PROIECT LA DISCIPLINA INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 1 -

PROIECT LA DISCIPLINA INSTALAŢII ELECTRICE DE

JOASĂ TENSIUNE.

Student BOTA IOSIF


Anul IV I.S.E.

CUPRINS.

1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI. 1.1 INFORMAŢII GENERALE 1.2 PARTICULARITĂŢI ALE CONSUMATORULUI.2. DIMENSIONAREA INSTALAŢIE DE ILUMINAT. 2.1 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN UTILIZAREA METODEI DE CALCUL A FACTORULUI DE UTILIZARE. 2.1.1 DIMENSIONAREA ATELIERULUI. 2.1.2 DIMENSIONAREA CORPULUI ADMINISTRATIV ŞI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES. 2.1.3 DIMENSIONAREA DEPOZITULUI DE MATERII PRIME. 2.1.4 DIMENSIONAREA MAGAZIEI DE PRODUSE FINITE. 2.2 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT CU AJUTORUL PROGRAMULUI SPECIALIZAT ELBA LUX.3. ALEGEREA RECEPTOARELOR ELECTRICE.4. CALCULUL PUTERII CERUTE. CALCULUL RANDAMENTULUI ŞI A FACTORULUI DE PUTERE MEDIU.5. ALEGEREA ŞI DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE.6. CALCULUL CURENTULUI CERUT. 6.1 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE CIRCUITE. 6.2 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE COLOANE.7. ALEGEREA SECŢIUNII PENTRU CABLURI ŞI CONDUCTOARE.8. ALEGEREA APARATAJELOR ŞI A TABLOURILOR.9. VERIFICAREA INSTALAŢIEI. 9.1 VERIFICAREA LA DENSITATEA DE CURENT DE PORNIRE. 9.2 VERIFICAREA SECŢIUNII LA CĂDEREA DE TENSIUNE.10. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE COMPENSARE A FACTORULUI DE PUTERE.11. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE PROTECŢIE ÎNPOTRIVA LOVITURILOR DE TRĂSNET.12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ÎNPĂMÎNTARE.13. BIBLIOGRAFIE. RESURSE WEB.14. ANEXE. - DIMENSIONĂRI ILUMINAT CU PROGRAMUL ELBA-LUX - DIMENSIONARE PARATRĂZNET CU PROGRAMUL INDELEC. - PLANŞE DESENATE.


1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI.

1.1 INFORMAŢII GENERALE.

Societatea comercială SC. DEBIT SRL. Tîrgu – Mureş, jud Mureş cu sediul pe strada Materialelor nr.1 are ca principal obiect de activitate, debitarea materialelor feroase şi neferoase precum şi prelucrarea şi obţinerea de produse finite pentru industria auto. Sediul societăţii este alcătuit: - corp administrative cu sala de conducere a procesului tehnologic, - atelier de producţie. - depozit central de materiale. - magazie de produse finite. Procesul tehnologic cuprinde următoarele faze:

Din depozitul de materiale, cu ajutorul macaralei mobile, se pune pe banda transportoare materia prima brută sub forma de profile dreptunghiulare.

Materia primă ajunge în atelier la maşina de debitat, care taie profilele la dimensiunile cerute.

După debitare, cu ajutorul benzii transportoare profilul dimensionat ajunge la strung unde primeşte o formă primară.

După strunjire prin intermediul benzii transportoare se ajunge la freză, unde prin operaţii specifice profilul capată conturul final.

După frezare prin intermediul benzii transportoare, se ajunge la maşina de rectificat unde se face o ultima operaţie de rectificare a unor cote ale piesei auto finale.

Prin intermediul benzii transportoare, piesa auto finalizată trece pe sub o cameră de luat vederi şi un sistem de verificare a cotelor piesei pe post de CTC automat, condus din sala de procese din corpul administrativ, şi apoi piesa ajunge in magazia de produse finite unde este stivuita automat prin alunecare pe role pe etajerele existente.

1.2 PARTICULARITĂŢI ALE CONSUMATORULUI.

Utilizarea în instalaţia electrică pentru acest obiectiv al motoarelor electrice presupune luarea unor măsuri de compensare a factorului de putere, acest tip de consumatori avînd caracter inductiv.


2.DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT.

2.1 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN UTILIZAREA METODEI DE CALCUL A FACTORULUI DE UTILIZARE.

2.1.1 DIMENSIONAREA ATELIERULUI.

a) Determinarea înălţimii. h = H - h - h = 4m – 0.1m – 1.2m = 2.7mb) Determinarea indicelui încăperii.

i = = 1.851

c) Determinarea fluxului necesar.

Φ = = 61475.4lm

d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat.

N = = 22.7

Pentru iluminarea corespunzătoare a atelierului sunt necesare 23 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei pătrate a atelierului şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 25 de corpuri dispuse pe 5 rînduri şi 5 coloane.

2.1.2 DIMENSIONAREA CORPULUI ADMINISTRATIV ŞI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES.

a) Determinarea înălţimii. h = H - h - h = 3.5m – 0.1m – 0.8m = 2.6mb) Determinarea indicelui încăperii.

i = = 1.183


Φ = = 48076.9lm


N = = 17.8

Pentru iluminarea corespunzătoare a corpului administrative şi sala calculatoarelor de proces sunt necesare 18 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei dreptunghiulare a corpului administrativ şi sala calculatoarelor de proces şi

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 5 -realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 18 de corpuri dispuse pe 3 rînduri şi 6 coloane.

2.1.3 DIMENSIONAREA DEPOZITULUI DE MATERII PRIME.

a) Determinarea înălţimii. h = H - h - h = 4m – 0.1m – 1.2m = 2.7mb) Determinarea indicelui încăperii.

i = = 1.234


Φ = = 17688.6lm


N = = 6.5

Pentru iluminarea corespunzătoare a depozitului de materii prime sunt necesare 7 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei dreptunghiulare a depozitului de materii prime şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 8 de corpuri dispuse pe 2 rînduri şi 4 coloane.

2.1.4 DIMENSIONAREA MAGAZIEI DE PRODUSE FINITE.a) Determinarea înălţimii. h = H - h - h = 4m – 0.1m – 1.2m = 2.7mb) Determinarea indicelui încăperii.

i = = 0.925


Φ = = 9973.4lm


N = = 3.7

Pentru iluminarea corespunzătoare a depozitului de materii prime sunt necesare 4 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei pătrate a magaziei de produse finite şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 4 de corpuri dispuse pe 2 rînduri şi 2 coloane.


2.2 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT CU AJUTORUL PROGRAMULUI SPECIALIZAT ELBA LUX.

Se va folosi programul ELBA LUX, iar rapoartele obţinute vor fi printate separate şi anexate la proiect.

