităţi de la nivelul Comunei Ghiroda s-a

realizat printr-o consultare prealabilă, prin dezbatere publică, organizată în data de

15.07.2013.

Pentru informare şi promovare viitoare a măsurilor şi acţiunilor incluse în PAED se

vor folosi diverse intrumente de comunicare:

emiterea de comunicate de presă, anunţuri privind lansarea şi derularea proiectelor;

emiterea la finalizarea acţiunilor a unor informări asupra rezultatelor implementării,

după evaluarea minuţioasă a acestora;

organizarea de conferinţe de presă;

interviuri şi emisiuni în mass-media locală (radio, televiziune);

articole referitoare la PAED Ghiroda în presa scrisă;

În acest mod, prin participarea directă a locuitorilor Comunei Ghiroda la procesul de

elaborare şi implementare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, prin informarea

şi consultarea continuă a acestora, cetăţenii vor fi angajaţi direct în procesul de shimbare,

vor accepta costurile acestei schimbări, iar coeziunea socială astfel creată va asigura

succesul implementării.

Forum local pentru energie şi grup de lucru în Comuna Ghiroda

AFIŞUL Forumului Local pentru energie şi grupurilor de lucru

30

Comuna Ghiroda

31

5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL

EMISIILOR

Orice autoritate publică locală ar trebui să adopte

metodologii riguroase de management al Inventarului

de emisii de GES, pornind de la analiza iniţială a

emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), elaborând

Planul de Acţiune privind Energiile Durabile - strategia

de dezvoltare şi de implementare a măsurilor de

reducere a emisiilor şi încheind cu stabilirea

metodelor de monitorizare şi raportare.

Inventarul de emisii de GES trebuie să cuprindă două

componente majore: emisiile rezultate din activitatea

operaţională a autorităţii publice locale şi emisiile

produse de comunitate, graniţa considerată pentru

acest demers fiind cea administrativ-teritorială.

Analiza emisiilor la nivelul comunităţii presupune

existenţa unor provocări semnificative.

Autorităţile publice locale sunt responsabile pentru

administraţia la nivel local şi, pentru acest motiv, nu

pot accesa sursele de informaţii naţionale pentru

pregătirea Inventarelor Naţionale în scopul raportării

acestora către UNFCCC. După înţelegerea fenomenului schimbărilor climatice şi cauzelor

acestuia, este necesară identificarea activităţilor din responsabilitatea autorităţii publice

locale şi comunităţii care constituie surse ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

Din experienţa acumulată în cadrul Proiectului CONURBANT, un pas esenţial în constituie

CREAREA UNEI STRUCTURI ADMINISTRATIVE, o echipă formată din persoane

competente, motivate, sub conducerea unei persoane din vârful managementului

organizaţiei care, să coordoneze, organizeze şi să motiveze întreaga echipă şi să

coaguleze grupul de părţi interesate.

În cadrul Primăriei Comunei Ghiroda, numărul redus de personal a presupus implicarea a

cel puţin 5 angajaţi – funcţionari ăublici şi funcţii de demnitate publică. Cunoştinţele

acestora în domeniul administraţiei şi sesiunile de instruire centralizată în cadrul

Proiectului CONURBANT, forumurile locale pentru energie şi grupurile de lucru au condus

la înţelegerea paşillor care trebuiesc parcurşi, metodologia de lucru, actele şi datele care

trebuiesc analizate, extrase şi compilate pentru promovarea Planului de Acţiune pentru

Energia Durabilă.

32

În cadrul Primăriei Comunei Ghiroda, etapele

parcurse în cadrul Proiectului CONURBANT

pentru dezvoltarea şi implementarea Planului

de Acţiune pentru Energia Durabilă s-a realizat

în 4 paşi, urmând ca pasul 5 să îl constituie

procesul de implementare al PAED propriu –

zis.

Etapele parcurse au fost parcurse pas cu pas.

Echipa Primăriei Comunei Ghiroda, constituită

prin Dispoziţia Primarului, sub coordonarea

echipei de implementare a Proiectului

CONURBANT, a participat la sesiuni de

instruire şi formare la care s-au prezentat în

mod concret modul de elaborare al unui

inventar de emisii, entităţile care deţin datele şi

informaţiile şi modul de colectare al acestora.

S-au prezentat bunele practici în domeniul

eficienţei energetice, utilizării surselor de

energie regererabilă şi modalităţile aflate la

îndemâna primăriilor în ceea ce priveşte

reducerea consumurilor energetice şi

producerea de energie din surse de energie

regenerabilă.

Primăria Comunei Ghiroda a fost îndrumată în

analiza amprentei de carbon, la estimarea

diferenţei dintre costruri şi beneficiile stării

actuale şi a scenariilor de reducere a emisiilor

de CO2, pentru a identifica oportunităţile de

îmbunătăţire a managementului emisiilor şi de

atenuare a efectelor schimbărilor climatice.

Implicarea factorilor interesaţi a fost esenţială

pentru cunoaşterea de către aceştia a tuturor

aspectelor teoretice şi practice. Comunicarea

internă şi externă cu echipa Proiectului

CONURBANT a fost esenţială.

Participarea unui reprezentant al Primăriei

Comunei Ghiroda la Workshop-ul Proiectului

„An inclusive peer-to-peer approach to involve

EU CONURBations and wide urban areas in

participating to the CovenANT of Mayors” – acronim CONURBANT – cod IEE/10/380/SI2

58 9427, cu tema „Emission inventories for Conurbations cities: Big changes start in

33

small towns” la Bruxelles, Belgia, din data de 21 Iunie 2012 a constituit un avantaj,

experienţa acomulată fiind definitorie pentru dezvoltarea Planului de Acţiune pentru

Energia Durabilă.

Stabilirea situaţiei în care se afla comuna Ghiroda la momentul întocmirii Inventarului de

Referinţă al Emisiilor a constituit un punct crucial în cunoaşterea exactă a statusului, al

nivelurilor şi tendinţelor consumurilor şi formularea unor obiective şi ţinte pe termen scurt

şi mediu. S-au analizat cauzele generatoare de emisii CO2 la nivel local, angajamentele în

care comunitatea este deja angrenată, tendinţele emisiilor şi impactul financiar al

consumului de energie şi al emisiilor de carbon, modalităţi de finanţare a proiectelor şi

desigur, viziunea şi obiectivele administraţiei publice locale pe termen lung.

34

Structura de colaborare între Conducerea Primăriei Comunei Ghiroda, Echipa de Proiect CONURBANT din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, structura administrativă internă, actorii locali şi părţile interesate

S-au realizat la nivel local previziuni ale emisiilor, bazate pe tendinţele de dezvoltare,

situaţia demografică actuală, liniile directoare ale PUG şi ale planurilor de urbanism, care

susţin dezvoltarea locală.

Luând în considerare o serie de aspecte legate de aceste previziuni, în care consumurile

şi emisiile de CO2 aferente vor prezenta în viitor tendinţe ascendente, prognozate la 2-

3%/an, s-a procedat la estimarea aspectelor financiare pe care PAED le-ar presupune,

costurile de conformare şi beneficiul de imagine al comunei în dezvoltarea unui

angajament de reducere al emisiilor de CO2 la nivel local.

Astfel, s-a concuzionat că orice an care se încheie fără luarea unor măsuri concrete de

reducere a emisiilor va conduce la costuri suplimentare pe termen lung.

Inventarul este realizat prin compilarea datelor referitoare la consumul de energie şi la

managementul deşeurilor şi utilizând factorii de emisie corespunzători. Fiecare dintre cele

două tipuri de analize este divizat în sectoare care corespund standardelor internaţionale

referitoare la clasificarea emisiilor de GES şi care reflectă activităţile autorităţii publice

locale şi ale comunităţii locale. Un inventar complet al emisiilor necesită urmărirea cu

acurateţe a locaţiilor (generatoare de emisii GES), a gradului de control asupra tipurilor de

emisii precum şi soliditatea şi complexitatea metodologică a surselor de date.

Administraţia locală trebuie să facă eforturi pentru identificarea unor indicatori pentru

fiecare sector, astfel încât să poată oferi o imagine a rezultatelor. Includerea indicatorilor

35

specifici fiecărui sector permite compararea nivelurilor de emisii pe baza intensităţii

energetice a fiecărei activităţi prin generarea unor rapoarte sistematice comparative de

către administratorii programului

La calculul emisiilor de GES şi al reducerilor de emisii, acestea sunt convertite în dioxid de

carbon echivalent, în aşa fel încât să se calculeze un singur indicator.

Aceste gaze cu efect de seră au Potenţiale de Încălzire globală (PIG) diferite, evidenţiate

în cel de-al doilea Raport IPCC (organism de lucru al UNFCCC).

Cele mai frecvent utilizate PIG sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Gazul Potenţial de Încălzire Globală (PIG)

CO2 1

CH4 21

N2O 310

5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor (Baseline

Emmision Inventory)

Anul de referinţă pentru UNFCCC şi pentru Protocolul de la Kyoto este anul 1990. Totuşi,

practic este imposibil să se colecteze datele provenind din anul 1990.

Inventarul de emisii trebuie să includă toate emisiile generate pe parcursul unui an

calendaristic.

Înaintea începerii colectării datelor, s-a examinat aria resurselor de date disponibile şi s-a

selectat anul pentru care există înregistrări fidele şi suficient de detaliate pentru a construi

un inventar. Pentru Comuna Ghiroda s-a preferat ca anul de referinţă să fie situat cu câţiva

ani în trecut, pentru a putea beneficia de reducerile de emisii generate, prin cuantificarea

măsurilor recent adoptate.

Astfel, anul de referinţă luat în calcul este anul 2008.

Având în vedere că priorităţile unui sistem de management al GES sunt de ordin practic,

s-a considerat că este mai important ca anul de referinţă să fie documentat la un nivel de

detaliere ridicat decât să se realizeze un Inventar de Referinţă al Emisiilor (Baseline

Emission Inventory) pentru un an de referinţă obligatoriu.

Deşi unele practici recomandă să se aleagă un an ce poate fi considerat reprezentativ din

punct de vedere al nivelului de emisii, pentru o perioadă mai mare. Totuşi, consumul de

energie într-un an în care s-au înregistrat temperaturi ridicate sau foarte scăzute ar putea

să difere mult de cel al unui an mediu, datorită utilizării pe perioade mai mari a sistemelor

de încălzire.

Decizia în alegerea anului 2008 ca an de referinţă este justificată şi de buna cunoaştere a

variaţiilor climatice locale care asigură în cazul de faţă un an de referinţă reprezentativ.

36

5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor (IRE) la nivelul Comunei

Ghiroda

Inventarul de Referinţă al Emisiilor întocmit la nivelul Comunei Ghiroda, constituie baza pe

care s-a fundamentat Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda -

pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE - de reducere cu cel puţin 20% a emisiilor

de CO2 până în anul 2020, prin aplicarea măsurilor planului de acţiune care intră în

competenţa şi domeniile de activitate ale autorităţii locale.

Convenţia Primarilor pune la dispoziţie un formular standard de examinare şi centralizare

a emisiilor de energie şi a emisiilor asociate, cu o preocupare deosebită asupra emisiilor

care rezultă din utilizarea combustibililor fosili decât de celelalte gaze cu efect de seră

enumerate mai sus.

În acest Inventar de Referinţă al Emisiilor sunt evaluate consumurile de energie şi

energie de CO2 ale diferitelor sectoare şi pe teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda,

factorii care influenţează consumul de energie, impactul asociat cu consumul de energie,

efortuirle realizate deja de către comunitate până în prezent, barierele care trebuiesc

depăşite şi gradul de conştientizare al actorilor locali în ceea ce priveşte consumul de

energie.

Pentru realizarea Inventarului emisiilor s-au aplicat normele metodologice şi ghidul stabilit

de Oficiul Convenţiei Primarilor, disponibil pe www.eumayors.eu.

http://www.eumayors.eu/

37

Astfel, a fost aleasă metoda factorilor de emisie standard IPCC, iar consumurile finale de

energie analizate în următoarele domenii:

- clădirile municipale, echipamente/facilităţi

- clădirile terţiare, echipamente/facilităţi

- locuinţe (sectorul rezidenţial)

- iluminatul public orăşenesc;

- transportul municipal (flotă proprie)

- transportul privat şi comercial;

- deşeurile;

Deşi s-au centralizat şi consumurile energetice din industrie, sectorul industrial nu este o

ţintă a acţiunilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al Comunei Ghiroda

autoritatea publică locală neavând posibilitatea influenţării directe, semnificative a acestui

sector.

De asemenea, Comunei Ghiroda nu îi sunt aplicabile emisiile de CO2 datorate generării

de electricitate şi producţiei centralizate de căldură/răcire, acestea nefiind dezvoltate în

prezent.

Colectarea datelor a avut ca punct de pornire baza de date existentă la nivelul Primăriei

Comunei Ghiroda: baza de date fiscală, de urbanism şi amenajare a teritoriului,

infrastructura locală.

De asemenea, consumurile aferente energiei electrice utilizate in iluminatul public au fost

disponibile din evidenţele primăriei.

Pentru compilarea datelor privind consumurilor energetice (electricitate, gaze naturale,

apă, deşeuri) s-au solicitat datele de la companiile furnizoare de utilităţi şi servicii:

- Societetea „ENEL DISTRIBUŢIE BANAT” S.A. – compania furnizoare a energiei electrice

şi furnizoare a serviciului de iluminat public;

- „E-ON Gaz” – compania furnizoare a gazului metan;

- S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara – operatorul serviciului public de

servicii de salubrizare;

Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, demers statistic de importanţă

strategică pentru România, desfăşurat în perioada 20-31 Octombrie 2011, prin rezultatele

parţiale furnizate a relevat o serie de aspecte legate de comunele României.

A rezultat indubitabil faptul că, preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai

mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor, ca formă

esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic esenţial pentru

construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării.

Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor s-a extins

fondul de date şi informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor, respectiv a

gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.

Aceste date obţinute vor contribui la descrierea în viitor a tendinţelor principale ale

evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte privind:

fenomenul de îmbătrânire a populaţei;

38

creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;

evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei;

structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;

componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;

statutul femeilor în cadrul familiei;

fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi

altele.

În perspectiva următorilor ani, se preconizează o dezvoltare umană durabilă în care

trebuie subliat rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, a asigurat informaţii pertinente şi

detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor aspecte prioritare ale

dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei aşezărilor umane şi ale

amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele ale aspectelor calităţii vieţii

legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind

fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor edilitare necesare, cele

legate de mediul ambiant.

În vederea completitudinii şi corectitudinii datelor privind consumurile energetice, baza de

date a fost completată de către funcţionarii Primăriei Comunei Ghiroda. Metodologia

utilizată a fost aceea a chestionării directe a cetăţenilor. Această metodă a fost aplicată

pentru evaluarea consumurilor energetice în gospodăriile populaţiei care utilizează lemnul

în vederea producerii de căldură pe timp de iarnă şi a consumului de gaze lichefiate

(Buthan Gaz) pentru prepararea hranei la bucătărie. Estimarea şi calculele realizate în

calcului consumurilor determinate de utilizarea combustibililor fosili s-a realizat de către

personal experimentat, bun cunoscător a situaţiei locale, pentru ca datele să aibă un grad

de acurateţe ridicat.

