Cap. 1. Prezentarea societăţii

Activitatea Casa de Bucovina—Club de Munte este legata de administrarea hotelului Best

Western Bucovina—Club de Munte, un hotel de patru stele de mare capacitate pozitionat in

statiunea Gura Humorului. In afara de serviciile de cazare si alimentatie publica, hotelul mai

ofera servicii privind activitati derulate in incinta hotelului (conferinte, traininguri, simpozioane,

jacuzzi, sauna, fitness, etc) si servicii privind activitati derulate in afara incintei hotelului

(activitati de recreere prin participare la activitati traditionale sau excursii la manastiri renumite,

practicare de sporturi extreme, etc).

Hotelul face parte din renumitul lant hotelier Best Western, cel mai mare lant hotelier

mondial format din hoteluri operate independent si aflate in proprietate privata.

Compania detine terenuri in suprafata de 176.010 mp, din care in proprietate 173.957 mp

si 2.053 mp in concesiune. Emitentul este proprietarul unui hotel in Gura Humorului, compus din

subsol, mezanin, parter, opt etaje si 130 de camere in suprafata desfasurata de 11.900 mp; sala de

conferinte TISA pe o suprafata de 500 mp, in functiune din anul 2005; Cabana Arinis, denumita

motel (amplasament propus pentru constructia viitorului hotel Arinis), vilele Arinis 1 si 2, cu

suprafete de 57 mp si 68 mp.

Hotelul este pozitionat la 5 km de o zona turistica ce are ca atractie principala cunoscutele

manastiri pictate din Bucovina (Manastirea Humorului si Manastirea Voronet). Cu punct de

plecare de la hotel sunt organizate excursii catre locatii cum ar fi: biserica de sare; Catedrala

Catolica de la Cacica; biserica pictata de la Arbore; Marginea; Putna; Sucevita; Moldovita.

Printre concurentii Best Western Bucovina putem enumera hoteluri din regiune de trei sau

patru stele cum ar fi: Hotel Sofia (Moldovita), Hotel Plai de Dor (Sucevita), Pensiunea Hilde’s

Residence (Gura Humorului), Pensiunea Casa Elena (Voronet), Pensiunea Musatinii (Putna),

Hotel Arcasul –Continental (Suceava), Hotel Clasic (Suceava). Avantajele Best Western

Bucovina comparativ cu unitatile de cazare concurente sunt capacitatea mare de cazare (220

locuri de cazare/130 de camere), dar si complexitatea ofertei de servicii (dotarile moderne,

facilitati de conferinte in 7 sali cu capacitate totala de 550 locuri, gama larga de servicii, afilierea

hotelului la un lant international, standarde de calitate la nivelul cerintelor clientelei

internationale si de afaceri). Hotelul Best Western se adreseaza atat turistilor individuali cat si

clientilor corporativi.

Veniturile totale ale Casa de Bucovina—Club de Munte in Tr. III 2007 sunt de 4,05

milioane lei si sunt in crestere usoara comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Profitul net

in Tr.III 2007 este de 0,51 milioane lei si este in crestere cu 61,11% comparativ cu aceeasi

perioada a anului trecut. In ultimii trei ani, veniturile emitentului nu au inregistrat cresteri

importante, in anul 2005 acestea inregistrand chiar o scadere de 5,70%, iar in anul 2006 o crestere

de 26,67%.

Domeniul de activitatea din care Casa de Bucovina—Club de Munte provine este unul

inca aflat intr-un stadiu incipient de dezvoltare, turismul avand un aport aproape nesemnificativ

in acest moment in PIB. Principala problema a dezvoltarii acestuia si mai ales a zonelor din care

compania isi are localizat business-ul este infrastructura ce in Romania necesita inca investitii

semnificative pentru incurajarea turismului. Zona din care face parte prezinta un potential ridicat

datorita destinatiilor turistice ce pot fi vizitate, dar si datorita peisajelor, insa investitia in actiunile

Casa de Bucovina ar trebui privita pe un termen lung, odata cu dezvoltarea activitatii de turism si

crearea unei infrastructuri mai potrivite.

Un punct forte este prezenta in actionariat a SIF4 Muntenia, actionar cu putere ridicata de

investie. Un alt punct forte din punct de vedere a actionariatului este participarea la capitalul

social a Consiliului Local Gura Humorului, acest lucru diminuand din riscul investitiei prin

implicarea directa a autoritatilor locale in dezvoltarea companiei. Ceilalti actionari au participatii

minore in capitalul social al emitentului, un eventual exit al acestora neputand duce la o

volatilitate importanta a cursului actiunii in piata.