Calculul puterii după dimensionarea cu ajutorul programului ELBA-LUX a iluminatului necesar încăperiilor societăţii SC. DEBIT SRL este următorul.

ILUMINAT DIN ATELIERPentru circuitul C13 calculul puterii se desfăşoară astfel:

ILUMINAT DIN DEPOZITPentru circuitul C16 calculul puterii se desfăşoară astfel:

ILUMINAT DIN MAGAZIA PRODUSEPentru circuitul C18 calculul puterii se desfăşoară astfel:

ILUMINAT DIN CORP ADMINISTRATIV SI SALA CALCULATOARELOR DE PROCESPentru circuitul C29 calculul puterii se desfăşoară astfel:


3. ALEGEREA RECEPTOARELOR ELECTRICE.

TIPURI DE MOTOARE ŞI CARACTERISTICILE PRINCIPALE DIN PROIECT.

1) MACARA DEPOZIT “AIM-8U” (TRIFAZIC).PUTEREA

P[W]

TURAŢIA

n[rot/min]

FACTORULDE PUTERE

cos φ

RANDAMENT

η [%]

CURENTNOMINAL

I [A]

CURENTPORNIRE

I / I30 000 720 0.81 84 67 6.4

2) BANDĂ TRANSPORTOARE „ASU 200L-8” (TRIFAZIC).15 000 720 0.78 89 31.2 6

3) MAŞINA DEBITAT „ASA 160L-6” (TRIFAZIC).11 000 950 0.79 86 22.4 6

4) STRUNG CU 2 VITEZE „ATD 160M 2/4 A” (TRIFAZIC).10 000 2920 0.89 83 19.56 77.500 1460 0.85 87 14.65 7

5) FREZĂ „ATF 132M-2” (TRIFAZIC).9000 2855 0.85 84 17.78 7.5

6) MAŞINĂ RECTIFICAT „TMM 112T” (TRIFAZIC).4000 2830 0.79 84 28.5 4.5

7) BANDĂ TRANSPORTOARE „TMM 100TB” (MONOFAZIC).2.200 1420 0.89 73 13 4.6

8) VENTILATOR DEPOZIT „TCFB/4-630/H” (MONOFAZIC).1.700 1200 7.6 2

9) VENTILATOR ATELIER „TCBT/4-710/L” (TRIFAZIC).2.500 1420 8.4 3.5

10) APARATE DE AER CONDIŢIONAT„ SAMSUNG” (MONOFAZIC).2.500 2


ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN ATELIER.

Nr.circ

Destinaţie circuitPi

[W]Nr. faze

cos φ η k=Ip/In Tip receptorLungimea circuitului

[m]1 Priză monofzată 1 3500 1 0,8 0,8 - Banda transportoare 3x7.72 Priză monofzată 2 3500 1 0,8 0,8 - Banda transportoare 3x11.73 Priză monofzată 3 3500 1 0,8 0,8 - Banda transportoare 3x17.74 Priză monofzată 4 3500 1 0,8 0,8 - Banda transportoare 3x22.25 Priză monofzată 5 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 1 3x196 Priză monofzată 6 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 2 3x7.57 Priză monofzată 7 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x118 Priză monofzată 8 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x11.29 Priză monofzată 9 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x11.410 Iluminat normal 810 1 0.95 0.98 - Corp fluorescent 3x47.511 Fortă 15000 3 0,78 0,89 6.4 Banda transportoare 4x22.712 Fortă 11000 3 0,79 0,86 6 Masina de debitat 4x23.713 Fortă 10000 3 0,89 0,83 7 Strung 2 viteze 4x20.214 Fortă 9000 3 0,85 0,85 7.5 Freza 4x17.715 Fortă 4000 3 0,79 0,84 4.5 Masină de rectificat 4x9.216 Fortă 2500 3 0.9 0,98 - Ventilator 4x13.5

ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN DEPOZIT.

Nr.circ


[W]Nr. faze


[m]1 Priză monofzată 1 3500 1 0,8 0,8 - Ventilator depozit 3x152 Priză monofzată 2 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x93 Priză monofzată 3 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x9.24 Iluminat normal 243 1 0.95 0.98 - Corp fluorescent 3x21.55 Fortă 30000 3 0,81 0,84 6.4 Macara depozit 4x12

ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN MAGAZIA PRODUSE.

Nr.circ


[W]Nr. faze


[m]1 Priză monofzată 1 3500 1 0,8 0,8 - Ventilator depozit 3x72 Priză monofzată 2 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x3.53 Priză monofzată 3 1500 1 0,8 0,8 - Utilizare generala 3x3.74 Iluminat normal 162 1 0.95 0.98 - Corp fluorescent 3x14.5


ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN CORP ADMINISTRATIV SI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES.

Nr.circ


[W]Nr. faze


[m]1 Priză monofzată 1 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura birou 3x32 Priză monofzată 2 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura birou 3x53 Priză monofzată 3 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura birou 3x84 Priză monofzată 4 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura birou 3x75 Priză monofzată 5 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura birou 3x96 Priză monofzată 6 3500 1 0,8 0,8 - Aparatura server 3x127 Priză monofzată 7 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 1 3x4.58 Priză monofzată 8 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 2 3x9.59 Priză monofzată 9 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 3 3x10.510 Priză monofzată10 3500 1 0,8 0,8 - Aer conditionat 4 3x5.511 Iluminat normal 810 1 0.95 0.98 - Corp fluorescent 3x42.5

Nr. circuit Legătura între tablouri Lungimea circuit între tablouri1 TP1 – TS1 5 x 23m2 TG – TP1 5 x 22m3 TG – TP2 5 x 8m4 TG – TP3 3 x 22.5m5 TG – TP4 3 x 15.5m6 PT - TG 4 x 5m


4. CALCULUL PUTERII CERUTE.Calcularea randamentului si factorului de putere mediu.

TDS 1 (Atelier)

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere RandamentTDS 1 51500 41700 0,7 0,82 0,86

TDP 1 (Atelier)

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere RandamentTDP 1 77810 56310 0,7 0,82 0,84

TDP 2 (Depozit)

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 11 -TDP 2 36743 25943 0,9 0,81 0,83

TDP 3 (Magazie)


TDP 4 (Administrativ si sala proces)


TDG (General)

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere Randament

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 12 -TDG 157025 104425 0,8 0,81 0,82

5. ALEGEREA ŞI DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE.

Calculul puterii aparente a transformatorului.

