Universitatea Tehnica “Gh.Asachi” IasiFacultatea: TPMI

Specializarea: Inginerie si management Anul: IV

PROIECT INOVARE

“Mănuşi de piele”

Indrumator, Student: Asist.univ. Cristian IVANOV Maria HODAN Irina NEAGU

Iaşi, 2010

Cuprins

1. Noţiuni teoretice..................................................................................................3

2. Elemente cheie ale analizei şi inginerie valorii...................................................4

3. Principiile analizei şi ingineriei valorii...............................................................5

4. Metodologia elaborării studiilor de analiza şi ingineria valorii.........................6

4.1. Etapele elaborării studiilor de analiza şi ingineria valorii.............................6

4.2. Analiza funcţională………………………………………………………..9

4.2.1. Dimensionarea tehnică a funcţiilor……………………………………..10

4.2.2. Dimensionarea economică a funcţiilor…………………………………14

4.3. Analiza sistemică a funcţiilor…………………………………………….15

5. Reproiectarea produsului…………………………………………………….18

6. Analiza finală a datelor………………………………………………………21

21

1. Noţiuni teoretice

Analiza şi ingineria valorii

În perioada foarte frământată a celui de- al II lea război mondial, accelerarea producţiei de echipamente militare a determinat o creştere puternică a cererii şi a preţului de achiziţie a unor material considerate strategice, datorită repartizării lor către industriile de armament. Multe firme au început să se ocupe de găsirea unor soluţii înlocuitoare,mai ieftine, dar cu aceleaşi performanţe. Astfel, la General Electric, din Philadelphia, responsabilitatea asigurarii cu materiale înlocuitoare îi revenea directorului departamentului de aprovizionare, Harry Erliecher, care a dat semnalul reproiectării unor produse în noul context.

După terminarea războiului s- a încercat revenirea la proiectele originale, dar s-a constatat că produsele fabricate pe baza noilor soluţii funcţionau cel puţin la fel de bine şi în plus, erau mai ieftine. Analizând în profunzime acest fapt, H. Erliecher a propus elaborarea unui sistem de realizare a unor alternative constructive şi la un cost mai mic pentru acelaşi produs, însă în mod sistemic , deliberat şi nu întâmplător.

Lauwrence D. Miles, directorul unui departament de aprovizionare de la o sucursală a firmei General Electric din Baltimore şi-a focalizat atenţia asupra funcţiilor unui produs, atitudinea reflectată de următoarea maximă:” dacă nu pot obţine produsul, trebuie să obţin funcţiile acestuia! ”. Prin formularea acestei probleme de fond si apoi dezvoltarea ei, L.D.Miles este considerat veritabilul fondator al unei noi metode manageriale intitulată analiza şi ingineria valorii .

În STAS 11272 / 1- 1979 se arată că “Analiza valorii este o metodă de cercetare şi proiectare sistemică şi creativă care, prin abordarea funcţională, urmăreşte ca funcţiile obiectului studiat să fie concepute şi realizate cu cheltuieli minime în condiţii de calitate, fiabilitate şi performanţă, care să satisfacă cererile utilizatorului”.

Analiza valorii(AV) se aplică la obiecte existente, este un procedeu sistemic de ameliorare a acestora prin eliminarea costurilor nejustificate şi acţionează pe baza mecanismului feed –back;

Ingineria valorii (IV) se aplică în cazul unor obiecte noi, este un procedeu sistematic de prevenire şi eliminare a unor cauze generatoare de costuri inutile prin realizarea funcţiilor cu un cost minim fără a neglija perforrmanţa, se aplică din fazele de concepţie şi proiectare şi acţionează pe baza mecanismului feeed –before.

21

Unii specialişti, referindu-se la metodele amintite şi la altele asemănătoare, introduc noţiunea de “managementul valorii” (MV), termen care în accepţiunea noastră are o sferă de cuprindere mai mare, desemnând totalitatea activităţilor de natură managerial care urmăresc perfecţionarea produselor şi porceselor prin prisma relaţiei dintre valoare şi utilitate pe de o parte şi consumul de mijloace pe de altă parte .