Cap. 2. Diagnosticul performanţelor şi riscurilor pe baza

contului de profit-pierdere

2.1. Soldurile intermediare de gestiune

Analiza performanţelor întreprinderii cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune oferă

indicii cu privire la modul în care este creată şi transferată valoarea în cadrul firmei. Astfel, se pot

identifica problemele cu care se confruntă managementul strategic al întreprinderii.

Marja comercială (adaosul comercial) reprezintă excedentul vânzărilor de mărfuri faţă

de costul de cumpărare al acestora, astfel:

Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute

Marja comercială 2008=2 247 828- 770 585= 1 477 243Ron

Marja comercială 2009= 2 163 449- 714 724= 1 448 725 Ron

1) Valoarea adaugată= Producţia exerciţiului+ Marja comercială- Consumuri de la

terţi

Valoarea adaugată2008= 2 441 613 +1 477 243 – 649 378= 3 269 478 Ron

Valoarea adaugată2009= 2 404 989 + 1 448 725 – 683 672= 3 170 042 Ron

2) EBE= ( Valoare adaugată + Venituri din subvenţii de exploatare) – ( Cheltuieli cu

impozite, taxe şi vărsăminte +Cheltuieli cu remuneraţiile personalului+ Cheltuieli privind

asigurările sociale şi protecţia socială)

EBE2008= 3 269 478 - 1 720 996 = 1 548 482 Ron

EBE2009= 3 170 042 – 1 815 122= 1 354 920 Ron

Rolul excedentului brut al exploatării în analiza financiară poate fi urmărit sub trei

aspecte:

a) EBE este o măsură a performanţelor economice ale întreprinderii. Astfel, indicatorul

este luat în calculul rentabilităţii economice (Rezultatul exploatării/Activ total) sau al ratei marjei

brute de exploatare (EBE/ Cifra de afaceri). Un excedent brut de exploatare suficient de mare va

permite întreprinderii: reînnoirea imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din

provizioanele constituite şi asigurarea finanţării activităţii sale; diferenţa va fi distribuită statului

(sub forma impozitului pe profit), acţionarilor (prin dividende) şi/sau conservată prin

autofinanţare;

b) EBE este independent de politica financiară a întreprinderii

c) EBE reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere, care poate fi

utilizată pentru menţinerea sau creşterea capacităţii de producţie a întreprinderii, acoperirea

cheltuielilor financiare, plata impozitului pe profit şi a dividendelor. Însă această resursă

financiară fundamentală nu este decât o resursă de trezorerie potenţială, un cash-flow potenţial

degajat de activitatea de exploatare susceptibil de a se transforma în disponibilităţi pe măsura

reglementării decalajelor dintre nevoile şi resursele exploatării.

3) Rezultatul exploatării( EBIT) = EBE + (Venituri din provizioane pentru

exploatare +Alte venituri din exploatare) – (Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

pentru exploatare + Alte cheltuieli de exploatare)

EBIT2008= 1 548 482+ 102 704 – 1 082 485 = 568 701 Ron

EBIT2009= 1 354 920 + 45 365 – 1 193 205 = 207 080 Ron

4) Rezultatul curent( EBT) = Rezultatul exploatării + Venituri financiare –

Cheltuieli financiare

EBT2008= 568 701 + 1 107 787 – 252 159 = 1 424 329 Ron

EBT2009= 207 080 + 1 556 649 – 85 431 = 1 678 298 Ron

5) Rezultatul net = EBT – Impozitul pe profit

Rezultatul net2008= 1 424 329 - 19 745= 1 404 584 Ron

Rezultatul net2009= 1 678 298 – 246 702= 1 431 596 Ron

2.2. Capacitatea de autofinanţare

Pentru a determina capacitatea de autofinanţare (CAF), se pot utiliza două metode:

metoda deductibilă şi metoda adiţională.