Puterea aparentă a transformatorului se calculează cu relaţia:

Puterea electrică activă cerută este: Pc = 104425 W si cosφ = 0,81Puterea electrică reactivă cerută este:

Puterea aparentă a transformatorului este:

Pc [W]Qc

[VAr]Factor de putere

calculatFactor de

putere neutralSn calculat

[kVA]Sn standardizat

[kVA]

104425 75604 0,81 0,92 128.920 160

Alegerea transformatorului de alimentare a consumatorului.

Deoarece în componenţa consumatorului nu există consumatori vitali se va utiliza un

singur transformator. Alegerea transformatorului se face respectând următoarea condiţie:

Str ≥ ScPT,

unde : Str - puterea aparentă a transformatorului

ScPT - puterea aparentă determinată prin calcul, ScPT = 128.920 kVA

S-a ales un transformator în ulei cu următoarele caracteristici:

- putere aparentă nominală Sn = 160 kVA

- tensiune primară Un1 = 20 kV

- tensiune secundară Un2 = 0,4 kV

- grupa de conexiuni Yyn-5

- pierderi la mers în gol P0 =1.10 kW

- pierderi la mers în scurtcircuit Pk = 2.5 kW

- tensiunea de scurtcircuit uk = 4%

- curentul de mers în gol I0 =2.2 %


6. CALCULUL CURENTULUI CERUT.

6.1 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE CIRCUITE.

Circuitul C1 (Bandă transportoare depozit-atelier)

- Puterea instalată 15000 W- Puterea cerută 12000 W - Tensiunea de alimentare 380 V

I = = =26.26 A

Circuitul C2 (Maşină de debitat)


I = = =19.67 A

Circuitul C3 (Strung cu 2 viteze)


I = = =16.45 A

Circuitul C4 (Freză)


I = = =15.32 A

Circuitul C5 (Maşină de rectificat)



I = = = 6.91 A

Circuitul C6 (Ventilator atelier)


I = = = 4.22 A

Circuitul C7 (Priză bandă transportoare maşina de debitat-strung)


I = = = 14.72 A

Circuitul C8 (Priză bandă transportoare strung-freză)


I = = = 14.72 A

Circuitul C9 (Priză bandă transportoare freză-maşină de rectificat)


I = = = 14.72 A

Circuitul C10 (Priză bandă transportoare maşina de rectificat-magazie produse finite)


I = = = 14.72 A


Circuitul C11 (Priză aer condiţionat nr.1 atelier)


I = = = 16.98 A

Circuitul C12 (Priză aer condiţionat nr.2 atelier)


I = = = 16.98 A

Circuitul C13 (Iluminat atelier)


I = = =3.78 A

Circuitul C14 (Macara depozit)


I = = =53.59 A

Circuitul C15 (Priză ventilator depozit)


I = = =11.54 A


Circuitul C16 (Iluminat depozit)


I = = =1.13 A

Circuitul C17 (Priză ventilator magazie de produse finite)


I = = =11.54 A

Circuitul C18(Iluminat magazie de produse finite)


I = = =0.75 A

Circuitul C19 (Priză aer condiţionat 1 sală conducere procese)


I = = =16.98 A

Circuitul C20 (Priză aer condiţionat 2 sală conducere procese)



I = = =16.98 A

Circuitul C21 (Priză aer condiţionat 3 corp administrativ)


I = = =16.98 A

Circuitul C22 (Priză aer condiţionat 4 corp administrativ)


I = = =16.98 A

Circuitul C23 (Priză server sală conducere procese)


I = = =13.58 A

Circuitul C24 (Priză aparatură sală conducere procese)


I = = =10.19 A




I = = =10.19 A



I = = =10.19 A

Circuitul C27 (Priză aparatură birou corp administrativ)


I = = =10.19 A

Circuitul C28 (Priză aparatură birou corp administrativ)


I = = =10.19 A

Circuitul C29 (Iluminat corp administrativ şi sală conducere procese)


I = = =3.78 A


Nr.Circuit

Pi[W]

Pc[W]

Un[V]

Ic[A]

1 15000 12000 380 26.262 11000 8000 380 19.673 10000 8000 380 16.454 9000 7600 380 15.325 4000 3200 380 6.916 3500 2500 380 4.227 3500 2200 230 14.728 3500 2200 230 14.729 3500 2200 230 14.7210 3500 2200 230 14.7211 3500 2500 230 16.9812 3500 2500 230 16.9813 810 810 230 3.7814 30000 24000 380 53.5915 3500 1700 230 11.5416 243 243 230 1.1317 3500 1700 230 11.5418 162 162 230 0.7519 3500 2500 230 16.9820 3500 2500 230 16.9821 3500 2500 230 16.9822 3500 2500 230 16.9823 3500 2000 230 13.5824 3500 1500 230 10.1925 3500 1500 230 10.1926 3500 1500 230 10.1927 3500 1500 230 10.1928 3500 1500 230 10.1929 810 810 230 3.78


6.2 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE COLOANE.

Coloana 1 (TDS 1)

Puterea cerută: 41700 WTensiunea de alimentare: 380 VRandamentul mediu: 0,86Factor de putere mediu: 0,82

Coloana 2 (TDP 1)


Coloana 3 (TDP 2)


Coloana 4 (TDP 3)



Coloana 5 (TDP 4)


Coloana 6 (TDG)


Nr.Circuit/Coloană

Pi[W]

Pc[W]

Un[V]

Ic[A]

Coloana 1 51500 41700 380 89.84Coloana 2 77810 56310 380 124.20Coloana 3 36743 25943 380 58.62Coloana 4 6662 1862 230 12.33Coloana 5 35810 20310 230 137.97Coloana 6 157025 104425 380 235.99


7. ALEGEREA SECŢIUNII PENTRU CABLURI ŞI CONDUCTOARE.

Secţiunea conductelor sau cablurilor electrice pentru circuitele şi coloanele

electrice se stabileşte ca secţiunea minimă care respectă următoarele condiţii:

1) În regimul de lungă durată (permanent) încărcarea maximă admisibilă ( ) a

secţiunii trebuie să fie:

Ima ≥ In

unde: In este curentul transportat de circuit sau coloană;

Ima este în funcţie de:

- natura conductoarelor (cupru sau aluminiu);

- felul izolaţiei conductelor sau cablurilor electrice;

- modul de montare (aparent, îngropat în sol, în tub de protecţie etc);

- numărul de conducte montate simultan în acelaşi tub de protecţie;

2) Secţiunea să fie mai mare sau cel puţin egală cu secţiunea minimă impusă de

Normativul I 7 ; secţiunile din acest tabel sunt secţiuni minime rezultate din condiţiile

de rezistenţă mecanică la transport şi montare şi de siguranţă în funcţionare.

