Proiect Nr 02 RO

8/15/2019 Proiect Nr 02 RO

1/7

TEMA DE PROIECT nr.2

GEOMETRIA NAVEI

Necesitatea asigurăr ii calităţilor nautice corespunzător tipului constructiv şi destinaţieinavei, a condus la o geometrie deosebit de complexă a corpului acesteia.

Pentru a răspunde nevoilor de studiu teoretic,arhitectural-constructiv, al corpuluinavei, s- a introdus noţiunea de suprafaţă teoretică.

Pentru navele cu corp metalic, suprafaţa teoretică este definită de faţa interioară aînvelişului corpului, iar pentru navele al căror corp este realizat din alte ti puri de materiale,suprafaţa teoretică este definită de faţa exterioară a învelişului corpului.

Planurile de proiecţie principale

Planul diametral , PD, este un plan vertical longitudinal care împarte corpul navei îndouă părţi simetrice. Privind în sensulnormal de mişcare al navei, aceste părţi sunt:

Bordul babord, Bb, situat în partea stângă a planului diametral;Bordul tribord, Tb, situat în partea dreaptă a planului diametral.Conturul navei în plan ul diametral este definit de următoarele linii:- 1 linia chilei , LK, este linia rezultată din intersecţia planului diametral cu faţa

superioară a chilei. Chila navei este şirul de table al învelişului fundului din dreptul planuluidiametral. Linia chilei poate fi orizontală sau înclinată;

- 2 Linia punţii în plan diametral , LPD, este linia rezultată din intersecţia planuluidiame tral cu faţa inferioară a învelişului punţii; Linia punţii în plan diametral prezintă ocurbură denumită selatura punţii în plan diametral.

- 3 Linia provei sau linia etravei este linia rezultată din intersecţia planului diametralcu faţa exterioară a etravei. Etrava este construcţia de rezistenţă care închide nava la

extremitatea anterioară. Linia etravei poate avea forme diferite (dreaptă, evazată, curbată înformă de lingură, frântă, cu bulb din table fasonate, cu bulb de tip picătură etc.) în funcţie dedestinaţia navei.

- 4 Linia pupei sau linia etamboului este linia rezultată din intersecţia planuluidiametral cu faţa exterioară a etamboului. Etamboul este construcţia de rezistenţă care închidenava la extremitatea posterioară. Linia etamboului poate avea diferite forme, determinate de:destinaţia navei, tipul propulsorului şi tipul organului activ al instalaţiei de guvernare.

Planul transversal al cuplului maestru , , este un plan transversal, vertical, caretrece prin secţiunea maestră şi împarte corpul navei în două părţi nesimetrice:

Partea prova, Pv, situată în partea din faţă în raport cusensul normal de deplasare anavei;

Partea pupa, Pp, situată în partea din spate în raport cu sensul normal de deplasare anavei.Secţiunea maestră, denumită şicuplu maestru este secţiunea transversală de arie

maximă a navei. În accepţiunea conceptelor teoretice ale arhitecturii navale, secţiunea maestrăeste dispusă la jumătatea lungimii navei.

Conturul navei în planul transversal al cuplului maestru es te definit de următoarelelinii:

- 1 linia fundului în planul transversal al cuplului maestru este linia rezultată dinintersecţia acestui plan cu faţă superioară a învelişului fundului. Linia fundului în planultransversal al cuplului maestru poate avea diferite forme (dreaptă, curbă, în V, stelată etc.)

- 2 linia punţii în planul transversal al cuplului maestru este linia rezultată dinintersecţia acestui plan cu faţa superioară a învelişului punţii. Linia punţii în planul transversalal cuplului maestru prezintă o curbură denumită selatura punţii în plantransversal, ea avândrolul de a permite scurgerea apei de pe punte în afara bordului.


2/7


3/7

- 6 linia bordului în planul transversal al cuplului maestru este linia rezultată dinintersecţia acestui plan cu faţa interioară a învelişului lateral al navei. Linia bordului în planultransversal al cuplului maestru poate fi verticală sau înclinată.

Locul geometric al punctelor de intersecţie dintre linia punţii cu liniile bordurilorcorespunzătoare tuturor secţiunilor transversale de pe lungimea navei este o curbă în spaţiu, acărei proiecţie pe PD defineşte linia punţii în borduri, LPB (5).

Planul putirii , PL, este un plan orizontal, longitudinal, care coincid e cu suprafaţaliberă a apei liniştite şi împarte corpul navei în două părţi nesimetrice:

Partea imersă sau carena este partea navei aflată sub apă;Partea emersă este partea navei aflată deasupra apei.