1. Metoda deductibilă:

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare + Venituri

financiare - Cheltuieli financiare - Impozitul pe profit

2. Metoda aditionala

CAF = Rezultatul net al exerciţiului financiar - Veniturile din vânzarea activelor şi

alte operaţii de capital - Venituri din subvenţii pentru investiţii + Ajustarea valorii

imobilizărilor corporale şi necorporale + Ajustarea valorii activelor circulante + Ajustarea

privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli + Cheltuieli privind activele cedate şi alte

operaţii de capital

Pentru firma noastră vom aplica prima metodă. În urma calculelor, CAF este egala cu

rezultatul net al firmei obţinut în fiecare an. Avem astfel:

CAF2008= 1 404 584 Ron

CAF2009= 1 431 596 Ron

Pe baza capacităţii de autofinanţare se poate analiza gradul de independenţă financiară a

unei întreprinderi, prin calculul următorilor indicatori:

Capacitatea potenţială de rambursare a cheltuielilor financiare (Cp) arată numărul de

ani necesari pentru a asigura rambursarea cheltuielilor financiare pe baza capacităţii de

autofinanţare degajată de firmă. Indicatorul se determină raportând cheltuielile financiare la

capacitatea de autofinanţare:

Cp = Cheltuieli financiare/ Capacitatea de autofinanţare

Cp2008 = 252 159 / 1 404 584 = 0, 17 ani

Cp2009= 85 431 / 1 431 596 = 0, 05 ani

Rata de acoperire a excedentului brut (Reb) arată măsura în care fluxul potenţial de

lichidităţi din activitatea de exploatare participă la formarea fluxului total de disponibilităţi al

firmei. Indicatorul se determină prin raportarea capacităţii de autofinanţare (CAF) la excedentul

brut de exploatare (EBE):

Reb = (CAF/ EBE) X 100

Reb 2008= 1 404 584 / 1 548 482 *100= 90, 7%

Reb 2010= 1 431 596 / 1 354 920 *100= 100, 65%

Calculul acestui indicator arată că în 2008 suma cheltuielilor de natură financiară şi

extraordinară este mai mica decât veniturile de natură financiară şi extraordinară. De obicei, acest

lucru apare atunci când cheltuielile financiare cu dobânzile şi dividendele de plătit sunt mai mici

decât veniturile financiare (dobânzi şi dividende de încasat). Dar in 2009 se observa o valoare de

peste 100%, ceea ce arata o situaţie buna a firmei.

Rata de acoperire a rezultatului exerciţiului (Rre) reprezintă raportul dintre capacitatea

de autofinanţare şi rezultatul exerciţiului:

Rre = (Capacitatea de autofinanţare / Rezultatul exerciţiului) X 100

Rre2009= 1 404 584 /1 404 584 *100= 100%

Rre2010= 1 431 596 / 1 431 596 *100= 100%

2.3. Indicatori ai performanţelor financiare( pag. 302)

1) Rata marjei comerciale, Rmc= Marja comercială/Vânzări mărfuri *100

Rmc2008= 1 477 243/ 2 247 828*100 = 65, 71%

Rmc2009= 1 448 725/ 2 163 449 *100= 66,96%

Nivelul ridicat al indicatorului reflecta o activitate desfasurata cu cheltuieli mici. Marja

comerciala este in scadere, insotita de o crestere a vanzarilor, fapt ce reflecta preferinta firmei

pentru reducerea preturilor de vanzare in scopul cuceririii unui nou segment de piata.

2) Rata marjei de exploatare, Rexp= Profit din exploatare/Cifra de afaceri *100

Rexp2008= 0/ 4 689 441 *100= 0 %

Rexp2009= 239 158/ 4 568 438*100= 5,23%

3) Rata marjei profitului brut/net, Rp= Profit net (brut)/ Cifra de afaceri *100

Rp 2008= (650.187/ 4.689.441)*100 = 13,86%

Rp 2009= 1 463 674/ 4 568 438 *100= 32,03%

Tendinta ascendenta evidentiaza o situatie favorabila intreprinderii, respectiv capacitatea

firmei de a practica o politica de preturi eficienta şi abilitatea firmei de a tine sub control

costurile.

4) Rata marjei brute de autofinanţare, Raf= CAF/ Cifra de afaceri *100

Raf2008= 1 404 584/4 689 441*100= 29,95%

Raf2009= 1 431 596/ 4 568 438*100= 31,33%

5)Rata rentabilităţii capitalului total, Rt= Profit brut(net)/ Capital total *100

Rt2008= 650 187/ 31 707 753 *100= 2,05%

Rt2009= 1 463 674/ 40 723 555*100= 3,59%

Indicatorul reflecta capacitatea capitalului total de a produce profit. Din calculul

indicatorilor reiese faptul ca aceasta capacitate este in crestere.

6) Rata rentabilităţii capitalului propriu, Rf= Profit brut(net)/capital propriu *100

Rf2008= 650 187/ 31 707 753 *100= 2,05%

Rf2009= 1 463 674/ 40 723 555*100= 3,59%

7) Rata rentabilităţii economice, Re= Profit din exploatare/ Total Actv *100

Re2008= 0/ 32 006 534 *100= 0 %

Re2009= 239 158 / 40 588 831 *100= 0, 58%

2.4. Pragul de rentabilitate

CA=CT=CV+CF; CA/M=PR/CF, deci PR=(CA*CF)/M unde: CA=cifra de afaceri,

CT= costuri totale, CF= costurile fixe, CF=costuri variabile, PR=prag de rentabilitate

2.5. Modalităţi de evaluare a riscurilor(pag.56)

2.5.1. Evaluarea riscului de exploatare

GLO= (CA-Cv)/Pep, Cv=costurile variabile, Pexp=profit din exploatare, CA=cifra de

afaceri

Cv2008= 1 754 127 Ron

Cv2009= 1 713 173Ron

Cf2008= 3 313 318Ron

Cf2009= 2 907 976Ron

GLO2008= (4 689 441- 1 754 127)/ 0= 0

GLO2009= (4 568 438- 1 713 173)/ 239 158= 11,93

Compararea cifrei de afaceri critică cu cifra de afaceri realizată permite o apreciere a

riscului de exploatare a firmei, în functie de marimea indicelui Is, rezultat: Is= (CA-Cacr)/ Cacr

*100

Din punct de vedere statistic dacă Is<10% atunci firma prezintă un risc de exploatare

ridicat, Is cuprins intre 10 si 20% arata o situatie instabila, Is>=20%, firma este intr-o situatie

confortabilă.

Is2008= (4 689 441– 5 067 445)/ 5 067 445*100= -7,4%

Is2009= (4 568 438– 4 621 149)/ 4 621 149*100= - 1,1%

Se observă că firma prezintă un risc de exploatare ridicat, dar se observa o uşoară

remediere a situaţiei.

2.5.2. Evaluarea riscului financiar

GLF= Pexp/(Pexp-Cfin) unde Pexp=profitul din exploatare, Cfin=cheltuieli financiare

GLF2008= 0

GLF2009= 239 158/ 153 727= 1,55

Cheltuielile financiare sunt scăzute, gradul de levier financiar aproape de 1, ceea ce

înseamnă că riscul financiar este foarte mic, apoape nul.

2.5.3. Evaluarea riscului total

GLT= GLO*GLF

GLT2008= 0

GLT2009= 11,93*1,55= 18,49

Cap. 3. Diagnosticul situaţiei financiar-patrimoniale

pe baza bilanţului

3.1. Prezentarea bilanţului financiar

Principiile specifice care stau la baza elaborarii bilantului financiar vizezza primatul

opticii evaluarii economice  a elementelor financiare , si ca atare , inscrierea in bilant a tuturor

activelor si resurselor de care dispune societatea pentru desfasurarea cativitatii, indiferent de

regimul juridic al detinerii activelor, precum si importanta respectarii criteriilior de lichiditate si

exigibilitate.

Conform acestor principii :

-activele sunt grupate in functie de lichiditate

 *active imobilizate care cuprind toate imobilizarile cu lichis\ditate mai mare decat un an

 *activele circulante care cuprind toate imobilizarile cu lichiditate mai mare decat un an.

-pasivele sunt structurate in functie de exigibilitate :

*datorii cetrebuie platite intr-o perioada de pana la un an

*datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

*capital si rezerve

Constructia bilantului financiar este favorizata de OMFP 94/2001 si OMFP 306/2002 care

asigura delimitarea datoriilor pe termen scurt de cele pe termen mediu  si lung, indiferent de

natura resurselor, sub rezerva reclasarii si retratarii unor elemente.

Prin reclasarea si retratarea elementelor bilantiere se urmareste stabilirea structurii reale a

activelor (pe baza careia intreprinderea a obtinut  o anumita performanta) si pasivelor (structura

financiara care a sustinut intregul proces).

Pe baza bilantului financiar se pot face aprecieri la urmatorii indicatori :

-solvabilitate, lichiditate, capacitate de plata

-situatia neta contabila

-capitalurile proprii

-resursele proprii

-activul net reevaluat

3.2. Diagnosticul de echilibru financiar

3.2.1. Analiza situaţiei nete

SN = Activ – Datorii totale

SN = Capitaluri proprii – Subvenţii pentru investiţii – Provizioane reglementate

SN2008= 32 006 534- 683 660 = 31 322 874 Ron

SN2009= 40 588 831 – 380 465= 40 757 188 Ron

Situaţia netă exprimă averea netă a acţionarilor, respectiv activul neangajat în datorii.