3) Secţiunea aleasă va trebui să se verifice la stabilitatea termică în regimul de

scurtă durată la care poate fi supusă; în cazul pornirii motoarelor, densitatea de curent

la pornire va fi mai mică decât valoarea admisibilă ( [A/mm ];

[A/mm ]) ;

4) Secţiunea aleasă va trebui să ducă la pierderi de tensiune sub valorile admisibile

impuse de norme.

Condiţia 4 se verifică după dimensionarea tuturor circuitelor şi coloanelor. Dacă

aceasta nu se respectă, secţiunea se va mări pe porţiunea sau porţiunile unde pierderea

este mare, până la valoarea sau valorile ce fac condiţia îndeplinită.

Conductoarele de protecţie (PE) trebuie să aibă secţiunile cel puţin egale cu acelea

prevăzute în tabelul urmator, atunci când acestea cât şi conductoarele active sunt din

acelaşi material.


Alegerea secţiunii conductoarelor se face ţinându-se cont şi de secţiunile minime

admisibile în funcţie de destinaţia conductoarelor din tabelul urmator:

Secţiuni minim admise pentru conductoare utilizate în interiorul clădirilor

Destinaţia conductoarelor Secţiunile minime ale conductoarelor [mm ]

Cupru AluminiuInteriorul corpurilor de iluminat - conductoare multifilare - conductoare unifilare

0,50,75

--

Un singur corp de iluminat, conductor de fază

1 2,5

O singură priză, conductor de fază

1,5 2,5

Circuite de lumină, conductor de fază

1,5 2,5

Circuite de priză, conductor de fază

2,5 4

Circuite de forţă, conductor de fază

1,5 2,5

Coloane, între tabloul principal şi tabloul secundar, se va determina prin calcul, dar minim

2,5 4

Cunoscând valoarea puterilor de calcul, PC sau IC, pentru un circuit sau coloană,

alegerea secţiunii, din condiţia de asigurare a stabilitâţii termice a căii de curent, se face

ţinând cont şi de condiţiile concrete în care vor funcţiona aceastea. Producătorul

Secţiunea conductorului de fază a instalaţiei

s [mm ]

Secţiunea minimă a conductorului de protecţie (PE)

spe [mm ]s 16

16 < s 35s > 35

S16

s / 2

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 24 -conductoarelor sau cablurilor indică o valoare admisibilă a curentului, (Iad), pentru o

anumita secţiune, corespunzător unor condiţii, de regulă, de temperatură şi în funcţie de

natura izolaţiei.

Pentru circuitele şi coloanele care se montează în interior, curentul admisibil (Iad) al

producătorului se corectează astfel :

I’ad = Iad k

unde: k - coefîcient de corecţie după temperatura mediului ambiant (anexa 10 din

normativul I7 )

Iad - curentul admisibil al unei secţiuni în regim permanent, pentru temperatura

mediului ambiant de +25°C, în funcţie de natura izolaţiei şi numărul de conductoare

montate într-un tub de protecţie (anexa 8 din normativul I7).

COEFICIENŢII DE CORECŢIE A CURENŢILOR MAXIMI ADMISIBILI ÎN CONDUCTOARE, ÎN FUNCŢIE DE TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT

Temperatura mediului ambiant

[oC]

Coeficienţi de corecţie

Temperatura admisă pe conductor

+ 60oC (conductoare cu izolaţie de cauciuc)

+ 70oC (conductoare neizolate şi

conductoare cu izolaţie de PVC)

+ 5 1,250 1,200

+10 1,195 1,156

+15 1,135 1,110

+20 1,070 1,053

+25 1,0 1,0

+30 0,926 0,943

+35 0,845 0,884

+40 0,757 0,818

+45 0,655 0,745


+50 0,535 0,667

+55 - 0,577

+60 - 0,471

CURENŢI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE IZOLATE

Temperatura mediului ambiant: + 250 CTemperatura maximă admisă pe conductor:+ 700 C, la izolaţie de PVC ; + 600 C, la izolaţie de cauciuc

Secţiuneanominală

a conductor-

ului

[mm2]

Intensităţile curenţilor [A]Conductoare de cupru cu

izolaţiede PVC sau cauciuc FY,

FcTi

Conductoare de aluminiu cu izolaţie

de PVC sau cauciuc AFY

Montate în tubNr. Conductoare în

tub

Libere în aer

Montate în tubNr. Conductoare în

tub

Libere în aer

2 3 4 5,6 2 3 4 5,61 14 12 11 10 20 - - - - -

1,5 17 14 13 11 25 - - - - -

2,5 24 20 18 16 34 18 16 15 13 27

4 31 26 24 21 45 23 20 18 16 35

6 40 34 31 27 57 30 27 25 21 45

10 55 49 45 39 78 41 38 33 29 61

16 73 64 58 51 104 55 47 43 38 82

25 100 84 76 67 137 74 66 60 53 107

35 125 108 98 87 168 95 83 76 65 132

50 150 135 123 109 210 118 103 94 82 165

70 200 171 156 137 260 155 131 119 104 205

95 241 218 198 174 310 187 166 151 133 245

120 272 250 228 196 365 217 191 174 153 285

150 310 280 255 224 415 238 214 195 171 310

185 - - - - 475 - - - - 375


240 - - - - 560 - - - - 440

300 - - - - 645 - - - - 510

400 - - - - 750 - - - - 605

Tuburi folosite la protecţia cablurilor electrice.

Circuitul 1. – HFXS 25 material plastic fără halogen, rezistent la flacăra foarte

flexibile, rezistente la loviri, trageri, rezistenţă mecanică medie.

Circuitul 2. 3. 4. – HFXS 25

Circuitul 5. 6. – HFXS 20

Circuitul 7. 8. 9. 10. 11. 12. 15. 17.19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. – HFXS 20

Circuitul 13. 16. 18. – HFXS 16

Circuitul 14. – HFXS 32

Coloana1. – HFXS 50

La celelalte coloane s-au folosit cabluri cu armătură metalică cu benzi de oţel, şi

numai necesită tuburi de protecţie.

