Proiect IMM 1

8/17/2019 Proiect IMM 1

1/23

Universitatea Transilvania Bra ovș

Facultatea: Inginerie Tehnologică i Management Industrialș

Specializarea: Inginerie Economică Industrială

PRIE!T "# IMM

#!TI$IT#TE# UM#%& 'I

IMP#!TU" TE(%")II"R

#SUPR# ME*IU"UI:

STU*IU *E !#+

Pro,esor -ndrumător: Student: Mihalache !ristina

!on,. dr. ing. Mihai Ionescu )rupa:

/0/1

#n: I$


2/23

/2103/214

IMPORTANTA DESEURILOR ASUPRA MEDIULUI

1.Alegerea problemei/ produsului

*intre numeroasele proleme de mediu care ameninta planeta noastra o pro5lema ma6ora oconstituie ,ara nici o indoiala deseurile. Fiecare dintre noi micsau mare arunca zilnic In pu5ela sa o5iecte care nu ne mai servesc care sunt goale sparte sau uzate. Serviciul desalu5rizare actioneaza o singura data pe saptamana golind pu5ela care adesea depasestemarginile si le depoziteaza in a,ara orasului in locurile numite 7gropi de gunoi8. *epozitareadeseurilor pe langa ,aptul ca este un proces tehnologic destul de scump mai prezinta undezavanta69polueaza mediul. Solutia nu consta in depozitarea acestora pe locuri virane pespatiile verzi sau in parcuri ci in colectarea selectiva si reciclarea lor. #ceasta metoda permite recuperarea su5stantelor valoroase pentru reciclare

In general ca urmare a lipsei de amena6ari si a e;ploatarii de,icitare depozitele de deseuri senumara printre o5iectivele recunoscute ca generatoare deimpact si risc pentru mediu sisanatatea pu5lica.

Principalele ,orme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti siindustriale in ordinea in care sunt percepute de populatie9 sunt :

• modi,icari de peisa6 si discon,ort vizual<• poluarea aerului<• poluarea apelor de supra,ata<• modi,icari ale ,ertilitatii solurilor si ale compozitiei 5iocenozelor pe terenurile

invecinate.


3/23

Fig. 1. !iclul de via=ă de la e;trac=ie la produc=ie9 consum >i de>euri ?Mediul -n Europa la a

patra evaluare9 %r. 1@/22A9 !ap.49 !onsumul >i produc=ia dura5ilă9 EE#

2. Scurt istoric

Cncă din 1DA2 s3a con tientizat opinia că de eurile constituie o pro5lemă i că metodele deș ș ș

tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satis,ăcătoare. *e asemenea9 s3a pus pro5lema

reciclării materialelor care intră -n componen a acestora. "a !on,erin aț ț %a iunilorț

Unite pentru Mediu i *ezvoltare ?ș U%!E* de la Rio de aneiro din 1DD/ s3au adoptat

politici care au ,ost introduse pe plan mondial.GH Cn Uniunea Europeană preocupările erau

mult mai vechi9 primele directive ale !omisiei Europene -n pro5lema de eurilor datnd dinșanul 1DA0.JH amenii sunt o5isnui i să recicleze din cele mai vechi timpuri.ț Studii

arheologice au arătat că9 -n perioadele cnd resursele de materii prime se diminuau9 gropile

de gunoi ale ora elor antice con ineau mai pu ine de euri cu poten ial pentru reciclareș ț ț ș ț

?unelte9 ceramica etc.

Cn erele preindustriale9 de eurile din prelucrareaș 5ronzului i a altor metale pre ioase erauș ț

colectate -n Europa9 i topite pentru re,olosire continuă9 iar -n unele zone pra,ul i cenu a deș ș ș

la ,ocurile de căr5uni sau lemne erau re,olosite pentru o5 inerea materialului de 5ază -nț,a5ricarea cărămizilor . Principalul motiv pentru practicarea reciclării materialelor era

avanta6ul economic9 nevoia de materii prime naturale devenind ast,el mai mică.

Un -ntreprinzător englez9 Ben6amin "aK9 a ,ost primul care a trans,ormat

reciclarea hainelor care nu mai puteau ,i purtate -n materii prime pentru noi materiale

te;tile. #st,el9 el a inventat / noi materiale: shoddL i mungo9 5azate pe lnă recuperată dinș

haine vechi9 com5inată cu lnă nouă. Cn 1429 -n ora ul BatleL9ș #nglia9 se produceau peste

A222 de tone din acest material.

https://ro.wikipedia.org/wiki/1970https://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttps://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttps://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=UNCED&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Rio_de_Janeirohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rio_de_Janeirohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1992https://ro.wikipedia.org/wiki/1992https://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor#cite_note-3https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_European%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_European%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1975https://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor#cite_note-tal-4https://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gunoi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gunoi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Bronzhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttps://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83r%C4%83mid%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Haine&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Haine&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttps://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttps://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=UNCED&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Rio_de_Janeirohttps://ro.wikipedia.org/wiki/1992https://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor#cite_note-3https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_European%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/1975https://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor#cite_note-tal-4https://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gunoi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gunoi&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Bronzhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttps://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83r%C4%83mid%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Haine&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Angliahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1970


4/23

"ipsa resurselor cauzată de cele două răz5oaie mondiale i alte evenimente au -ncura6atș

puternic reciclarea. Programele de conservare a resurselor sta5ilite -n timpul răz5oiului au

,ost continuate i ulterior -n unele ări ce nu stăteau ,oarte 5ine la capitolulș ț resurse naturale9

cu ar ,i aponia.

Următoarea mare investi ie -n reciclare a avut loc -n anii NA29 datorită cre terii costuluiț ș

energiei ?reciclarea aluminiului ,olose te doar 0O din energia necesară produc iei virgine


5/23

cantită ii de de euri pe care aceasta o lansează pe pia a. Cncasările sunt investite mai departeț ș ț

-n sistemul de colectare9 transport i valori,icare a de eurilor de am5ala6eș ș H.

Cn ceea ce prive te reciclarea de eurilor municipale9 un raport al #gen iei Europene deș ș ț

Mediu din anul /210 relevă ,aptul că -n Romnia rata de reciclare a acestui tip de de euriș

este de doar J90 O ?-n anul /21/ ,a ă de )ermania ?care este -n ,runtea clasamentului cu oț

rată de reciclare de peste 42O. Situa ia nu este ,oarte mul umitoare pentru Romnia -nț țcondi iile -n care tre5uie să atingă pnă -n anul /2/2 o rată reciclare de 02ț O pentru

de eurile municipale. Mai multe o5iective setate pentru Romnia vizavi de reciclare pot ,iș

studiate i -n (otărrea A2@/21G privind apro5area strategiei na ionale de gestionare aș ț

de eurilor /21J3/2/2.ș

Pro5lema de>eurilor poate ,i mai 5ine a5ordata cu a6utorul metodelor ce cuprind toateetapele ciclului de via=ă ale de>eurilor9 adică o a5ordare integrată9 respectiv studiulde>eurilor de la generarea produselor pană la depozitarea lor ca de>euri.


6/23

Fig. 2. Flu;ul de deşeuri ?prelucrat după State o, the environment report %o G@/22G9 !ap.A.9

aste generation and management9 EE#

3.Principalele surse de deseuri

1. Plastice:

Infrastrucura. In,rastructura de colectare si prelucrare pentru plastice nu tre5uie sta5ilita lanivel national. In general9 aceasta este limitata la zone locale. Insa9 multi consumatori caredoresc sa recicleze deseurile din plastic constata ca nu e;ista centre specializate de preluarea acestor deseuri. In multe zone au ,ost realizate proiecte pilot de colectare separata adeseurilor din plastic9 in special a sticlelor PET9 acestea avand un rezultat destul de 5un.

Greutate specifica mica. Raportul volum@greutate pentru deseurile din plastic este ,oartemare9 in special pentru produsele cu polistiren ?PS. *in acest motiv9 comunitatile izolate

nu3si pot permite sa colecteze si sa transporte plasticele separat.

Ptentia!u! "e cntaminare. *eseurile din plastic aduse la unitatile de procesare sunt9 ingeneral contaminate cu materiale straine. Materialele straine9 cum ar ,i alimentele cauzeazauzarea granulatorilor si a altor echipamente utilizate in sortarea si reciclarea acestor materiale.

Oprtunitati "e reuti!i#are si recic!are. *ezvoltarea in,rastructurii de colectare tre5uie saurmareasca cerintele pietei9 ast,el incat valoarea materialelor valori,icate sa poata acopericosturile de colectare9 prelucrare si transport. !entrele de colectare pot asigura o compactare

si 5alotare a deseurilor din plastic in vederea reducerii costurilor de transport. *e asemenea9in cazul mai multor tipuri de deseuri din plastic cu destinatii di,erite pentru ,iecare9 centrelede colectare pot asigura o sortare a acestor deseuri in ,unctie de cerintele unitatilor de procesare si apoi o compactare si 5alotare a deseurilor gata sortate. #st,el de prelucrari pot,i dezvoltate in ,unctie de evolutia pietei de des,acere a produselor din materiale reciclate.

Unitatile de procesare ale materialelor recicla5ile isi sta5ilesc in general instalatiile de prelucrare in zone dens populate9 in care se genereaza cantitati mari de materialevalori,ica5ile. Reciclatorii tre5uie sa plateasca costurile de transport la unitatile centralizate.Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de ,a5ricatie mai ie,tin ,ata de celerealizate din materii prima.


7/23

2.Hartia si cartonul:

Infrastructura. #gentii de salu5ritate de6a colecteaza separat deseurile din hartie si carton9in special de la agentii economici si mai putin de la populatie. #ceasta colectare separatatre5uie sa se e;tinda si la nivelul populatiei9 deoarece o ,oarte mare cantitate de hartie sicarton poate ,i recuperata din acest sector. In prezent e;ista pu5ele de capacitati de 191 m G si

chiar mai mici asezate in di,erite zone de catre agentii de salu5ritate. #colo unde au avutrezultate 5une9 adica pu5elele speciale pentru hartie nu contineau si alte tipuri de deseumena6er9 aceste pu5ele au ramas in continuare9 iar in celelalte zone au ,ost ridicate.

Greutate specifica mare. Raportul volum@greutate pentru deseurile din hartie si carton estemic. *eseurile din hartie si carton constituie o componenta ,oarte raspandita din deseurilemunicipale. *eoarece acest procent este destul de mare9 se asteapta ca reciclarea hartiei sicartonului sa reprezinte o oportunitate pentru a evita depozitarea ei9 reducand ast,el impactulasupra padurilor si implicit asupra mediului.

Ptentia!u! "e cntaminare. Reciclarea hartiei depinde ,oarte mult de calitatea deseurilor dehartie colectate. (artia si cartonul pot ,i ,oarte usor contaminate cu alte tipuri de deseuri

mena6ere9 in special cu lichide. *e aceea este indicata colectarea deseurilor de hartie sicarton in containere special amena6ate cu o deschizatura mai ingusta9 care sa ingreunezeintroducerea si altor tipuri de deseuri mena6ere.Principalele tipuri de deseuri din hartie sicarton recicla5ile: ziare si reviste9 carton go,rat9 hartie de calitate si hartie mi;ta.


8/23

Oprtunitati "e reuti!i#are si recic!are.

Toate ,a5ricile de hartie din tara noastra accepta deseuri de hartie si carton in vedereareciclarii9in ,unctie de capacitatile e;istente. Pentru mai multe detalii puteti accesa site3ulMM)#9respectiv Planul %ational de )estionare a *eseurilor.

Principalele utilizari ale hartiei reciclate: su5stituirea pastei de hartie9 realizarea unor produse pentru constructii: peretii din carton cu gips9 com5usti5ili o5tinuti din deseuri ?in amestec cudeseurile din plastic si lemn.

3. Doze metalice

Infrastructura. %u e;ista o in,rastructura separata de colectare a deseurilor din doze metalice.#cestea sunt colectate in amestec cu deseurile mena6ere. #lte deseuri metalice pot ,i duse lacentrele de colectare a materialelor recicla5ile9 insa numai in cantitati mari. !entrele se pot regasiin ane;ele Planului %ational de )estionare a *eseurilor9 plan a,lat pe site3ul MM)#.

In,rastructura de colectare si prelucrare pentru dozele metalice poate ,i dezvoltata doar la nivellocal.

Greutate specifica accepta$i!a. Raportul volum@greutate pentru dozele metalice este accepta5il9insa pentru dozele de aluminiu este destul de mare. !antitatea generata de ast,el de deseuri esteestimata a ,i destul de mica9 dar pe viitor se asteapta o crestere semni,icativa. Ptentia!u! "e cntaminare. *eseurile de doze metalice aduse la unitatile de reciclare pot ,icontaminate cu alimente care conduc la uzarea echipamentelor utilizate in sortarea si prelucrareaacestor materiale.

Oprtunitati "e reuti!i#are si recic!are. *ozele metalice tre5uie acceptate la punctele cu platacontracost si la centrele de colectare a deseurilor recicla5ile din di,erite centre comerciale.*ozele aduse la centrele de colectare sunt concasate9 5alotate si transportate la unitatile centralede procesare sau instalatiile de recuperare. "a instalatiile de recuperare9 cutiile zdro5ite sunt in primul rand incalzite pentru indepartarea umiditatii si apoi sunt incarcate intr3un cuptor deretopire. Metalul topit este trans,ormat in lingouri care apoi sunt trans,erate la alta unitate de procesare si trase in ,oi su5tiri. Foile pot ,i re,olosite in industrie pentru di,erite utilitati9 in,unctie de cererea pietei. #st,el9 in procesul de o5tinere a lingourilor9 respectiv ,oilor metalice seva reduce semni,icativ utilizarea resurselor naturale.

Infrastructura pentru c!ectare. !entrele de colectare si ,irmele interesate in cumparareadeseurilor din doze metalice tre5uie sa accepte toate dozele care sunt lipsite de contaminanti.#cestia tre5uie sa compacteze si sa 5aloteze materialele con,orm speci,icatiilor cu privire ladimensiuni9 greutate si numarul de 5enzi al centrelor de reciclare la care se livreaza acestedeseuri in vederea prelucrarii.


9/23

4. Sticla

Infrastructura. In centrele comerciale de6a se colecteaza deseuri din sticla. #cestea ,ac undiscount la cumparaturile realizate in cadrul centrului comercial9 in ,unctie de numarul deseurilor din sticla returnate. #ceasta colectare tre5uie e;tinsa la cat mai multe centre comerciale si chiar

adoptata si de agentii de salu5ritate. #proape toata sticla reciclata este utilizata pentru producereade noi recipiente din sticla. cantitate mica de sticla este utilizata la producerea vatei de sticlasau ,i5relor de sticla pentru izolare9 materialelor de pavat si materialelor de constructii precumcaramizi9 tigle9 ceramica si 5eton de greutate mica.

Greutate specifica mare. Raportul volum@greutate pentru deseurile din sticla este mic. *eseuriledin sticla constituie o componenta raspandita a deseurilor municipale. *eoarece acest procenteste destul de mare9 reciclarea sticlei reprezinta o oportunitate importanta pentru a evitadepozitarea si reutilizarea ei intr3un mod ecologic.

Ptentia!u! "e cntaminare. *eseurile din sticla pot ,i ,oarte usor contaminate cu alte tipuri de

deseuri mena6ere9 dar sunt usor de curatat9 respectiv sortat prin introducerea unei etape in plus in procesul de reciclare. Insa9 pentru a reduce costurile de reciclare este indicata colectareadeseurilor din sticla in containere corespunzator amena6ate cu o deschizatura speciala care saingreuneze introducerea si altor tipuri de deseuri mena6ere.


10/23

Oprtunitati "e recic!are. Producatorii de recipiente din sticla pre,era sa includa cio5urile inmaterialul 5rut ?nisip9 cenusa de soda9 calcar9 deoarece temperatura din cuptor se reducesemni,icativ. !hiar daca cerintele pentru cio5urile de sticla transparenta sunt mari9 reciclareavariaza de la o regiune la alta datorita costurilor de colectare9 prelucrare si transport. Piata pentrusticla colorata variaza de asemenea in ,unctie de instalatiile de ,a5ricare a recipientelor din sticla

colorata.Sticla care nu este sortata dupa culoare este acceptata pentru ,a5ricarea materialelor deconstructie9 chiar daca contaminanti precum metalele ,eroase si aluminiul tre5uie sa ,ieindepartate magnetic. Pra,ul de sticla care nu mai poate ,i utilizat la ,a5ricarea altor recicpiente poate ,i valori,icat prin realizarea vatei de sticla9 material ,oarte utilizat in izolarea termica si,onica.Sticla ce tre5uie ,olosita pentru recipiente noi tre5uie sa ,ie in general sortata dupa culoare sitre5uie sa nu contina contaminanti cum ar ,i murdarie9 roci9 ceramica9 ,ar,urii rezistente latemperaturi mari sau alte produse din sticla. #ceste materiale cunoscute ca materiale re,ractare9au o temperatura de topire mare. Sticla auto laminata este interzisa deoarece contine urme de plastic. Platourile de sticla9 chiar daca nu sunt materiale re,ractare9 a,ecteaza temperatura de

topire a amestecului si nu sunt acceptate. !apacele de aluminiu si etichetele de hartie sunt permise daca sunt indepartate in procesele de prelucrare ulterioara9 inainte ca cio5urile sa ,ieaduse la cuptorul de topire. !and cio5urile sunt utilizate pentru recipiente noi sunt trimise lainstalatiile de ,a5ricare unde sticla este separata de contaminanti si materiale re,ractare. Prezentamaterialelor interzise intr3o cantitate mare este un motiv de re,uzare a intregii incarcaturi.


11/23

5.c!ipamente electrice si electronice

Infrastructura. Sunt putine companii care si3au organizat un sistem de preluare a deseurilor de echipamente electrice si electronice de uz casnic si9 in general9 de echipamente voluminoase.Este indicata realizarea unui sistem centralizat de colectare a unor ast,el de deseuri.

Responsa5ilitatea asupra acestor deseuri ,iind a producatorilor si@sau a importatorilor deechipamente electrice si electronice de uz casnic9 acest sistem tre5uie ,inantat de catre acestia.

Ptentia!u! "e cntaminare. *atorita continutului de materiale si@sau su5stante periculoase aacestor tipuri de deseuri9 potentialul de contaminare a deseurilor mena6ere9 respectiv adepozitului unde acestea a6ung9 daca sunt colectate in amestec cu deseurile mena6ere este ,oarteridicat. *e aceea este a5solut necesara colectarea separata a acestor tipuri de deseuri9 indi,erentde dimensiunile sale.

Oprtunitati "e reuti!i#are si recic!are. Prima etapa in procesul de reciclare este indepartareamaterialelor periculoase. #poi sunt dezasam5late pe tipuri de materiale recicla5ile: plastic9metale ,eroase si ne,eroase9 sticla si altele. #ceste tipuri de materiale recicla5ile pot ,i utilizate camaterie prima secundara in orice proces industrial.

4.Strategii de gestionare a deşeurilor

Tendinţele în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, promovate de EEA şi

adoptate demajoritatea statelor membre UE sunt reprezentate de:

1 minimizarea şi prevenirea cantităţilor de deşeuri!


12/23

" reciclarea!

# incinerarea!

$ depozitarea

%trategia universală este aceea de a minimiza cantitatea de deşeuri respectiv

cea deresurse naturale utilizate, si de ma&imizare a 'lu&ului de reciclare amateriei si energiei

(ele mai acceptate şi promovate metode în gestionarea deşeurilor sunt

minimizareacantităţilor de deşeuri si reciclarea )inimizarea ţine mai mult de o

parte conceptuală, multutilizată în zilele noastre şi se incearcă a 'i susţinuta prin

di'erite instrumente: perceperea ta&elor*pa+ as +ou troug-, ,,.illingness to

pa+- /e asemenea intervin şi alţi 'actori, cum ar 'i:comportamentul oamenilor,

gradul de dezvoltare al societăţii, atitudini, concepţii, nivelul deeducaţie

4.1. Prevenirea şi minimizarea fluxului de deşeuri

(on'orm standardelor europene, priorităţile în ceea ce priveşte tratareadeşeurilor, suntdupă cum urmeaza: în primul r0nd prevenirea deşeurilor, apoireciclarea lor, recuperarea deenergie şi în 'inal depozitarea

Aceste metode trebuiesc susţinute de 'actorii politici de la nivel regional la cel

naţional şi adaptate în 'uncţie de problemele e&istente n orice caz din cauza'lu&ului cresc0nd de deşeurieste din ce în ce mai greu pentru toate ţarile să seocupe de această problemă 2iecare ţară trebuiesă adopte strategii adecvatepentru a reuşi să reducă cantităţile de deşeuri şi implicit epuizarearesurselor Unraport al Agenţiei Europene de )ediu 3EEA, Topic 4eport "5"66", (ase studieson .aste minimisation practices in Europe7 prezintă zece cazuri în care unele ţărieuropene au reuşit să găsească soluţii pentru prevenirea şi minimizareacantităţilor de deşeuri (ele mai importante măsuri se consideră a 'i:8 responsabilitatea producătorilor, în ceea ce priveşte ambalajul produselor!8 acordurile voluntare!8 instrumentele legislative!8 programele in'ormative!8 ta&ele pe deşeuri


13/23

4.2 Reciclarea

4eciclarea este metoda ce vizează doua aspecte importante: e'icienţa 'olosiriiresurselor şiimpactul asupra mediului /eşeurile nu mai reprezintă, în societateade astăzi, acel rău inevitabil,ci o sursa importanta de resurse secundare, tocmaide aceea se promovează din ce în ce mai multreciclarea şi avantajele în ceea cepriveşte utilizarea durabilă a resurselor, de asemenea deşeurilereprezintă osursă regenerabilă de energie Această metodă consideră clasi'icareadeşeurilor

în 'uncţie de componenţa lor, respectiv in 'uncţie de e&istenţa lor ca posibileresursesecundare (on'orm normelor europene, metoda reciclării poate consta

în: reciclarea materiei şireutilizarea energiei4eciclarea deşeurilor presupune o serie de activităţi: colectarea, transportuldeşeurilor,prelucrarea intermediara care implică sortare, mărunţire saucompactare, valori'icareamaterialelor şi prelucrarea 'inală n ceea ce priveştecolectarea şi transportul, numeroase studiis9au a&at pe evaluarea impactuluiasupra mediului pentru 'iecare activitate întreprinsă şi pee'icienţa economică


14/23

Transportul deşeurilor 3prelucrat după %alo'er şi colab, "667

4eciclarea şi valori'icarea energetică presupune recuperarea energiei dindeşeuri Este unproces ce constă în arderea deşeurilor în instalaţii speciale cuscopul de a converti energia înenergie electrică ;ncinerarea deşeurilor

reperezintă procesul prin care are loc recuperareaenergiei, care alt'el ar 'i 'ostprodusă din arderea combustibililor 'osili, cărbuni sau gaze naturale,3/amgaard,"6167, adică resursele naturale pot 'i economisite şi utilizate raţional


15/23

4.3 Incinerarea deşeurilor

%tel7, cu ajutorul modelului @(A a 'ăcut un studiu deevaluare a impactuluide mediu asupra metodelor de tratare termică a deşeurilor, în care atrageatenţiaasupra importanţei acestei evaluări, în vederea adoptării metodeicorespunzătoare degestionare a deşeurilorrin procesul de incinerare se urmăreşte trans'ormarea deşeurilor în resursesecundare, seare în vedere economisirea resurselor! minimizarea emisiilor şiscăderea to&icităţii deşeurilor!reducerea volumului şi masei deşeurilor! utilizarea

valorii calorice a deşeurilor şi convertirea înenergie electrică;ncinerarea deşeurilor s9a dezvoltat de9a lungul timpului de la instalaţiile deeliminare adeşeurilor, la instalaţii de obţinere a energiei din deşeuri şi cuintroducerea de noi tenologii decontrol al emisiilor 3/amgaard, "6167,reprezent0nd o metodă ce c0stigă din ce în ce mai multinteres în strategiile degestionare a deşeurilorBbţinerea energiei din deşeuri presupune incinerarea deşeurilor şiutilizeazăconţinutul energetic al deşeurilor pentru producerea energiei electrice sau aobţinerii decăldură şi electricitate, căldura 'iind utilizată 3recuperată şi e&portată7pentru di'erite servicii3încălzire, alimentarea cu apă caldă7, 3er=oulidis şi colab,"6167


16/23

4.4 Depozitarea deşeurilor

;eraria deşeurilor reperezintă un concept care consideră analiza cost9bene'iciu

adi'eritelor strategii de gestionare a deşeurilor în vederea stabilirii unor limite şimetode optime şiaplicabile de gestionare: prevenirea şi reducerea cantităţilor dedeşeuri, reciclarea 3reutilizarea,reciclarea materială, recuperare energetică7 şireducerea cantităţilor de deşeuri depozitate

;eraria gestionării deşeurilor3prelucrat după (erubini şi colab,"66C7

/upă cum se observă, depozitarea deşeurilor reprezintă metoda cea mai puţinacceptată,din cauza e'ectelor negative pe care le are asupra mediului: emisiilede metan cu poluareatmos'erică, emisiile de levigat cu poluarea solurilor, aapelor subterane şi mai ales pierderearesurselor

. Impactul deseurilor asupra mediului

;n general, ca urmare a lipsei de amenajari si a e&ploatarii de'icitare, depozitele


17/23

de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impactsi risc pentru mediu si sanatatea publica

rincipalele 'orme de impact si risc determinate de depozitele de deseuriorasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

• modi'icari de peisaj si discon'ort vizual!

• poluarea aerului!

• poluarea apelor de supra'ata!

• modi'icari ale 'ertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe

terenurile invecinate

oluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant estedeosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu sepractica e&ploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte

%curgerile de pe versantii depozitelor a'late in apropierea apelor de supra'atacontribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii

;n termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pesupra'ata a'ectata acestei 'olosinte a unui numar de #69#66 specii5a, 'ara aconsidera si populatia microbiologica a solului ;n plus, biocenozele dinvecinatatea depozitului se modi'ica in sensul ca:

• in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale speci'ice zonelor poluate!

• unele mami'ere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi

gasesc rana in gunoaie 3sobolani, ciori7

/esi e'ectele asupra 'lorei si 'aunei sunt teoretic limitate in timp la duratae&ploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei desarcini tenologice nu va mai putea restabili ecilibrul biologic initial, evolutiabiosistemului 'iind ireversibil modi'icata Actualele practici de colectaretransport 5depozitare a deseurilor urbane 'aciliteaza inmultirea si diseminarea


18/23

agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, cainivagabonzi

/eseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatatedatorita continutului lor in substante to&ice precum metale grele 3plumb, cadmiu7,pesticide, solventi, uleiuri uzate

Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile suntdepozitate impreuna cu cele nereciclabile! 'iind amestecate si contaminate dinpunct de vedere cimic si biologic, recuperarea lor este di'icila

roblemele cu care se con'runta gestionarea deseurilor in 4omania pot 'isintetizate ast'el:

• depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentrueliminarea 'inala a acestora!

• depozitele e&istente sunt uneori amplasate in locuri sensibile 3inapropierea locuintelor, a apelor de supra'ata sau subterane, a zonelor deagrement7!

• depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia

mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective!

• terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuridegradate, care nu mai pot 'i utilizate in scopuri agricole! la ora actuala, in4omania, peste 1"666 a de teren sunt a'ectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale!

• colectarea deseurilor menajere de la populatie se e'ectueaza neselectiv!ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, ast'el pierzandu9se o mare

parte a potentialului lor util 3artie, sticla, metale, materiale plastice7!

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesitaadoptarea unor masuri speci'ice, adecvate 'iecarei 'aze de eliminare a deseurilor in mediu 4espectarea acestor masuri trebuie sa 'aca obiectul activitatii demonitoring a 'actorilor de mediu a'ectati de prezenta deseurilor


19/23

!.Impactul deseurilor municipale asupra mediului

%e mani'esta deosebit de variat,datorita numarului mare de nocivitaticontinute in aceste deseuri4eziduurile sunt cele mai importante surse deraspandire a in'ectiilor,datorita continutului lor mare de microorganisme,printrecare si agenti patogeni;n conditii prielnice,agentii patogeni pot trai in reziduuriciar cateva luni,de unde patrund in sol si apa,dand nastere la in'ectiinumeroase,directe

;nsectele,rozatoarele si cainii sunt,de asemenea,purtatori si raspanditori deboli in'ectioase)ustele sunt atrase de mirosul de substanta organica indescompunere!pe de o parete sunt purtatoare de microbi,iar pe de alta parteisi depun ouale in gunoi,ciclul de reproducere 'iind de numai $9D zile

%olul,apelede supra'ata si subterane,precum si atmos'era sunt cele maigrav a'ectate de reziduuri,e'ectele acestora 'iind regasite la mari distante;nmod similar prin intermediul apei,aerului si solului,microbii sunt raspanditi,deasemenea,la distante mari,de unde apoi tot prin intermediul apei,aerului si

solului,etc ajung in organismul umane calea aerului,toate gazelenocive,rezultate in urma descompunerii substantelor organice din deseuri

3metan,amoniac,idrogen sul'urat,scatol,indol,etc7 sunt inalate si potprejudicia sanatatea umana intr9un mod mai mult sau mai putin grav!inaceeasi masura mediul este prejudiciat si prin produsele de ardere 'um,'umigene,cenusa,etc


20/23

4eziduurile periculoase pot provoca imbolnaviri de orice 'el,de la racelibanale pana la tuberculoza,cancer,etc

".Reducerea impactului rezultat prin depozitarea

necorespunzatoare a deseurilor industriale

;mbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatilemarilor unitati economice poluatoare con'orm planurilor de con'ormare

• 4ealizare planurilor de gestionare a deseurilor industriale de catremarii poluatori

• E'icientizarea activitatilor speci'ice de colectare transport sidepozitare a deseurilor industriale de catre 'iecare dintre marii

poluatori• E'icientizarea actiunilor de monitorizarea a activitatilor de gestionare

a deseurilor industriale de catre A) 9 Farda de )ediu ;mbunatatirea sistemului de reutilizarea a deseurilor rezulalte din

activitatile industriale• 4ealizarea unor planuri e'iciente de reutilizare a componentei utile

din cantitatea totala• E&ploatarea propriu9zisa a componentei utile din cantitatea totala de

deseuri industriale•

;nlocuirea solului contaminat cu di'eriti poluanti si transportul lui intr9un depozit asigurat• Bptimizari ale proceselor de productie vizand minimizarea pierderilor

de materie prima si energie


21/23

oluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vanteste deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu sepractica e&ploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte

;n termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea depe supra'ata a'ectata acestei 'olosinte a unui numar de #69#66 specii5a, 'ara aconsidera si populatia microbiologica a solului ;n plus, biocenozele dinvecinatatea depozitului se modi'ica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale speci'ice zonelor poluate!

unele mami'ere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isigasesc rana in gunoaie 3sobolani, ciori7

/esi e'ectele asupra 'lorei si 'aunei sunt teoretic limitate in timp la duratae&ploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei desarcini tenologice nu va mai putea restabili ecilibrul biologic initial, evolutiabiosistemului 'iind ireversibil modi'icata Actualele practici de colectaretransport 5depozitare a deseurilor urbane 'aciliteaza inmultirea si diseminareaagentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, cainivagabonzi

/eseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentrusanatate datorita continutului lor in substante to&ice precum metale grele 3plumb,cadmiu7, pesticide, solventi, uleiuri uzate

roblema cea mai di'icila o constituie materialele periculoase 3inclusivnamolurile to&ice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice7care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti Un aspect negativeste acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu celenereciclabile! 'iind amestecate si contaminate din punct de vedere cimic si

biologic, recuperarea lor este di'icila

roblemele cu care se con'runta gestionarea deseurilor in 4omania pot 'isintetizate ast'el:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentrueliminarea 'inala a acestora!


22/23

depozitele e&istente sunt uneori amplasate in locuri sensibile 3inapropierea locuintelor, a apelor de supra'ata sau subterane, a zonelor deagrement7!

depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectiamediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective!

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri speci'ice, adecvate 'iecarei 'aze de eliminare adeseurilor in mediu 4espectarea acestor masuri trebuie sa 'aca obiectulactivitatii de monitoring a 'actorilor de mediu a'ectati de prezenta deseurilor

".#ibliogra$ie:

1.Protectia Mediului Incon6urator9Mircea %egulescu9Editura Tehnica9Bucuresti 1DD0

2.http:@@KKK.anpm.ro@Files@Pu5licatiastatistica/22J/22A11140D1G4D.pd,

3. mm.ase.ro@"ucr!*@sectiuneaO/2III@certi,icareaO/2ecologicaO/2Banacu31.htm 3 DDQ

4.KKK.add,[email protected] 3 1/Q

5.KKK.scritu5e.com@geogra,ie@ecologie@Impactul3depozitelor3de3deseuri

%.KKK.cesec.ro

&. https:@@ro.KiQipedia.org@KiQi@)estionareadeO!ODDeurilorIstoric

". http:@@KKK.deseuri3online.ro@neK@[email protected],

http://www.anpm.ro/Files/Publicatia_statistica_2004_200711165913698.pdfhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor#Istorichttp://www.deseuri-online.ro/new/download/Reciclare.pdfhttp://www.anpm.ro/Files/Publicatia_statistica_2004_200711165913698.pdfhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor#Istorichttp://www.deseuri-online.ro/new/download/Reciclare.pdf


23/23

Proiect IMM 1

Documents

Transcript of Proiect IMM 1