Acest indicator interesează, atât acţionarii şi proprietarii întreprinderii care vor să ştie ce

avere posedă, cât şi creditorii pentru care activul realizabil constituie gajul creanţelor lor. Astfel,

situaţia netă evidenţiază sumele ce vor reveni asociaţilor sau acţionarilor în caz de lichidare, dacă

prin cedarea elementelor de activ se vor obţine sume la un nivel corespunzător valorii lor din

bilanţ şi dacă nu vor apărea datorii necontabilizate.

O valoare pozitivă a situaţiei nete reflectă o gestiune economică sănătoasă. Această

creştere este consecinţa reinvestirii unei părţi din profitul net şi marchează atingerea obiectivului

de maximizare a valorii întreprinderii urmărit de acţionari şi de manageri.

3.2.2. Analiza fondului de rulment

FRN = CP – Ai; FRN = Ac – Rt; FRN = FRP + FRS

FRP = Cp – Ai

FRS = FRN – FRP = CP - Ai – Cp + Ai = CP – Cp

FRN = fond de rulment net ; FRP = fond de rulment propriu ; FRS = fond de rulment

străin

Cp = capital propriu ; CP = capital permanent (capital social + amortizare + profit net

nedistribuit + rezerve)

FRP008= 31 707 753- 30 838 796= 868 957 Ron

FRP009= 40 723 555 – 39 095 013= 1 628 542 Ron

Existenţa unui FRN pozitiv certifică o stare de echilibru financiar pe termen lung.

Existenţa unor capitaluri cu exigibilitate mai mare de un an asigură acoperirea necesarului de

finanţat al imobilizărilor. În plus, un FRN pozitiv trebuie înţeles ca un fond de rezervă din care se

pot finanţa deficitele care pot apărea între alocările şi resursele de finanţat pe termen scurt. Pentru

ca întreprinderea să nu se îndepărteze de un management financiar performant, dimensiunea FRN

pozitiv nu trebuie exagerată întrucât costurile capitalurilor procurate pe termen lung sunt

superioare celor pe termen scurt.

FRP008= 31 707 753- 30 838 796= 868 957 Ron

FRP009= 40 723 555 – 39 095 013= 1 628 542 Ron

A doua formă a fondului de rulment, relevantă pentru analiza financiară, o reprezintă

fondul de rulment propriu (FRP). FRP se calculează prin diferenţa (excedentul) dintre capitalul

propriu şi activele imobilizate şi caracterizează starea de echilibru pe termen lung realizat pe

seama resurselor proprii. FRN pozitiv certifică faptul că firma se află într-o stare de echilibru

financiar pe termen lung realizat pe baza capitalurilor proprii. Astfel, chiar şi după rambursarea

datoriilor bancare pe termen lung, activele imobilizate vor putea fi finanţate în întregime pe

seama capitalurilor pe termen lung (acestea fiind capitalurile proprii, a căror exigibilitate este

zero).

FRS2008= 1 777 376 - 1 777 376 = 0 Ron

FRS2009= 3 313 040 - 3 313 040 = 0 Ron

Fondul de rulment străin (FRS) se calculează ca diferenţă între FRN şi FRP şi reflectă

măsura îndatorării pe termen lung, pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt. FRS reprezintă

surse atrase de la parteneri (plăţi în avans) sau împrumutate de la bănci.

3.2.3. Analiza necesarului de fond de rulment

NFR = AC – DC = (Stocuri + Creanţe) – Datorii de exploatare

unde: AC = active circulante (fără disponibilităţi băneşti) ; DC = datorii curente (pe termen mai

mic de 1 an, adică furnizori, salariaţi, impozite)

NFR2008= 1 088 127 – 683 660= 404 467 Ron

NFR2009= 1 662 175 – 380 465= 1 281 710 Ron

Mărimea pozitivă a NFR poate fi consecinţa unei creşteri economice sănătoase, dar şi

efectul unei încetiniri a rotaţiei stocurilor şi creanţelor în raport cu cifra de afaceri.

3.2.4. Analiza trezoreriei

TN = FR – NFR = (DPB + VMP) – CRT

TN2008= 1 777 376 - 404 467 = 1 372 909 Ron

TN2009= 3 313 040 - 1 281 710= 2 031 330 Ron

Existenţa unei trezorerii nete pozitive certifică o stare de echilibru financiar la nivelul

întregii întreprinderi. Insistăm asupra faptului că obiectivul unui manager financiar nu poate fi

asigurarea unei trezorerii nete cât mai mari, aceasta demonstrând incapacitatea de a identifica

soluţii viabile de valorificare a capitalurilor disponibile.

3.3. Analiza ratelor de structură a bilanţului

1) Ponderea activelor imobilizate in totalul activelor: Ai/ At*100

2008: Ai/ At*100= 30 838 796/ 32 006 534*100= 96,35%

2009: Ai/ At*100= 39 095 013/ 40 588 831 *100= 96,32%

În comparatie cu 2009 , in 2010 se observa o scadere a ponderii activelor imobilizate in

cadrul activelor totale ale firmei.

2) Ponderea activelor circulante in totalul activelor : Ac/At*100

2008: Ac/At*100= 1 088 127 / 32 006 534*100= 3,65%

2009: Ac/At*100= 1 662 175 / 40 588 831 *100= 3, 68%

Direct proportionale cu scaderea activelor imobilizate este si cresterea activelor circulante

in totalul activelor firmei. Aceasta cresterea ar putea indica o situatie favorabila a firmei in

urmatoarea perioada.

3) Ponderea capitalurilor in totalul pasivelor: Capitaluri/ Pasiv *100

2008: Capitaluri/ Pasiv *100= 31 707 753/ 32 391 413*100= 97,88%

2009: Capitaluri/ Pasiv *100= 40 723 555 / 41 104 020*100= 99,07%

4) Ponderea datoriilor in totalul pasivelor: Datorii/Pasiv*100

2008: Datorii/Pasiv*100= 683 660/ 32 391 413*100= 2,12%

2009: Datorii/Pasiv*100= 380 465/ 41 104 020*100= 0,93%

Se observă o creşterea a capitalurilor şi o scaderea a datoriilor.

5) Rata indatorarii pe termen mediu si lung: Rî= Datorii pe termen lung/Capitaluri

proprii

Rî2009= 0%

Rî2010= 0%

Acest indicator exprima proportia indatorarii pe termen mediu si lung din capitalurile

permanente sau proprii. Conform calculelor, din 2010 intreprinderea poate beneficia in orice

moment de credite pe termen lung, deoarece indicatorul calculat este mai mic de 1, pragul maxim

admis.

3.4. Analiza ratelor de finanţare

Autonomia financiară poate fi estimată prin mai multe rate, astfel:

1) Rata îndatorării globale: Rîg = Datorii totale / Pasiv ≤ 0,5 exprimă dependenţa

întreprinderii de diverşi creditori şi şansele de rambursare a datoriilor.

Rîg2008= 683 660/ 32 391 413= 0,021

Rîg2009= 380 465/ 41 104 020 = 0,009

După cum se observă din calcule, firma nu este dependenta de diverşi creditori.

a) Levierul financiar: LF = Datorii totale / Capitaluri proprii depinde de structura

finanţării, cu efecte asupra ratei rentabilităţii capitalurilor proprii(indicator de risc financiar)

LF2008= 683 660/ 31 707 753= 0,021

LF2009= 380 465/ 40 723 555= 0,009

Nivelul acestui indicator reflecta masura in care firma este datornica diferitelor persoane

juridice sau fizice in raport cu marimea capitalurilor proprii de care dispune. Conform calculelor,

firma are un grad de indatorare foarte mic, deoarece indicii au valorii mult mai mici decat 1.

b) Rata autonomiei financiare: Raf= Capitaluri/Datorii totale> 1, exprimă dependenţa

faţă de creditori, fiind afectata de inflaţie

Raf2008= 32 391 413/ 683 660= 47,37

Raf2009= 40 723 555 / 380 465= 107,03

Datorită valorii ridicate, această rată indică o dependenţă minimă faţă de creditorii

2) Capacitatea de îndatorare: Cî=Capitaluri proprii/Capital permanent>0,5, exprimă

posibilităţile de îndatorare ale întreprinderii.

Cî2008 =32 391 413/ 32 391 413 = 1

Cî2009= 40 723 555/ 40 723 555= 1

Firma poate apela în orice moment la un credit, deoarece are posibilitatea de a-l returna.

3) Capacitatea de rambursare: Cr=CAF/Datorii totale>0,25, exprimă capacitatea

întreprinderii de a-şi rambursa datoriile totale.