CircuitIC

[A]Nr

conductoaresSTAS

[mm ]

Tensiune de alimentare

[V]Tip cablu

Cir 1 26.26 4 4x6 380 CYY 4x6Cir 2 19.67 4 4x4 380 CYY 4x4Cir 3 16.45 4 4x4 380 CYY 4x4Cir 4 15.32 4 4x4 380 CYY 4x4Cir 5 6.91 4 4x2.5 380 CYY 4x2.5Cir 6 4.22 4 4x2.5 380 CYY 4x2.5Cir 7 14.72 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 8 14.72 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 9 14.72 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 10 14.72 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 11 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 12 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 13 3.78 3 3x1.5 230 CYY 3x1.5Cir 14 53.59 4 4x16 380 CYY 4x16Cir 15 11.54 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 16 1.13 3 3x1.5 230 CYY 3x1.5Cir 17 11.54 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 18 0.75 3 3x1.5 230 CYY 3x1.5Cir 19 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 20 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 21 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 22 16.98 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 23 13.58 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 24 10.19 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 25 10.19 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 27 -Cir 26 10.19 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 27 10.19 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 28 10.19 3 3x2.5 230 CYY 3x2.5Cir 29 3.78 3 3x1.5 230 CYY 3x1.5

ColoanaIC

[A]Nr

conductoaresSTAS

[mm ]

Tensiune de alimentare

[V]Tip cablu

Col 1 89.84 5 5x35 380 CYY 5x35

Col 2 124.20 5 5x70 380 CYAbY 5x70

Col 3 58.62 5 5x35 380 CYAbY 5x35

Col 4 12.33 3 3x2.5 230 CYAbY 3x2.5

Col 5 137.97 3 3x50 230 CYAbY 3x50

Col 6 235.99 4 4x185 380 CYAbY 4x185

8. ALEGEREA APARATAJELOR ŞI A TABLOURILOR.

Tabloul electric TDS 1

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere RandamentTDS 1 51500 41700 0,7 0,82 0,86

Circuit(Coloană)

IC

[A]Tip dis-junctor

Iap

[A]Nr.poli

Protecţie suprasarcină

Protecţie scurtcircuit

Protecţiediferenţială

1 26.26 RCBO DXTM

6000

32 3P+N Da Da 30mA

2 19.67 -//- 25 3P+N Da Da 30mA3 16.45 -//- 20 3P+N Da Da 30mA4 15.32 -//- 20 3P+N Da Da 30mA5 6.91 -//- 10 3P+N Da Da 30mA6 4.22 -//- 10 3P+N Da Da 30mA

Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic1 26.26 LC1D32 GV2ME322 19.67 LC1D25 GV2ME223 16.45 LC1D25 GV2ME224 15.32 LC1D25 GV2ME215 6.91 LC1D09 GV2ME146 4.22 LC1D09 GV2ME10

Tabloul electric TDP 1


Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 28 -Circuit

(Coloană)IC

[A]Tip dis-junctor

Iap

[A]Nr.poli




7 14.72 RCBO DXTM

6000

20 1P+N Da Da 30mA

8 14.72 -//- 20 1P+N Da Da 30mA9 14.72 -//- 20 1P+N Da Da 30mA10 14.72 -//- 20 1P+N Da Da 30mA11 16.98 -//- 25 1P+N Da Da 30mA12 16.98 -//- 25 1P+N Da Da 30mA13 3.78 -//- 6 1P+N Da Da 30mA

Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic7 14.72 LC1K09 GV2P148 14.72 LC1K09 GV2P149 14.72 LC1K09 GV2P1410 14.72 LC1K09 GV2P14



Circuit(Coloană)

IC

[A]Tip dis-junctor

Iap

[A]Nr.poli




14 53.59 RCBO DXTM

6000

63 3P+N Da Da 30mA

15 11.54 -//- 16 1P+N Da Da 30mA16 1.13 -//- 6 1P+N Da Da 30mA

Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic14 53.59 LC1D65A GV3P65



Circuit(Coloană)

IC

[A]Tip dis-junctor

Iap

[A]Nr.poli




17 11.54 RCBO DXTM

6000

16 1P+N Da Da 30mA

18 0.75 -//- 6 1P+N Da Da 30mA




Circuit(Coloană)

IC

[A]Tip dis-junctor

Iap

[A]Nr.poli




19 16.98 RCBO DXTM

6000

25 1P+N Da Da 30mA

20 16.98 -//- 25 1P+N Da Da 30mA21 16.98 -//- 25 1P+N Da Da 30mA22 16.98 -//- 25 1P+N Da Da 30mA23 13.58 -//- 20 1P+N Da Da 30mA24 10.19 -//- 16 1P+N Da Da 30mA25 10.19 -//- 16 1P+N Da Da 30mA26 10.19 -//- 16 1P+N Da Da 30mA27 10.19 -//- 16 1P+N Da Da 30mA28 10.19 -//- 16 1P+N Da Da 30mA29 3.78 -//- 6 1P+N Da Da 30mA

Tabloul electric TDG

Tablou Pi [W] Pc [W] Ksim Factor de putere RandamentTDG 157025 104425 0,8 0,81 0,82

Circuit(Coloană)

IC

[A]Tip dis-junctor

Iap

[A]Nr.poli




Col 2 124.20 RCBO DXTM

6000

160 3P+N Da Da 300mA

Col 3 58.62 -//- 80 3P+N Da Da 300mACol 4 12.33 -//- 25 1P+N Da Da 30mACol 5 137.97 -//- 160 1P+N Da Da 300mA

Pentru protecţia circuitelor şi coloanelor în aceste tablouri s-au prevazut protecţii cu disjunctoare diferenţiale care asigură 3 funcţii:- protecţie la scurtcircuit- protecţie la suprasarcină- protecţie diferenţială

Curba de acţionare a aparatelor de protecţie va fi curba C ,destinaţia circuitelor fiind de utilizare industrială.

Curba de acţionare a aparatelor de protecţie va fi curba B ,destinaţia circuitelor fiind de iluminat şi utilizare civilă.

Curentul de rupere al aparatajelor la scurtcircuit pentru iluminat şi utilizare civilă va fi de 6 kA.

Pentru circuitele care alimentează motoare electrice ,protecţia la suprasarcină se va regla la 1,2 din valoarea curentului nominal.

Curentul de rupere al aparatajelor la scurtcircuit pentru motoare va fi de 6 kA.


Circuit(Coloană)

IC

[A]Tip dis-junctor

Iap

[A]Nr.poli




14 53.59 RCBO DXTM

6000

63 3P+N Da Da 30mA

MOTOR 30kW Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic14 53.59 LC1D65A GV3P6514 53.59 Tip contactor Tip siguranţa fuzibilă14 53.59 AR 8110 MPR NT1-40814 53.59 Tip releu termic(suprasarcină) Tip întreruptor automat(scurtcircuit)14 53.59 TSA 63 AMRO 660V14 53.59 Tip comutator stea-triunghi14 53.59 CST 8199 - IP31

9. VERIFICAREA INSTALAŢIEI.

9.1 VERIFICAREA LA DENSITATEA DE CURENT DE PORNIRE.

- pentru circuitele motoarelor:

unde: jp - este densitatea de curent la pornire (A/mm2);

Sf - secţiunea aleasă pentru conductorul de fază (mm2);

Ip - curentul de pornire al motorului

- pentru coloanele secundare de forţă:

unde: Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare

; [A]

unde: Ipmax - este cel mai mare curent de pornire (A);

Ick - curentul de calcul pentru un receptor k (A).