Conturul navei în acest plan este definit de:- 6 linia bordului în planul plutirii este linia rezultată din intersecţia acestui plan cu

faţa interioară a învelişului lateral al navei.

Proiecţia pe PD este o dreapt ă verticală care împarte secţiuneanavei în PD în celedouă părţi nesimetrice: prova şi pupa.

Proiecţia pe PL este o dreaptă orizontală, transversală care împarte secţiunea

navei în PL în cele două părţi nesimetrice: prova şi pupa. Proiecţia PD pe este o dreaptă verticală care împarte secţiunea navei înîn

cele două părţi simetrice: babord şi tribord. Proiecţia PD pe PL este o dreaptă longitudinală, orizontală care împarte secţiunea

navei în PL în cele două părţi simetrice: babord şi tr ibord.Proiecţia PL pe PD este o dreaptă longitudinală, orizontală care împarte secţiunea

navei în PD în cele două părţi nesimetrice: imersă şi emersă. Proiecţia PL pe este o dreaptă transversală, orizontală care împarte secţiunea

navei în în cele două părţi nesimetrice: imersă şi emersă. Proiecţiile PL pe PD şi mai poartă denumirea delinie de plutire şi se notează WL.

Pentru nava aflată la plină încărcare linia e plutire se numeştelinia plutirii de plină încărcare şi se notează cu CWL.

Planul de proiecţie auxiliar Planul de proiecţie auxiliar utilizat în studiul geometriei corpului navei este planulde

bază. Planul de bază, PB, este un plan longitudinal, orizontal care trece prin punctul de

chilă, K, care este punctul obţinut din intersecţia PD,cu şi LK. Urmele PB pe PD şi sunt drepte orizontale (l ongitudinală respectiv transversală),

poartă denumirea delinie de bază şi au notaţia LB Dimensiunile principale ale navei

Lungimea navei Lungimea la plutirea de plină încărcare, L CWL , este distanţa măsurată în PD, pe CWL,

între punctele de intersecţie ale acestei plutiri cu linia etamboului şi linia etravei (Lungimea la plutirea de plină încărcare, LCWL , este distanţa măsurată în PL, pe urma PD, între punctele deextrem).

Lungimea între perpendiculare , L pp, este distanţa măsurată în PD, pe CWL, între punctele de intersecţie ale acestei plutiri cu liniaetravei şi axul cârmei.

CWL pp L L 98,096,0


4/7


5/7

Lungimea teoretică (lungimea de calcul) este valoarea maximă dintre: distanţa,măsurată în PD, pe plutirea de încărcare de vară, de la muchia anterioară a etravei până la axulcârmei şi 0,96 din lungimea navei măsurată pe aceeaşi plutire, de la muchia anterioară aetravei p ână la extremitatea pupa.

Lungimea maximă, Lmax , este ditanţa măsurată în PD, pe o direcţie orizontală, între punctele extreme pupa şi prova ale navei.

Lăţimea navei Lăţimea teoretică, B x, este distanţa măsurată în , pe CWL, între punctele deintersecţie ale acesteia cu liniile bordurilor (Lăţimea teoretică, Bx, este distanţa măsurată înPL, pe urma , între punctele de extrem).

Lăţimea maximă, B max , este distanţa măsurată în , pe o direcţie orizontală, între punctele de intersecţie ale selaturii punţii în plan transversal cu liniile bordurilor.

La navele cu bordurile verticale, x B B max , iar la navele cu bordurile înclinate,

x B B max .Pescajul navei

Pescajul navei , T, este distanţa măsurată în , sau în PD, pe o direcţie verticală,între PB şi PL.

Înălţimea de construcţie a navei Înălţimea de construcţie a navei, D, este distanţa măsurată, în , pe o direcţie

verticală, între PB şi punctul de intersecţie dintre linia punţii şi linia bordajului (Înălţimea deconstrucţie a navei, D, este distanţa măsurată în PD, pe urma , între PB şi LPB)

Distanţa, măsurată în PD, pe direcţie verticală, pe urma , între cele două selaturilongitudinale se numeşte săgeata selaturiii, f (Distanţa, măsurată în , pe direcţie verticală,între cota maximului selaturii transversale şi cota înălţimii de construcţie, se numeşte săgeataselaturiii, f ).

Înălţimea bordului liber , T F este distanţa măsurată, pe direcţie verticală, între cotacorespunzătoare pescajului, T şi cota corspunzătoare înălţimii de construcţie, D.

T D F T

Rapoarte între dimensiuni

Rapoartele între dimensiunile principale caracterizează geometria, rezistenţa şicalităţile nautice ale navei. Principalele rapoarte între dimensiuni sunt prezentate încontinuare:

Raportul între lungimea şi lăţimea teoretică x

CWL

B

L este un indiciu pentru viteza şi

manevrabilitatea navei şi ia valori cuprinse între 4 şi 14. Valorile mici corespund pentrunavele mici, lente şi cu manevrabilitate ridicată. Valorile mari corespund pentru navele mari,rapide şi cu manevrabilitate redusă.

Raportul între lungimea teoretică şi înălţimea de construcţie D

LCWL este un indiciu

pentru rezistenţa longitudinală a navei şi ia valori cuprinse între 9 şi 15. Valorile micicorespund pentru navele cu rezistenţă longitudinală ridicată iar valorile mari pentru navele curezistenţă longitudinală scăzută.

Raportul între l ăţimea teoretică şi înălţimea de construcţie D

B x este un indiciu pentru

stabilitate şi rezistenţa transversală a navei, iar valorile lui sunt cuprinse între 1,3 şi 2. Valorile


6/7

mici corespund pentru navele cu stabilitate redusă şi rezistenţă transversală ridicată, iarvalorile mari pentru navele cu stabilitate ridicată şi rezistenţă transversală redusă.

Raportul între lăţimea teoretică şi pescajT

B x este un indiciu pentru stabilitate şi

stabilitate de drum, având valor ile cuprinse între 2 şi 10. Valorile mici corespund pentrunavele cu stabilitate redusă, dar o bună stabilitate de drum, iar valorile mari pentru navele custabilitate bună, dar cu stabilitate de drum redusă.

Raportul dintre înălţimea de construcţie şi pescajT

D este un indiciu asupra posibilităţii

de navigaţie în ape cu adâncimi mici, capacităţii de încărcare şi nescufundabilităţii, iarvalorile lui sunt cuprinse între 1,05 şi 2.

Coeficienţi de fineţe

Coeficientul de fineţe al unei suprafeţe este definit de raportul dintre aria suprafeţeirespective şi aria figurii geometrice regulate în care poate fi înscrisă (de regulă un dreptunghi)

Coeficienţii de fineţe de suprafaţă ai corpului navei sunt următorii: Coeficientul de fi neţe al suprafeţei plutirii de plină încărcare, CW, este definit de

raportul dintre aria acestei suprafeţe, CWL A , şi aria dreptunghiului cu laturile X CWL B L , în careea se înscrie:

X CWL

CWLW B L

AC .

Coeficientul de fineţe al suprafeţei maestre imerse, C M , se defineşte prin raportuldintre aria acestei suprafeţe, M A , şi aria dreptunghiului cu laturile T B x , în care ea se înscrie:

T B A

C X

M M .

Coeficientul de f ineţe al suprafeţei de derivă, C D, este definit de raportul dintre ariaacestei suprafeţe, D A , şi aria dreptunghiului cu laturile T LCWL , în care ea se înscrie:

T L A

C CWL

D D .

Coeficientul de fineţe volumetric sau prismatic al unui corp este definit de raportuldintre volumul corpului respectiv şi volumul corpului geometric regulat în care poate fi înscris(de regulă o prismă dreaptă).

Volumul, V, al părţii imerse a corpului navei, limitat de suprafaţa teoretică, se numeştevolum de carenă.

Coeficienţii de fineţe volumetrici ai corpului navei sunt următorii:

Coeficientul de fineţe bloc, BC , este definit de raportul dintre volumul carenei, V şivolumul paralelipipedului cu laturile T B L xCWL ,, în care se înscrie carena navei:

T B LV C

xCWL B


7/7

Coeficientul de fineţe longitudinal prismatic, LP C , este definit de raportul dintrevolumul carenei, V şi volumul prismei cu aria bazei M A şi înălţimea CWL L în care se înscrie

carena navei: M

B

xCWL M

xCWL B

CWL M LP C

C T B LC T B LC

L AV

C

Coeficientul de fineţe vertical prismatic , VP C , este definit de raportul dintre volumulcarenei, V şi volumul prismei cu aria bazeiCWL A şi înălţimeaT în care se înscrie carena

navei:W

B

xCWLW

xCWL B

CWL LP C

C T B LC T B LC

T AV

C

Coeficientul de fineţe transversal prismatic, TP C , este definit de raportul dintrevolumul carenei, V şi volumul prismei cu aria bazei D A şi înălţimea x B în care se înscrie

carena navei: D

B

xCWLW

xCWL B

x DTP C

C T B LC

T B LC

B AV

C

Proiect Nr 02 RO

Documents

Transcript of Proiect Nr 02 RO