În esenţă, analiza şi ingineria valorii urmăreşte realizarea funcţiilor unui obiect – funcţiile constituind un rezultat al cerinţelor utilizatorului astfel încât să existe o proporţionalitate între utilitatea fiecărei funcţii şi consumul de mijloace pentru realizarea acesteia, iar ca o rezultantă logică să se maximizeze raportul dintre utilittea produsului şi costul acestuia .

2. Elemente cheie ale analizei şi ingineriei valorii

1.Analiza funcţională- este punctul de plecare în analiza şi ingineriei valorii;- răspunde la întrebările : ce este şi ce face produsul ?- dematerializează produsul, detaliind necesitatea utilizatorului în nomenclatorul, listă sau diagrama de funcţii.

2. Costul funcţiilor - răspunde la întrebările: cât costă fiecare funcţie ?; cât reprezintă ea în costul produsului?;- descompune costul produsului în cele mai mici detalii;- stabileşte relaţia dintre repere şi funcţii ; 3. Valoarea funcţiilor - răspunde la întrebările: cît este de importantă funcţia pentru utilizator ?; cât de bine satisface ea exigenţele utilizatorului?;- defineşte noţiunile: importanţă relativă,utilitate intrisecă, dimensiune tehnică a funcţiei. 4.Conceperea / reconceperea prin funcţii - urmăreşte realizarea în condiţii optime ale funcţiilor ;-concepe produsul ca pe un ansamblu optim de funcţii ;- se face apel la metode logice şi psihologice de creativitate ;- se porneşte de la idea că nimic nu este perfect şi veşnic . 5. Implementarea soluţiei

21

- vizează descoperirea de la început a zonelor în care ar putea apare eşecul aplicării soliţiei ;- descoperă obstacole care pot bloca aplicarea studiului ;- stabileşte acţiunile care pot înlătura piedicile în aplicarea studiului . 6. Echipa de analiză şi ingineria valorii 7. Planul de lucru al analizei şi ingineria valorii - 3variante: americană, franceză şi română. Iar varianta română cuprinde :- pregătirea, analiza necesităţii sociale, analiza situaţiei existente, conceperea, aprobarea, realizarea şi controlul.

3. Principiile analizei şi ingineriei valorii

Principiul concepţiei funcţionale

Analiza şi ingineria valorii concepe produsul ca pe un ansamblu de funcţii optimizate. Aceasta înseamnă că înainte de a crea produsul este necesară realizarea în condiţii optime a fiecărei funcţii, ca rezultat al cerinţelor utilizatorului .

Principiul concepţiei integrate

Analiza şi ingineria valorii are ca obiect produsul marfă , produsul finit şi nu părţi component sau funcţii ale sale luate în sens individual, cu alte cuvinte, nu este suficientă analiza la nivel de funcţie, aceasta trebuie continuată în sensul ansamblării aâoptime a soluţiilor.

Principiul dublei (multiplei )dimensionări a funcţiilor

O funcţia are cel puţin 2 dimensiuni : una tehnică, de utilitate şi una economică, de cost .

Dimensiunea tehnică, de utilitate, implică la rândul ei: dimensiunea caracteristicii de calitate, ponderea funcţiei în utilitatea produsului etalon, relaţia dintre utilitatea intrisecă şi dimensiunea caracteristicilor de calitate.

21

Dimensiunea economică reprezintă costul , respectiv ponderea fiecărei funcţii în costul produsului .

Principiul echilibrului (proporţionalităţii) dintre cele două dimensiuni ale funcţiei

Între dimensiunea tehnică şi dimensiunea economică a funcţiei trebuie să existe o proporţionalitate .Aceasta înseamnă că un produs bine proporţionat trebuie să necesite mai multe mijloace pentru o funcţie mai utilă decît pentru una mai puţin utilă.

Principiul maximizării raportului dintre utilitate şi cost Scopul declarat al analizei şi ingineriei valorii este maximitarea raportului dintre

utilitatea produsului şi costul acestuia , sau dintre performanţele şi costul produsului .

