Proiect la desen

Proiect la desenApostolescu Elena-CristianaAsinel Arina-Alexandra Bnga Alexandra-ElenaImpresionismul Impresionismulesteconsideratceamaiatractivaperioadadin istoria arteimoderne din punctde vedere artistic si e cel maiapreciatcurentde catre publicul larg. Seriile de expozitii, literatura abundentape acest subiectsi vanzarilerecord sunt dovezi ale succesului inregistratde catre artistii impresionisti de-a lungultimpului. Caracterizatin principal prin incercareade a reproduce obiectivsi cu acuratete realitatea vizuala, in functiede efecteleefemereale luminiisi culorilor, impresionismulesteun curent aparutsi dezvoltatmaiales in Franta, n perioada cuprins ntre1867i1886.

Numele curentuluiTermenulde Impresionism a fost folosit pentruprima data de catreLouis Leroy, critic de artaal timpului, in articolul satiric, Expozitia impresionistilor, publicat inLe Charivaripe 25 aprilie1874. Pornindde la titlullucrariilui Claude Monet, Impresie: Rsrit de soare (Impression, soleil levant), Louis Leroy redade sub forma unuidialog contradictoriuintre2 privitoriai lucrarilor expuse, parereasa si a publicului, comparand lucrarealuiMonet cu o schitade fundal, fiind maidegrabao versiune neterminatadecato lucrare finala.

Context istoric

Intr-oatmosferageneralaa schimbarii, intrucatNapoleon al III-lea reconstruiaParisulin urmarazboiuluiFranco-Prusac, Academia de Arte Frumoasedomina scenaartisticaa Frantei de la mijloculsecoluluial 19lea. Academia reprezentasi sustineastandardele traditionaleale picturiifranceze, atatin ceeace privestestilulcat si continutul. Erau apreciate subiecteleistorice, temelereligioasesi portretele (peisajelesi natura moartanu), iarAcademia prefera imaginile finisatecu atentiesi care oglindeaurealitatea. Culoareaera sumbra, miscarile de pensulapierdute, ascunzandpersonalitatea, emotiilesi tehnica de lucruale pictorului. Anual, Academia organizaSalonul de la Paris (Le Salon de Paris), expozitie jurizatain cadrul careia artistii expozanti castigau premii, primeau contractesi isisporeauprestigiul. Standardele juriului reflectau valorile Academiei, reprezentatede lucrariale artistilorprecumJean-Leon Gerome si Alexandre Cabanel.

Insauniidintreartistiimaitineriai timpuluipictauintr-o maniera mai luminoasadecatceaa predecesorilorlor, extinzandrealismulluiGustave Flaubert si a scoliiBarbizon. Erauinteresatimaimult in peisagisticasi scene din viata contemporana decatrecreareasceneloristorice. In fiecarean submitau lucrarilecatreSalon doarpentrua le fi respinsein favoarea lucrarilortriviale, lucratein stilulcerut.Un grupde artistirealistiformat din Claude Monet, Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley si Frederic Bazilleau devenitprietenisi au inceputsa pictezeimpreuna. Li s-au alaturatcurandCamille Pissarro, Paul Cazanne si Armand Guillaumin.

In anul1863, juriulSalonuluide la Paris a respinslucrareaMic dejunpe iarba(Le dejeuner sur lherbe)a luiEdouard Manet, deoarece aceastasurprindeao femeienudsi 2 barbatiimbracatiin timpulunuipicnic. In timpce Salonulacceptanudurica parte a unor lucrari istoricesaualegorice, juriull-a condamnatpe Manet pentru plasarea unuinudrealist intr-oscenacontemporana. Respingereadrasticaa lucrarii lui Manet, precumsi numarulcrescutal lucrarilor respinsein acelan, au condus la cresterea tensiuniidintretineriiartistifrancezi.