Aceeaşi metodă a fost aplicată şi consumurilor de energie din utilizarea combustibililor

pentru transport. Companiile care comercializează produse petroliere (motorină, benzină)

nu pun la dispoziţia autorităţii publice sau a terţelor părţi interesate date cu privire la

vânzări, cantităţi, tipuri de combustibili, datele fiind considerate confidenţiale, având

caracter comercial.

Dacă obţinerea datelor privitoare la consumul de energie electrică şi gaze naturale,

defalcat pentru consumatori casnici şi sectorul industrial, a fost relativ facilă, o perioadă

deosebit de lungă a fost acordată obţinerii şi centralizării datelor cu privire la cantităţile de

lemn, buthan gaz şi combustibil.

Astfel, pentru monitorizarea consumurilor, în scopul monitorizări implementării măsurilor şi

acţiunilor PAED, se va realiza o bază de date electronică, actualizată permanent. Acesta

va constitui instrumentul de bază în faza de monitorizare a implementării PAED.

Datele de consum specifice (pe locuinţe, pe mp. de clădire) au fost procesate, şi verificate

calitativ prin verificări de documente cu furnizorii de servicii şi utilităţi publice, analizate,

interpretate şi comparate cu date similare de la nivelul Conurbaţiei Timişoara şi cu cele

39

regionale şi naţionale, fiind astfel elaborate concluzii privind zonele principale de

intervenţie din planul de acţiuni.

În cazul sectoarelor în care s-au înregistrat consumuri energetice ridicate, s-a încercat

interpretarea datelor şi înţelegerea acestora din perspectiva comportamentului populaţiei,

intensificării unor activităţi, starea echipamentelor electrice, electronice şi electrocasnice,

lipsei unor alternative privitoare la transportul public/privat, a mobilităţii, etc.

Subliniem încă o dată faptul că, în compilarea Inventarului de emisii problemele deosebite

au fost înregistrate în colectarea unor date de consumuri în domeniul clădirilor din sectorul

terţiar, precum şi în domeniul transportului privat şi comercial.

Experienţa Municipiului Timişoara în elaborarea Strategiei privind schimbările climatioce şi

a planuluide acţiune privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor

climatice au fost împărtăşite tuturo localităţilor Conurbaţiei Timişoara, alături de experienţa

altor municipii experimentate din cadrul consorţiului Proiectului CONURBANT. Astfel s-au

analizat unele măsuri ale Municipiului Timişoara şi efectele acestora după 2 ani de

implementare.

40

5.3 . EVALUAREA SECTORIALĂ

5.3.1. SECTORUL REZIDENŢIAL

La nivelul Comunei Ghiroda, numărul clădirilor a fost de 2.183, din care 1.612 în Ghiroda

şi 571 în Giarmata Vii. Numărul gospodăriilor a fost de 1.897, 1.406 în Ghiroda şi 491 în

Giarmata Vii.

Încălzirea acestor locuinţe se realizează în proporţie de 33% cu lemn, 67% cu gaze

naturale. În ultimii 10 ani, 10% din populaţia Comunei Ghiroda a optat pentru centrale

termice pe gaz sau pe lemn.

41

Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă date importante cu privire la

tipologia locuinţelor.

Din datele parţiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultă următoarele date:

5.3.2. SECTORUL TRANSPORT

Până în anul 2008, în comuna Ghiroda doar trei străzi au fost asfaltate şi anume: Str.

Victoria, str Dunărea şi actuala Calea Timişoarei. Începând cu anul 2009, primarul

comunei a demarat o amplă campanie de modernizare a drumurilor din intravilan,

ajungându-se în prezent ca, în localitatea Ghiroda, dintr-un număr total de 91 de străzi, 47

să fie asfaltate. În localitatea Giarmata Vii, dintr-un număr de 30 de străzi, 8 sunt asfaltate.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Localitatea Ghiroda

(m)

Localitatea

Giarmata Vii (m)

Total comuna

Ghiroda (m)

Drumuri asfaltate

Strazi neasfaltate

Total lungime strazi

SITUAŢIA STRĂZILOR ÎN COMUNA GHIRODA, ANUL 2012

Datele statistice Valoare

Numărul de locuinţe convenţionale: 2.189

Alimentarea cu apă în locuinţă:

Număr: 1.939

% faţă de total: 88,6

Instalaţia de canalizare în locuinţe:

(locuinţe are au instalaţie de canalizare

la o reţea publică, la un sistem propriu

sau altă situaţia)

Număr: 1.922


Instalaţia electrică: Număr: 2.108


Încălzire centrală:

(centrală termică proprie)

Număr: 1.353


Bucătărie în locuinţă: Număr: 2.050


Baia în locuinţă: Număr: 1.830


42

Conform graficului prezentat, în comuna Ghiroda lungimea totală a străzilor este de

59.800 m., din care în localitatea Ghiroda 43.705 m., iar în localitatea Giarmata Vii 16.095

m. Din totalul lungimii străzilor, 33.655 m. reprezintă străzi asfaltate, adică 56,29% (27.975

m. în Ghiroda sau 64% din lungimea străzilor din localitate şi 5.690 m. în Giarmata Vii sau

35,35 % din lungimea străzilor din localitate).O viitoare provocare în acest domeniu o

reprezintă modernizarea tuturor străzilor, asigurarea unor piste de biciclete pentru

susţinerea circulaţiei nemotorizate şi asigurarea siguranţei traficului auto şi velo pe

drumurile comunale. Modernizarea tuturor drumurilor va contribui indiscutabil la creşterea

calităţii factorului de mediu aer, prin reducerea pulberilor în suspensie şi sedimentabile în

aer.

5.3.3.SECTORUL ENERGIE

Iluminatul public al comunei este realizat de către S.C. „ENEL DISTRIBUŢIE BANAT” S.A.

pe tot traseul străzilor din intravilan, excepţie facând zonele din PUZ-urile noi create,

acestea urmând a fi alimentate cu energie electrică în viitorul apropiat. Conform datelor din

arhiva primăriei, în anul de referinţă 2008 consumul de energie electrică pentru Instituţiile

Publice a fost de 937.994,85 kWh/an.

Posibilitatea de a reduce consumurile de energie la nivelul sectorului public va fi suprinsă

în studii pilot, având în vedere tehnlogia de ultimă oră apărută pe piaţa de energie. Astfel,

în perioada imediat următoare, pe lângă anveloparea construcţiilor, sediul primăriei va

beneficia de un sistem de management integrat a consumurilor de energie prin instalarea

unor panouri fotovoltaice şi corpuri de iluminat cu tehnologie LED plus o automatizare a

consumului de gaze naturale diferenţiat pe ciclul zi-noapte, zile lucrătoare - zile

nelucrătoare. Se aşteaptă o astfel o reducere a consumului cu 25%. Pe de altă parte, se

are în vedere un proiect de iluminat stradal prin tehnologie LED, combinată cu tehnologie

fotovoltaică într-un parc public.

5.3.4. SECTORUL INSTITUŢIONAL

CLĂDIRILE APARŢINÂND AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE:

SEDIUL PRIMĂRIEI COMUNEI GHIRODA, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 550

mp se află pe strada Victoria nr 46, fiind reprezentat de două corpuri de clădiri, cu regim

de înălţime P+M. Numărul total de birouri este de 15, încălzirea acestora realizându-se

prin intermediul unei centrale moderne cu gaz metan. Sistemul de climatizare este

reprezentat de 8 unităţi individuale de răcire.

CĂMINUL CULTURAL GHIRODA, situat pe strada Victoria nr.48, cu o suprafaţă

construită desfăşurată de 1.000 mp, pe un regim de înălţime P+1Ep, are ca surse

energetice gazul metan pentru sistemul de încălzire şi energie electrică pentru sistemul de

climatizare.

43

CĂMINUL CULTURAL GIARMATA VII, situat pe strada Înfrăţirea nr.85, cu o suprafaţă

construită desfăşurată de 500 mp, pe un regim de înălţime P, are ca surse energetice

gazul metan pentru sistemul de încălzire.

DISPENSARUL UMAN DIN GHIRODA este amplasat într-un imobil cu regim de înălţime

P+1E, pe strada Victoria nr.71 beneficiind de sistem de încălzire cu teracotă pe gaze

naturale şi sistem de climatizare cu module individuale.

DISPENSARUL UMAN DIN GIARMATA VII este amplasat într-un imobil cu regim de

înălţime P, pe strada Înfrăţirea nr.101 beneficiind de sistem de încălzire cu teracotă pe

gaze naturale.

Toate instituţiile prezentate mai sus sunt racordate la sistemele publice de alimentare cu

apă şi canalizare.

ŞCOLI ŞI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ŞCOALA GENERALĂ GHIRODA, cu un regim de înălţime P+1E, situată pe strada

Victoria nr.41, este alcătuită din 3 corpuri de clădire, din care corpul principal cu o

suprafaţă de 540 mp gazduieşte 11 săli de clasă, 1 sală sport de 48 mp şi 2 laboratoare cu

o suprafaţă totală de 108 mp. Sistemul de încălzire este disponibil pentru corpul principal

fiind alcătuit din central termică alimentată cu gaze naturale.

ŞCOALA CU CLASELE I-IV GIARMATA VII, cu un regim de înălţime P+1E, situată pe

strada Înfrăţirea nr.41, este alcătuită din 8 săli de clasă, având o suprafaţă totală de 400

mp şi o sală de sport de 48 mp. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică

alimentată cu gaze naturale.

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT GHIRODA din strada Victoria nr.52, cu un

regim de înălţime P este alcătuită din 3 săli de clasă având o suprafaţă totală de 350 mp.

Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică alimentată cu gaze naturale.

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT GIARMATA VII din strada Izlaz nr.9, cu un

regim de înălţime P este alcătuită din 2 săli de clasă având o suprafaţă totală de 150 mp.

Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică alimentată cu gaze naturale.

Toate instituţiile prezentate mai sus sunt racordate la sistemele publice de alimentare cu

apă şi canalizare.

În ceea ce priveşte dinamica elevilor, datele disponibile arată ca în anul 2001 erau 170 de

elevi la şcoala generală, iar în anul 2012 numărul acestora este de 199, atât în ciclul

primar cât şi în cel gimnazial. Se poate observa o creştere a numărului de elevi, direct

proporţional cu creşterea numărului de locuitori.

5.3.5. SECTORUL DEŞEURI

Serviciul de gestionare a deşeurilor de pe raza comunei Ghiroda este concesionat către

operatorul serviciilor de salubrizare S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A., începând

cu anul 2004, pe o perioadă de 10 ani. Societatea colectează atât deşeurile menajare cât

şi cele reciclabile (introduse în anul 2008), având ca principal scop diminuarea cantităţii de

deşeuri municipae şi asimilabile, conform prevederilor O.U.G. nr.196/2005. De asemenea,

44

în comuna Ghiroda s-au derulat campanii de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi

electrocasnice, începând cu anul 2009.

Pentru a creşte gradul de colectare selectivă, s-a introdus începând cu ianuarie 2011

Programul “Sacul galben” la nivelul comunei şi s-au pus în aplicare prevederile Legii

nr.132/2010, la nivelul tuturor instituţiilor de pe teritoriul administrativ al comunei.

Din datele pe care le deţinem, în anul 2011 a fost colectată o cantitate de 1.216,08 t

deşeuri menajere şi 11,55 t deşeuri reciclabile. Au fost valorificate energetic 231,06 t

deşeuri.

5.3.6. SECTORUL SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ

Din punct de vedere fitogeografic, perimetrul cercetat aparţine provinciei geobotanice

central-europene, fiind puternic influenţat de vecinătatea Provinciei geobotanice sud-

europene.

Vegetaţia naturală a fost în cea mai mare parte schimbată în urma acţiunii omului, fiind

înlocuită cu cultura plantelor (mai ales cerealiere). Interventia omului asupra vegetaţiei a

fost hotărâtoare.

Vegetaţia de stepă şi silvostepă din trecut a câmpiei Banatului a fost transformată prin

intervenţie antropică în pajişti stepice. Terenurile agricole constituie marea majoritate a

terenurilor aparţinând comunei, iar pădurile lipsesc în totalitate.

Arborii predominanţi în zonă sunt ulmul (Ulmus campestris), salcâmul (Robinia

pseudoacacia), dudul (Morus sp.), oţetarul (Rhus sp.) şi vegetaţia arbustivă nativă: măceş

(Rosa canina) şi porumbar (Prunus spinosa).

Agricultura comunei Ghiroda este în totalitate privată. Terenurile agricole sunt grupate în

asociaţii agricole mari sau în asociaţii particulare mai mici. Asocierea proprietarilor de

terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producţie bune. În

zonă se cultivă cu precădere cerealele păioase (grâu, orz, orzoaică, triticale, etc.,), plante

tennice (soia, floarea soarelui, rapiţă, etc.) şi legume.

SPAŢIILE VERZI

Comuna Ghiroda:

Populaţia conform recensământului din anul 2002: 3.499 persoane;

Spaţii verzi intravilan existente conform PUG: 9,7 ha, constituite din zonele verzi de

aliniament integrate în profilele existente ale străzilor.

Conform O.U.G. nr. 114/17.10.2007, aceste suprafeţe asigură necesarul de 26

mp/locuitor preconizat pt anul 2013.

Localitatea Giarmata Vii:

Populaţia conform recensământului din anul 2002: 1.410 persoane;

Spaţii verzi intravilan existente conform PUG: 0,9 ha, constituite din zonele verzi de

aliniament integrate în profilele existente ale străzilor. De asemenea există 0,7 ha

constituite ca zone verzi amenajate în noile dezvoltări urbane adiacente localităţii.

45

Diferenţa până la 2,8 – 3,7 ha zone verzi, preconizate a fi asigurate în intervalul 2010 –

2013, va fi asigurată din cele 114,5 ha teren arabil din intravilan, odată cu finalizarea

studiilor de urbanism aflate în lucru, cel târziu până la finele anului 2013.

5.3.7. SECTORUL APĂ

ALIMENTAREA CU APĂ ŞI REŢEAUA DE CANALIZARE APĂ UZATĂ MENAJERĂ

În localitatea Ghiroda, începând cu anul 2006, sistemul de alimentare cu apă a fost

modernizat prin înlocuirea ţevilor de metal cu ţevi de polipropilenă, iar aducţiunea se

realizează prin intermediul a 3 foraje de adâncime cu staţii hidrofor. Odată cu preluarea în

gestiune a serviciului de alimentare cu apă de către operatorul regional S.C. „AQUATIM”

S.A. TIMIŞOARA, se are în vedere alimentarea cu apă de la reţeaua municipală, de

calitate superioară.

Localitatea Giarmata Vii dispune, începând cu anul 2009, de un sistem centralizat propriu

de alimentare cu apă, format din 2 foraje de medie adâncime, 2 staţii de hidrofor şi reţea

de distribuţie a apei pe toate străzile.

Reţeaua de canalizare din comuna Ghiroda, începută în anul 2004 are o lungime totală de

20 km. executate, plus lucrări aflate în curs de execuţie. Aceasta este conectată la reţeaua

publică de canalizare a municipiului Timişoara, în zona strazii Mătăsarilor şi se află în

gestiunea S.C. „AQUATIM” S.A. TIMIŞOARA.