4.Metodologia elaborării studiilor de analiza şi ingineria valorii

4.1.Etapele elaborării studiilor de analiza şi ingineria valorii

Metodologia elaborări studiilor de analiză şi ingineria valorii cuprinde 6 etape, iar în cadrul fiecărei etape se disting mai multe faze astfel:

Etapa 1 - Măsuri pregătitoare 1 .Stabilirea temei

Alegerea obiectului pentru studiu trebuie să ţină seama de următoarele aspecte : Ciclul de viaţă al produsului. Nu este eficient să abordăm în studiu un produs

aflat în perioada de declin. Ponderea produsului în activitatea unităţii . Se preferă produse cu pondere mare

sau cu perspective încurajatoare . Nivelul costurilor de producţie, a consumurilor de resurse , în special deficitare.

2. Organizarea colectivului de muncă Colectivul cuprinde : specialişti în domeniul proiectării şi realizării produsului,

economişti, utilizatori, specialişti în marketing, în AIV .

3.Pregătirea metodologică Se instruiesc şi autoinstruiesc membrii echipei în ceea ce priveşte elaborarea

studiilor de IV şi în sensul familiarizării cu produsul studiat .

21

Un studiu de AIV cuprinde faze de lucru individual, urmate de şedinţe cu întreaga echipă pentru definitivarea şi omologarea fazelor, precum şi interviuri cu utilizatorii şi proiectanţii de produs sau investigaţii statistice în rândul specialiştilor.

4.Stabilirea planului de lucru

Se preconizează termenele şi responsabilităţile pentru realizarea fiecărei etape din prezenta metodologie .

5.Aprobarea planului de lucru Se întocmeşte între benefiarul şi executantul studiului .

Etapa 2. Analiza necesităţii sociale

1.Culegerea informaţiilor Informarea pe plan social

- stabilirea ciclului de viaţă al produsului, nivelul caracteristicilor de calitate solicitat de utilizator .

Informarea pe plan ethnic- studiază posibilităţile de realizare a produsului: materiale, soluţii constructive şi tehnologice, realizări pe plan mondial .

Informarea pe plan economic- se estimează costurile de producţie până în cele mai mici detalii (până la nivel de reper sau operaţie).

2.Stabilirea nomenclatorului de funcţii De la necesitatea socială, prin intermediul cerinţelor derivate din această se

ajunge la lista, diagramă sau nomenclatorul de funcţii ale produsului.

3.Stabilirea nivelului de importanţă a funcţiilor Pentru produsul ideal se stabileşte ponderea sau importanţa relativă pe care o are

pentru utilizatori fiecare funcţie a produsului .

Etapa 3. Analiza şi evaluarea situaţiei existente

1.Dimensionarea tehnică a funcţiiilor

21

Se stabilesc caracteristicile de calitate cu care pot aprecia utilităţile intriseci ale funcţiilor şi a relaţiilor dintre acestea.

Se determină ponderile funcţiilor în utilitatea produsului ideal.

2. Dimensionarea economică a funcţiilor Se stabileşte costul şi ponderea în cost a fiecărei funcţii pornind de la diagrama

de relaţii dintre repere / operaţii şi funcţii.

3.Analiza sistemică a funcţiilor Se construieşte dreapta de regresie care exprimă proporţionalitatea dintre

utilitatea intrisecă şi ponderea în cost a fiecărei funcţii.

Etapa 4. Conceperea sau reconceperea produsului

1.Elaborarea propunerilor pentru noul produs Se înregistrează toate posibilităţile de îmbunătăţire a produsului prin metode de

creativitate , prin tehnici de corelare a ideilor.

2.Selecţionarea propunerilor Se elimină soluţiile existente, cele depăşite din punct de vedere tehnic, cele

incompatibile sau imposibil de realizat în viitorul apropiat.

3.Dezvoltarea şi concretizarea propunerilor la nivel de soluţie Se detaliază şi concretizează propunerile reţinute, sub formă de soluţii

alternative la soluţia existentă sau etalon.

4.Evaluarea soluţiilor Se determină utilităţile şi costurile funcţiilor pentru solutiile noi; Se construieşte dreapta de regresie pentru fiecare soluţie; Se calculează suma “S” a dispoziţiilor şi raportul utilitate / cost; Se compară fiecare soluţie cu soluţia etalon şi se determină soluţia optimă.

Se aplică şi alte metode de evaluare.

Etapa 5.Aprobarea soluţiei optime

21

Se apreciază efectele globale pe care le va avea aplicarea soluţiei optime asupra organizaţiei;

Se stabilesc responsabilităţile în aplicarea studiului.

Etapa 6.Realizarea şi controlul aplicării studiului1.Stabilirea programului de realizare 2.Realizarea soluţiei aprobate3.Evaluarea rezultatelor după aprobare

4.2.Analiza funcţională

“Funcţia este un rezultat al proprietăţilor produsului capabile a satisface o necesitate sau a se vinde “.

“Funcţia reprezintă primul răspuns la cererea utilizatorului.Ea dematerializeză produsul , exprimînd rolul să , acţiunea sa, ceea ce poate face şi cum se comportă faţă de restricţiile mediului înconjurător”.

O funcţie este determinată de o parte material a obiectului studiat şi are însuşiri ce determină un efect util, satisface o necesitate, conferindu–i obiectului respectiv o utilitate .

Clasificarea noţiunii de funcţie, ca intermediar între utilizator şi producător, reprezintă una din cheile reuşitei unui studiu de analiza şi ingineria valorii, fiind punctul de plecare în realizarea lui. Funcţia reprezintă primul răspuns la cererea utilizatorului.

În mod normal, funcţiile produsului reprezintă însuşirea elementară, care conferă în mod direct sau indirect utilitate şi valoare produsului. Pentru conceperea produsului este necesară găsirea principalelor funcţii ale produsului, pe care utilizatorul trebuie să le regăsească în produs.

4.2.1.Dimensionarea tehnică a funcţiilor

21

Această etapă este necesară pentru a stabili în care variantă corectă a produsului nostru satisface pretenţiile maximale ale utilizatorului adică a stabili utilitatea fiecărei funcţii.

Pentru aceasta sunt necesare 2 acţiuni distincte: - stabilirea ponderii funcţiilor în utilitatea produsului real ; - determinarea utilităţii intriseci a fiecărei funcţii, adică dimensionarea tehnică a funcţiilor ;

;

În cazul produsului mănuşă din piele sintetică am dedus următoarele caracteristici tehnice pentru fiecare funcţie :

F1 –Să fie durabilă

u1 = = = 0,4 unde ,

t = 70, nota obţinută / procentaj de variantă ;tmax = 100, nota maximă posibilă;tmin = 30,nota minimă posibilă ;

F2 - Sa aibă aspect estetic Exprimă modul de armonizare estetică a sistemului corp – produs în procesul de purtate şi disponibilităţile produsului de declanşare a actului de cumpărare .

u2 = = = 1 unde ,

N = 100, nota obţinuta de variantă;N max = 100, nota maximă posibilă;

21

F3 – Să fie rezistentă la agenţi chimiciRezistentă la spălare şi curăţire, la purtare .

u3 = = = 0,8 unde ,

X =85, nota obţinută / procentaj de variantă ;Xmax = 100, nota maximă posibilă; Xmin = 2 5, nota minimă posibilă;

F4 – Să fie rezistentă la agenţi mecanici

Rezistentă la alungirea la rupere, la glisare, destrămarea materialelor .

u4 = = = 0,7 unde ,

X = 80, nota obţinută / procentaj de variantă ;Xmax = 100, nota maximă posibilă; Xmin = 30, nota minimă posibilă;

F5 – Să poarte informaţiiAceastă funcţie este determinată de numărul de etichete şi de embleme oferte de produsul nostru şi numărul maxim de embleme ce pot interesa utilizatorul .

u5 = = = 0,8 unde ,

X = 80, nota obţinută / procentaj de variantă ;Xmax = 100, nota maximă posibilă;

21

F6 – Să asigure izolare termicăCapacitatea de izolare termică este proprietatea căptuşelii să nu lasă să treacă fluxul de căldură să treacă în ambele sensuri .

u6 = = = 1 unde ,

Rt = 100, nota obţinută / procentaj de variantă ;Rt max = 100, nota maximă posibilă; Rtmin = 60, nota minimă posibilă;

F7 – Să asigure uşurinţă în îmbrăcare – dezbrăcare Exprimă realizării îmbrăcării – dezbrăcării cu efort minim.

u7 = = = 0,07 unde ,

t = 90, nota obţinută / procentaj de variantă ;tmax = 95, nota maximă posibilă; tmin = 30, nota minimă posibilă;

F8 – Să îşi menţină aspectul şi dimensiunileExprimă menţinerea formelor şi a dimensiunilor mănuşii care au fost asigurate prin proiectare, la purtare şi întreţinere .

u8 = = = 0,22 unde ,

X = 80, nota obţinută / procentaj de variantă ;Xmax = 90, nota maximă posibilă; Xmin = 45, nota minimă posibilă ;

21

F9 – Să asigure confort fiziologic (pliantă)

u9 = = = 1 unde ,

P = 100 ,nota obţinută / procentaj de variantă ;Pmax = 100, nota maximă posibilă; Pmin = 50, nota minimă posibilă ;

F10– Să acopere mâna(consum specific de materie primă)Acoperirea mâinii exprimă capacitatea produsului de a acoperii mâna şi de a proteja mâna de factorii externi .

u10 = = = 1 unde ,

Cs = 100, nota obţinută / procentaj de variantă ;Csmax = 100, nota maximă posibilă; Csmin = 50, nota minimă posibilă;

F11 -Să aibă masă redusă

u11 = = = 0,4 unde ,

X = 75, nota obţinută / procentaj de variantă ;Xmax = 95, nota maximă posibilă; Xmin = 45, nota minimă posibilă ;

21

F12 – Să asigure mobilitate şi flexibilitate

u12 = = = 1 unde ,

N = 100, nota obţinută / procentaj de variantă ;Nmax = 100, nota maximă posibilă;

Subiect F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F121 60 35 45 40 20 90 70 80 50 100 75 552 100 50 100 30 30 100 90 90 100 100 90 903 100 30 100 100 60 70 30 40 60 90 45 804 50 45 50 60 10 80 95 90 95 90 95 1005 40 20 25 40 15 100 50 70 80 90 95 706 70 50 90 80 55 100 80 70 50 50 50 607 30 50 70 70 100 90 80 50 100 50 70 608 100 40 100 100 80 60 90 70 100 80 80 1009 100 70 30 30 90 100 60 100 80 90 50 3010 100 100 50 50 10 90 40 45 75 55 45 90

Suma 750 490 660 600 470 880 695 735 760 795 695 705Media 75 49 66 60 47 88 69.5 73.5 76 79.5 69.5 70.5Suma totală

8235

Pj 10.98 16.8 12.4 13.7 17.5 9.3 11.8 11.2 10.8 10.3 11.8 11.6ui 0.4 1 0.8 0.7 0.8 1 0.07 0.22 1 1 0.4 1Ui 4.32 16.8 9.92 9.59 14 9.3 0.82 2.46 10.8 10.3 4.72 11.6

ordinea 11 2 4 3 1 12 5 9 6 10 7 8

4.2.2. Dimensionarea economică a funcţiilor Constă în determinarea costului fiecărei funcţii. Ea poate fi globală sau

detaliată.Dimensionarea economic poate fi global dacă se ia în considerare costul

21

global al reperelor şi detaliată dacă se iua în considerare alte tipuri de costuri, ca de exemplu costul materialelor, al manoperei .

Scopul dimensionării economice este de a determina costul fiecărei funcţii şi ponderea ei în costul de produsului. În plus , acestă etapă ne oferă şi primele soluţii de micşorare a costului produsului, prin identificarea costurilor funcţiilor inutile şi a cheltuielilor nejustificate .

Pentru dimensionarea economică am întocmit un tabel în care am precizat reperele produsului, costurile reperelor şi ponderea fiecărui reper în realizarea funcţiilor specificate pentru produs.

Reper Cost F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12Piele

50020% 10% 15% 10% 10% 10% 10% 5% 5% 5%100 50 75 50 50 50 50 25 25 25

Căptuşeală 350 30% 15% 20% 15% 10% 10%105 52.5 70 52.5 35 35

Aţă 100 30% 20% 20% 30%30 20 20 30

Elastic 50 10% 30% 20% 40%5 15 10 20

Etichete 200 20% 25% 5% 20% 30%40 50 10 40 60

Total 1 1200 274 125 105 172.5 135 122.5 70 50 25 60 60Croire 120 20% 50% 30%

25 60 36Coasere 170 50% 25% 25%

85 42.5 42.5Control 80 100%

80

Amba-lare 30 100%30

Total 2 400 85 147.5 42.5 30 60 36Regie 50% 800 180 136.25 52.5 107.5 15 91.25 35 25 12.5 30 48Total Cost 2400 540 408.75 157.5 322.5 45 135 273.75 105 75 37.5 90 144

Kj 22.5 17.02 6.5 13.42 1.87 5.62 11.4 4.37 3.12 1.56 3.75 6

21

4.3.Analiza sistemică

Obiectivul analizei sistemice a funcţiilor este identificarea funcţiilor critice / supradimensionate din punct de vedere economic, adică a funcţiilor ale căror costuri sunt mult mai mari decât valoarea lor de întrebuinţare. Pentru atingerea acestui obiectiv, se compară pentru fiecare funcţie utilitatea cu ponderea în cost cu ajutorul dreptei de regresie.

Analiza sistemică permite clasificarea funcţiilor produsului în 3 categorii: Funcţii supradimensionale din punct de vedere economic – situate

deasupra dreptei de regresie , pentru care ki – a*Ui > 0 Funcţii bine dimensionate din punct de vedere economic – situate în

apropiere dreptei de regresie , pentru care ki - a *Ui = 0 Funcţii subdimensionate din punct de vedere economic – situate sub

dreapta de regresie , pentru care ki -a* Ui < 0

Analiza sistemică cu ajutorul dreptei de regresie pentru ponderi cu note de la 1 la 100

Funcţia ui Ki Ui Ui2 Ki * Ui a* Ui Ki- a*Ui (Ki- a*Ui)2

F1 0.4 22.5 4.32 18.6 97.2 3.11 19.39 375.97F2 1 17.02 16.8 282 285.9 12.09 4.93 24.3F3 0.8 6.5 9.92 98.4 64.48 7.14 -0.64 0.4F4 0.7 13.42 9.59 91.39 128.6 6.9 6.52 42.51F5 0.8 1.87 14 196 26.18 10.08 -8.21 67.4F6 1 5.62 9.3 86.49 52.26 6.69 -1.07 1.14F7 0.07 11.4 0.83 0.68 9.46 0.59 10.81 116.865F8 0.22 4.37 2.46 6.05 10.7 1.77 2,6 6.76F9 1 3.12 10.8 115 33.6 7.77 -4,65 21.62F10 1 1.56 10.3 106 16.06 7.4 -5.84 34.1F11 0.4 3.75 4.72 22.2 17.7 3.3 0.45 0.2F12 1 6 11.6 134 69.6 8.4 -2.4 5.76

Total 8.39 100 104.64 1157.81 838.74 75.24 21.89 697.01

21

Panta dreptei de regresie : a = = = 0.72

După care vom calcula suma abaterii pătratice: s = = = 0.06

Deoarece s > 0, produsul trebuie reproiectat !

În următorul grafic este redată analiza sistemică cu ajutorul dreptei de regresie pentru note de la 1 la 100 .

0

5

10

15

20

25

0 5 10 15 20 25

Ki(Ui)

regr

1.Funcţiile supradimensionale din punct de vedere economic sunt funcţiile care se situează destul de mult deasupra dreptei de regresie, şi anume : F1-Să fie durabilă, F4- Să fie rezistentă la agenţi mecanici şi F7- Uşurinţă la îmbrăcat-dezbrăcat. 2.Funcţiile bine dimensionate din punct de vedere economic sunt funcţiile care se află în apropierea dreptei de regresie, şi anume: F8- Să îşi menţină aspectul şi dimensiunile, F2- Să fie estetică, F11- Să aibă masă redusă.

21

3.Funcţiile subdimensionate din punct de vedere economic sunt funcţiile care se află sub dreapta de regresie, şi anume: F3- Să aibă rezistenţă la agenţi chimici, F5-Să poarte informaţii, F6- Să asigure izolare termică, F9- Să asigure confort fiziologic.,F10-Să acopere mâna, F12- Să aibă mobilitate, flexibilitate.

Pentru a avea o imagine mai clarǎ a funcţiilor supradimensionate vom întocmi şi diagram Paretro:

5.Reproiectarea produsului

Urmare a analizei sistemice au rezultat funcţii supradimensionate din punct de vedere economic. Reproiectarea produsului presupune eliminarea acestei situaţii şi ea

21

se face prin reconceperea produsului. Reproiectarea produsului în vedrea opmtimizării acestuia presupune reproiectarea reperelor supradimensionate din punct de vedere economic. Prin reproiectarea acestora costul materialelor şi al manoperei reperelor reproiectate trebuie să scadă.

Pentru reproiectare, am stabilit următoarele: Scoaterea elasticului şi introducerea scaiului; Schimbarea pielii ;

Mănuşile nu vor mai fi în intregime cu degete, ci stil “decapotabile”.

Dimensionarea economică

Repere Cost F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12Piele 300 0.2 0.1 0.15 0.1 0.1 0.1 0.1 0.05 0.05 0.05

60 30 45 30 30 30 30 15 15 15Căptuşeală 250 0.3 0.15 0.2 0.15 0.1 0.1

75 37.5 50 37.5 25 25Aţă 50 0.3 0.2 0.2 0.3

15 10 10 15Scai 50 0.3 0.2 0.3 0.1 0.1

15 10 15 5 5Etichete 200 0.2 0.25 0.05 0.2 0.3

40 50 10 40 60Total 1 850 203 100 65 137.5 80 97.5 35 30 20 40 40Croire 120 0.2 0.5 0.3

25 60 36

21

Coasere 170 0.5 0.25 0.2585 42.5 42.5

CTC 80 180

Ambalare 30 130

Total 2 400 85 147.5 42.5 30 60 36Total 1 +2 1250 288 157.5 65 180 30 80 157.5 35 30 20 40 76Regie 50% 625 144 78.75 32.5 90 15 40 78.75 17.5 15 10 20 38Total Cost 1875 432 236.25 65 270 45 120 236.25 52.5 45 30 60 114

Kj 23 12.6 3.46 14.4 2.4 6.4 12.6 2.8 2.4 1.6 3.2 6

În urma reproiectării produsului, s-a redus :- Costul pielii de la 500 lei la 300 lei;- Costul aţei de la 100 lei la 50 lei;- Costul căptuşelii de la 350 la 250 lei.

Rezultatul reproiectării este dat de costul total de 1875 lei faţă de 2400 lei în faza de proiectare. Se constată a diferenţă de 525 lei.

Analiza sistemică

Funcţia ui Ki Ui Ui2 Ki * Ui a* Ui Ki- a*Ui (Ki- a*Ui)2

F1 0,4 23 4,32 18.6 99,36 2,59 20,46 418,61F2 1 12,6 16,8 282 211,68 10,08 2,52 6,35F3 0,8 3,46 9,92 98.4 34,32 5,95 -2,49 6,20F4 0,7 14,4 9,59 91.39 138 5,73 8,67 75,16F5 0,8 2,4 14 196 33,6 8,4 -6 36F6 1 6,4 9,3 86.49 59,52 5,58 0,82 0,67F7 0,07 12,6 0,83 0.68 10,45 0,49 12,11 146,65F8 0,22 2,8 2,46 6.05 6,88 1,47 1,33 1,76F9 1 2,4 10,8 115 25,92 6,48 -4,08 16,64F10 1 1,6 10,3 106 16,48 6,18 -4,58 20,97F11 0,4 3,2 4,72 22.2 15,10 2,83 0,37 0,13F12 1 6 11,6 134 69,6 6,96 -0,96 0,92

Total 100 104,64 1157.81 720,91 62,74 64,39 730,06

21

Panta dreptei de regresie :

= = 0,6

După care vom calcula suma abaterii pătratice: s = = = 0,07

6. Analiza finală a datelor

Proiecare iniţială ReproiectarePanta de regresiei 0,7 0,6

Suma disproporţiilor 0,06 0,07Costul 2400 lei 1875 lei

21