Vazandlucrarilerespinsein 1863, Napoleon al III-leaa decissa lase publicul largsa jurizezelucrarilein cauza, si astfela fost organizat SalonulRefuzatilor (Le Salon des Refuses). In timpce multi privitoriau fost prezenti doar epntru amuzamentulpropriu, SalonulRefuzatilora atras atentia asupra existentei unei moi tendintein arta, ajungandsa aibamaimulti vizitatori decatSalonul de la Paris.Petitiileartistilorde a fi organizatenoiexpozitiiin cadrul salonului Refuzatilor, din 1867 si 1872, au fostrespinse. Ca urmare, in a doua jumatate a anului1873, Monet, Renoir, Pissarosi Sisley au organizar societatea cooperartiva Anonima a Pictorilor, Sculptorilor si Graficienilor (Societe AnonimeCooperative des Artistes Peinteurs, Sculpeurs, Graveurs) cu scopulde a-si expunelucrarilein mod independent.Era de asteptatca membriiAsociatiei, care curandajunseserasa ii includasi pe Cezanne, Berthe Morisot si Edgar Degas, sa renuntela participareala Salon. Organizatoriiau invitatsi altiartistiai timpuluisi curtentului sa li se alature in cadrul expozitieiinaugurale, inclusivpe batranulEugene Boudin (al carui exempluil convinsesecu ani in urmape Monet sa pictezein aer liber). Un alt pictorcare a avuto mare influentaasupraluiMonet si a prieteneilor lui, Johan Jongkind, a refuzatsa participe, asemenea lui Manet. In total, 30 de artistiau participatla prima lor expozitie,care a avutlocin aprilie1874, in studioulfotografuluiNadar. Raspunsul criticilora fostcontradictoriu, Monet si Cezanne fiind cel mai aspru criticati.Tehnica impresionistaStilul impresionist este reprezentat de miscari scurte ale pensulei, subtiri, abia vizibile, prind surprinderea calitatilor schimbatoare ale luminii (deseori accentuand efectele trecerii timpului), includerea miscarii ca si element crucial al experientei si perceptiei umane si unghiuri de reprezentare neobisnuite. Fiind priviti ca si radicalisti ai timpului lor, impresionistii timpurii au incalcat multe din regulile picturii academice. Au inceput prin a acorda o importanta crescuta culorii in locul formei. Mai mult, impresionistii au descoperit ca efectele efemere ale luminii pot fi surprinse mult mai bine pictand in aer liber (en plein air). Pictand scene realiste ale vietii moderne, ei redau efecte vizuale de ansamblu in locul detaliilor, ilustrate anterior in compozitii precum natura moarta, portrete sau peisaje pictate in studio. Folosind miscari neterminate ale pensulei, culori diluate dar si culori pure, nediluate, ei reuseau sa recreeze senzatia din ochiul privitorului mai degraba decat recrearea subiectului in sine.Caracteristiciletehniciiimpresioniste:

Miscariscurtesi groaseale pensuleisunt folositepentrua captura esentasubiectuluimaidegrabadecatdetaliile. Vopseaua este adesea aplicataprintehnicaimpasto(culoarea nediluata esteaplicataintr-unstratgros, fiindadeseaamestecatacu alte culoridirect pe panza, pentrua obtinenuanteledorite). Culorilesunt aplicateuna langaaltape panzacu minimum de amestec posibil. Amesteculculorilorare loc prinefectuloptic din ochiul privitorilor. Nuantelede grisi culorileinchisesunt obtinute prin amestecul culorilorcomplementare. In cadrul Impresionismului pur, folosirea vopselei negre este evitata. Straturisuccessive de vopseadiluatasunt aplicatefaraa astepta uscarealor, producandun efectde difuzarea culorilor. Artistiipracticaupicturain timpulseriipentrua captura efectele luminii la apus. Picturaimpresionistanu exploateaza transparenta straturilor subtiri de vopsea, pe care artistiipredecesorile construiaucu migala pentru producereaefectelor. Suprafatauneilucrariimpresionisteestede obiceiopaca. Este evidentiataluminanaturala.Atentia sporita este acordata reflectiei culorilorde la obiectla obiect. In picturilerealizate in aer liber (en plein air), umbrelesunt ilustrate continand reflectiiale ceruluipe suprafete, dandun aer de prospetime si deschiderece nu caracterizapicturileanterioare.

CLAUDE MONETOscar-Claude Monet (n. 14 noiembrie 1840,Paris-d. 5 decembrie 1926,Giverny) a fost un pictor impresionist din Franta.Monet s-a nascut la Paris,Franta. Familia sa s-a mutat la Le Havre in Normandia cand el avea 5 ani. Tatal sau ar fi dorit ca Monet sa intre in afacerea familiei,bacania,dar Oscar-Monet voia sa picteze.Monet a trebuit sa mearga in armata in Algeria. Matusa sa Lecadre a fost de acord sa il scape de armata,daca va urma un curs de arta la universitate. El a parasit armata, dar stilurile de pictura traditionala predate la universitate,nu i-au fost pe plac.

In 1872 Monet a pictat "Impression,soleil levant"( "Impresie,soarele rasare")-acum in Muse Marmottan,Paris), un peisaj din Le Havre,care a fost expus la prima expozitie impresionista din 1874.

PAUL CZANNEPaul Czanne se naste la 19 ianuarie 1839 in Aix-en-Provence,oras in apropierea Marsiliei,la 20 de km de Marea Mediterana. Tatal sau,Louis-Auguste Czanne,este un om instarit,in 1848 infiinteaza prima banca din oras. Paul,viitor pictor,incepe gimnaziul in 1852,la Bourbon. Este un elev eminent, in frunte la studiul limbilor clasice.Da examen de admitere fara succes la Academia de Arte Frumoase si isi petrece timpul in continuare in atelierul Suisse,unde picteaza dupa model. In urma sfaturilor lui Pissaro,incepe sa picteze in aer liber.

Paul Czanne a fost un pictor francez, considerat cel mai mare innoitor al picturii la sfarsitul secolului al XIX-lea. Opera lui Cezanne, sinteza ideala a reprezentarii naturaliste, marcheaza cu pregnan evolutia artei moderne,al carei limbaj o revolutioneaza in directia unor experiente neasteptate.