În localitatea Giarmata Vii, reţeaua de canalizare este în curs de execuţie, urmând ca la

finalizarea lucrărilor, în anul 2013, lungimea totală să fie de 15.373 m, după cum urmează:

canalizare menajeră în intravilan din PVC 315 mm – 10.336 m, colector menajer D = 500

mm cu o lungime de 2.549 m şi conducte de refulare cu lungime totală de 2.489 m.

Descărcarea sistemului de canalizare se va face gravitaţional şi prin pompare în reţeaua

de canalizare a municipiului Timişoara, la intersecţia străzilor Dorobanţilor şi Palmierilor.

5.3.8. SECTORUL INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ

Pe raza Comunei Ghiroda există un sector industrial diversificat, dintre care amintim:

Hale depozitare: S.C. VGP, S.C. Eurorent, S.C. Dopharma, S.C. Depomed, S.C. R.Biesse,

S.C. Redoxim, S.C. Ricardo-Mi, S.C. Augsurg etc

Showroom-uri, reprezentanţe/service auto: Audi, BMW, Dacia, Seat, Volvo, Suzuky, Land

Rover, Hyundai, VW, Peugeot, Toyota etc

Fabrici textile: S.C. GoZarfex S.R.L.

Imprimerii: S.C. Cores, S.C. Girod

Hoteluri, restaurante: S.C. Senator, S.C. Moticica, Taverna Sârbului, etc.

Unităţi producţie ansamble auto: S.C. Dura Automotive, S.C. Hella Romania, S.C. MGI

Coutier;

Domeniu IT: S.C. Berg Computer

Producţie şi tehnologie: S.C. Pressafe, S.C. TMD, S.C. Sanswiss, S.C. Alumil.

Flote transport cargo-coletărie: S.C. Eddy Spedition, S.C. TNT, S.C. FaCurier, S.C. TCE.

46

Potenţialul de export al comunei este destul de important prin activitatea specifică a

unităţilor de producţie care işi desfaşoară activitatea pe raza comunei (Hella, Dura,

Sanswiss, GoZarfex etc).

Faţă de acestea, un actor important pe scena economică a comunei este Aeroportul

Internaţional „TRAIAN VUIA” Timişoara. Din punct de vedere energetic, aeroportul are un

necesar de putere instalată de 3283.3 kW/3568,8 kVA şi putere maxim simultan absorbită

1970.2 kW/2141.5kVA. Din acestea, în prezent beneficiază de o putere instalată de

1351.7 kW/1469.2kVA şi o putere maxim simultan absorbită de 811 kW/881,5 kVA.

Totalul de energie electrică consumată de către agenţii economici, pe raza teritorială a

comunei Ghiroda, în anul de referinţă 2008, a fost de 14.546.657,85 kWh/an, iar consumul

de gaz natural a fost de 3.326.214,4 kWh/an. Cu toate acestea, datorită faptului că

influenţa autorităţii publice locale în sectorul economic şi industrial este limitat, acest

sector nu a fost luat în analiza şi abordarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

5.4.CONSUMURILE ENERGETICE ALE COMUNEI GHIRODA

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) În realizarea Inventarului de Rererinţă al Emisiilor s-au utilizat factori de emisie ”standard”,

în conformitate cu principiile Comitetului Interguverbamental pentru Schimbările Climatice

IPCC5 (Intergovernmental Panel on Climate Change – care acopera toate emisiile de CO2

generate ca urmare a consumului de energie pe teritoriul Comunei Ghiroda, fie acestea

directe sau indirecte. Factorii de emisie standard se bazează pe conţinutul de carbon al

fiecărui combustibil, la fel ca în cazul inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de

seră GES elaborate in contextul protocolului de la Kyoto. CO2 este considerat cel mai

important gaz cu efect de seră, iar calcularea emisiilor de CH4 nu este necesară.

Calculul emisiilor de CO2 de pe teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda s-a efectuat prin

înmulţirea cantităţii de energie consumată în fiecare sector de activitate (cantitate

exprimată în MWh) cu factorii de emisie corespunzători. Pentru emisiile directe s-au

transformat în unităţi de energie cantităţile de combustibil consumate.

Tabel de echivalare a combustibililor în energie (MWH) şi apoi din energie de fiecare tip

(exprimată în MWh) în emisii de CO2.

Tip de combustibil Factor de emisie tip

standard [tCO2/MWh]

Benzină pentru motoare 0,249

Gazilină/Diesel 0,267

Gaz natural 0,202

Deşeuri municipale 0,330

Lemn 0-0,403

Ulei rezidual din combustibil 0,279

Cărbune brun 0,364

Pentru electricitate, în compilarea Inventarului de Referinţă a Emisiilor nu s-a utilizat Factorul de emisie naţional.

47

Electricitate Factor de emisie standard naţional

[tCO2/MWh]

ROMÂNIA 0,583

Factorul de conversie pentru compilarea IRE a fost Eticheta pentru energie electrică a S,C. „ENEL ENERGIE” S.A. pentru anul 2008, adică 0,5325 tCO2/MWh, după cum urmează:

Procesul de colectare a datelor a vizat în principal elaborarea unui formular de colectare

de date, care pe parcurs a fost completată prin recepţionarea datelor de la diferiţii actori

locali/judeţeni orin naţionali – furnizori de servicii publice şi utilităţi:

S.C. „E-ON GAZ”S.A., „ENEL DISTRIBUŢIE” S.A., S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE”

S.A., Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Regională de Statistică Timiş.

O sursă importantă de date şi informaţii a constituit-o Primăria Comunei Ghiroda care, prin

serviciile de specialitate au completat datele corespunzătoare anului de referinţă 2008 cu

informaţii privitoare la locuire, consumuri energetice, transport public şi comercial,

agricultură şi spaţii verzi.

Formularul de colectare de date realiyată pentru compilarea IRE va fi utilizat în viitor

pentru a asigura constanţa de-a lungul anilor în ceea ce priveşte metodologia de

colectare a datelor.

48

Exemple de fişe de colectare de date: ex. Sectorul deşeuri, rezidenţial, instituţional şi

industrial utilizate în colectarea de date pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor

49

Fişa de colectare a datelor pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor a vizat următoarele

sectoare:

- Sectorul energie – consumul de energie pentru clădirile, echipamentele şi instalaţiile

municipale, iluminat public, echipamentele şi instalaţiile terţiare;

- Sectorul instituţional – definirea acestuia şi identificarea tuturor clădirilor şi instalaţiilor

deţinute de Comuna Ghiroda;

- Sectorul transport privat şi comercial, inclusiv flota auto a municipalităţii;

- Sectorul rezidenţial;

- Sectorul apă;

- Sectorul deşeuri;

- Sectorul agricultură şi spaţii verzi;

Sectorul industrial nu a fost inclus, dat fiind faptul că, autoritatea publică locală are

puţine pârghii de a influenţa acest sector.

Datele prelucrate au fost integrate în cuprinsul formularului pus la Dispoziţie de platforma

www.eumayors.eu, după cum urmează:

-Clădiri, echipamente/instalaţii municipale. Nu s-au putut separa datele energetice

privind clădirile, echipamentele/instalaţii terţiaere (ne-municipale);

- Clădiri rezidenţiale:

- Iluminat public;

Toate aceste sectoare acoperă clădirile , echipamentele şi instalaţiile consumatoare de

energie pe teritoriul administrativ al Comunei Ghiroda,

Deosebit de aceste sectoare s-au integrat şi datele cu privire la deşeurile comunale;

Datele colectate au fost verificate de către echipa de implementare a Proiectului

CONURBANT, prin solicitarea datelor de la funizorii de energie, servicii publice şi utilităţi,

în vederea comparării unor eventuale discrepanţe.

Cu toate că Ghiroda fiind o comunitate de mărime medie, s-au colectat date şi pe baza

unui chestionar cu întrebări, acestea constituind o sursă importantă de date şi informaţii

privitoare la configurarea Inventarului de Referenţă al Emisiilor.

S-a urmărit dispunerea clădirilor faţă de Sud, dacă locuinţele au fost izolate termic sau nu,

dacă există montate panouri solare pentru prepararea apei calde menajere ori panouri


50

fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru consumul individual, precum şi

întrebări despre sistemul de climatizare, obiceiuri de transport/mobilitate.

S-au solicitat şi date orientative cu privire la structura gospodăriei, organizarea familiei,

veniturile, echipamentele din gospodărie şi cu privire la monitorizarea consumurilor

energetice şi al interesului pentru reducerea emisiilor de CO2. Aceste întrebări au fost o

resursă importantă în evaluarea gradului în care, populaţia - sectorul rezidenţial poate să

contribuie la reducerea emisiilor de CO2 pe teritoriul administrativ, numeroase măsuri

depinzând de nivelul veniturilor unei familii şi a cheltuielilor acestea, în special în condiţiile

constrângerilor economice datorate crizei economice.

În consemnarea datelor, operaţiune extrem de dificilă, cetăţenii au fost asiguraţi cu privire

la confidenţialitatea datelor şi informaţiilor.

51

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) Consumul de energie funcţie de utilizatori:

Nr. crt.

Utilizator Consum final de energie (MWh)

1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 1.795

2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0

3 Clădiri rezidenţiale 20.833

4 Iluminatul public municipal 139

5 Parcul auto municipal 47

6 Transportul privat şi comercial 19.290

TOTAL 42.104

52

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) Consumul de energie funcţie de sursă:

Nr. crt.

Categoria Consum final de energie

(MWh)

1 Electricitate 6.800

2 Gaz natural 7.963

3 Buthan gaz 584

4 Motorină 10.366

5 Benzină 8.971

6 Biomasă 7.420

TOTAL 42.104

53

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) Emisii CO2 funcţie de utilizatori:

Nr. crt.

Utilizator Consum final de energie (te CO2)

1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 621

2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0

3 Clădiri rezidenţiale 7.657

4 Iluminatul public municipal 74

5 Parcul auto municipal 12

6 Transportul privat şi comercial 4.989

7 Deşeuri municipale 878

TOTAL 14.232

54

Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory)

Emisii CO2 funcţie de sursă:

Nr. crt.

Categoria Consum final de energie (te CO2)

1 Electricitate 3.621

2 Gaz natural 1.609

3 Buthan gaz 133

4 Motorină 2.768

5 Benzină 2.234

6 Biomasă 2.990

TOTAL 14.232

Câteva consideraţii se impun din analiza acestor grafice:

- consumul energetic cu cea mai ridicată pondere se înregistrează în domeniul clădirilor

rezidenţiale şi din sectorul terţiar, şi anume peste 49,5%;

- sectorul de transport privat şi comercial prezintă un consum de aproximativ 46% din

totalul consumurilor inventariate;

- lemnul este o sursă principală de energie, 17,6%, fiind utilizat în principal pentru

încălzirea spaţiilor de locuit, urmat de gazul natural;

- consumul de energie electrică reprezintă aproximativ 16,2% din consumul energetic total.

55

La calculul emisiliilor s-au utilizat şi instrumente de calcul, de ex. pentru Buthan Gaz

Estimările privind consumurile energetice arată că în viitor, consumul de energie va

creşte, ca urmare a achiziţionării de produse electrocasnice noi, de autoturisme, în special

second - hand şi a instalării de unităţi de răcire (aer condiţionat) în sectorul rezidenţial.

La nivel local nu se produce centralizat energie termică/răcire prin climatizare.

De asemenea, Comuna Ghiroda nu dispune de unităţi/staţii locale de producere/generare

a energiei electrice.

5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Ghiroda

La nivelul anului 2008, populaţia comunei a fost de 5.184 locuitori.

Evoluţia populaţiei Comunei Ghiroda, potrivit Institutului Naţional de Statistică - Direcţia

Regională de Statistică Timiş, în perioada 2008 – 2013 a înregistrat o tendinţă

crescătoare, după cum urmează:

2009 – 5.295 locuitori

2010 – 5.446 locuitori

2011 – 5693 locuitori

2012 – 5802 locuitori (la 1 Ianuarie 2012)

2013 – 5.988 locuitori (la 1 Ianuarie 2013)

Astfel, emisiile de CO2 la nivelul Comunei Ghiroda, sunt de 14.232 tone, ceea ce

reprezintă 2,75 tone emisii CO2 pe cap de locuitor.

56

Evoluţia populaţiei Comunei Ghiroda în perioada 2008 – 2013

Potrivit angajamentelor asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor, Planul de

Acţiune pentru Energia Durabilă pentru Comuna Ghiroda trebuie să ia în

considerare măsuri şi acţiuni capabile să asigure o reducere cu cel puţin 20% a

emisiilor de CO2 până în anul 2020 raportat la anul de referinţă 2008, astfel încât, la

nivelul Comunei Ghiroda să se înregistreze la nivelul anului 2020 emisii totale de

CO2 de 11.385,6 tone, respectiv 2,2 tone CO2 pe cap de locuitor.

6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI GHIRODA

Prin măsuri de eficientizare a energiei şi investiţii în producţia şi utilizarea surselor de

energie regenerabilă, Comuna Ghiroda, ca semnatară a Convenţiei Primarilor se

angajează să reducă emisiile de CO2 pe teritoriul administrativ al comunei, cu cel puţin

20% până în 2020.

Din punct de vedere al etapelor parcurse pentru elaborarea PAED, după etapa de

stabilire a unui nivel de referinţă pentru consumul de energie şi emisiile de CO2

corespunzătoare, s-au urmărit următoarele etape:

—Definirea ţintelor globale şi sectoriale de reducere a emisiilor de CO2, în termeni

măsurabili;

—Pregătirea Planului de Acţiuni pentru Energia Durabilă axat pe termen lung, în

colaborare cu cetăţenii şi organismele direct interesate, în decurs de un an de la

semnarea Convenţiei;

Pe lângă aceste etape, s-au luat în considerare aspectele legate de implementarea

Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă care va presupune:

57

—Prezentarea unui Raport de implementare aprobat de Consiliul Local, cel puţin o dată la

doi ani de la data aprobării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă în scopul evaluării,

monitorizării şi verificării;

De asemenea, s-a luat în calcul faptul că, pe lângă contribuţia la Strategia Locală de

Energie şi Mediu, Convenţia Primarilor oferă autorităţilor publice locale posibilitatea:

—Angajării în scopul atingerii unor obiective precise în teritoriul administrativ;

—Oferirea unei dimensiuni europene pentru strategia locală,

—Să îşi unească forţele cu omologi europeni, de exemplu pentru a obţine un acord

internaţional privind schimbările climatic;

Elaborarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda a avut

ca punct de plecare Analiza SWOT. Analiza a relevat PUNCTELE TARI, PUNCTELE

SLABE, OPORTUNITĂŢILE şi RISCURILE din perspectivele dezvoltării economice,

sociale, de mediu şi energetice a comunei, fiind astfel conturate direcţii de

dezvoltare a PAED şi misiunea acestuia.

Misiunea Strategiei de dezvoltare sustenabilă a Comunei Ghiroda este

direcţionată către dezvoltarea durabilă, în scopul creşterii calităţii vieţii

cetăţenilor la standarde europene, într-un mediu prosper, participativ şi sănătos.

