UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

FACULTATEA de INGINERIE MECANICĂ CATEDRA: CONSTRUCŢII DE MAŞINI DISCIPLINA: ORGANE DE

MAŞINI

PRESĂ CU PIULIŢĂ FIXĂ

F = 29.000 N h = 220 mm

STUDENT:

UNBM

PROIECT DE AN

2

CUPRINS

TEMA DE PROIECT CUPRINS 1. MEMORIUL TEHNIC 1.1 Denumirea şi scopul de utilizare 1.

2 Caracteristici tehnice şi funcţionale 1.3 Alegerea variantei constructive 1.4 Desc

rierea funcţionării 1.5 Alegerea tipului de filet 1.6 Diagrama de forţe şi momente 1.7 I

ndicaţii de exploatare 1.8 Măsuri de întreţinere 1.9 Protecţia muncii 2. BREVIARUL DE CALC

UL 2.1 Calculul şi proiectarea şurubului principal 2.1.1 Alegerea profilului filetul

ui 2.1.2 Alegerea materialului şurubului şi piuliţei 2.1.3 Calculul diametrului mediu

al filetului 2.1.4 Alegerea numărului de începuturi 2.1.5 Calculul numărului de spire în

contact 2.1.6 Calculul lungimii filetului piuliţei 2.1.7 Calculul lungimii filetu

lui şurubului 2.1.8 Proiectarea extremităţilor şurubului principal 2.2 Verificarea şurubul

ui 2.2.1 Verificarea tijei la solicitări compuse 2.2.2 Verificarea secţiunii de cala

re a roţii de manevră la răsucire 2.2.3 Verificarea porţiunii de calare a roţii de manevră l

a strivire 2.2.4. Verificarea şurubului la flambaj 2.2.5 Verificarea spirelor şurubu

lui 2.3 Verificarea spirelor piuliţei 2.3.1 Dimensionarea piuliţei 2.3.2 Verificarea

corpului piuliţei 2.4 Construcţia şi calculul corpului Pa g 1 2 2 2 3 4 4 6 6 6 7 8 8

8 8 8 10 10 10 10 10 11 11 11 12 12 13 13 14 15 16

UNBM

PROIECT DE AN

3 17 18

2.5 Verificarea traversei fixe BIBLIOGRAFIE

UNBM

PROIECT DE AN

4

1. MEMORIUL TEHNIC

1.1)DENUMIREA ŞI SCOPUL DE UTILIZARE Tema de proiect se intitulează „presă cu piuliţă fixă”. P

sa cu piuliţă fixă se utilizează pentru presarea respectiv ambutisarea pieselor din tablă.

Datorită construcţiei sale poate prelua forţe de presare mari. 1.2)CARACTERISTICI TEH

NICE ŞI FUNCŢIONALE Presa cu piuliţă fixă se utilizează pentru presarea tablelor şi pieselor,

având la baza mecanismul şurub-piuliţă, care transformă mişcarea de rotaţie în mişcare de tran

. Şurubul de mişcare se utilizează la deplasarea diferitelor elemente sau organe de maşi

ni, cum ar fi: şuruburile conducătoare ale săniilor maşinilor-unelte, axele principale f

iletate de la prese, etc. Piuliţele sunt elemente de asamblare care se înşurubează pe pi

esele filetate (şuruburi, axe filetate, etc.). După funcţia pe care o îndeplinesc, se de

osebesc două tipuri de piuliţe: piuliţe de fixare şi piuliţe de mişcare. Utilizarea mecanism

elor cu şuruburi de mişcare, are următoarele avantaje: - construcţia simplă şi tehnologia de

execuţie uşor realizabilă; - posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari,

utilizând forţe de acţionare mici; - raport mare de transmitere, care duce la viteze

acceptabile; - compacitatea construcţiei şi gabarit redus; - funcţionare lină şi fără zgomot;

- posibilitatea de a asigura în mod simplu autofrânarea (dacă este nevoie) - permite u

tilizarea materialelor ieftine; - preţ de cost redus. Între dezavantaje se numără:

UNBM

PROIECT DE AN

5

- existenţa unor frecări mari între spirele filetului, şurubului şi a piuliţei, care conduce

la uzarea pieselor şi la un randament scăzut; - prezenţa unor puternici concentratori

de tensiune în zona filetată, care afectează rezistenţa la oboseală a şurubului; - lipsa au

tocentrării; - necunoaşterea exactă a forţelor de strângere. Mecanismul şurub-piuliţă se utili

ază şi în realizarea altor piese manuale. 1.3)ALEGEREA VARIANTEI CONSTRUCTIVE În variant

a I. este prezentat o presă cu piuliţă fixă la care corpul presei se obţine prin turnare,

batiul are o formă deschisă. La partea inferioară are o suprafaţă plană pe care se aşează acce

riile în care se reazemă piesa asupra cărui se acţionează. De asemenea talpa este prevăzută cu

găuri pentru fixarea presei pe postament. Se observă că talpa presei este scobită, pent

ru a se asigura o poziţionare mai precisă a presei. La partea superioară batiul are o

consolă în care se montează piuliţa fixă. La acest tip de presă se recomandă montarea piuliţei

u un ajustaj intermediar cu strângere probabilă mică (de exemplu cu ajustaj tip H/k).

Dacă s-ar prevedea un ajustaj cu strângere montarea ar fi dificilă din cauza accesului

incomod la piuliţă în vederea presării ei. Piuliţa se asigură împotriva rotirii cu asamblare

rub-piuliţă. Porţiunea verticală a batiului are secţiunea I. Şurubul de forţă este acţionat de

o roată de mână care are braţele sudata de butuc, la capete având montate bile. Roata de m

anevră este calată pe o porţiune de secţiune pătrată şi este fixată cu un prezon, prevăzut cu

iuliţă. În varianta II. este prezentat o presă cu piuliţă fixă cu corp din profil laminat. La

această construcţie este construcţia batiului din profil laminat U îndoit şi sudat în formă de

cadru. Batiul este asamblat cu masa presei prin intermediul unor şuruburi, asigur

ate cu şaibe Grower. Masa presei este prevăzută cu canale T necesare fixării unor dispoz

itive folosite la presare, iar la partea inferioară cu locaşuri pentru şuruburi de fix

are a presei pe fundaţie sau pe postament. Piuliţa fixă se montează în alezajul din partea

superioară a batiului cu şuruburi şi piuliţe asigurate cu şaibe

UNBM

PROIECT DE AN

6

Grower. Pe şurubul de forţă este montată o manivelă de construcţie sudată. Asamblarea şurub fo

nivelă este cu profil pătrat în secţiune transversală, fixarea împotriva demontării făcându-se

o piuliţă înfundată şi o şaibă plată. În varianta III. este prezentat o presă cu piuliţă fixă

ajutorul a două coloane, care constituie batiul presei. Coloanele sunt filetate la

ambele capete, astfel întrucât ele realizează legătura între masa presei şi traversa fixă, cu

ajutorul unor piuliţe înfundate şi şaibe plate. Masa presei are o formă circulară fiind pre

văzută cu canale T la partea superioară, cu locaşuri pentru şuruburile de fixare pe fundaţie

şi cu clemă, alezajele filetate în care se înşurubează coloanele. În traversa fixă se monteaz

uliţa de forţă cu ajutorul unor şuruburi în cazul în care ajustajul este cu strângere mică (H/

sau fără şuruburi dacă se formează ajustaj cu strângere mare. Pe şurubul de forţă se montează

de mână prin intermediul unei asamblări prin formă, de secţiune pătrată, fixarea făcându-se c

uliţă înfundată. Roata de mână este de construcţie turnată, cu patru braţe prevăzute cu greută

tele lor în vederea antrenării inerţiale în sarcină a şurubului de forţă. Ca o măsură de prote

cii se fixează pe roata de mână un inel din tablă montat cu ajutorul unor şuruburi. La par

tea inferioară a şurubului de forţă se montează o traversă mobilă prevăzut cu canale T care se

hidează pe coloane, asigurând o centrare foarte bună. Pentru micşorarea momentului de fr

ecare la presare între şurubul de forţă şi traversa mobilă se montează un rulment axial. Se op

tează pentru varianta constructivă III, deoarece prezintă următoarele avantaje: - este o

construcţie demontabilă, uşor de întreţinut şi de realizat; - are un gabarit redus; - posib

ilitatea înlocuirii uşoare a şurubului respectiv a piuliţei datorită uzurii; - folosirea u

nor materiale ieftine, deci preţ de cost redus. Toate piesele turnate care intră în co

mponenţa presei au fost prevăzute cu raze de racordare, iar grosimea tălpii, traversei

fixe şi mobile este minimul necesar evitându-se utilizarea excesivă de material. Părţile

componente ale presei cu piuliţă fixă din varianta III. sunt următoarele: - coloanele di

n oţel inoxidabil;

UNBM

PROIECT DE AN

7

- şurubul de mişcare din oţel; - piuliţa fixă din fontă antifricţiune; - traversa mobilă turna

revăzută cu canale T pentru dispozitive utilizate la presare - rulment axial; - roat

a de mână care acţionează şurubul de forţă; - talpă turnată, prevăzută cu canale T Roata de mâ

este format din: - roată turnată cu patru braţe; - şurub de fixare împotriva demontării - t

ablă de protecţie împotriva accidentelor 1.4)DESCRIEREA FUNCŢIONĂRII Presa cu piuliţă fixă fun

nează prin rotirea şurubului, într-o piuliţă fixă, care la rândul ei ridică sau coboară traver

obilă. 1.5)ALEGEREA TIPULUI DE FILET Având în vedere situaţia unei forte F = 29.000 N, c

are acţionează într-un singur sens, se alege filetul trapezoidal conform STAS 2114/1-7

5. Din următoarele motive: - filetul trapezoidal are o rezistenţă şi o rigiditate sufici

ent de mare; - asigură o bună centrare între şurub şi piuliţă; - prelucrare prin frezare confe

ră o productivitate mărită faţă de strunjire; - folosirea piuliţei reglabile radiale permite

eliminarea jocului; Are şi dezavantaje: - randamentul transmisiei şurub-piuliţă cu file

t trapezoidal este mai mic decât al filetului pătrat dar acest tip de filet este nep

rotejat împotriva uzurilor şi nu are posibilitate de centrare, conţinând şi un mare număr de

concentratori de tensiune. Pentru şuruburi de mişcare supuse la solicitări mici şi mijl

ocii cu acţionare manuală se optează pentru materialul OL60 conform STAS 500/2-80

UNBM

PROIECT DE AN

8

Conform recomandărilor bazate pe experienţă se va utiliza un cuplu de material ce are

o comportare bună din punct de vedere al rezistentei la uzură, piuliţa va fi astfel co

nstruită încât uzura sa fie concentrată asupra ei. Materialul piuliţei va fi deci Fc200 Ma

teriale: Materialul folosit pentru şurubul de forţă: OL60: Rezistenţa la tracţiune: Rezist

enţa la încovoiere: Rezistenţa la răsucire: Rezistenţa la forfecare: Materialul folosit pe

ntru piuliţă: Fc200: Rezistenţa la tracţiune: Rezistenţa la compresiune: Rezistenţa la încovoi

ere: Rezistenţa la răsucire: Rezistenţa la forfecare: σ σ σ τ τa� ac ai at af

σ σ τ τ

a� ai at af

= σ ac 58 64...70 35...38 46

N/mm N/mm N/mm N/mm

2 2 2 2

19...32 48...80 32...54 23...38 15...26

N/mm N/mm N/mm N/mm N/mm

2 2 2 2 2

Valori ale presiunilor admisibile şi rezistenţelor admisibile la strivire pentru cup

la de frecare şurub-piuliţă: Oţel necălit – fontă antifricţiune Presiunea admisibilă: qa

astr

6...7 35...45

N/mm N/mm

2 2

Rezistenţa admisibilă strivire: τ

UNBM

PROIECT DE AN

9

1.6)DIAGRAMA DE FORŢE ŞI MOMENTE

1.7)INDICAŢII DE EXPLOATARE Pentru obţinerea unor coeficienţi de frecare cât mai reduşi într

e spirele şurubului şi cele ale piuliţei, se va realiza o ungere a acestora cu vazelină.

La fel rulmentul axial va fi gresat cu vazelină în vederea unei bune funcţionări. Se in

terzice vopsirea porţiunilor filetate ale tuturor organelor de asamblare, a supraf

eţelor de aşezare, a plăcii de bază. 1.8)MĂSURI DE ÎNTREŢINERE Suprafeţele exterioare în conta

u atmosfera vor fi protejate anticoroziv prin vopsire cu două straturi de grund G-

735 şi două straturi de vopsea în culoarea specifică a atelierului în care se lucrează. Inte

rvalul de timp necesar uscării fiecărui strat de grund sau vopsea este de 24 de ore.

Înainte de vopsire, piesele vor fi curăţate de oxizi şi grăsimi.

UNBM

PROIECT DE AN

10

Pentru asigurarea unei bune funcţionări a presei se recomandă ca în perioada în care nu es

te utilizat să fie depozitat într-o magazie. Înainte de fiecare utilizare se va verifi

ca dacă nu este blocat, se va asigura gresarea în cazul în care vazelina a fost între ti

mp îndepărtată.

UNBM

PROIECT DE AN

11

1.9)PROTECŢIA MUNCII Pentru a se evita accidentele la locul de muncă în timpul utilizări

i se vor avea în vedere următoarele: - presa va fi amplasat pe o suprafaţă plană stabilă; -

părţile componente ale presei vor fi bine montate pentru a se evita demontarea lor în

timpul lucrului; - pentru evitarea tăierilor, părţile componente vizibile ale presei s

e vor executa cu raze de racordare sau teşituri la muchii.

UNBM

PROIECT DE AN

12

2. BREVIARUL DE CALCUL

2.1) CALCULUL ŞI PROIECTAREA ŞURUBULUI PRINCIPAL 2.1.1) Alegerea profilului filetulu

i Se alege filet trapezoidal standardizat în SR ISO 2904 2.1.2) Alegerea materialu

lui şurubului şi piuliţei Se aleg materiale conform capitolului precedent unde se spec

ifică atât materialul folosit pentru şurubul de forţă cât şi pentru piuliţa fixă. 2.1.3) Calcu

diametrului mediu al filetului

d2 = d2 = F [3] πψ h ψ m q a 29.000 = 32,48 3,14 ⋅ 0,5 ⋅ 2,5 ⋅ 7

unde:

ψh = ψm H1 = 0,5 la filete trapezoid ale [3] P m = ; ψ m = 1,2 � 2,5 [3] d2

H1 – înălţimea utilă a filetului P – pasul m – lungimea filetului piuliţei qa – rezistenţa adm

la strivire în N/mm2 Se alege filet trapezoidal Tr 38x10 SR ISO 2904,cu principale

le dimensiuni prezentate în tabelul de mai jos: Dimensiunile principale Pasul Diam

etrul interior

UNBM Diametrul nominal d, mm 38 10 Relaţiile de calcul: [3] P, mm

PROIECT DE AN Diametrul mediu d2=D2, mm 33,000 Diametrul exterior D4,mm 39,000 2

7,000

H1 = 0,5 ⋅ P; z = 0,25 ⋅ P − H = 1,866 ⋅ P; H1 ; 2

13

d3, mm

D1, mm

28,000

H 4 = 0,5 ⋅ P + a c R 1max = 0 R 2max = a c

d 2 = D 2 = d − 2z = d − 0,5 d 3 = d − 2h 3 = d − P − 2a c D 4 = d + 2a c D1 = d − 2H 1 = d − P a c = 0,5 mm pentru 6 ≤ P ≤ 12 mm

Se face verificarea preliminară a secţiunii poligonale. Această secţiune se verifică la răsu

cire: [3]

τ� = 10 3 k' M t1 ≤ τ ta [N/mm 2 ] Wp

1 ⋅d 2 ⋅F ⋅ tg( β m + ϕ' ) 2000 1 M t1 = ⋅ 33 ⋅ 17000 ⋅ tg(5,509 + 8,246) = 117,145 N ⋅ m 2000 = arctg π ⋅ d2 M t1 = 10 = 5,509 3,14 ⋅ 33 μ ϕ' = arctg cos α1 β m = arctg

ϕ' = arctg

0,14 = 8,246 cos 15 ° α1 = 15 ° pt filete trapezoid ale

μ = 0,1...0,18 k' = 1,1 Wp = 0,208 ⋅ a 3 = 3655,808 a = 26 mm τ t = 35,248 ≤ 35...38

2.1.4) Alegerea numărului de începuturi

UNBM

PROIECT DE AN

14

La prese nu se pune condiţia autofrânării. Dimpotrivă acţionarea lor fiind frecventă se impu

ne alegerea unui număr de începuturi n=2 sau n=3 pentru creşterea randamentului şi a pro

ductivităţii. 2.1.5) Calculul numărului de spire în contact [3] Din expresia factorului

z=

ψm = m zP = d2 d2

se deduce numărul de spire:

ψmd 2 P 2,5 ⋅ 33 z= = 8,25 ⇒ z = 9 10

Se impune ca 6 ≤ z ≤ 11 2.1.6) Calculul lungimii filetului piuliţei [3]

m = zP m = 9 ⋅ 10 = 90 mm

2.1.7) Calculul lungimii filetului şurubului [3]

L f = h + m + 3P L f = 220 + 90 + 3 ⋅ 10 = 340 mm

2.1.8) Proiectarea extremităţilor şurubului principal [4] Extremitatea superioară pe car

e se montează elementele de acţionare s-au dimensionat în capitolul 2.1.3. Dimensionar

ea extremităţii inferioare: Se alege un rulment a cărui capacitate statică C0 să fie:

C0 > F

Din STAS 3921-80 rezultă următorul tip de rulment: d 3 0 D 4 7 H 1 1 d1 D1 du min Du

max C0a, [KN] Simbol 4 32 40 37 32,5 51106 7

Se alege Dp2 astfel încât să fie mai mare decât diametrul dm al cercului centrelor bilel

or, dar mai mic decât Dr. Grosimea hpr a gulerului se determină la încovoiere. [3]

UNBM

h pr = h pr = 3F(d m − d f ) πd f σ ai

PROIECT DE AN

15

3 ⋅ 17000 ⋅ (36 − 30) = 9,092 ⇒ 10 mm 3,14 ⋅ 30 ⋅ 67

2.2) VERIFICAREA ŞURUBULUI 2.2.1) Verificarea tijei la solicitări compuse [3] Efortu

l unitar echivalent

2 σ ech = σ c + 4τ 2 ≤ σ ac t

σc = σc = τ� = τ� =

4F 2 πd1 4 ⋅ 29.000 = 50,65 3,14 ⋅ 27 2

16 ⋅ 10 3 ⋅ M t2 3 πd1

16 ⋅ 10 3 ⋅ 2,9 = 0,75 3,14 ⋅ 27 3 1 M t2 = μ 0d f F 2000 1 M t2 = ⋅ 0,01 ⋅ 20 ⋅ 29.000 = 2,9 2000 μ 0 = 0,01 σ ech = 50,65 2 + 4 ⋅ 0,75 2 = 50,672 ≤ σ ac

2.2.2) Verificarea secţiunii de calare a roţii de manevră la răsucire [3]

M tot = M t1 + M t2 M tot = 117,145 + 2,9 = 120,045 N ⋅ m

Efortul unitar de răsucire

τ� = τ� = 10 3 ⋅ M tot Wp 10 3 ⋅ 120,045 = 32,837 ≤ τ ta 3655,808

2.2.3) Verificarea porţiunii de calare a roţii de manevră la strivire [3]

UNBM

12 ⋅ 10 3 ⋅ M tot n1 ⋅ a 2 ⋅ δ

PROIECT DE AN

16

τ s2 = τ s2 =

12 ⋅ 10 3 ⋅ 120,045 = 53,274 ≤ τ sa 4 ⋅ 26 2 ⋅ 10 δ = 5�10 mm n1 = 4 τ sa = 80 N mm 2

2.2.4) Verificarea şurubului la flambaj [3]

λ = lf A I min

l f = l = 340 A= I min

2 πd1 = 572,555 4 πd 4 � d � π ⋅ 27 4 � 38 � = 1 � 0,4 + 0,6 ⋅ � = � 0,4 + 0,6 ⋅ � = 71.626,66

λ = 340

572,555 = 30,398 ≤ 60 71.626,663

UNBM

PROIECT DE AN

17

2.2.5) Verificarea spirelor şurubului [3] Strivire: q= F z ⋅ π ⋅ d 2 ⋅ H1 29.000 = 6,216 9 ⋅ 3,14 ⋅ 33 ⋅ 0,5 ⋅ 10

H1 = 0,5 ⋅ P q=

Încovoiere:

�H � 6F� 1 + a c � 2 � σi = � 2 π ⋅ z ⋅ d1 ⋅ h a c = 0,5 pentru P = 6�12 h = 0,634 ⋅ P pentru zoid ale �5 � 6 ⋅ 29.000 � + 0,5 � �2 � = 17,011 σi = 3,14 ⋅ 9 ⋅ 27 ⋅ 40,195

Forfecare:

τf = τf = F z ⋅ π ⋅ d1 ⋅ h 29.000 = 5,991 9 ⋅ 3,14 ⋅ 27 ⋅ 6,34

2.3) VERIFICAREA SPIRELOR PIULIŢEI Încovoiere: [3]

�H � 6F� 1 + a c � 2 � σi = � π ⋅ z ⋅ D ⋅ h2 �5 � 6 ⋅ 29.000� + 0,5 � �2 � = 11,783 σi = 3,14

Forfecare: [3]

UNBM

τf =

PROIECT DE AN

18

F z⋅π⋅D⋅h 29.000 τf = = 4,150 9 ⋅ 3,14 ⋅ 39 ⋅ 6,34

2.3.1) Dimensionarea piuliţei: [3]

De = β = 1,3 D' = 39 + a c = 39,5 De = 4 ⋅ 1,3 ⋅ 29.000 + 39,5 2 = 53,136 ⇒ D e = 54 3,14 ⋅ 38 4ββ + D '2 πσ at

Se va respecta condiţia:

D e − D' ≥5 2 54 − 39,5 gp = = 7,25 2 gp =

Se prevede ca piuliţa să fie fixată cu şuruburi cu cap cilindric cu cap hexagonal.

D g ⇒ 96 mm

Grosime guler:

h g = (0,2 � 0,25) ⋅ m h g = 22

UNBM

PROIECT DE AN

19

2.3.2) Verificarea corpului piuliţei: [3] Solicitare compusă: Efortul normal:

σ� = σ� = π

(

2 De

4F − D2

) )

4 ⋅ 29.000 = 26,468 3,14 ⋅ 54 2 − 39 2

(

Efort tangenţial:

τ� = τ� = 16 ⋅ 103 ⋅ M t1 ⋅ D e 4 π De − D 4

(

)

16 ⋅ 103 ⋅ 117,145 ⋅ 54 = 5,205 3,14 ⋅ 54 4 − 39 4

(

)

Solicitare la încovoiere: Efort normal:

σi = σi = 3F( D g − D e ) 3 ⋅ 29.000 ( 96 − 54 ) = 44,502 3,14 ⋅ 54 ⋅ 22 22 π ⋅ De ⋅ h g

Solicitare la forfecare: Efort tangenţial:

τ� = τ� = F π ⋅ De ⋅ h g 29.000 = 7,770 3,14 ⋅ 54 ⋅ 22

UNBM Solicitare la strivire: Efort normal:

σ str = π

PROIECT DE AN

20

[(

2 Dg

4F 2 2 − De − n ⋅ dg

)

] ]

d g = 6,6 σ str = 4 ⋅ 29.000 = 6,027 3,14 96 − 54 2 − 4 ⋅ 6,6 2

[(

2

)

2.4) CONSTRUCŢIA ŞI CALCULUL CORPULUI:

D 4 ≥ D g ⇒ D 4 = 92 D 3 ≅ D 4 ⇒ D 3 = 92 F ⋅β 2 29.000 Fc = ⋅1,2 =17.400 N 2 β =1,15 �1,25 Fc1 = d1 = 4Fc π ⋅ σ at 4 ⋅17.400 =19,544 3,14 ⋅ 58

d = 20 mm d 3 = d + (1...6) = 24 d 4 = d 3 + (6...12) = 32 d 4 > 25 d' = 22 mm >

d l1 = 2...5 ⇒ 4 l 2 = 22 mm l 3 > d 3 ⇒ l 3 = 34 l 4 se alege conf STAS 9025 - 81 ⇒3

0 mm H1 = m − h g + (0...4) ⇒90 − 22 + 4 = 72 H 2 = l 3 + (2...4) ⇒34 + 4 = 38H 3 = l 4 + (5...10) ⇒30 + 8 = 38 mm H 4 ≥ H 3 ⇒54 mm a = 20...30 ⇒25 mm b = (0,5...1) ⋅ a

⇒0,72 ⋅ 25 =18 mm c = (8...15) ⇒10 mm e = (0,6...0,8 ) ⋅ c ⇒0,7 ⋅10 = 7 mm L1 ≅ (4...8) ⋅ D e

0 mm L 2 ≅ L1 ⇒ 240 mm

[3]

[3]

UNBM

PROIECT DE AN

21

2.5) VERIFICAREA TRAVERSEI FIXE:

σi = Mi 3F ⋅ l = ≤ σ ai 2 W ( D 3 − D e ) H1

3 ⋅ 29.000 ⋅ 150 σi = = 66,246 ( 92 − 54 ) ⋅ 72 2

[3]

UNBM

PROIECT DE AN

22

BIBLIOGRAFIE:

1.

CHIŞIU Alexandru, ş.a.

Organe de maşini, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1981 Organe de maşini, Editura

ISO, Baia Mare 1999

2. 3.

COTEŢIU Radu

MATIEŞAN Dorina, ş.a. Elemente de proiectare pentru mecanismele cu şurub şi piuliţă, Atelier

ul de multiplicare al Institutului Politehnic, Cluj Napoca 1985 * * * Colecţia STA

NDARDELOR DE STAT

4.