Această verificare se face pentru fiecare circuit şi coloană. Pentru ca această

verificare să fie satisfăcută toate densităţile de curent rezultate trebuie să fie mai mici decât

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 31 -35 A/mm2 în cazul în care conductoarele folosite sunt din cupru . Verificare la densitate de

curent se face pentru circuitele motoarelor şi coloanele ce deservesc tablourile de

alimentare a acestora.

Circuitele ce alimentează motoare electrice sunt următoarele:

Circuitul 1

Curentul cerut al motorului : 26.26 A

Curentul de pornire al motorului : 159.6 A

Secţiunea aleasă pentru motor: 6 mm2

Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de

pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 6*In.

În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci

este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.

Circuitul 2







este verificată condiţia normativ I7/2002. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de

curent.

Circuitul 3


Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 32 -Curentul de pornire al motorului : 115.15 A






Circuitul 4





pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 7.5*In.



Circuitul 5



Secţiunea aleasă pentru motor: 2.5 mm2





Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 33 -Circuitul 6








Circuitul 7(priz ă )



























Circuitul 14










Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 36 -Curentul de pornire al motorului : 23.08 A

























Coloana 1 (TDS 1)

Circuit IC

[A]Ipm[A]

Sectiunea aleasă

1 26.26 159.6 62 19.67 118.02 43 16.45 115.15 44 15.32 114.9 45 6.91 31.09 2,56 4.22 14.77 2,5

Secţiunea aleasă pentru coloana: 35 mm2

unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare

unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A);

Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A).

Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.

Coloana 2 (TDP 1)

Circuit IC

[A]Ipm[A]

Sectiunea aleasă


Col 1 aval 89.94 - 357 14.72 67.71 2.58 14.72 67.71 2.59 14.72 67.71 2.510 14.72 67.71 2.511 16.98 33.96 2.512 16.98 33.96 2.513 3.78 - 1.5






Coloana 3 (TDP 2)

Circuit IC

[A]Ipm[A]

Sectiunea aleasă

14 53.59 342.97 1615 11.54 23.08 2.516 1.13 - 1.5







Coloana 4 (TDP 3)

Circuit IC

[A]Ipm[A]

Sectiunea aleasă

17 11.54 23.08 2.518 0.75 - 1.5

Secţiunea aleasă pentru coloana: 2.5 mm2





Coloana 5 (TDP 4)

Circuit IC

[A]Ipm[A]

Sectiunea aleasă

19 16.98 33.96 2.520 16.98 33.96 2.521 16.98 33.96 2.522 16.98 33.96 2.523 13.58 - 2.524 10.19 - 2.525 10.19 - 2.526 10.19 - 2.527 10.19 - 2.528 10.19 - 2.529 3.78 - 1.5


Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 41 -unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare




Coloana 6 (TDG)

Circuit IC

[A]Ipm[A]

Sectiunea aleasă

Col 2 aval 124.20 67.71 70Col 3 aval 58.62 342.97 35Col 4 aval 12.33 23.08 2.5Col 5 aval 137.97 33.96 50







9.2 VERIFICAREA SECŢIUNII LA CĂDEREA DE TENSIUNE.

Verificarea secţiunii la pierderea de tensiune constă în calcularea valorii efective ∆U ef

a pierderii de tensiune de la punctul de delimitare al reţelei consumatorului de cea a

furnizorului până la receptoare şi compararea acesteia cu valoarea admisă:

∆Uef < ∆Uadm

Verificarea secţiunilor alese la pierderi de tensiune se face numai după ce verificările

la densitate de curent au fost făcute pentru toate circuitele şi coloanele.

Pe tronsonul pe care nu este îndeplinită condiţia privind căderea de tensiune admisă,

secţiunile trebuie mărite până când se obţine respectarea condiţiei conform tabelului

următor.

Valori maxime admise a căderii de tensiune

Tipul alimentării∆U[%]

Iluminat

Alte utilizări

A.instalaţii electrice alimentate direct, printr-un branşament de joasă tensiune, din reţeaua publică

3 5

B. instalaţii electrice alimentate printr-un post de transformare

8 10

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 43 -Verificare la cădere de tensiune se va face pentru receptorul cel mai defavorizat din

punct de vederea al alimentări şi a unor condiţii electrice la pornire.

Se va alege motorul alimentat pe traseul cel mai lung şi cu un curent absorbit la

pornire cât mai mare.

Verificare se face pentru motorul monofazat alimentat de circuitul C14.

Pierderile de tensiune pe circuite şi coloane de forţă se pot calcula cu relaţiile:

- circuite monofazate:

- circuite trifazate echilibrate:

unde : Pi - putere instalată [W]

UL - tensiunea de linie [V]

UF - tensiunea de fază [V]

l - lungimea [m]

γ - conductivitatea materialului conductorului şi are valorile: 57 m/Ωmm2 la

cupru şi 34 m/Ωmm2 la aluminiu

SF – sectiunea [mm2]

Pi =30000W

l =20 m

Ul =380V

SF =16 mm2

Pi =2200W

l =44.2 m

UF =230V

SF =2.5 mm2


Pi =51500W

l =23 m

UF =380V

SF =35 mm2

Pi =77810W

l =22 m

UF =380V

SF =70 mm2

Pi =36734W

l =8 m

UF =380V

SF =35 mm2

Pi =6662W

l =22.5 m

UF =230V

SF =2.5 mm2

Pi =35810W

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 45 -l =15.5 m

UF =230V

SF =70mm2

Pi =157025W

l =5 m

UF =380V

SF =185 mm2

Căderea de tensiune totală este:

Condiţia care trebuie respectată este:

ΔUadm > ΔUtot ; ΔUadm = 8 % pentru iluminat şi ΔUadm = 10 % pentru alte

utilizări > ΔUtot =6.19% condiţia este verificată.


10. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE COMPENSARE A FACTORULUI DE PUTERE.

Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice avându-se în vedere

faptul că aceată compensare aduce importante avantaje cum sunt:

- reducerea secţiunii conductorului ;

- reducerea pierderilor în reţea;

- reducerea şocurilor de tensiune;

- creşterea puterii disponibile la consumator.

Calculul instalaţiei de compensare a factorului de putere

Puterea activă ceruta este:

PC= 104.425 [kW];

Puterea reactivă ceruta este:

QC= 75.604 [kVAr];

Factorul de putere calculat este:

cosφ1= 0,81 tgφ1= 0,7239

Factorul de putere neutral este:

cosφ2= 0,92 tgφ2 = 0,4259

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 47 -Puterea reactivă necesară a bateriei de condensatoare este:

Pc [kW] Qc [kVAr] cosφ calculat cosφ neutral Qb [kVAr]

104.425 75.604 0,81 0,92 31.118

Alegerea bateriei de condensatoare.