Direcţiile dezvoltării strategice sustenabile a Comunei Ghiroda sunt:

- Crearea unui habitat care să asigure calitatea vieţii prin dezvoltarea unui

ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene;

Obiectivele specifice ale acestui domeniu sunt:

- asigurarea calităţii mediului înconjurător la nivelul standardelor europene, în vederea

reducerii poluării atmosferice, solului, realizarea de studii asupra zonelor poluate;

- modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare, de comunicaţie şi energetice,

extinderea sistemului de drumuri, alimentare cu apă şi canalizare, crearea unor

infrastructuri de agrement;

- Dezvoltarea economică a Comunei Ghiroda, în scopul realizării unui sistem

integrat de valorificare a resurselor locale şi regionale într-un mediu economic

competitiv şi prosper;

- Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv şi participativ pentru un trai decent şi

sănătos tuturor categoriilor sociale;

- Dezvoltarea Comunei Ghiroda, ca un centru social, cultural, de învăţământ şi

educaţie, aliniat la standardele europene, capabil să asigure integrarea economică,

socială şi culturală;

- Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat şi modern, valorificând tradiţia,

caracterul multicultural şi etnic ale comunei, racordat la circuitele culturale

regionale, naţionale şi internaţionale.

58

Trebuie subliniat faptul că, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare sustenabilă a Comunei

Ghiroda, se integrează perfect în spiritul Planului de Acţiune pentru Energii Durabile, care

reuşeşte să dea coerenţă şi consistenţă acţiunilor în domeniul energiei şi protecţiei

mediului ale autorităţii publice locale.

De asemenea, demersurile Primăriei Comunei Ghiroda se integrează în demersul

Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş, organism care în anul 2013 a demarat

activităţile pentru realizarea Masterplanului Energetic al Judeţului Timiş.

Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) este persoană juridică de drept

privat, fără scop patrimonial, de interes local, autonomă şi apolitică, care s-a format în

urma asocierii membrilor fondatori (Consiliul Judeţean Timiş, Municipiul Timişoara,

Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A., Federaţia Asociaţiilor de Locatari

Timişoara, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş şi Universitatea Politehnica

din Timişoara) şi in baza Contractului de finanţare IEE/08/Agencies/430/SI2.529244,

încheiat între EACI (Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare a Comisiei

Europene) şi Consiliul Judeţean Timiş.

Scopul Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş AMET este:

- promovarea conceptului de energie durabilă şi a principiilor de management al energiei

la nivelul autorităţilor locale, instituţiilor de învăţământ, sănătate, agenţilor economici etc.;

- promovarea în plan local, regional şi naţional a acquis-ului comunitar al politicii

energetice europene;

- încurajarea pătrunderii pe piaţa locală a tehnologiilor regenerabile şi a tehnologiilor de

eficientizare energetică;

- schimbarea mentalităţii şi comportamentului utilizatorilor de energie;

- promovarea la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional a intereselor locale

şi atragerea de finanţatori pentru programele şi proiectele locale de dezvoltare economică

şi socială specifice domeniului energiei, protejării mediului, precum şi altor domenii în

legătură cu acestea;

-promovarea mecanismelor de finanţare existente (programe naţionale, FREE, BERD, etc.).

Atingerea obiectivelor şi ţintelor incluse în prezentul Plan de Acţiune pentru Energii

Durabile este strâns legată şi de suportul pe care AMET îl poate acorda Comunei Ghiroda

în găsirea celor mai bune soluţii, a colaborării între cele două entităţi juridice şi de găsire a

surselor de finanţare pentru implementarea de proiecte în domeniu energiei.

6.1.VIZIUNEA ŞI STRATEGIA PE TERMEN LUNG ÎN DOMENIUL ENERGIEI A

COMUNEI GHIRODA

Asigurarea siguranţei energetice a Comunei Ghiroda, atât pentru sectorului public,

în scopul bunei funcţionări a instituţiilor publice, cât şi în sectorul rezidenţial

pentru asigurarea unui mod de viaţă civilizat, la standarde înalte pentru toţi

cetăţenii, prin promovarea eficienţei energetice, utilizarea energiei din surse de

regenerabilă, astfel încât Ghiroda să devină un exemplu al dezvoltării durabile.

59

6.2. OBIECTIVE

Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 enunţat de Comuna Ghiroda

este de 20% până în 2020, raportat la cantitatea de emisii de CO2 evaluată pentru

anul de referinţă 2008.

În conformitate cu analiza realizată prin inventarul consumurilor energetice şi a emisiilor

din anul de referinţă pentru atingerea ţintei de reducere propusă pentru anul 2020, sunt

necesare pachete de acţiuni în următoarele sectoare:

6. 3. ŢINTE ŞI ACŢIUNI PROPUSE:

6.3.1. SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR,

DIN ZONA PUBLICĂ ŞI PRIVATĂ A COMUNEI GHIRODA

Atât din analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor, cât şi

din analiza comparativă evaluărilor naţionale şi europene,

sectorul clădirilor, echipamentelor şi facilităţilor asociate

acestora au ponderea cea mai mare în volumul

consumurilor şi emisiilor eferente.

Astfel, în acest sector există şi cel mai ridicat potenţial de reducere a consumurilor de

energie. Posibilităţile sunt multiple, însă în elaborarea acţiunilor care să fie incluse în

Planul de Acţiune pentru Energii Durabile trebuie incluse acele măsuri care conduc la o

cât mai mare reducere de consumuri, prin realizarea de investiţii cu implicaţii financiare

cât mai reduse şi cu efecte pe termen lung.

Cu toată că autoritatea locală a identificat acţiuni în domeniul eficienţei energetice şi a

utilizării surselor de energie regenerabilă, unele nu pot fi implementate datorită costurilor

foarte ridicate. Astfel de acţiuni pot fi realizate doar cu accesarea de fonduri

nerambursabile.

Directiva europeană 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor, Planul de acţiune

pentru eficienţă energetică, stabileşte niveluri ridicate de performanţă energetic aplicabile

clădirilor publice, fiind instituite măsuri ferme de reducere a consumurilor specifice de

energie, care să conducă până în anul 2020 la atingerea ţintei de reducere cu 20% a

consumului final de energie.

La fel ca în toate oraşele României şi Comuna Ghiroda se confruntă cu un nivel ridicat al

consumurilor specifice de energie în clădiri, datorate în special vechimii acestora şi

60

materialelor de construcţie utilizate, dar şi de dificultatea de a accesa fondurile necesare

pentru lucrări de creştere a performanţei energetice a clădirilor.

Clădirile publice pot fi însă foarte diferite prin gama de servicii pe care le oferă, mărime,

formă, materiale din care sunt construite, vechime diferită. Toate acestea influenţează în

mod diferit consumul de energie şi posibilităţile de economisire a energiei. Totuşi, există

anumite lucruri comune: consumul uneori excesiv de energie, determinate în special de

pierderi. Aceste pierderi se înregistrează în domenii cum ar fi: iluminatul, încălzirea,

sistemul de ventilaţie,condiţionarea aerului, echipamentele de birou.

Standardele de consum petru clădirile comunei pot oferi indicii pentru orice tip de clădire,

în evaluarea performanţei reale, prin comparaţii ale consumurilor anuale ale energie

exprimate în KWh/mp/an. Realizarea unui benchmarking este un instrument de poziţionare

al clădirii în comparaţie cu altele dar şi un stimulent important de acţiune. De aceea

certificarea energetică a clădirilor este esenţială.

Soluţiile cele mai la îndemâna comunei sunt cele în care sunt implicaţi angajaţii.

Economiile administraţiei publice pot surveni fără a implica cheltuieli suplimentare ci doar

urmărirea unor oportunităţi. Angajaţii trebuie să cunoască faptul că, managementul

responsabil şi o atitudine corectă aduce cu sine beneficii, cum ar fi:

Sănătate şi condiţii de muncă mai bune;

Reduceri de costuri;

Beneficii pentru mediu;

O imagine bună a primăriei, care devine astfel un model pentru cetăţeni;

Soluţiile sunt:

Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor atât în clădirile publice cât şi în

cele private, prin reabilitarea termică a clădirilor existente şi încurajarea dezvoltării

de proiecte de case ecologice, case pasive şi chiar active.

Responsabilizarea şi angajarea personalului – de la managementul la cel mai înalt

nivel până la ultima linie a angajaţilor, atitudine ce poate fi susţinută de primar în calitate

de om politic şi conducător al instituţiei. Implicarea angajaţilor se realizează prin

conştientizarea cu privire la risipa şi economia de energie, despre modul de utilizare al

echipamentelor de birou sau din dotare, prin încurajaerea revizuirii practicilor de lucru.

Reamintirea avantajelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a principiilor de

management al energiei pot aduce rezultate importante.

Verificările administrative pe parcursul zilei prin notare şi implementarea oricărei măsuri

pentru evitarea unor costuri va conduce la o cunoaştere a modului şi locului unde energia

este risipită şi poate fi economisită.

61

Monitorizarea consumurilor de energie, în ritm lunar, conduce la cunoaşterea

consumului de energie şi al rezultatelor măsurilor implementate.

Programe de educare şi conştientizare a populaţiei – societatea civilă fiind factorul

cheie în reducerea consumurilor şi a emisiilor GES. Echipamentele de birou, în special

cele IT dina dministraţia locală contribuie la factura de neregie a Comunei Ghiroda.

Regulile cele mai simple propuse de administraţie sunt:

Oprirea şi scoaterea din priză a echipamentele neutilizate – conduce la reducerea

consumului de energie, a căldurii degajate de echipament, extinderea duratei de viaţă

a echipamentului şi a costurilor de răcire;

Folosirea echipamentului potrivit pentru orice sarcină;

Reducerea încălzirii spaţiilor şi programarea termostatelor ambientale;

Întreţinerea echipamentelor pentru a opţine performanţele otime în funcţionare, inclusiv

cele energetice;

Creşterea nivelului de conştientizare al angajaţilor – de cunoaştere a politicii de

dezactivare a echipamentelor şi a informaţiilor cu privire la costurile şi beneficiile de

mediu determinate de aceste practici;

Aprovizionarea funcţie de necesitate, cu o bună estimare a necesarului,

corespunzătoare nevoilor actuale şi celor previzionate pentru viitor;

6.3.2. SECTORUL REZIDENŢIAL

Sectorul rezidenţial oferă cele mai mari posibilităţi de

reducere a consumurilor, şi cele mai variate oportunităţi

de eficientizare energetică.

Pentru clădirile publice se vor promova investiţii şi lucrări

dedicate reabilitării termice, modernizării instalaţiilor de

producere a căldurii şi de instalare a unor sisteme de

automatizare a echipamentelor de utilizare energie

electrică/termică.

Pentru clădirile noi, se vor aplica reglementările legale

astfel încât, toate clădirile noi să fie proiectate şi executate cu performanţe energetice

superioare.

Locuinţele individuale vor putea beneficia de oportunităţile oferite de Programul naţional

”Casa Verde”, prin finanţarea asigurată din Fondul de Mediu, în condiţiile reluării acestei

finanţări. Proiectele vor viza introducerea sistemelor de încălzire din surse regenerabile şi

se vor propune facilităţi fiscale, constând în scutirea la plata impozitului pentru clădire

pentru proprietarii care realizează lucrări de reabilitare termică.

Primăria Comunei Ghiroda îşi doreşte să promoveze proiecte care să promoveze

producerea energiei electrice din surse regenerabile solare, fotovoltaice atât pentru

62

aplicaţii publice cât şi pentru mici proiecte demonstrative, menite să stimuleze aplicarea lor

pe scară largă de către populaţie.

Pentru locuinţele care nu sunt încălzite cu centrale termice moderne, va fi promovată

producerea de energie termică prin arderea biomasei din agricultură pentru alimentarea cu

energie a locuinţelor de tip familial – case unifamiliale.

Cazanele pe biomasă, sunt disponibile pe piaţă începând cu 2kW, fiind oportună

înlocuirea sobelor de teracotă ori a sobelor pe lemne vechi, cu ocazia renovării clădirilor,

fără a fi necesară înlocuirea instalaţiei interioare existente. Performanţa arderii

recomandă înlocuirea sobelor existente cu unele pe biomasă performante.

De asemenea, cazanele cu condensare reprezintă o opţiune atât în sectorul public cât şi

în cel rezidenţial, acestea având capacitatea de a extrage mai multă energie din gazele de

ardere prin condensarea vaporilor de apă produse de ardere, eficienţa putând fi mai mare

cu aprox. 12% decât a unui cazan convenţional.

6.3.3. ILUMINATUL PUBLIC

Modernizarea iluminatului public şi aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul

deziderat al autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de eficientizare a

consumurilor. Eficienţa energetică în iluminatul public prezintă un potenţia uriaş pentru

comună.

Asigurarea şi întreţinerea sistemului public de iluminat este reposnabilitatea autorităţii

publice locale, fiind un domeniu important în privinţa consumului de energie. Totuşi, în

Comuna Ghiroda consumul alocat iluminatului public nu are o pondere impoartantă, în

principal datorită insuficientei dezvoltări a acestui sistem. Dezvoltarea viitoare a acestui

sector, prin noile reţele care urmează a fi dezvoltate trenbuie să vizize elegerea unor

echipamente şi surse de lumină eficiente energetic, de preferinţă LED, astfel încât să fie

satisfăcute atât cerinţele de lumină dar şi consumurile aferente. De asemenea, instalarea

unor celule fotovoltaice la semnele de circulaţie sau zonele mai puţin circulate ori izolate

se vor lua în considerare.

Prin înlocuire se pot obţine următoarele valori de eficienţă energetică:

Lampă iniţială Eficienţă

luminoasă Lampă recomandată Eficienţă luminoasă

Lămpi cu mercur de tensiune înaltă

32-60 lm/W

Lampă cu sodiu standard de tensiune mare

65-150 lm/W

Lampă halogenură metalică

62-120 lm/W

LED 65-100 lm/W

Sursa: Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia Durabilă”

63

Tip de lampă Întrebuinţări Opţiunea pentru

eficienţă energetică

Beneficii ale economisirii de

energie

Becuri Tugsten

Iluminat general şi iluminat pentru anumite scopuri. Folosit de regulă în gospodărie.

Înlocuire cu becuri economice.

Reducere de 75% plus durata de viaţă mult mai mare.

Neoane fluorescente de 38 mm (T12)

Iluminat general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare şi bliblioteci.

Înlocuire cu neoane fluorescente cu trifosfor de 26 mm (T8), cu putere echivalentă dar consum mai mic

Reducere de 8% plus durata de viaţă mai mare.

Lămpi cu filament de putere mare, sau lămpi Tungsten cu halogen folosite în iluminat de mare capacitate

Folosite pentru a ilumina zonele exterioare, faţadele clădirilor sau monumentele

Înlocuire cu metal halide sau becuri economice de putere mare.

Reducere de 65%-75% plus durată de viaţă mai mare.

Reflectoare cu filament sau de capacitate crescută

Folosit pentru iluminarea punctuală sau a unor zone care au nevoie de lumină mai puternică sau de evidenţiere mai clară a culorilor. Sunt frecvent folosite în zone de recepţie, spaţii publice şi muzee.

Înlocuire cu becuri cu halogen şi tungsten, de voltaj redus sau cu metal halide.

Reducere cu 30% - 80% pentru performanţă de iluminare echivalentă.

Echipamente cu lămpi fluorescente de 40W şi 125W

Iluminatul general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare, biblioteci.

Înlocuire cu sisteme eficiente folosind reflectoare sau elemente prismatice, dotate cu echipament electronic de frecvenţă înaltă sau cu pierderi reduse.

30%-40% economie şi o calitate superioară. Echipamentele electronice de mare frecvenţă elimină neclaritatea, intermitenţa şi efectul stroboscopic.

Sisteme fluorescente cu difuzori opaci sau sisteme de control prismatic care pierd din culoare

Iluminatul general în clădirile vechi care ar necesita recondiţionări, cum ar fi: birouri administrative, primărie, biblioteci, etc.

Nici o reducere a consumului de energie dar creşterea puterii luminii cu 30% până la 60%. Îmbunătăţeşte iluminatul şi mediul de lucru.

Opţiuni de iluminare pentru eficienţă energetică

Sursa: „AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges between civil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk

http://www.carbontrust.co.uk/

64

Tehnologia LED nu numai că reduce consumul de energie, ci permite şi reglarea funcţie

de necesitate. Foto-întrerupătoarele electronice reduc consumul de electricitate prin

reducerea orelor de consum iar, un sistem de telemanagement permite sistemului de

iluminat să reacţioneze automat la parametrii externi cum ar fi condiţiile meteorologice,

densitatea traficului, etc. Sistemul poate fi folosit şi pentru reducerea costurilor de

întreţinere, iar datele colectate de sistem, care comitorizează fiecare lampă în parte, poate

fi folosit pentru solicitarea înlocuirii produsului aflat în perioada de garanţie.

SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI PRIVATĂ A

COMUNEI GHIRODA cuprinde un număr de 13 măsuri, pe 3 sectoare de acţiune,

după cum urmează:

Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale şi terţiare - 5 măsuri;

Clădiri rezidenţiale – 6 măsuri;

Iluminat public municipal – 2 măsuri;

SECTORUL de acţiune

Acţiuni şi măsuri cheie

CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII :

Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale şi terţiare

A.1. Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile publice deţinute de autoritatea locală şi etichetarea lor energetică

A.2. Realizarea documentaţiilor tehnico-economice în vederea realizării de proiecte de reabilitare termică şi eficienţă energetică în clădirile publice, inclusiv prin utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a sistemelor inteligente de monitorizare a consumurilor (smart-mettering)

A.3. Depunerea de aplicaţii pe Programul naţional de creştere a eficienţei energetice şi a utilizarii Surselor de energie regenerabilă SER în sectorul public, pentru clădiri publice

A.4. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic la clădirile unităţilor de învăţământ din comuna.

A.5. Reabilitarea termică a clădirilor publice din sectorul public şi sectorul terţiar şi realizarea măsurilor de eficienţă energetică şi utilizare a Surselor de energie regenerabilă

A.6. Izolarea termică a clădirilor private într-o proporţie de 10% pe an

Clădiri rezidenţiale

A.7. Promovarea instalării termostatelor în clădirile rezidenţiale care utilizează gazul natural ca sursă de încălzire

A.8. Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional „CASA VERDE” pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi tehnic

A.9. Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă

A.10. Promovarea instalării a cel puţin 1 colector solar pentru încălzirea apei calde pe clădirile rezidenţiale, cu un ritm de 1%/an raportat la totalul gospodăriilor cu acoperişuri orientate spre sud.

A.11. Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor de energie în locuinţe

Iluminatul public municipal

A.12. Realizare unui audit energetic al sistemului de iluminat public

A.13. Reabilitarea şi modernizarea iluminatului public urban în zona centrală şi pe arterele principale ale comuneii, prin înlocuirea anuală a 10% din corpurile de iluminat existente cu unele eficiente energetic

65

6.3.4. TRANSPORTUL LOCAL

Sursa: www.shutterstock.com



TRANSPORT:

Transportul public

B.1. Mobilitate urbană prin extinderea reţelei pentru circulaţia velo la nivelul comunei Ghiroda şi promovarea circulatiei velo

B.2. Sprijinirea şi promovarea extinderii reţelei de transport public si conexiunii Municipiului Timişoara cu Comuna Ghiroda

Transportul privat şi comercial

B.3. Promovarea achiziţionării unor mijloace de transport noi, cu consum de combustibil şi emisii reduse

SECTORUL TRANSPORT LOCAL cuprinde un număr de 3 măsuri, pe 2 sectoare de

acţiune, după cum urmează:

Transportul public – 1 măsuri;

Transportul privat şi comercial – 1 măsură;

Transformarea Comunei Ghiroda într-o comună circulată preponderant cu bicicleta, o va

aduce mai aproape de comunele europene, în care circulaţia cu bicicleta este un mod de

viaţă util, sănătos şi un concept de dezvoltare durabilă.

Promovarea mersului pe jos, este de natură să reducă noxele, zgomotul şi să asigure o

calitate a factorilor de mediu urbani ridicată, prin localităţi mai liniştit, cu aer mai curat şi

atractiv locuitorilor.

http://www.shutterstock.com/

66

Lucrările de extindere a reţelei de transport din Timişoara va reduce semnificativ

transportul privat şi pe cale de consecinţă consumul de combustibil şi emisiile corelate

sectorului transport. Mijloc de transport public local va deveni astfel atractiv, în special

pentru persoanele care realizează naveta pe relaţia Timişoara – Ghiroda.

Cu toate că tradiţional, locuitorii Comunei Ghiroda utilizează în mod frecvent transportul

velo, se vor promova, în special în rândul tinerei generaţii modalitatea de transport

actuale: mersul pe bicicletă şi mersul pe jos. Se intenţionează realizarea în viitor a unor

piste de biciclete care să realizeze conexiunea cu localităţile din proximitate şi cu

municipiul Timişoara.

Pe străzile unde realizarea de piste de biciclete nu se justifică, se vor impune restricţii de

viteză pentru circulaţia autoturismelor, în vederea asigurării siguranţei participanţilor la

trafic.

Modalităţi de influenţare a conducătorilor auto cu privire la conceptul ECO DRIVING – material de informare şi conştientizare realizat de Municipiul Timişoara în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013

67

6.3.5. PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE ŞI ÎNCĂLZIREA:

Harta solară a României Sursa: www.minind.ro - “Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională



PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE:

Fotovoltatică

C.1. Promovarea unui parteneriat public - privat pentru realizarea unui parc fotovoltaic (min 3MWp, cu 5% participare Consiliul Local)

C.2. Asigurarea iluminatului public al unor parcuri/scuaruri prin unităţi de iluminat public alimentate de la panouri fotovoltaice

C.3. Promovarea instalaţiilor de panouri fotovoltaice în sectorul rezidenţial şi sectorul public, într-un procent de 2% pe an, cu o medie de 3KW

ÎNCĂLZIREA:

Asigurarea biomasei din surse sustenabile

C.4. Crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere sustenabile, controlate, sau asigurarea unei liste cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice individuale, furnizori care livrează/distribuie lemne pentru foc din surse sigure de exploatare forestieră sustenabilă

SECTORUL PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE cuprinde un număr de 4

măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează:

Fotovoltaică - 3 măsuri;

Asigurarea biomasei din surse sustenabile – 1 măsură;

http://www.minind.ro/

68

Sursele de energie regenerabilă sunt:

Energia solară;

Energia eoliană;

Energia derivată din biomasă: bioetanol, biodiesel, biogaz;

Energia apei;

Energia geotermală:

În cadrul prezentului Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt luate în considerare

sursele de energie regenerabilă solară şi biomasa. Potenţialul de energie eoliană la nivel

local este redus, iar cea a apei nu este posibilă. Costurile ridicate ale exploatării energiei

geotermale nu o recomandă în acest moment ca abordare în acest moment, urmând ca în

viitor să fie analizate şi măsuri cu luarea în considerare a acestei resurse.

Energia solară reprezintă una dintre potenţialele viitoare surse de energie, care urmează

să fie folosită pentru înlocuirea surselor convenţionale de energie, cum ar fi: cărbune,

petrol, gaze naturale. Energia solară va constitui o alternativă atractivă la utilizarea

surselor de energie convenţionale, mai ales pe timpul verii. Avantajul major este acela de

a nu produce poluarea mediului înconjurător, fiind o sursă de energie curată, verde. Un alt

avantaj al energiei solare este faptul că sursa de energie pe care se bazează este gratuită.

Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile, cum

ar fi energia eoliană, energia geotermală, sistemele bazate pe energia solară se remarcă

prin instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de

100 °C, temperatură folosită pentru încălzirea apei cu peste 40 de grade peste

temperatura mediului ambiant, instalaţii folosite la încălzirea apei menajere sau a clădirilor.

De aceea, este deosebit de atractivă ideea utilizării energiei solare în scopul încălzirii

locuinţelor şi, în viitor, acesta va fi unul dintre cele mai atractive domenii de aplicaţie a

energiei solare la nivel local.

Judeţul Timiş se găseşte într-o zonă geografică cu acoperire solară bună, cu un flux anual

de energie solară cuprins între 1.000 şi 1.300 kWh/mp/an, din care se pot capta între 600

şi 800 kWh/mp/an. Radiaţia medie zilnică poate să fie de 5 ori mai intensă vara decât

iarna. Deşi iarna, radiaţia medie zilnică este mult redusă, în decursul unei zile de iarnă cu

cer senin, se pot capta 4 – 5 kWh/mp/zi.

Energia generată solară îşi poate găsi aplicaţii în vederea:

- Preparării apei calde menajere (acm);

- Încălzirii spaţiilor de locuit, birourilor, spaţiilor publice;

- Iluminatul casnic, de la alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de energie

electrică şi până la independenţă energetică;

- Iluminatul public stradal în anumite zone, iluminatul unor curţi, grădinii, parcuri şi

scuaruri;

69

Premisele în vederea utilizării energiei solare, în special pentru prepararea apei calde de

consum sunt deosebit de atractive şi avantajoase. Un sistem corect dimensionat poate să

acopere aproximativ 50% din necesarul anual de apă caldă de consum (prin rata de

acoperire solară), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100%. Sistemele solare

termice moderne pot fi încadrate fără dificultate în instalaţiile din cadrul construcţiilor şi au

o durată de viaţă estimată de peste 20-25 de ani, fiind astfel ideale pentru integrarea lor în

tehnica modernă de încălzire.

Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utlizarea surselor de energie

regenerală RES contribuie la:

Creşterea duratei de viaţă a rezervelor actuale de combustibili fosili;

Asigurarea energiei din surse curate, regenerabile;

Locuri de muncă noi,aferente procesului de instalare, operare,mentenanţă a

instalaţiilor:

Diversificarea sursei de energie;

Cu toate că primăria Comunei Ghiroda îşi doreşte realizarea unui parc solar, resursele

financiare nu îi permit acest lucru. La nivel local realizarea unui parc solar este posibilă

doar prin investiţie privată, pe terenuri aparţinând persoanelor fizice. Sprijinirea unei astfel

de investiţii este binevenită.

Primăria Comunei Ghiroda nu exclude însă ca anumite facilităţi ale comunei, cum ar fi

panouri fotovoltaice pentru iluminatul public al unor parcuri, scuaruri, locuri publice mai

puţin centrale, inclusiv prin instalarea unor senzori de prezenţă.

Primăria Comunei va face demersuri ca viitoarele clădiri, clădiri noi să fie prevăzute încă

din faza de proiectare cu tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile:

panouri fotovoltaice şi panouri solare pentru apă caldă menajeră. De asemenea, în cazul

reabilitării unei clădiri vechi se va analiza integrarea unor astfel de sisteme în structura

clădirilor.

Sistemele fotovoltaice atât cele on-grid, cu conectare la reţea, cât şi cele off-grid

reprezintă soluţii viabile, în vederea asigurării independenţei energetice. Primăria Comunei

Ghiroda, printr-un parteneriat cu societăţi de consultanţă şi prin capacitarea companiilor

specializate în domeniu vor putea facilita şi sprijini montarea în sectorul rezidenţial a unor

astfel de sisteme fotovoltaice de diferite puteri. Sprijinul ar putea consta în informarea,

punerea la dispoziţie a informaţiilor, datelor şi avantajelor unor astfel de investiţii şi

facilitarea pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune, întocmirea documentaţiilor

pentru obţinerea avizului tehnic de racordare de la compania de furnizare a energiei

electrice.

Componentele unui sistem fotovoltaic on grid constă în:

- Grupul de panouri fotovoltaice;

- Invertor;

70

- Sistem de montaj;

- Accesorii (cabluri, conecotri, tablou electric);

- Sistem de monitorizare locală prin internet;

În general, datele tehnice ale unei aplicaţii pentru sistem fotovoltaic potrivite pentru o casă

cu consum mediu lunar de 300 kWh pe lună, sunt:

- Tensiune nominală la ieşire invertor 230Vca;

- Putere invertor: 3 KW, 230 Vca;

- Energia produsă medie pe zi: 10kWh;

- Energia produsă medie pe an: 3.600 KWh – 3,6 MWh;

- Panouri fotovoltaice – 245 – 250 Wp;

Avantajele sistemului constau în eliminarea până la 100% a facturii de energie electrică,

posibilitatea de amplasare pe orice tip de acoperiş sal la sol, mentenaţă scăzută, costrui

de întreţinere şi de exploatare reduse şi durata de viaţă mare, peste 25 de ani a

sistemului.

Sistemele pot fi realizate în diferite variante de puteri, de la 1KW până la 100 KW.

Clădirile pasive sunt capabile să se lipsească de sistemele de încălzire convenţionale,

ceea ce nu presupune lipsa totală a încălzirii, multe din casele pasive incluzând un sistem

care să furnizeze energia necesară încălzirii. Necesarul de energie termică al unei astfel

de clădiri trebuie să fie de maximum 15 kWh/mp/an, spre deosebire de 250–400

kWh/mp/an pentru o clădire obişnuită. Casa pasivă are un grad ridicat de izolare termică şi

un număr redus la minim de punţi termice şi infiltraţii scăzute şi utilizează resursele solare

şi recuperarea căldurii pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a energiei.

În planificarea clădirilor, regulamentele de urbanism trebuiesc să includă cerinţe de măsuri

„pasive”, în vederea minimizării cantităţii de energie necesară punerii în funcţiune şi

exploatării unei clădiri:

Încălzirea „pasivă”, prin utilizarea sursei solare şi al potenţialului său de încălzire.

Designul corespunzător al unei clădiri va permite captarea căldurii pe timp de iarnă

şi va minimiza supraîncălzirea pe timp de vară, reducând necesarul de încălzire,

respectiv de răcire.

Ventilaţia „pasivă” se realizează tot printr-un design atent planificat,determinat de

flotabilitatea naturală a aerului cald din interior şi de mişcarea aerului din exterior,

pentru a menţine fluxul de aer proaspăt în clădire, fără a fi necesară intervenţia

echipamentelor de ventilaţie ori de condiţionare a aerului.

Lumina naturală se poate utiliza printr-o planificare a folosirii luminii naturale, prin

umbrare, jaluzele, optimizarea prin luarea în considerare a direcţiei în care

ferestrele sunt aşezate.

Cele mai la îndemână măsuri care se pot propune prin regulamentele de urbanism

şi documentele de autorizare a unei construcţii noi, pe care Primăria Comunei

Ghiroda le va lua în considerare sunt:

Bilanţul energetic al construcţiilor noi şi monitorizarea post implementare;

71

Panourile fotovoltaice pe acoperişul clădirilor amplasate spre Sud şi cu o bună

expunere solară;

Colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere şi ca aport pentru

încălzirea locuinţei;

Pompe de căldură pentru încălzirea interioareelor;

Încălzirea cu biomasă, bazată pe tehnologii combinate, de înaltă performanţă

energetică;

Energia derivată din biomasă – Biomasa este reprezentată de componentele organice

care s-au format prin fotosinteză, utilizând energia solară, precum şi fixarea azotului şi a

CO2. De aceea, biomasa este considerată un acumulator de energie.

Având convingerea că achiziţiile publice şi private în materie de lemn trebuie să respecte

standardele europene de achiziţie a lemnului în mod corect, printr-o exploatare durabilă a

pădurilor, pentru creşterea suprafeţelor forestiere de pădure exploatate de o manieră

sustenabilă şi încurajarea accesului pe piaţă al produselor din lemn obţinut prin

exploatarea sustenabilă a pădurilor, Primăria Comunei Ghiroda propune o nouă abordare

în ceea ce priveşte utilizarea lemnului pentru încălzirea, în special, a clădirilor rezidenţiale.

Pentru Comuna Ghiroda, un obiectiv important este crearea unui centru de furnizare a

biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case,

biomasă provenită din exploatările forestiere realizate de o manieră sustenabilă,

controlată.

O alternativă la această măsură o constituie realizarea unei baze de date şi a unei liste cu

furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice

individuale, cu furnizori care livrează ori distribuie lemne pentru foc din surse sigure de

exploatare forestieră de manieră sustenabilă.

6.3.6. PLANIFICAREA TERITORIULUI



PLANIFICAREA TERITORIULUI:

Planificarea urbană strategică şi Planificarea transporturilor şi a mobilităţii

D.1. Includerea în Planul Urbanistic General şi Regulamentele locale de urbanism a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi dezvoltare spaţială sustenabilă

SECTORUL PLANIFICAREA TERITORIULUI cuprinde 1 măsură.

72

Măsurile de planificare urbană vor contribui la precizarea dezvoltării spaţiale viitoare a

comunei Ghiroda în scopul asigurării unei optime distribuţii a categoriilor de suprafeţe:

zone rezidenţiale, zone comercial/administrative, infrastructură, spaţii verzi; aceasta va

avea impact direct la reducerea poluării cu emisii şi particule în suspensie ori

sedimentabile.

În planificarea urbană şi utilizarea terenurilor se va urmări

planificarea dezvoltării spaţiale a teritoriului cu conservarea şi

extinderea spaţiilor urbane verzi.

Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona în

domeniul spaţiilor verzi vizează realizarea unei plantaţii silvice

pe o suprafaţă de cca 17,6 ha, după ce conservatea

depozitului de deşeuri municipale de la Ghiroda va fi conservat

şi retrecut în proprietate comunei, cu specii de arbori rezistenţi

la secetă şi stres termic, mărirea suprafeţelor de spaţii verzi şi

îmbunătăţirea calitativă a celor existente. Se va acorda o atenţie deosebită spaţiilor verzi

în vederea asigurării cadrului necesar conservării şi protecţiei biodiversităţii zonei. Spaţiile

verzi vor fi astfel concepute încât să asigurarea culoare de circulaţie pentru speciile de

animale şi păsări specifice zonei, dinspre comună spre exterior şi viceversa.

Starea de sănătate a unei localităţi este indisolubil legată de prezenţa biodiversităţii – floră

şi faună. Studiul acestuia, evaluarea status-ului acestui sunt importante, fiind de natură

să semnaleze orice modificare în repartiţia teritorială, lanţurile trofice create, autoritatea

publică locală putând lua măsuri pe cale de consecinţă, cu sprijinul asociaţiilor, ONG-urilor

şi instituţiilor de învăţământ specializate.

În gestionarea corectă a spaţiilor verzi, ca şi în agricultură, se vor combate speciile

invazive, alergene sau care afectează sănătatea populaţiei.

În dezvoltarea viitorului plan urbanistic general vor fi promovate criterii clare de protejare a

mediului, precum şi reglementări de sustenabilitate energetică, de protecţie şi conservare

a biodiversităţii.

6.3.7. ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:



ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:

Cerințele şi standardele de eficiență energetică în achiziţii publice

E.1. Achiziţia de echipamente IT, electronice şi electrice cu clasă de eficienţă energetică ridicată

E.2. Achiziţia a cel putin 75% a hârtiei de scris utilizată achiziţională din bugetul local, din hârtie reciclată, etapizat până în anul 2020.

E.3. Includerea în caietele de sarcini pentru achiziţia publică a unor servicii, lucrări a unor cerinţe/criterii verzi, privitoare la utilaje, echipamente, economia de energie, modul de gestiune, transport şi neutralizare a deşeurilor, protecţia mediului

SECTORUL ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII cuprinde un număr de 3

măsuri.

73

În ceea ce priveşte achiziţiile publice de servicii şi produse, autoritatea publică locală

intenţionează să introducă cerinţe de achiziţii publice ”verzi” (GPP – Green Public

Procurement) pentru cel puţin 25% din produsele şi serviciile achiziţionate.

Lucrările publice vor fi achiziţionate prin caiete de sarcini cu prevederi privind clare soluţii

neagresive în raport cu mediul (cum ar fi managementul deşeurilor rezultate din lucrări,

transportul de materiale, consumurile energetice).

Achiziţia publică a serviciilor de utilitate publică, dar şi a unor servicii şi lucrări se vor

realiza doar cu includerea unor cerinţe de respectarea a prevederilor privind protecţia

mediului, gestiune corectă a deşeurilor, eficienţă energetică.

Luarea în considerare a factorilor de mediu atunci când se cumpără produsele (exemplu:

produse de curăţenie şi întreţinere) este extrem de important. Achiziţiile verzi oferă pe

lângă un exemplu de urmat pentru ceilalţi consumatori şi un sprijin pentru dezvoltarea

pieţelor produselor şi serviciilor „prietenoase cu mediul”.

Politica de achiziţii publice verzi poate ţine cont de:

Produse ce pot fi reciclate sau refolosite (parţial sau integral) ori care au încorporate deja materiale reciclate;

Achiziţia de produse luând în considerare costurile pe întreaga durată de viaţă a echipamentului, atât pentru energie cât şi pe cele de operare (analiza ciclului de viaţă) şi de amprenta de carbon a produselor;

Acordarea priorităţii furnizorilor care s-au angajat ca prin acţiunile lor să îmbunătăţească mediul şi sunt certificaţi ai unor sisteme de management de mediu (exemplu ISO 14001, EMAS);

Luarea în considerare a etichetei ecologice în achiziţionarea de produse şi servicii;

6.3.8. COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE

INTERESATE



COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE

Servicii de consultanţă

şi

Sensibilizare şi networking la nivel local

F.1. Achiziţia serviciilor de consultanţă specializate pentru asigurarea celor mai bune soluţii tehnice pentru implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, utilizare a surselor de energie regenerabile – proiectare şi execuţie;

F.2. Organizarea anuală a Zilei Energiei în comuna Ghiroda, ca eveniment circumscris European Sustainable Energy Week

F.3. Constituirea Forumului Local pentru Energie - ca organism consultativ pentru implementarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile şi organizarea anuală a cel puţin două întâlniri de lucru, pentru discutarea aspectelor legate de implementarea PAED F.4. Conştienizarea cetăţenilor cu privire la oportunităţile de reducere a consumurilor de energie, utilizând cele mai bune practici şi tehnologii disponibile pe piaţă F.5. Organizarea unei campanii de conştientizare a cetăţenilor cu privire la posibilitatea tratării deşeurilor biodegradabile prin compostare în gospodării şi reducerea cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale

74

Formare profesională şi educare

F.6. Instruirea unui angajat din cadrul Primăriei comunei Ghiroda, responsabil cu monitorizarea consumurilor energetic la nivelul comunei F.7. Organizarea la fiecare doi ani a unui Training pentru eficienţă energetică în clădiri

F.8. Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar și gimnazial a unui Program de educaţie ecologică

F.9. Organizarea unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responbailitate faţă de mediu, focusate reducerea consumului de energie, eficienţă energtică şi surse de energie regenerabilă

SECTORUL COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE

INTERESATE cuprinde un număr de 9 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum

urmează:

Consultanţă, sensibilizare şi networking local - 5 măsuri;

Formare profesională şi educare – 4 măsuri;

Comunicarea cu cetăţenii, educaţia, conştientizarea

Organizarea Zilei Energiei în Comuna Ghiroda este una din obligaţiile asumate de

autoritatea publică locală prin semnarea “Convenţiei Primarilor”. Evenimentul va fi

organizat anual, ca un eveniment organizat în cadrul European Sustainable Energy Week

- EUSEW. Acest eveniment va fi organizat în mod atractiv, fiind o oportunitate pentru

manifestări publice, cu participarea largă a comunităţii. Formele de manifestare pot fi

variate: work-shop-uri, acţiuni ecologice, concursuri tematice, prezentări sau lansări de

proiecte locale în domeniul energiei, ori de prezentare a rezultatelor acestora, expoziţii şi

spectacole.

Toate aceste manifestări vin să releve populaţiei cele mai importante probleme, soluţii şi

rezultate aflate în strânsă conexiune cu mediul comunei Ghiroda şi cu utilizarea durabilă a

energiei.

Activităţile educaţionale, de informare şi conştientizare sunt prognozate a se realizeze

împreună cu unităţile de învăţământ din Ghiroda. În aceste activităţi vor fi angrenaţi şi

reprezentanţii Consiliului Local Ghiroda. Aceste activităţi educaţionale vor asigura cadrul

pentru conştientizarea unor largi categorii de public: elevi, tineri, adulţi şi segmentul în

vârstă al populaţiei, în probleme legate de economia de energie, protejarea mediului

înconjurător, managementul corect al deşeurilor şi asupra modului de achiziţie corectă a

aparaturii electrice, electronice din aplicaţii casnice sau publice.

Promovarea de concursuri şi competiţii şcolare, dedicate ciclului primar, gimnazial sau

liceal vor face posibilă implicarea directă a copiilor participanţi în domenii în care pot ei

interveni facil: gospodărirea corectă a deşeurilor, modalitatea de economisire a energiei în

şcoală şi acasă. Vor fi utilizate material didactice concepute la nivelul fiecărei şcoli, cu

sprijinul primăriei.

75

Educaţia ecologică în şcoli este cea mai bună metodă de schimbare în atitudine, obiceiuri

şi acţiune a segmentului adult, resprezentat de părinţi.

Ciclul comunicării

Modalităţi de comunicare cu cetăţenii propus de Municipiul Timişoara – pentru CONURBAŢIA TIMIŞOARA în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013

76

Formarea profesională, prin responsabilizarea unei persoane din cadrul instituţiei publice

cu rolul de Responsabil energetic este extrem de importantă, acesta fiind un factor cheie

în monitorizarea şi facilitarea implementării măsurilor energetice. În general,

managementul energetic nu este pe agenda zilnică a conducerii comunei, sarcinile

acestea trebuind să fie alocate unei persoane care are cunoştinţe în domeniu, astfel încât,

conducerea comunei să fie pusă la curent cu privire la consumuri, resursele financiare,

deficienţe şi măsuri. Coordonarea întregului proces al producerii, distribuirii şi consumului

energetic este esenţial, iar managerul sau responsabilul ebegetic asigurând

implementarea durabilă şi de succces a planului energetic local.

Responsabilul energetic va avea sarcina de a iniţia, dezvolta, organiza, implementa,

coordona şi raporta implementarea PAED conducerii primăriei comunei.

77

ORA PĂMÂNTULUI 2013 SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA ŞI CONURBAŢIA TIMIŞOARA – exemplu de comunicare şi conştientizare a cetăţenilor sub sloganul WWF „Fiecare dintre noi are puterea de a schimba lumea în care trăim”

Strategia de comunicare a Comunei Ghiroda urmează a fi construită în jurul celor 5

elemente majore:

- Grupul ţintă – va fi bine definit, întreaga construcţie a comunicării urmând să fie

edificată pe structura grupului ţintă – Populaţia ca şi consumator, funcţie de vârstă,

cunoştinţe, aşteptări, comportament, obiceiuri, dorinţă de schimbare şi acceptare a unor

măsuri;

- Ţinta - Aşteptările pe care autoritatea publică le are, în rol de comunicator, faţă de grupul

ţintă, va lua în considerare ceea membrii grupului ţintă ar trebuie să simtă, să cunoască,

să facă în legătură cu subiectul dezbătut, comunicat sau problema supusă sensibilizării.

- Mesajul – trebuie să fie explicit, abordat în mod deschis, uşor de înţeles, astfel încât

grupul ţintă selectat să recepţioneze, înţeleagă şi să se conformeze conduitei aşteptate;

- Organizarea trebuie să revină persoanelor, organizaţiilor şi grupurilor de acţiune cele

mai potrivite, pentru ca mesajul să fie credibil şi acceptat. Primăria Comunei Ghiroda va

asigura o planificare, o repartizare a sarcinilor şi va aloca resurse financiare

corespunzătoare, în vederea atingerii ţintelor stabilite.

- Mijloacele – cele mai bune sunt relevate după evaluarea grupului ţintă şi a ţintei.

Mijloacele media, deşi au o bună penetrare a informaţiei vor fi înlocuite ori de câte ori

există posibilitatea comunicării directe, nemijlocite cu cetăţenii.

Consumului de energie şi emisiile de CO2 cele mai mari revin sectorului privat. Creşterea

gradului de conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor în vederea implicării active,

susţinute în demersul de economisire a energiei trebuie să fie susţinută permanent de

78

autoritatea publică locală, prin acţiuni specifice: informare, comunicare, educaţie, implicare

în acţiuni locale, etc.

Pentru gestionarea corectă a problemelor energetice la nivelul unei clădiri, publice sau din

sectorul terţiar, ori private (asociaţii de proprietari, companii), instruirea

responsabililor/agenţilor energetici care se ocupă de înregistrarea consumurilor şi de

constatarea şi soluţionarea diferitelor aspecte în funcţionarea unor instalaţii, echipamente

utilizate în exploatarea imobilelor, este extrem de importantă. Acest transfer de cunoştinţe

se poate realiza fie prin schimburi de experienţă/vizite de lucru, fie prin cursuri de instruire

cu specialişti în domeniul managementului energiei.

6.3.9. GESTIUNEA DEŞEURILOR



GESTIUNEA DEŞEURILOR

Gestiunea deşeurilor

G.1. Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor comunale cu 5% pe an

G.2. Reducerea cu 20% a cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale

G.3. Organizarea unui număr de 2 campanii anuale de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice DEE G.4. Promovarea colectării selective a deşeurilor biodegradabile din gospodării şi a transformării în compost, prin procedura de compostare aerobă în compostiere, în gospodăriile populaţiei G.5. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte gestionarea corectă a deşeurilor şi colectarea selectivă, prin realizarea unei activităţi anuale de conştientizare la nivelul populaţiei

Gestionarea deşeurilor este unul din sectoarele asupra cărora autoritatea publică locală

poate interveni în mod direct, prin crearea cadrului reglementativ local privind gestionarea

serviciului public de gestiune a deşeurilor cât şi prin posibilităţile de corectare a unor

conduite necorespunzătoare, prin măsuri coercitive.

Obiectivele Planului de acţiune pentru energia durabilă în acest sector vizează:

Reducerea cantităţilor de deşeuri;

Recuperarea materialelor reciclabile prin colectare selectivă;

Creşterea gradului de informare şi conştientizare a cetăţenilor;

Măsurile spre care se focusează autoritatea publică locală în prezentul Plan de Acţiune

pentru Energia Durabilă sunt:

- creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor;

- colectarea materialelor biodegradabile şi composabile în gospodărie şi realizarea

comportării acestor materiale la nivel de gospodărie, în vederea producerii de compost în

aplicaţii de grădinărit/horticultură;

- reducerea cantităţilor de deşeuri supuse depozitării finale;

- o gestiune corectă a fracţiei biodegradabile în aplicaţii gospodăreşti, prin compostare;

- colectarea DEEE şi a deşeurilor periculoase (baterii, acumulatori, corpuri de lumină);

79

-conştientizare şi responsponsabilizarea cetăţenilor, beneficiari ai serviciului de salubrizare

locală;

6.3.10. ALTE SECTOARE INCLUSE ÎN PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI GHIRODA: AGRICULTURA PRIN PLANTAŢII DE CULTURI ENERGETICE



AGRICULTURA:

Promovarea culturilor

energetice

H.1. Stimularea realizării unor culturi energetice cu salcie energetică (Salix viminalis) în comuna Ghiroda, exploatarea sustenabilă şi utilizarea biomasei în încălzirea clădirilor publice şi private din Comuna Ghiroda - cel putin 1 hectar/an - protecţie a căilor rutiere

Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona este promovarea culturilor de salcie

energetică.

Cultură de salcie energetică (Salix viminalis)

Sursa: S.C. „REBINA AGRAR” S.R.L. Ghilad, Judeţul Timiş,

Catalog „Salcia Energetică” www.rebina.ro şi www.salix-viminalis.ro

Salcia energetică (Salix viminalis) este o specie arbustivă ce creşte sub formă de tufă a

cărei lujeri lungi şi erecţi ating o înălţime de cca 4-8 m, functie de cât de rar sau des se

recoltează. Actualmente, în judeţul Timiş se află în cultură hibrizi a acestei specii,

aclimatizaţi condiţiilor pedo-climatice ale României şi în special zonei de Vest.

Salcia energetică este o specie forestieră cu ciclu de rotaţie scurt şi regenerare vegetativă,

o plantă lemnoasă sub formă de tufă, cu o creştere rapidă (de până la 3-3,5 cm/zi în

perioada de creştere activă) şi o mare putere de regenerare, putând produce începând cu

anul II-III de la plantare în medie 30 tone de biomasă anual/hectar.

http://www.rebina.ro/

http://www.salix-viminalis.ro/

80

Salcia energetică se poate utiliza drept biocombustibil cu o mare putere calorică (~4900

Kcal/kg ~ 18-20 MJ/kg ~ 5,5 KW). De asemenea se poate utiliza în industria lemnului şi

hârtiei, în industria farmaceutică, pentru constituirea unor perdele de protecție, atât a

culturilor cât şi a căilor de comunicație, la ameliorarea terenurilor degradate, etc. Din

biomasă se pot obține brichete şi peleţi.

Salcia energetică are capacitatea de a valorifica bine terenurile improprii altor culturi – în

primul rând terenuri cu exces de umiditate, dar şi terenuri degradate şi poluate. Cultura se

poate exploata cca. 25 de ani. Pentru această cultură sunt recomandate terenuri plane,

cu aport freatic, cu pH cuprins între 5,5- 7,5.

Edificarea unei plantaţii vizează o succesiune de operaţiuni agricole. Terenul se

pregăteşte din toamnă şi se plantează toamna târziu ori primăvara devreme, în martie-

aprilie. Pregătirea terenului se realizează ca pentru orice altă cultură agricolă (erbicidare

totală, scarificare sau minim o arătură la adâncimea de 30 cm, fertilizare de bază, discuit,

frezat, marcare/trasare a rândurilor în teren pentru plantare manuală).

Începând cu anul II-III, în funcție de tehnologia aplicată, se trece la recoltarea culturii sub

formă de lujeri sau de aşchii, utilizând combine autopropulsate sau tractate. Recoltarea se

face în perioada de repaus vegetativ, după căderea frunzelor, din noiembrie până în

maxim luna martie.

Cooperarea cu Asociaţia Cultivatorilor de Salcie Energetică din România, cu producătorii

de butaşi de salcie energetică din Judeţul Timiş şi cu specialiştii din cadrul Universităţii de

Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, va contribui la cultivarea cu

succes a plantelor energetice pe teritoriul administrativ al comunei, pe terenuri private sau

de-a lungul căilor de comunicaţie, drumuri de exploatare şi de, de ce nu, în scopul

împrejmuirii terenurilor şi delimitării parcelelor.

Beneficiile pentru biodiversitate sunt inestimabile, transformarea unor terenuri în plantaţii

arbustive, contribuind la protecţia şi conservarea biodiversităţii – cu precădere faună. O

astfel de plantaţie poate asigura pe lângă loc de cuibărit pentru păsări şi un spaţiu propice

pentru unele specii de animale mici.

7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

În procesul de combatere a schimbărilor climatice, o ameninţare cu potenţial ireversibil

pentru societate şi planetă, adoptarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu

efect de seră, cu respectarea obiectivelor şi principiilor Convenţiei – cadru a Naţiunilor

Unite privind Schimbările Climatice şi a protocolului de la Kyoto şi, la nivel local,

implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, costituie o componentă a

politicii de mediu în domeniu schimbărilor climatice.

Întrucât reducerea emisiilor de GES într-un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare

a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice reprezintă

un demers obligatori pentru autorităţile publice locale:

81

Adaptarea este abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a răspunde efectelor

schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi fevenimente meteorologice

extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a beneficia de oportunităţi sau a reacxţiona

adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptrul că, societatea şi

ecosistemele resimt efectul individual şi cumulat al tuturor acestor componente.

Adaptarea poate fi anticipativă şi reactivă, privată şi publică, autonomă sau programată.

Adaptarea la efectele climatice este un proces complex, de durată, care depind de

expunerea, vulnerabilitatea fizică, gradul de dezvoltare socio-economică, capacitatea

naturală şi umană de adaptare, servicii de sănătate şi mecanismele de monitorizare a

dezastrelor.

Adaptarea implică măsuri şi la nivel local. Capacitatea de adaptare a comunei depinde

de instrumentele, resursele şi structura instituţională dedicată aspectelor legate de

adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi de identificarea vulnerabilităţii comunei şi

aplicarea măsurilor de adaptare corespunzătoare.

Schimbările climatice regionale şi cele locale vor influenţţa ecosistemele, aşezările

omeneşti şi întreaga infrastructură. Modificările de temparatură şi ale precipitaţiilor vor

contribui la evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente, cum ar fi valurile de

căldură, secetă, precipitaţii abundente, furtuni, cu riscuri mari pentru pagube asociate. În

acest context, adaptarea adaptarea la efectele schimbărilor climatice va constitui un

element important al politicii locale, care va fi corelată cu politicile şi măsurile de adaptare

la efectele climatice naţionale.

În adaptarea la efectele schimbărilor climatice, abordarea şi rezolvarea multisectorială,

interconectată a unor probleme sau oportunităţi legate de schimbările climatice,

managementul apei, investiţiile în mediul natural, dezvoltarea unor activităţi recreative este

superioară abordării separate şi neconcordant.

Abordarea în acest domeniu trebuie să fie rapidă, întârzierile putând conduce la reducerea

oportunităţilor pentru soluţii viabile. Cooperarea cu ONG-uri, cu comunitatea ştiinţifică şi

mediul de afaceri este importantă, pentru a asigura expertiza, resursele şi cunoştinţele în

vederea difuzării şi implementării bunelor practici în sectoarele considerate prioritare.

Potrivit Strategiei Naţionale a României privind schimbările climatice 2013-2020,

autoritatea publică locală este responsabilă de rezultatele măsurilor de diminuare a

efectelor schimbărilor climatice în fiecare sector cu referire la protecţia împotriva

inundaţiilor, calitatea vieţii, vitalitatea economică şi ecologică, vulnerabilitatea reţeleor de

transport şi energie, şi alte asemenea şi au datoria de a analiza şi implementa propriile

măsuri, acţiuni şi soluţii de diminuare a impactului efectelor schimbărilor climatice.

În acest scop, cooperarea instituţională este esenţială.

82

Graficul de cooperare instituţională

Sursa: Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020

Din cele 13 sectoare prioritare stabilite de Strategia Naţională a României privind

schimbările climatice 2013-2020, care încurajează luarea deciziilor la nivel local, în acest

moment au fost identificate la nivel local următoarele aspecte, care trebuiesc analizate în

vederea abordării celor mai bune măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice:

Identificarea principalelor amenintări rezultând din schimbările climatice, a zonelor

vulnerabile şi a factorilor care pot influenţa adaptarea la efectele schimbărilor

climatice;

Crearea hărţilor de risc şi prioritizarea măsurilor de adaptare la efectele

schimbărilor climatice;

Identificarea principalelor oportunităţi;

Identificarea barierelor instituţionale, politice, efinanciare, tehnice/ştiinţifice şi

analiza posibilităţilor de surmontare a acetora prin colaborare instituţională

eficientă;

Identificarea instituţiilor cu care primăria comunei trebuie să colaboreze,

identificarea rolului, responsabilităţilor şi concretizarea acestora în documente de

acţiune privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, fixarea de termene şi

alocări bugetare nefesare;

83

Urmărirea îndeplinirii obligaţiei legale privind asigurarea obligatorie a locuinţelor

împotriva unor dezastre naturale de către populaţie şi agenţii economici;

Promovarea de noi standarde pentru locuinţele existente şi viitoare, în vederea

corespunderii cu viitoarele condiţii climatice şi evenimente meteorologice extreme;

Promovarea criteriilor de eficienţă energetică (în principal sisteme de încălzire şi

răcire mai eficiente) în clădirile noi, dar şi în cele existente prin reabilitări, pentru

asigurarea confortului locuitorilor pe parcursul întregului an;

Mai multe spaţii verzi care să asigure un grad de umbrire mai ridicat în perioada de

vară;

Combaterea speciilor de plante invazive şi a celor alergene din spaţiile publice şi

private de pe teritoriul comunei şi asigurarea unui cadru reglementativ local în

acest sens;

Analizarea posibilităţii implementării unor proiecte de împădurire, cu specii de arbori

corespunzătoare condiţiilor pedo-climatice locale;

Management al terenurilor orientat către natură;

Infrastructură adaptată noilor condiţii climatice – infrastructură durabilă, din

materiale rezistente la fluctuaţiile de temperatură;

Promovarea bicicletei ca vehicul multifuncţional şi ecologic de transport, uşor

adaptabil infrastructurii existente, prin reorganizarea spaţiului urban;

Protecţia apei şi asigurarea rezervelor de apă strategice pentru comună (pe timp de

secetă), inclusiv promovarea colectării şi utilizării apei din precipitaţii;

Utilizarea mai eficientă a apei şi conservarea apei, precum şi utilizarea în anumite

aplicaţii a apelor de calitate inferioară;

Menţinerea diversităţii genetice şi a speciilor în cadrul ecosistemului comunei, prin

reducerea presiunilor exercitate asupra acestora;

Aplicarea măsurilor prevăzute în „Studiul de specialitate pentru evaluarea

biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea

biodiversităţii” elaborat de Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului

"Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de

mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS, cod proiect

HURO/0901/128/1.3.4.

Prevenirea inundaţiilor prin reabilitarea digurilor şi a sistemelor de protecţie a

râurilor;

Promovarea ghidurilor de bune practici pentru agricultură;

Încurajarea asigurărilor pentru culturi şi ferme;

Dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiei pentru intervenţia rapidă în combaterea

locală a fenomenelor meteorologice extreme pentru protecţia culturilor şi comunităţii

locale;

Cooperarea cu instituţiile de învăţămând şi instituţiile de specialitate în vederea

combaterii vulnerabilităţilor existente şi modificării structurii culturilor, pentru

dezvoltarea unei agriculturi cât mai puţin expusă la schimbările climatice;

84

Promovarea schimburilor de experienţă (perioade optime de desfăşurare a unor

lucrări agricole, adoptarea de soluţii tehnice noi, alegerea unor culturi şi soiuri mai

bine adaptate, cu rezistenţă la boli, dăunători şi la noile condiţii climatice,

adaptarea culturilor prin utilizarea diversităţii genetice existente şi a noilor

oportunităţi oferite de bio-tehnologie, management bun al solurilor, managementul

peisajului, etc);

Consultanţă agricolă şi promovarea informaţiilor pentru managementul exploataţiilor

agricole;

Prevenirea degradării terenurilor şi reabilitarea suprafeţelor degradate;

Activităţi de conştientizare – activităţi educaţionale în scopul conştientizării publice

cu privire la efectele schimbărilor climatice, pentru formarea de cetăţeni capabili să

deţină capacitatea şi cunoştinţele necesare promovării unui spirit responsabil în

ceea ce priveşte adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

Promovarea politicilor publice privitoare la adaptarea la efectele schimbărilor

climatice, şi a acţiunilor acesteia, pentru pentru schimbarea atitudinii şi

comportamentului generaţiei viitoare;

8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE

La nivelul Comunei Ghiroda se va crea o structură de monitorizare a implementării

Planului Local de Acţiune pentru Energia Durabilă.

Structura de monitorizare va avea în componenţă atât angajaţi ai Primăriei cât şi persoane

cu funcţii de demnitate publică şi consilieri locali.

Pe lângă această structură, se va crea Forumul local de energie al Comunei Ghiroda, cu

rol consultativ, care va avea menirea să analizeze, evalueze şi să contribuie prin idei,

soluţii şi expertiză la implementarea PAED.

Grupurile de lucru stabilite pe parcursul întâlnirilor de lucru avute cu echipa Proiectului

CONURBANT s-a considerat benefică, în acest moment crearea a trei mari grupuri de

lucru:

- Grupul de lucru pentru sectorul clădiri publice, terţiare şi rezidenţiale;

- Grupul de lucru pentru sectorul energie

- Grupul de lucru pentru sectorul transport;

- Grupul de lucru pentru sectorul spaţii verzi, agricultură şi biodiversitate;

9. BUGETUL PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE FINANŢARE

Conform datelor privitoare la structura bugetelor anuale ale comunei, se poate observa o

creştere a veniturilor (taxe, impozite etc), putându-se implementa astfel numeroase

proiecte de mediu şi de dezvoltare durabilă, cum ar fi:

• Achiziţionarea a peste 1.000 de arbori şi arbuşti, care au fost distribuiţi populaţiei în

vederea plantării lor pe domeniul public;

• Înfiinţarea de noi spaţii verzi în comună (parcuri, zone de promenadă etc);

85

• Extinderea reţelei de canalizare în localitatea Ghiroda;

• Realizarea reţelei de canalizare în localitatea Giarmata Vii (anul 2012-2014);

• Extindere linie troleibuz nr.11 Timişoara – Ghiroda şi retur;

• Stimularea folosirii mijloacelor de transport în comun, diminuându-se astfel gradul

de utilizare a mijloacelor proprii, prin acordare de facilităţi fiscale unor anumite categorii

sociale;

• Modernizarea drumurilor şi străzilor comunale prin asfaltarea acestora, scazând

gradul de poluare cu particulele angrenate prin praf;

Bugetul alocat protecţiei mediului şi dezvoltării durabile pe anul 2011 a fost de 4.988.571

lei, o valoare considerabilă, dovedind angajamentul comunei în transformarea arealului

construit într-un spaţiu curat şi sănătos, prin măsuri durabile, cu efect vizibil pe termen

mediu şi lung. Ţinând cont că această valoare reprezină 31,2 % din bugetul alocat anului

de referinţă, se poate observa că viziunea primarului cu privire la dezvoltarea durabilă a

comunei s-a transpus în acţiuni concrete.

Estimarea preliminară a costurilor indică faptul că, pentru implementarea tuturor măsurilor

prevăzute în PAED, este necesară alocarea în total a sumei de 3 milioane EURO.

Aceste sume vor fi mobilizate atât din bugetul local cât şi din bugete private ale societăţilor

comerciale, cetăţenilor cât şi fonduri nerambursabile, prin proiecte cu finanţare naţională,

europeană ori Parteneriate Publice – Private (PPP). Se analizează în viitor abordarea

Contractelor de Performanţă Energetică(EPC) cu Companii pentru Servicii Energetice

(ESCO).

Bugetul este posibil să fie insuficient, motiv pentru care primăria comunei, prin conducerea

ei, va trebui să formuleze priorităţi, să împartă activităţile pe etape individuale, pentru a

împărţi costurile pe o perioadă mai lungă de timp, să identifice surse alternative de

finanţare şi să coopereze cu alţi actori locali, regional şi naţionali.

În activitatea de prioritizare se vor lua în calcul acele măsuri care sunt deja anvizajate de

autoritatea loclală în politicile de dezvoltare economică socială şi de mediu, dar şi

proiectele care contribuie direct şi substanţial la economia de energie, eficienţă

energetică şi utilizarea energiei din surse regenerabilă, în vederea asigurării reducerii cât

mai rapide şi cu costuri cât mai reduse a emisiilor de CO2.

Atragerea organizaţiilor profesionale private, în domeniu energiei şi a clusterelor de

energie este esenţială, atât în promovarea proiectelor şi oportunităţilor şi comunicarea

acestora către toţi actorii locali (companii şi cetăţeni) cât şi în susţinerea implementării,

prin profesioniştii în domeniu.

86

10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE

Monitorizarea constantă este foarte importantă pentru asigurarea implementării eficiente a

Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.

Monitorizarea progresului oferă autorităţii publice locale şi implicit comunităţii posibilitatea

de a măsura eficienţa activităţii sale de a gestiona emisiile de gaze cu efect de seră.

Procesul oferă, de asemenea, posibilitatea de a evidenţia realizările, de a evalua

procesele de învăţare şi de a oferi noi direcţii de acţiune.

Pentru a asigura acurateţea procesului de monitorizare, se consideră important ca

analizele realizate în fiecare an să fie comparabile. S-a stabilit astfel că, În cazul în care

administraţia publică locală a închis una dintre activităţi, acest fapt trebuie precizat în

raport, în aşa fel încât orice creştere sau descreştere a emisiilor ca urmare a unei astfel de

situaţii să nu conducă spre o interpretare greşită.

Procesul de monitorizare va urmări obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări:

— Ce acţiuni de politică planificate au fost realizate?

— Ce acţiuni de politică planificate nu au fost realizate?

— Implementarea PAED se desfăşoară conform programării (starea lucrărilor privind

măsurile de implementare şi respectiv rezultatele)?

— Resursele investite (şi dacă disponibilitatea resurselor este necesară pentru

actualizarea periodică a PAED şi pentru identificarea necesităţilor în viitor) au fost

suficiente?

Rezultatele activităţilor vor fi evaluate în privinţa:

rezultatelor pozitive;

rezultatelor negative;

eficienţa investiţiilor.

Obiectivele şi rezultatele cuantificate (mai ales din punct de vedere economic) reprezintă o

cerinţă prealabilă pentru evaluarea eficienţei monitorizării şi aceasta va fi realizată prin

stabilirea unor indicatori specifici.

Monitorizarea stadiului de implementare al PAED va da posibilitatea evaluării periodice a

eficienţei măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice adoptate urmate de

continuarea, amendarea sau promovarea unor noi măsuri. PAED este un document care

va fi supus actualizărilor periodice, în funcţie de dezvoltarea economică a ţării şi a

evoluţiei scenariilor climatice.

87

Convenţia Primarilor are ca cerinţe transmiterea şi înregistrarea unui Inventar de Monitorizare a Emisiilor, un Raport de Implementare şi un Raport al Acţiunilor implementate. Aceste furnizează următoarele informaţii:

Inventarul de Monitorizare a Emisiilor

Va conţine o raportare a emisiilor de CO2 similară

cu Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborate

cu ocazia dezvoltării PAED

Se realizează cel puţin la 4 ani de la înregistrarea

PAED.

Raportul de Implementare

Va conţine informaţii cuantificate cu privire la

măsurile implementate şi impactul lor asupra

consumului de energie şi asupra emisiilor de

CO2. De asemenea, raportul va cuprinde o

analiză a procesului de implementare a PAED,

incluzând acţiuni corective şi preventive, dacă

acestea sunt necesare.

Se realizează cel puţin la 2 ani de la

înregistrarea PAED.

Raportul Acţiunilor implementate

Raportul va conţine informaţii calitative asupra

implementării PAED. Acesta include o analiză a

acţiunilor corective şi măsurile preventive

implementate.

Monitorizarea implementării măsurilor cuprinse în Planul de Acţiune privind Energia

Durabilă constituie sarcina Echipei de Management a PAED.

Această echipă are o structură suplă, dinamică, fiind formată de persoane cu funcţii de

demnitate publică şi personal tehnic din cadrul Primăriei Comunei Ghiroda. De

asemenea, vor fi incluşi în echipă membrii ai Consiliului Local al Comunei Ghiroda,

desemnaţi prin Hotărâre a Consiliului Local.

În vederea implementării, monitorizării şi evaluării gradului de implementare a măsurilor şi

acţiunilor Planului de Acţiune privind Energiile Durabile, prin Dispoziţie a Primarului

Comunei Ghiroda se va aproba o Procedură de lucru, specifică activităţii de

„Implementare, monitorizare şi evaluarea măsurilor şi acţiunilor incluse în Planul de

Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Ghiroda”.

Din partea Primăriei Comunei Ghiroda, sunt membri în Echipa de Management a

PAED:

Domnul Marcel CINCA - Viceprimarul Comunei Ghiroda;

Domnul Eugen Petru MIHĂESCU – Şef Serviciu Urbanism şi Amenajarea Teritoriului

Domnul Ciprian SAVA – Inspector în probleme de mediu

88

Programul de monitorizare a implementării PAED la nivelul Comunei Ghiroda

şi de Raportare a rezultatelor

2013

Aprobarea PAED şi Înregistrarea Planului de Acţiune

pentru Energii Durabile al Comunei Ghiroda pe

portalul ofIcIal al Convenţiei Primarilor

www.eumayors.eu

Iulie 2013

2015 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED 2 ani de la înregistrarea PAED

Iulie 2015

2017 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor

4 ani de la înregistrarea PAED Iulie 2017

2019 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED 6 ani de la înregistrarea PAED

Iulie 2019

2020 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor

7 ani de la înregistrarea PAED Iulie 2020

Raport final pentru reducerea cu 20% a emisiilor de CO2

ECHIPELE DE PROIECTE:

Fiecare acţiune din Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă va avea un responsabil şi în

funcţie de gradul de complexitate va avea desemnată o echipă de implementare. Această

structură va raporta echipei de management a PAED toate aspectele legate de stadiul de

progres tehnic şi financiar al implementării măsurii din PAED.


89

CONCLUZII

Acţiunile prezentate în cadrul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă au fost

identificate după analiza rezultatelor din evaluarea Inventarului de Referinţă a emisiilor

IRE, care cuprinde consumurile energetic şi de resurse, pentru anul de referinţă 2008, a

forumurilor pentru energie şi a grupurilor de lucru pentru dezvoltarea PAED.

Străduinţa de a acoperi sectoarele cele mai relevante, care cad în competenţa şi aria de

influenţă a autorităţii publice locale a Comunei Ghiroda, atât în ceea ce priveşte

consumurile cât şi emisiile, precum şi estimarea rezultatelor care pot fi înregistrate ca

urmare a implementării lor, sunt de natură să conducă la economiile de energie

preconizate şi, pe cale de consecinţă, la reducerea emisiilor de CO2 cu cel puţin 20%

până în anul 2020 în Comuna Ghiroda.

Conştienţi că, în situaţia actuală economică, implementarea PAED şi punerea lui în operă

va ridica numeroase probleme legate de identificarea atât de soluţii tehnice cât mai ales

de resurse financiare pentru asigurarea accesului la un nivel de finanţare necesar,

considerăm că susţinerea angajamentului politic asupra implementării PAED este esenţial.

Se impune în acest sens un angajament administrativ serioas în ceea ce priveşte

monitorizarea continuă a implementarii acţiunilor PAED şi a rezultatelor obţinute în

procesul de implementarte, şi periodic – la 2 ani – realizarea unei evaluări şi trimiterea

unui raport de implementare la Comisia Europeană – la Oficiul Convenţiei Primarilor.

Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este un document suplu, flexibil. Evaluarea

periodică va trebui să ducă la regândirea unor acţiuni, însă nu se va exclude posibilitatea

ca pe parcurs, unele măsuri şi acţiuni să nu mai fie actuale/ necesare sau fezabile.

Angajamentul asumat trebuie să rămână neschimbat, în vederea îndeplinirii

angajamentului asumat, acela de reducere a emisiilor cu cel puţin 20% până în anul 2020,

de atingere a unor performanţe locale privitor la măsurile de eficienţă energetic şi

utilizarea energiei din surse regenerabilă, în vederea asigurării dezvoltării sustenabile a

Comunei Ghiroda, a judeţului Timiş şi a întregii regiuni.

90

BIBLIOGRAFIE

Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia

Durabilă” – ediţia în limba română, realizată de Asociaţia OER, disponibilă pe:

http://www.covenantofmayors.eu/IMG/pdf//SEAPGuidebook_ro.pdf

„Studiu privind eficienţa utilizării soluţiilor de energie alternativă” elaborată de

Camera de Comerţ, industrie şi Agricultură Timiş în cadrul Proiectului de Cooperare

Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 – www.greenpower.store.ro;

„Mobilizarea tuturor actorilor pentru atingerea obiectivelor 3x20” publicaţie

elaborată în cadrul Proiectului NET-COM – „ NETworking the Covenant of

Mayors”- elaborat de Asociaţia OER;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă orizont de timp 2013-2020-

2030;

Strategia naţională a României privind Schimbările Climatice 2013- 2020,

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice;

Strategia Energetică a României pentru Perioada 2007-2020, aprobată prin

H.G. nr.10069/2007;

Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC);

Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile

(PNAER), Bucureşti, 2010;

Strategia privind schimbările climatice şi Planul strategic de acţiuni privind

compaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice a

Municipiului Timişoara;

Studiul de specialitate pentru evaluarea biotopurilor urbane şi a Planului

strategic pentru protejarea şi conservarea biodiversităţii elaborat de Municipiul

Timişoara în cadrul Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare

responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS,

cod proiect HURO/0901/128/1.3.4.

„Planificare energetică municipală” – Ghid pentru factorii de decizie şi

experţii municipali – Metodologie Cadru Comună – publicaţie elaborată în limba

română, dezvoltat de EnEffect în cadrul Proiectului MODEL – „Managementul

Domeniilor Energetice în cadrul Autorităţilor Locale, finanţat de Comisia Europeană

prin Programul Intelligent Ebergy Europe;

„AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile publice?” –

publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges

between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de

Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” –

www.carbontrust.co.uk;

http://www.covenantofmayors.eu/IMG/pdf/SEAPGuidebook_ro.pdf

http://www.greenpower.store.ro/


91

„Introducere în managementul emisiilor de carbon pentru autorităţile

publice”, publicaţie tradusă de Fundaţia TERRA Mileniul III, în cadrul Proiectului

„Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto

agreement”, implementat de Asociaţia ALMA-RO, finanţat de Ambasada Britanică

la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk

„Urban adaptation to climate change in Europe – Challanges and opportunities

for cities together with supportive national and European policies” – EAA Report

no.2, 2012;

PAGINI WEB:

Pagina oficială a Convenţiei Primarilor - http://www.eumayors.eu

Pagina Oficială a Proiectului CONURBANT - http://www.conurbant.eu

Comisia Europeană – Direcţia Generală Mediu

http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm

European Commission Climate Action site - http://ec.europa.eu/climateaction/

European Environment Agency - www.eea.europa.eu/themes/climate

United Nations Framework Convention on Climate Change and Kyoto Protocol

www.unfccc.int/

Intergovernmental Panel on Climate Change - www.ipcc.ch/

United Nations Environment Programme - www.unep.org/themes/climatechange/

WWF - http://panda.org/about_wwf/what_we_do/climate_change/index.cfm

Greenpeace - www.greenpeace.org/international/campaigns/climate-change

http://www.euractiv.com/en/climate-change/mayors-commit-exceeding-eu-climate-

goals/article-179356

Administraţia Naţională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro

Primăria Municipiului Timişoara – www.primariatm.ro, www.dmmt.ro;

Pagina web a Proiectului "Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare

responsabilă a problemelor de mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS,

cod proiect HURO/0901/128/1.3.4. – www.biotowns.ro;


http://www.eumayors.eu/IMG/pdf/covenantofmayors_text_ro.pdf

http://www.conurbant.eu/

http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm

http://ec.europa.eu/climateaction/

http://www.eea.europa.eu/themes/climate

http://www.unfccc.int/

http://www.unep.org/themes/climatechange/

http://panda.org/about_wwf/what_we_do/climate_change/index.cfm

http://www.greenpeace.org/international/campaigns/climate-change

http://www.euractiv.com/en/climate-change/mayors-commit-exceeding-eu-climate-goals/article-179356

http://www.euractiv.com/en/climate-change/mayors-commit-exceeding-eu-climate-goals/article-179356

http://www.meteoromania.ro/

http://www.primariatm.ro/

http://www.dmmt.ro/

http://www.biotowns.ro/

Planul de Actiune Pentru Energia Durabila a Comunei Ghiroda - COMUNA GHIRODA - COMUNA VERDE

Documents

Transcript of Planul de Actiune Pentru Energia Durabila a Comunei Ghiroda - COMUNA GHIRODA - COMUNA VERDE