5/27/2018 Proiect Organe de Masini

1/12

1

PROIECT ORGANE DE MASINI

VERIFICAT STUDENTConf.Ioanovici Fr. Daogaru Marius-Constantin

An studiu: III

Domeniu: Inginerie Industriala

2014

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

2/12

2

CuprinsEnunul general al temei de proiect........................................................................3

I.Studiul asupra transmisiilor prin curele.Notiuni teoretice....................................4

II.Alegerea optima a mainii motoare.....................................................................6

III.Alegerea profilului curelelor late multistrat conf[1] tabel 2.16...........................8

IV.Geometria transmisiei............................................................................10 V.Dimensionarea sistemului de tensionare cu motor deplasabil conform

[1]tabel2.27...................................................................................................................................

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

3/12

3

Enunul general al temei de proiect

COD TEMA:GA-20

Sa se proiecteze un sistem mecanic mobil compus din: masina motoare(motor trifazat) si o transmisie prin curea. Grupul are rolul functional de a asigura

antrenarea mecanica a unei masini de lucru specificate.

Parametrii tehnico-functionali (date initiale) care trebuie asigurati de sistem vor fi:

1. puterea minima de antrenare a masinii de lucruP2min=0.81 [kw];

2. turatia de antrenare a masinii de lucrun2=270 [rot/min];

3. durata de functionare zilnicaD=15 [h];

4. tipul masinii de lucruDezintegrator;

5. suprasarcini estimate =2.5;

6. tip curea-lata;7. tipul sistemului de tensionare permanent-motor glisant [MG].

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

4/12

4

I.Studiul asupra transmisiilor prin curele.

Notiuni teoretice.

Transmisia prin cureleeste o transmisie prin frictiune, la care energia se

transmite de la un arbore la celalalt (ceilalti) datorita frecarii dintre un element

flexibil,fara fire,tensionat, numit curea, si rotile de curea (saibe) conducatoare si

condusa.Principalele avantajeoferite de transmisiile prin curele fata de alte tipuri de

transmisii sunt: posibilitatea transmiterii miscarii la distante apreciabile si pozitii

diferite ale arborilor, functionare lina si relativ silentioasa, amortizare a socurilor

si vibratiilor, patinare la suprasarcini, constituind un element de siguranta pentru

masina, constructie simpla, exploatare simpla, precizie de executie si de montajscazuta.Principalele dezavantajesunt: gabarit mare, imposibilitatea obtinerii de

rapoarte de tra 141e42b nsmitere constante ca urmare a alunecarii elastice,

durabilitate limitata, variatia coeficientului de frecare cu uzura, necesitatea unor

dispozitive de intindere.Domenii de utilizare.

Transmisiile prin curele au urmatoarele domenii de utilizare:- curele late pentru transmiterea de puteri de P 2000 kw, la v 90 m/s,distante dintre axe A 12 m, randament = 0,94 si rapoarte de transmitere i 6.- curele trapezoidale pentru: P 1200 kw; v 50 m/s; i 10; A 6 m- curele rotunde ca transmisii cinematice in mecanica fina.

Transmisii prin curele lateCurelele late pot fi: curele din piele, tesute, curele compuse si curele din banda de

otel.Curelele din piele se confectioneaza din piele de bovine, intr-unul sau mai multe

straturi asamblate prin lipire si coasere. Tabacirea pieilor se poate face cu tananti

vegetali, minerali sau combinati.Conform standardelor romanesti, curelele late din piele se clasifica in

urmatoarele 4 grupe:- grupa A - curele late - simple - grosimea 37 mm

- duble - grosimea 8l4 mm (STAS 5917 - 71)

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

5/12

5

- grupa B - curele pe muchie, care se obtin din fasii de piele asamblate intre ele

prin cuie

speciale si care vin in contact cu roata pe muchia fasiilor de piele. Sunt

recomandate pentru puteri peste 10 kW/cm latime de curea, distante intre axe

peste 10 m sau forte tangentiale variabile. Nu sunt indicate la transmisiiincrucisate, cu furca de schimbare sau la transmisii cu mai mult de 3 roti.

Grosimea curelei este intre 12.31.5 mm (STAS 866 - 75).- grupa C - curele rotunde cu diametrul de 5,6 sau 7 mm (STAS 7632 - 76)- grupa D - curele rasucite cu diametrul de 8, 9, 10, 12, 15, 18 sau 20 mm(STAS 7632 - 76).Curelele tesute folosesc materiale textile, naturale (bumbac, lana, par de camila si

capra) sau fibre sintetice ca: viscoza, poliamida sau poliester. Acestea prezinta

avantajul ca se pot fabrica curele foarte lungi fara nici o lipitura si sunt rezistente

la agentii atmosferici si ai mediului industrial.Se executa in 3 tipuri: - curea confectionata in straturi paralele, fara invelis

din cauciuc- curea cu tesatura infasurata, fara invelis de cauciuc- curea confectionata cu tesatura infasurata si cu

invelis de cauciuc.Curelele compuse imbina proprietatile de rezistenta ale materialelor plastice cu

cele de frictiune (coeficient de frecare ridicat) al pielei. Ele sunt formate dintr-o

tesatura din fibre poliamidice, captusita la interior cu un strat de aderenta de

piele si avand la exterior un strat de protectie. Aceste curele se folosesc pentrutransmiterea de puteri foarte mari pana la 5000KW.Curelele din banda de otel au dimensiuni mai reduse comparativ cu curelele din

alte materiale. Ele au alunecare elastica neglijabila dar cer un montaj precis si nu

functioneaza bine cand sunt supuse vibratiilor. Benzile se executa din otel de

inalta rezistenta si sunt utilizate la puteri si viteze mari.Transmisii prin curele late dintate

Curelele late dintate au aparut din preocuparea de a imbina avantajele transmisiei

indirecte prin curele sau lanturi cu cele ale transmisiei indirecte prin angrenare.

Astfel, aceste transmisii au un raport de transmisie constant, randament ridicat,

nu prezinta fenomenul de alunecare elastica, nu necesita tensionare initiala

ridicata si deci nu incarca suplimentar arborii si nu obliga la reglaj periodic a

distantei dintre axe. Totodata, comparativ cu transmisia prin lanturi, au un mers

mai silentios si un cost mai scazut. Cureaua este prevazuta pe o parte cu dinti ce

angreneaza cu dintii corespunzatori ai rotii.

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

6/12

6

II.Alegerea optima a mainii motoare1. Determinarea

necesar

P1= =.. P1=0.9 [KW]; 0.9 [-]2. Determinarea puterii motorului electric:

PME=1.1KW

3. Alegerea motoarelor potentiale:

ME1=(1)AT80-2B

ME2=(1)AT90S-4

ME3=(1)AT90L-6

ME4=(1)AT100L-8B

4. Adaptare cinematica:

; 10.18[-] 5.14 [-]

3.48

[-]

2.61 [-]

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

7/12

7

5. In functie de criteriul de optimizare [1.5-3.5] se aleg motoareleME3, ME4.

6.In functie de masa am ales motorul (1)AT90L-6

7.Date initiale pentru alegerea de proiectare

n1=940 1= 1= 9401=98.44

Nr.

Crt.

Cod

MEj

PMEj

[kw]

nMEj

[min-1

]

iTCj

[-]

mMEj[kg]

Decizie

1(1)AT80-2B

1.1

2750 10.18 - NU

2

(1)AT90S-4 1390 5.14 - NU

3

(1)AT90L-6 940 3.48 15.5 DA

4

(1)AT100L-

8B

705 2.61 20.5 NU

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

8/12

8

III.Alegerea profilului curelelor late multistrat

conform [1] tabel 2.16

1. Stabilirea valorii coeficientului dynamic,kd [-];

2.5 Kd=1.6 conform [1] tab 2.17b2. Calculul puterii corectate

=Kd P1 =1.61.1=1.76 [kw];3. Calculul valorii diametrului minim al rotii motoare de curea

390540

450 1.7698.44

117.67[mm]4.Conform STAS (tabel 2.6) d1min=112 [mm]

5. Preliminarea frecventei flexiunilor curelei

fx

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

9/12

9

fx[3-8]Hz tipul de curea este 2BV

fx[8-55]Hz tipul de curea este 1CV

fx[55-100]Hz tipul de curea este 1B

Toate acestea pentru diametrul rotii motoare de 112 mm

7. Stabilirea numarului de straturi de rezistenta si a grosimii unui strat

din catalogul firmei pentru profilB: h=0.7[mm];

C: h=0.9[mm];

Pentru profilele alese la punctul anterior

2BV: h20.7 h=1.4 [mm]1CV: h10.9 h=0.9 [mm]1B: h10.7 h=0.7 [mm]

8.Verificarea gradului de curbare a curelei

() 2BV : . 8 0 1 0 01CV :

. 124.441001B :

. 1 6 0 1 0 09. Verificarea vitezei periferice a curelei

5 1 0V=510-498.44112

V=5.51 70 conform [1] tab 2.1

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

10/12

10

IV. eometria transmisiei1. Calculul diametrului rotii conduse

1 10.013.48112 385.86 400

. 3.6[-]| | 1 0 0 | | 1 0 0 |... |100=3.44 [%]2.Stabilirea distanei ntre materiale

0.7 2 0.7(112+400)

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

11/12

11

4. Calculul unghiurilor de nfaurare: 2

1 8 0 2 1 1 . 8 6 156.28 1 8 0 2 1 1 . 8 6 203.72 5. Calculul lungimii preliminare a curelei

2 1124002 256

2 4001122 144 2 2 7 0 0 2 5 6 144700

2233.87 2250

6. Recalcularea distanei dintre axe 0.25 8 ] 0.252250256 2250256 8 1 4 4]

721.08 7. Variaia distanei ntre axe la montarea curelei

0.015

5/27/2018 Proiect Organe de Masini

12/12

12

0.0152250 33.75

8. Verificarea frecvenei flexiunilor 10

10 25.51

2250

4.89 2conform [1] fig 2.2b