În joasă tensiune solicitarea dielectrică a condensatoarelor nu este critică şi se

utilizează numai conexiunea în triunghi. Calculăm capacitatea bateriei de condensatoare

CΔ=

Alegem condensatoare tip VARPLUS M1 de la Schneider la 50 Hz, Qb=35 kVAr ,

Un= 400 V în 3 trepte de (10+12.5+12.5)kVAr.

Pentru descărcarea bateriei de condensatoare se vor monta rezistenţe de descărcare,

care trebuie să asigure la borne o tensiune nepericuloasă de 42V în mai puţin de un minut

dimensionate astfel:

kΩ

Cablurile pentru alimentarea bateriei de condensatoare se dimensionează pentru un

curent maxim egal cu 1,4 ori curentul nominal al bateriei, curent ce se calculează cu

relaţia:

cablu CYY-F 4x25 mm2


11. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE PROTECŢIE ÎNPOTRIVA LOVITURILOR DE TRĂSNET.

Normativul I-20-2000 stabileşte necesitatea prevederii instalaţiei de paratrăsnet,

pentru o construcţie pe baza frecvenţei anuale prevăzute de lovituri de trăsnet directe pe

construcţie (sau pe volumul de protejat) Nd şi a frecvenţei anuale acceptate de lovituri de

trăsnet Nc.

Atunci când Nd Nc nu este necesară instalarea unei instalaţii de paratrăsnet.

Mărimea Nd (lovituri/an) se determină cu relaţia:

[lovituri/an]

[lovituri/an]

unde:

- Ng este densitatea anuală a loviturilor de trăsnet din regiunea în care este amplasată

construcţia [număr de lovituri/km2an];

- Ae - suprafaţa echivalentă de captare a construcţiei [m2];

Suprafaţa echivalentă de captare pentru o construcţie paralelipipedică este:


În stabilirea suprafeţei de captare echivalentă se ţine seama şi de următoarele reguli:

- când o suprafaţă de captare echivalentă a unei construcţii acoperă complet pe cea a altei

construcţii, aceasta din urmă nu se ia în considerare;

- dacă suprafeţele de captare ale mai multor construcţii (alăturate) se suprapun, suprafaţa

comună rezultată se consideră ca o singură suprafaţă de captare echivalentă.

- C 1 =1 un coeficient ce ţine seama de mediul înconjurător.

Construcţie izolată, fără alte construcţii pe o distanţă de cel puţin 34 m 1

Pentru densitatea anuală a loviturilor de trăsnet se utilizează relaţia:

[nr. lovituri/km2an]

[nr. lovituri/km2an]

unde Nk este indicele keraunic al regiunii în care este amplasată construcţia.

Valorile coeficienţilor Ng in funcţie de indicele keraunic sunt daţi în tabelul de mai

jos:

Indicele keraunic

Nk15 20 25 30 35 40 45 50 60

Ng 1,18 1,69 2,24 2,81 3,41 4,02 4,66 5,32 6,68


Harta cu numărul mediu anual de zile cu oraje

Coeficientul C 1 se determină din tabelul urmator:

Valorile coeficientului C 1

Amplasarea construcţiei C 1

Construcţie amplasată într-o zonă cu alte construcţii sau arbori 0,25Construcţie înconjurată de construcţii mai mici 0,5Construcţie izolată, fără alte construcţii pe o distanţă de cel puţin 34 m 1Construcţie izolată pe vârful unei coline sau promontoriu 2

Mărimea NC se stabileşte cu relaţia:

[lovituri/an]

unde C2, C3, C4, C5 sunt coeficienţi daţi în tabelele următoare:

C2=1(structura şi acoperişul din beton)

C3=2(valori importante sau combustibile)

C4=1(normal ocupate)

C5=5(necesita continuarea lucrului)

[lovituri/an]


Valorile coeficientului C2 în funcţie de natura construcţieiStructură Acoperiş

Metal Beton Material combustibil

Metal 0,5 1 2Beton 1 1 2,5

Material combustibil 2 2,5 3

Valorile coeficientului C3 în funcţie de conţinutul construcţieiFără valori şi necombustibile 0,5

Valori obişnuite şi normal combustibile 1Valori importante sau combustibile 2

Valori inestimabile, de patrimoniu sau uşor combustibile, explozive

3

Valorile coeficientului C4 în funcţie de gradul de ocupare al construcţiei

Neocupate 0,5Normal ocupate 1

Evacuare dificilă sau risc de panică 3

Valorile coeficientului C5 în funcţie de consecinţele trăsnetuluiNu necesită continuarea lucrului şi nu are efecte dăunătoare

asupra mediului1

Necesită continuarea lucrului şi nu are efecte dăunătoare asupra mediului

5

Efecte dăunătoare asupra mediului 10

Nivelul de protecţie al instalaţiei de paratrăsnet

Instalaţia de paratrăsnet este necesară atunci când Nd > NC.

[lovituri/an] [lovituri/an]

Eficacitatea instalaţiei de paratrăsnet, ce trebuie prevazută pe construcţie, este dată

de relaţia:

În funcţie de eficacitatea ce trebuie să o asigure instalaţia de paratrăsnet, aceasta va

corespunde nivelurilor de protecţie din tabelul urmator, se va alege nivel de protecţie

întărit(II).


Nivelul de protecţie al instalaţiei de paratrăsnet în funcţie de eficacitatea E

E Nivel de protecţie0,95<E0,98 Întărit (l)0,90<E0,95 Întărit (ll)0,80<E0,90 Normal (lll)

E0,80 Normal (lV)

În funcţie de cele patru niveluri de protecţie se vor alege dimensiunile elementelor

componente ale instalaţiei de paratrăsnet. Proiectarea şi executarea IPT trebuie să fie

corespunzătoare nivelului de protecţie ales.

Pentru alegerea unei protecţii optime împotriva loviturilor de trăsnet se alege

utilizarea unui dispozitiv Prevectron care să protejeze întregul obiectiv, atât zona de

atelier, depozit, magazia de produse finite cât şi corpul administrativ.

Pentru cele patru cladiri se alege ca zona de protecţie o suprafaţă dreptunghiulară

echivalentă pentru cele patru obiective.

Se alege un dispozitiv Prevectron tip TS 2.25 amplasat pe cladirea atelierului la 2

metri de acoperiş printr-un catarg de susţinere metalic.

Amplasarea se face conform planşelor desenate în anexe.

12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ÎNPĂMÎNTARE.

