INTRODUCERE

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă

suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în

toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la

nivelul unei regiuni sau localități.

PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private și a organizațiilor

private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor

în scopul depozitării ca și câștigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.

PIB = consum + investiții + exporturi − importuri

Componentele PIB- ului sunt :

Consumul privat - este în mod normal cea mai mare componentă a PIB, reprezentând

cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate în : bunuri durabile,

bunuri perisabile și servicii. Exemple: hrană, chirie, bijuterii.

Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezintă suma tuturor

cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite și servicii. Include salariile angajaților din

sectorul public, cumpărarea de armament etc

Investițiile - includ investiții în fabrici, echipamente, inventar și nu include

schimburile de active existente. De exemplu: construcția unei mine, cumpărarea de software,

cumpărarea de mașini și echipamente. Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuințe fac parte

din investiții.

Exporturile - reprezintă exporturile brute ale unei țări, incluzând bunuri și servicii,

destinate consumului într-o altă țară

Importurile - reprezintă importurile brute.

EVOLUTIA PIB IN ROMANIA IN PERIOADA 2000-2014

Urmărind evoluţia produsului intern brut românesc din ultimii 20 de ani se pot contura

patru perioade ale economiei. ( vezi tabel nr.1 )

Tabel nr. 1

Sursa: Ziarul financiar

Prima perioada, cuprinsa intre anii 1990-1992 caracterizata prin descrestere

generala,mai ales in anul 1991, majoritatea sectoarelor inregistrand descresteri.

Anul 1990 1989 1988 1987 1986 1985

PIB -

miliarde ROL

8

58

8

00

8

57

8

45

8

38

81

7

PIB -

miliarde USD

4

0,8

5

3,6

6

0

5

8

5

2

47,

6

A doua perioada ce cuprinde anii 1993-1999 a avut o creştere uşoară a PIB-ului, astefel

încât în anul 1993 a avut valoarea de 35,6 mld. Dolari. În anul 1998 s-a sesizat o creştere a

PIB-ului României pana la 38,1 mld. dolari, ramura destinată serviciilor având un important

rol. PIB-ul s-a format cu preponderenţă în sectorul privat unde se evidenţiază ca sectoare

principale comerţul interior şi agricultura.

Anul 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991

PIB - mii

miliarde ROL

5

45

3

38

2

52

1

09

7

2,1

4

9,7

2

06

2

,2

PIB -

miliarde Euro

3

3,4

3

3,9

3

1,2

2

8,2

2

7,4

2

5,3

2

2,6

1

5

2

5,3

PIB -

miliarde USD

3

5,6

3

8,1

3

5,2

3

5,3

3

5,4

3

0

2

6,3

1

9,6

2

8,9

Cea de-a treia perioada perioada 2000-2008 PIB-ul României a urcat de la 40,2 mld

euro la 136,8 mld euro în condiţiile în care populaţia ţării a continuat să scadă. Anul 2008 a

fost ultimul în care PIB-ul României a crescut datorită limitării drastice a creşterii economiei,

având valoarea de 136,8 mld euro.

Ultima perioada, anii 2009-2014. România a intrat în recesiune în anul 2009, atunci

când PIB-ul a scăzut pentru două trimestre consecutive. PIB-ul României în acel an a fost de

115,9 mld euro, în scădere cu 7,1 % faţă de anul 2008. Nici pentru anul 2010 situaţia nu a fost

mai bună, Produsul intern brut al României având o scădere cu 3 %.

CONCLUZII

Creşterea veniturilor bugetare în PIB trebuie să se facă prin intensificarea luptei

împotriva evaziunii fiscale şi nu prin majorarea fiscalităţii, care ar degrada mediul de afaceri.

Scăderea PIB-ului potenţial este prima consecinţă a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei

totale  prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar si a capitalului in condiţiile

afectării economisirii interne. PIB-ul potenţial reprezintă nivelul de creştere care ar putea fi

atins dacă economia ar funcţiona la capacitate maximă şi exprima valoarea cea mai înaltă a

PIB pe care o economie îl  poate genera într-o anumită perioadă, fără a crea presiuni

inflaţioniste.

 România se află în top 5 state membre UE, alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi

Slovenia, care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei, în următorii ani.