Camille pissarroCamille Pissarro s-a nascut la 10 iulie 1830 la Charlotte-Amalie.A fost un pictor francez care a jucat un rol decisiv in unificarea miscarii impresioniste si in schimbarile care au avut loc in arta celei de a doua jumatati a secolului XIX-lea.Camille Pissarro este cel de-al 3-lea fiu al familiei.La varsta de 12 ani tanarul este trimis la o scoala din Franta.

Timpul liber si-l petrecea adesea la muzeul Luvru,iar in aceasta cauza devine vizibila inclinatia pentru desen.Dupa 5 ani petrecuti in Passy se intoarce pe insula natala unde il intalneste pe Fritz Malbye,peisagist danez, in compania caruia Pissarro picteaza primele tablouriDupa ceva timp de colaborare,animat de ideile anarhiste de care va fi atras toata viata,Pissarro fuge impreuna cu el la Caracas,Venezuela.Acesta revine acasa si in 1855 pleaca la Paris pentru a studia pictura.Sosirea n oraul de pe Sena coincide cu Expoziia Mondial, unde descoper pictura generaiei mai vrstnice: Corot, Millet, Daubigny, Delacroix. Este entuziasmat n special de operele lui Gustave Courbet, expuse simultan cu expoziia Pavilionul Realismului. Va avea nevoie totui de zece ani pentru a nelege i aprofunda arta lor. Frecventeaz cteva coli, se duce prin ateliere, dar nicieri nu rmne pentru mult timp. nc de la nceput are o simpatie pentru pictura peisajelor, de aceea este interesat mai ales de cercul de la Barbizon (Millet, Daubigny) i de creaiile lui Corot, n care vede pe maestrul su i cruia i va arta picturile sale i va urma fiecare observaie a acestuia.

Peisaj la Pointoise 1867Urmeaz o perioad de cotitur pentru Pissarro. La Academia Elveian ntlnete pe viitorii impresioniti, n primul rnd pe Monet, apoi pe Renoir, Sisley i Czanne. n anul 1859, Salonul Oficial i primete primele lucrri. Locuiete pentru nceput la La Varenne Saint-Hilaire, dup aceea la Pontoise.Picteaz n aer liber (plein air); pictura sa ia amploare, dar, din pcate, nu se prea vinde. Cutnd o ieire din dificultile financiare, este nevoit s picteze ornamente decorative pentru evantaie. Pissarro devine un adevrat impresionist ncepnd din anul 1869. Dup mutarea la Louveciennes, ntrete legturile de prietenie cu Monet, Renoir i Sisley, ceea ce duce la schimbarea stilului su n pictur. Vor crete expresivitatea i sensibilitatea fa de lumin, l va cuprinde fascinaia schimbrilor care au loc n diferite momente ale zilei sau perioade ale anului.n timpul rzboiului franco-prusac (1870-1871), Pissaro pleac la Londra mpreun cu familia, dup ce se cstorete cu Julie Velley, cu care convieuia deja de zece ani. n Londra se ntlnete cu Monet, cu care viziteaz muzee i se entuziasmeaz de arta peisagitilor englezi, n mod deosebit de Constable i Turner. Dup rentoarcerea n Frana, anii 1872-1874 par a fi mai buni, pentru prima oar picturile sale gsind cumprtori.

Prima expoziie a impresionitilor din anul 1874, organizat practic de Pissarro mpreun cu Monet, nu se bucur de succes i sufer n urma atacurilor criticilor care i iau n derdere. Pissarro caut noi direcii de dezvoltare i n pnzele sale ncep s apar figuri umane. Se apropie de stilul lui Degas, i perfecioneaz desenul, ncepe s lucreze cu pasteluri i se iniiaz n arta gravurii. Lucrarea "Acoperiurile roii, un col de ar, efectul iernii" a fost prezentat la cea de-a treia expoziie de pictur impresionist, n anul 1877. Este una din cele mai mature opere din creaia lui Pissarro, spontaneitatea i cursivitatea stilului caracteristice pentru anii aptezeci scznd uor n intensitate, cu toate acestea artistul realizeaz o concentrare deosebit a efectelor. Dup a patra expoziie a impresionitilor din anul 1879, operele sale se vnd din ce n ce mai bine. La expoziia din anul 1882, prezint o panoram a stilului su nou, n cele treizeci i ase de tablouri expuse. Ca i ali pictori din aceast perioad, i el va cuta s depeasc formele impresionismului. Personajele - siluete umane - care pn acum jucaser un rol mai puin important n opera sa, devin din ce n ce mai prezente.

Sub influena lui Georges Seurat, Pissaro ncepe s aplice o alt tehnic n pictur, i anume pointilismul (sau divizionismul), pictura prin puncte, n care el vede o nou etap de de zvoltare logic a impresionismului. n timpul celei de-a opta i totodat ultimei expoziii a impresionitilor din anul 1886, i prezint pnzele ntr-o sal separat, alturi de lucrrile neoimpresionitilor Seurat i Paul Signac, subliniind faptul c se identific totalmente cu noul curent. Tablourile provoac mirare i sarcasmul publicului i criticii.Pissarro i petrece vara anului1903laLe Havre, realiznd o serie de lucrri. Moare laParis, pe13 noiembrie, deleucemie.