Cr2008= 1 404 584/ 683 660= 2,05

Cr2009= 1 431 596/ 380 465= 3,76

Conform calculelor, coeficientul calculat este mai mare decât pragul impus, fapt ce arata

ca are o capacitate de rambursare a capitalurilor imprumutate mare.

3.5. Analiza ratelor de rotaţie a posturilor din bilanţ( pag. 235)

1) Nr. de rotaţii ale activelor circulante, Nac= Cifra de afaceri/ Active circulante

Nac2008= 4 689 441 / 1 088 127 = 4,3

Nac2009= 4 568 438/ 1 662 175 = 2,74

Se observă o scădere a numărului de rotaţii. Asta semnifică faptul că acelaşi capital

finanţează într-o anumită perioadă mai puţine cicluri de exploatare, antrenând o uşoară creştere a

cheltuielilor.

2) Durata de rotaţie a activelor circulante, Dzac= (Active circulante/Cifra de

afaceri)*360

Dzac 2008= 1 088 127 / 4 689 441 *100= 23,2%

Dzac 2009= 1 662 175 / 4 568 438*100= 36,38%

3)Rentabilitatea activelor circulante, Rac= Profitul brut(net)/ Active circulante*100

Rac2008= 650 187/ 1 088 127 *100= 59,75%

Rac2009= 1 463 674/ 1 662 175 *100= 88,05%

Această crestere a rentabilităţii indică creşterea efectului rezultat prin profitul obţinut faţă

de efortul bănesc al firmei .

4)Rentabilitatea unui circuit, Rc= Profitul brut(net)/Nr. rotaţii active circulante*100

Rc2008= 650 187/ 4,3*100= 1 512 062 %

Rc2009 = 1 463 674/ 2,74*100= 5 341 875 %

3.6. Analiza solvabilităţii şi lichidităţii (pag. 275)

1) Rata lichidităţii generale, Lg= Active circulante/Datorii pe termen scurt

Lg2008= 1 088 127 /683 660 = 1,59

Lg2009= 1 662 175 / 380 465= 4,36

Rata lichidităţii generale evidentiază capacitatea activelor circulante de a se transforma

intr-un timp scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Conform

calculelor, indicatorul este supraunitar, acest lucru semnificând faptul că firma este pusă la

adapost de o eventuală insuficienta de trezorerie datorata rambursarii datoriilor către creanţieri.

2) Rata lichidităţii reduse, Lr=(Creanţe+Disponibilităţi)/ Datorii pe termen scurt

Lr2008= 1 047 585/ 683 660= 1,53

Lr2009= 1 373 075/380 465= 3,6

Rata lichidităţii reduse evidentiaza capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen

scurt din creante si disponibilitati. Indicatorul calculat este supraunitar. Acest lucru reflecta ca pe

termen scurt datoriile pot fi plătite in totalitate cu disponibilitatile existente.

3) Rata lichidităţii imediate, Li= Disponibilităţi/ Datorii imediate exigibile

Li2008= 107 813/ 683 660= 0,15

Li2009= 1 241 376/ 380 465= 3,26

Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor

imediat exigibile din valorile lichide existente. Pentru anul 2008, valoarea indicatorului este

subunitara, asa cum ar trebui sa fie. O valoare prea mica a coeficientului poate duce la riscul de

neplata la scadenta a datoriilor. În anul 2009 se înregistreaza o valoare supraunitara, dar acest

lucru nu inseamna ca firma este in incapacitate de a-si achita datoriile la scadenta.

4) Rata solvabilităţii generale, Lsg= Activ total/Datorii totale

Lsg2008= 32 006 534/ 683 660= 46,81

Lsg2009= 40 588 831/ 380 465= 106,68

Acest indicator apreciază gradul în care întreprinderea dispune de suficiente bunuri pentru

a face faţă datoriilor totale. În mod normal, indicatorul trebuie sa aiba o valoare peste 1,5. În

cazul firmei noastre, valorile inregistrate pentru ambii ani sunt mult peste 1,5. Aceste valori

indica riscul de insolvabilitate a firmei, asumat de furnizorii de capitaluri care si-au adus aportul

la finantarea intreprinderii.

5) Rata solvabilităţii patrimoniale, Lsp= Capital propriu/Pasiv

Lsp2008= 32 391 413/ 33 075 073= 0,97

Lsp2009=40 723 555/ 41 104 020= 0,99

Acest indicator exprima proportia capitalului propriu din totalul resurselor intreprinderii.

Conform specialistilor, nivelul normal al indicatorului trebuie sa se situeze peste 0,5. Altii

considera ca nivelele minime trebuie sa se situeze intre 0,3 si -0,5. In ceea ce priveste firma

noastra, in ambii ani nivelul indicatorului e aproape de 1.

3.7. Analiza riscului de faliment

Pentru firma noastră, vom folosi modelul Canon si Holder ce are la baza functia:

Z = 16 x1 + 22 x2 – 87 x3 – 10 x4 + 24 x5 ,unde:

X1 reprezinta rata solvabilitatii partiale = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) /

(Obligatii pe termen scurt);

X2 reprezinta rata stabilitatii financiare = Capitaluri proprii / Pasiv total;

X3 reprezinta rata (nivelul) cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / Cifra de

afaceri;

X4 reprezinta rata de remunerare a personalului (cheltuielile cu personalul in valoarea

adaugata) = Cheltuieli salariale / Valoarea adaugata;

X5 reprezinta ponderea excedentului brut de exploatare in valoarea adaugata = Excedent

brut din exploatare / Valoarea adaugata.

Riscul de faliment depinde de valoarea scorului. Astfel, se disting 3 zone:

- zona nefavorabila pentru Z < 4

- zona de incertitudine pentru 4 < Z < 9

- zona favorabila pentru Z > 9

Probabilitatea falimentului in functie de valoarea scorului este: negativ> 80 %; 0 – 1,5

risc de 75 – 80 %; 1,5 – 4,0 risc de 70 – 75 %; 4,0 – 8,5 risc de 50 – 70 %; 9,5 risc de 35 %; 10,0

risc de 30 %; 13,0 risc de 25 %; 16,0 risc de15 % ; peste 16 risc de 10 %

Pentru anul 2008 avem :

X1= 1 047 585/ 683 660= 1,53

X2= 32 391 413/ 33 075 073= 0,97

X3= 252 159/ 4 689 441= 0,053

X4= 1 386 832 / 3 269 478= 0,42

X5= 1 548 482/ 3 269 478= 0,47

Funcţia devine:

Z = 16*1,52 + 22*0,97 – 87*0,053 – 10*0,42 + 24*0,47=24,32+ 21,34 - 4,61-4,2 + 11,28

= 48, 13

Conform calculelor, firma are o probabilitate de risc de faliment de 10%.

Pentru anul 2009 avem:

X1=  1 373 075/ 380 465= 3,6

X2= 40 723 555/ 41 104 020= 0,99

X3= 85 431/ 4 568 438= 0,01

X4= 1 500 345 / 3 170 042 = 0,47

X5= 1 354 920/ 3 170 042 = 0,42

Z= 16*3,6 + 22*0,99 – 87*0,01 – 10*0,47 + 24*0,42= 57,6 + 21,78 -0 ,87 – 4,7 + 10,08 =

83.89

Conform calculelor, firma are o probabilitate de risc de faliment de 10%.

Cap. 4. Concluzii şi propuneri

Principalele concluzii in urma analizei diagnostic sunt:

- excedentul brut de exploatare suficient de mare permite întreprinderii: reînnoirea

imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite şi asigurarea

finanţării activităţii sale; diferenţa va fi distribuită statului (sub forma impozitului pe profit),

acţionarilor (prin dividende) şi/sau conservată prin autofinanţare;

- suma cheltuielilor de natură financiară şi extraordinară este mai mica decât veniturile de

natură financiară şi extraordinară;

- activitate desfasurata cu cheltuieli mici;

- capacitatea capitalului total de a produce profit este in crestere;

- valoarea pozitivă a situaţiei nete reflectă o gestiune economică sănătoasă;

- FRN pozitiv certifică o stare de echilibru financiar pe termen lung;

- FRN pozitiv certifică faptul că firma se află într-o stare de echilibru financiar pe termen

lung realizat pe baza capitalurilor proprii;

- mărimea pozitivă a NFR poate fi consecinţa unei creşteri economice sănătoase, dar şi

efectul unei încetiniri a rotaţiei stocurilor şi creanţelor în raport cu cifra de afaceri;

- trezoreria neta pozitiva certifică o stare de echilibru financiar la nivelul întregii

întreprinderi;

- firma nu este dependenta de diverşi creditori;

- dependenţă minimă faţă de creditorii;

- capacitate de rambursare a capitalurilor imprumutate mare;

- firma este pusă la adapost de o eventuală insuficienta de trezorerie datorata rambursarii

datoriilor către creanţieri.

- firma are o probabilitate de risc de faliment de 10%.