Electrozii, verticali şi orizontali ai prizei de pământ sunt legaţi în paralel, astfel că

rezistenţa prizei este dată de relaţia:

unde: Rv şi Ro sunt rezistenţele tuturor electrozilor verticali, respectiv orizontali, date de

relaţiile:

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 53 -unde:

- rV şi rO sunt rezistenţele unui singur electrod vertical şi orizontal;

- nV şi nO sunt numărul de electrozi verticali şi orizontali;

- uV şi uO sunt coeficienţii de utilizare corespunzători numărului de electrozi, verticali şi

orizontali, ce formează priza.

Coeficienţii de utilizare uV şi uO sunt daţi în tabelul de mai jos în funcţie de tipul

prizei (pe contur închis sau contur deschis), numărul de electrozi şi distanţa dintre doi

electrozi consecutivi.

n

u1 pentru prize verticale,cu electrozi aşezaţi

u2 pentru prize orizontale,cu electrozi aşezaţi

linear Pe contur închis linear Pe contur închise=l e=2*l e=3*l e=l e=2*l e=3*l e=l e=2*l e=3*l e=l e=2*l e=3*l

2 0,85 0,98 0,95 - - - 0,8 0,9 0,95 - - -3 0,8 0,85 0,9 0,75 0,8 0,9 0,8 0,9 0,9 0,5 0,6 0,754 0,75 0,82 0,88 0,65 0,75 0,85 0,77 0,88 0,85 0,45 0,55 0,75 0,7 0,8 0,85 0,62 0,72 0,82 0,75 0,85 0,82 0,42 0,52 0,686 0,65 0,78 0,82 0,6 0,7 0,8 0,6 0,8 0,8 0,4 0,5 0,6510

0,6 0,75 0,8 0,55 0,66 0,75 0,6 0,75 0,75 0,33 0,44 0,56

20

0,5 0,7 0,75 0,5 0,61 0,7 0,2 0,56 0,68 0,25 0,3 0,45

40

- - - 0,4 0,55 0,65 0,2 0,44 0,54 0,2 0,29 0,39

60

- - - 0,38 0,52 0,62 - - - 0,2 0,27 0,36

Pentru rezistivitatea solului se iau valorile recomandate în tabelul următor:

Natura solului

Rezistivitate, în m

Limitele de variaţie în funcţie de umiditate şi conţinutul de săruri

Valori recoman-date pentru calcu-le preliminare

Pământ, humă, turbă 15 20 20Cernoziom 10 70 50Pământ arabil 40 60 50Pământ argilos, argilă 40 150 80Pământ cu pietriş 100 500 200


Loess, pământ de pădure

100 300 250

Pământ nisipos 150 400 300Nisip foarte umed 100 500 400Balast cu pământ 500 6000 1000Nisip, nisip cu pietriş 1000 2000 1000

Configuraţia finală a prizei de pământ se stabileşte prin încercări modificând succesiv

numărul de electrozi verticali şi distanţa dintre aceştia, până se obţine rezistenţa prizei, mai

mică decât valoarea admisibilă (10 pentru instalaţia de paratrăsnet sau 1 pentru priza

comună - instalaţie de paratrăsnet şi instalaţia de protecţie a omului).

În cazurile în care solul are o rezistivitate mare şi nu se poate realiza o priză de

pământ cu rezistenţa corespunzătoare pe perimetrul pe care construcţia îl are la dispoziţie,

electrozii verticali sunt montaţi în bentonită sau pământ cu cărbune active.

În astfel de situaţii numărul de electrozi se reduce foarte mult (1...3, de regulă),

numărul lor rezultând din măsurări.

Calculul se desfăşoară astfel:

a) se determină rezistivitatea de calcul a solului cu relaţia:

ρcalcul = ρmas ∙ ψ = 80 ∙1,5 = 120 [Ωm] = 12000 [Ωcm]

unde: ρmas =80 - rezistivitatea solului din tabelul de mai sus pentru pământ argilos valoare

preliminară.

ψ =1,5 - coeficient de variaţie a rezistivităţii din tabelul 13(xerox) pentru sol uscat.

b) se calculează rezistenţele de dispersie a prizelor simple alese:

- Priza verticală

Se utilizează ţăruşi (ţevi) îngropaţi la adâncimea de 0,8 m. Ţevile sunt din oţel

galvanizat cu diametrul de 50 mm şi lungimea de 3 metri. Aceştia vor fi plasaţi la o

distanţă de aproximativ 3 metri unul de altul, pe contur mixt (inchis+deschis).

Rezistenţa de dispersie a unei prize verticale simple:


=31.47

unde: ρcalc = 12000 [Ωcm]

l = 300 cm - lungimea ţăruşului

d = 5 cm – diametrul electrodului

h = q + l = 80 + 300 = 380 cm

q = 80 cm – adâncimea de îngropare a electrodului

- Priza orizontală

Se utilizează platbandă de oţel zincat cu dimensiunile următoare:

lăţime b = 25 mm

grosime g = 4 mm

c) Rezistenţa de dispersie a prizelor multiple:

- pentru priza verticală:

- pentru priza orizontală:

unde: u1- coeficient de utilizare pentru priza verticală

u2- coeficient de utilizare pentru priza orizontală

n – numărul de electrozi;

e – distanţa dintre electrozi.

d) Rezistenţa de dispersie a prizei complexe


Bibliografie

1. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi 1500 V c.c. NP-I7-2002

2. Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice NTE007/2008 - ANRE

Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 57 -3. Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c. GP 052–2000

4. Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului I 20-2000

5. Dorin Sarchiz – Utilizări ale energiei electrice. Lucrări de laborator; Tg-Mureş

6. Dorin Sarchiz – Instalaţii electrice. Lucrări de laborator; Tg-Mureş

7. Manualul instalaţiilor electrice si de automatizare, Editura Artecno 2002

8. Manualul instalatiilor electrice, Schneider Electric 2008

9. Emil Pietrăleanu - Agenda electricianului, Editura Tehnică 1986

10. Lucian Ciobanu - Instalaţii electrice de joasă tensiune, Editura Matrix Rom Bucureşti 2004

11. Paul Dinculescu - Instalaţii electrice industriale de joasă tensiune, Editura Matrix Rom Bucureşti 2004

Resurse web:

1. www.anre.ro 2. www.siear.ro 3. www.romcab.ro 4. www.schenider-electric.ro 5. www.energobit.ro 6. www.iproeb.ro 7. www.elba.ro 8. www.proenerg.ro

http://www.proenerg.ro/

http://www.elba.ro/

http://www.iproeb.ro/

http://www.energobit.ro/

http://www.schenider-electric.ro/

http://www.romcab.ro/

http://www.siear.ro/

http://www.anre.ro/

PROIECT LA DISCIPLINA INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

Documents

Transcript of PROIECT LA DISCIPLINA INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE