Proiect Energie Si Mediu

31
Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” Iasi Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului PROIECT ENERGIA SI MEDIUL TEMA: CENTRALA ELECTRICA DE TERMOFICARE- SUCEAVA CET(PE HUILA)

Transcript of Proiect Energie Si Mediu

Page 1: Proiect Energie Si Mediu

Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” Iasi Facultatea de Inginerie Chimica si

Protectia Mediului

PROIECT

ENERGIA SI MEDIUL

TEMA:

CENTRALA ELECTRICA DE TERMOFICARE- SUCEAVA CET(PE

HUILA)

Studenti : Agavriloai Irina

Caplat Catalina

An IV

Page 2: Proiect Energie Si Mediu

Gr. 2409

CUPRINS

1.Date de identificare a activitatii

2.Prezentarea generala a societatii

3.Materii prime si auxiliare

4.Resurse: apa, energie si gaze naturale

5. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice

6.Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

7.Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediul inconjurator, nivel de zgomot

8.Politica de mediu

Page 3: Proiect Energie Si Mediu

1.Date de identificare a activitatii

1.1. Numele operatorului instalatiei: S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA – CET pe huila

1.2. Adresa sediului social: Str. Energeticianului nr.1, cod. 720166, Suceava, Jud. Suceava

1.3. Telefon: 0230-520253; 0230-251997;

1.4. Fax: 0230-257066; 0230-257663;

1.5.e-mail: [email protected]

- Responsabil protectia mediului:[email protected];

1.6. Data punerii in functiune a instalatiei:

- cazan nr.1 de 420 t/h – august 1987;

- cazan nr.2 de 420 t/h – decembrie 1988;

1.7. Data înfiinţării societatii: S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA – CET pe huila a luat fiinţă în anul 2002. conform HG nr. 104/14.02.2002.

1.8. Amplasarea activităţii:

-Adresa: Str. Energeticianului nr.1, cod. 720166, Suceava, Jud. Suceava

-Coordonatele geografice ale instalatiei:470 39' 6,8" latitudine; 260 17' 55,3" longitudine

-Vecinătăţile obiectivului :

- Nord-Vest – SC AMBRO SA- produce celuloza;- Sud-Vest – SC FAMOS SA – produce seringi;- Vest – SC ACET SA – statie epurare oraseneasca;- Sud – SC ERYY SRL si SC SAEM SA – executa lucrari de constructii;

1.9..Amplasamentul obiectivului evaluat are terenuri in suprafata de 1.553.054 mp, din care 1.362.456 mp suprafata totala ocupata;

1.10.Proprietarul terenului: SC TERMICA SA SUCEAVA este o societate pe acţiuni conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Suceava nr. 14534 din 09.05.2002, care administrează prin concesiune patrimoniul fostei Sucursale Electrocentrale Suceava desprinsă din S.C.Termoelectrica S.A.Bucureşti în baza HG nr.104/2002.

1.11.Utilizarea terenului de pe amplasamentul S.C.TERMICA S.A. SUCEAVA :- suprafaţa totală a incintei: St = 1.553.054 m2

- suprafaţă construită: Sc = 44.829 m2

- suprafaţă reţele: Sr = 781.328 m2

Page 4: Proiect Energie Si Mediu

- suprafaţă transport St = 536.299 m2

- suprafaţă liberă Sl = 190.598 m2

2.Prezentarea generala a societatii

SC TERMICA SA Suceava are în structura organizatorică şi funcţională două capacităţi de producţie şi anume : • Centrala electrică de termoficare , cu funcţionare pe cărbune cu putere electrică instalată de 100 MW şi o capacitate termică instalată de 520 MWe • 2 cazane de abur energetic tip CR-1244 de 420 t/h ; 13,7 MPa ; 813,150K - pe huilă • 2 turbine cu condensaţie şi prize reglabile tip DSL - 50 - 1 • 2 boilere de bază de 97,11 MWe • 3 boilere de vârf de 46,5 Mwe Anul punerii în funcţiune : • cazanul nr. 1 - 1987 • cazanul nr. 2 - 1989

Centrala a fost construită iniţial pentru alimentarea cu energie termică ( sub formă de apă fierbinte şi abur tehnologic), a consumatorilor urbani şi industriali din municipiul Suceava. În prezent datorită recesiunii economice centrala alimentează cu energie termică sub formă de apă fierbinte consumatori urbani şi industriali din localitate. În acelaşi timp, centrala livrează în Sistemul Energetic Naţional, energia electrică produsă de unităţile de cogenerare.

CET Suceava pe cărbune a fost dezvoltată etapizat, în perioada 1985-1989 ea fiind proiectată iniţial să utilizeze lignitul drept combustibil de bază. Prin HG 103/1998, a fost aprobată realizarea lucrărilor de conversie pe huilă a capacităţilor existente, lucrările fiind în prezent finalizate.

În prezent CET pe cărbune funcţionează numai în sezonul de încălzire. Vara, cele două unităţi de 50 MW sunt oprite, datorită consumului foarte redus de căldură, care nu permite o exploatare eficientă a acestora fiind necesară o încărcare mare în condensaţie şi funcţionarea cazanului de abur la minim tehnic. CET Suceava este încadrată în zonă astfel : - aducţiunea de apă potabilă şi industrială se realizează din direcţia zonei industriale ; - evacuarea energiei electrice utilizează patru LEA de 110 kV spre staţiile electrice de sistem Suceava şi Conexiuni ; - transportul agentului termic este asigurat prin circuite de conducte amplasate suprateran ; - alimentarea cu combustibil solid şi lichid se face pe cale ferată , iar cea cu gaz metan , din zona industrială ; -evacuarea zgurii si cenusii se face hidraulic prin conducte dispuse in montaj suprateran la depozitul aflat in aval.

• Centrala termică pe hidrocarburi cu putere instalată de 336 MWe Iniţial, centrala a fost destinată pentru alimentarea cu energie termică (sub formă de

apă fierbinte şi abur tehnologic), a consumatorilor urbani şi industriali din municipiul Suceava. În prezent centrala produce energie termică sub formă de apă fierbinte pentru consumatorii urbani şi industriali racordaţi la sistemul centralizat de termoficare .

Page 5: Proiect Energie Si Mediu

Construcţia centralei a început în anul 1964 şi a fost realizată în două etape, respectiv: - perioada 1964 – 1979: etapa de producere a apei fierbinţi

- perioada 1982 – 1983: etapa de producere a aburului. • 2 cazane de abur industrial de 105 t/h ; 1,7 MPa ; 523,15 0K • 1 cazan de apă fierbinte de 58,15 MWe • 1 cazan de apă fierbinte de 116,30 MWe • un boiler de vârf de 17,4 Mwe

Pentru producerea apei fierbinţi necesare în sistemul de termoficare urbană, în centrală este instalat şi un schimbător de căldură cu o capacitate termică de 15 Gcal/h, alimentat cu abur din bara de 5 bar din cadrul centralei. În prezent CT pe hidrocarburi funcţionează numai vara, furnizând apă fierbinte în sistemul de termoficare.

Până în anul 2002 CET Suceava pe cărbune şi CT hidrocarburi au aparţinut Sucursalei Electrocentrale Suceava din cadrul Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice „TERMOELECTRICA S.A.”.

Prin HGR nr.104/2002 Sucursala Electrocentrale Suceava a fost externalizată din cadrul Termoelectrica S.A. şi a fost transferată în patrimoniul Consiliului Local al Municipiului Suceava, devenind S.C. TERMICA S.A. Suceava.

Activitatea de transport şi distribuţie energie termică a fost preluată din gestiune indirectă – realizată în baza contractului de concesiune nr.33689/14.12.1999, începând cu data de 01.01.2000, pe o perioadă de 30 ani.

Instalaţiile preluate în întreţinere şi exploatare sunt următoarele : - 50 puncte termice; - 46,6 km reţele de termoficare primare, cu dimensiuni cuprinse între 50-800 mm; - 455 km de termoficare secundare, cu dimensiuni cuprinse între 20-250 mm. Societatea are autorizaţii de funcţionare a capacităţilor proprii şi licenţe pentru

activităţile specifice – producere energie electrică şi termică, distribuţie şi furnizare energie

termică, eliberate de ANRE Bucureşti în anul 2002.

3.Materii prime si auxiliare

1. Materii prime Tabel .1- Combustibili utilizati

Nr. crt.

Denumire materie prima

Fraze risc Transport DepozitareCapacitati depozitare

[tone]

Consum [tone] /2009

1Combustibil de baza- Huila

-Vagoane CF

Halde

Estacade

A-ii, C;D

320.000

(4 stivex 70.000)

(2 rampex 20.000)

154.852

2 Combustibil lichid – Pacura

R45 T –toxicF-inflamabil

Cisterne CF

Rezervoare metaliceA-ii; C;D

2 x 5.0002 x 3.150

1470

Page 6: Proiect Energie Si Mediu

(auxiliar)X – iritantN- periculos pt. Mediu

3

Combustibil lichid usor- motorina de cracare(auxiliar)

R 45 – XnR 51/53

Cisterne CF

Rezervoare metaliceA-ii; C;D

200 (2 x 100) 0

Tabel. 2- Compozitia huilei energetice utilizate, conform Certificat de inspectie din 15.02.2010

Nr. Crt.

Component Valoare UM

1 Umiditate totala 8,9 - 12,3 % masa2 Cenusa 8,84 – 9,6 % masa3 Carbon fix 61,87 – 64,34 % masa4 Putere calorifica inferioara 6081 - 6268 Kcal/Kg5 Sulf <1 %masa

Tabel 3.Compozitia pacurii utilizate in 2009.- conform Certificat de inspectie din 19.05.2009

Nr. Crt.

Component Valoare UM

1 Sulf Max 1 % masa2 Putere calorifica 9276 kcal/kg3 Continut carbon 80,41 % masa4 Cenusa 0,032 % masa5 Umiditae 5 % masa

Păcura este folosită drept combustibil de pornire a cazanelor şi stabilizare a flăcării arzătoarelor de cărbune .

Tabel 4.Compozitia motorinei.-conform Buletinului de analiza nr.PBZ 0003580R/10.11.2009

Nr. Crt.

Component Valoare UM

1 Sulf 4 % masa

2 Putere calorifica 9800 -9900 kcal/kg

3. Cifra Cetanica 51 -

Page 7: Proiect Energie Si Mediu

2. MATERII AUXILIARE

Tabel 5.Materiale auxiliare

Nr. Crt

Denumire materie prima

Fraze risc Transport DepozitareCapacitati depozitare

[tone]

Consum /2009

1Hidroxid de sodiu

R 34

C - corosivCisterne CF

Cisterne stoc

A-i; D

285 t

(3 x 95 t)

3 rezervoare supraterane verticale

74 t

2Amoniac/conditionare apa cazan

R 34, R 50C-corosivN-periculos pentru mediu

Auto -cu butoaie standardizate

ButoaieA-i; C; D

4 t(20 butoaie x 200 l)

1,680 t

3

Hidrat de hidrazina/conditionare apa cazan/degazare chimica

R 10, R 45C-corosivN-periculos pentru mediu

Auto -cu butoaie standardizate

ButoaieA-i; C; D

1,6 t(8 butoaie x 200 l)

2,850 t

4 Acid clorhidricR 34-37C-corosivXi-iritant

Cisterne CF

Cisterne cauciucate A-i; D

600 t

(8 x 75 t)

8 rezervoare supraterane verticale

408 t

5

Uleiuri diverse pt. Actionare hidraulica, ungere si racire

R 36-38 R 51-53N-periculos pentru mediu

Cisterne AutoAuto -cu butoaie standardizate

Rezervoare metalice A-i; D ButoaieA-i; C; D

320 t (6x 53 t)(6 rezervoare supraterane verticale6 t –butoaie standardizate

9,346 m3

6 MotorinaR40, R65, R66, R51/53

Cisterne AutoRezervoare metalice A-i; D

90 t ( 3x 30 t)(3 rezervoare orizontale)

87,030 m3

7Bioxid de carbon

Gaz comprimat

Auto -cu tuburi standardizate

Recipienti de gaze sub presiuneA-i; D

1,625 t(65 tuburi)

3952 m3

8Oxigen comprimat

Gaz tehnic lichefiatO-oxidantR8-poate provoca incendii

Auto -cu tuburi standardizate

Recipienti de gaze sub presiuneA-i; D

0,251 t(27 tuburi)

2740 m3

9 Hidrogen

Gaz comprimatF+R12

Staţie Electroliză

Rezervoare metalice A-i; D

0,005 t(3 rezervoare supraterane verticale)

3952 m3

4.Resurse: apa, energie si gaze naturale

Page 8: Proiect Energie Si Mediu

Apa

Alimentarea cu apă potabilă Surse : din reteaua oraseneasca – SC ACET SA Suceava.

Funcţionarea este: permanentă: 365 zile /an şi 24 ore/zi Racord 125 mm la reteaua SC ACET SA Suceava;

Instalaţii de aducţiune a apei: din conducta de otel Dn 125 mm , L=3,3 km; rezervor de acumulare V=100 mc si statie de pompare: 2 pompe cu Q=38 mc/h, H=60 m CA; 2 recipienti hidrofor V= 3150 l/buc, Pn= 6 bari;

Alimentarea cu apă tehnologică (industriala)

Surse de apa autorizate:

1. din reţeaua de apa industriala a SC ACET SA Suceava (din AC Dragomirna);2. din subteran (puturi de drenaj) alimentare din stratul freatic al r. Suceava;

Funcţionarea este: permanentă: 365 zile /an şi 24 ore/zi Functionarea centralei electrotermice este in circuit inchis, prin pompare.

Instalaţii de aducţiune a apei:

1. – Din Ac. Dragomirna apa este transportata prin doua conducte metalice 419x7 mm si 620x7 mm;

2. – Captare prin 15 puturi H=10m , capacitate 7,5 mc/h /put, echipate cu electropompe submersibile care pompeaza apa captata in circuitul principal de apa tehnologica;

Instalatii de tratare a apei:

- Statie de tratare chimica compusa din:

- Instalatie de limpezire a apei brute;- Instalatie de demineralizare;- Instalatie de dedurizare;- Instalatie de tratare condens returnat;- Instalatie de neutralizare;- Instalatii auxiliare:

o Gospodarie de reactivi;

o Gospodarie de evacuare a apelor uzate;

o Instalatie de racire condens;

- Turn de racire apa

Instalatii de preluare si inmagazinare a apei:

Conducta Dn 100- 250 mmde la puturilede drenaj, care se va racorda la conducta de aductiune apa industriala Dn 400 mm sau Dn 600 mm de la Ac. Dragomirna;

2 colectoare comune de alimentare cu apa limpezita 324x8 mm; 3 rezervoare verticale tip AT , izolate termic, 6400 mm, V= 250 mc pentru apa

limpezita; 2 rezervoare 4600 mm, V= 100 mc pentru apa dedurizata; 2 rezervoare apa demineralizata v= 250 mc, 6400 mm;

Page 9: Proiect Energie Si Mediu

.Apa pentru stingerea incendiilor

Volum intangibil: 2x1000 mc

Debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei de incendiu: din reţeaua de apă industrială Q= 85 l/s.;

Reţeaua de stins incendii este echipată cu 75 hidranţi exteriori şi 215 hidranţi interiori. Circuitul exterior apă de incendiu este prezentat în ANEXA 11.Volume şi debite de apă:

regim nominal = 2160 m3/zi regim minim = 1200 m3/zi regim de restricţii = 1083 m3/zi

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate menajere sunt colectate printr-un sistem de canalizare din tuburi de beton Dn 200 mm şi evacuate în Staţia de Epurare Orăşenească a SC ACET SA Suceava.

Apele uzate tehnologice (provenite de la staţia de tratare chimică a apei, de la gospodăria de păcură, purjele de la turnul de răcire, ape de la spălări cazane) sunt evacuate la staţia de pompare Bagger (6 pompe Bagger BT 300-250-720, Q= 750 mc/h, H= 40 mCA) şi de aici, în amestec cu apa de hidrotransport, ajută la transportul zgurii şi cenuşi la depozitul de zgură şi cenuşă pentru ecologizarea acestuia prin depunerea straturilor alternative de zgura-cenusa si pamant pana la umplerea compartimentului II pana la data de 31.12.2012.

Apele agresive de la regenerările filtrelor ionice sunt colectate prin 2 conducte protejate antiacid şi deversate în 3 cisterne de unde sunt deversate în rezervoarele de neutralizare, după care sunt pompate prin conducte metalice la pompele Bagger;

Apele pluviale din incinta centralei şi gospodăria de cărbune sunt colectate de o reţea pluvială compusă din 3 colectoare principale din beton Dn= 200 ÷ 1000 mm şi transportate la staţia de pompe Bagger.

Apele provenite de la gospodăria de păcură (eventualele scăpări) sunt colectate prin rigole din beton acoperite şi încălzite şi deversate în 3 separatoare de păcură subterane. Apa epurată este evacuată într-o cuvă de 5 mc, apoi în reţeaua de canalizare pluvială, cu descărcare în staţia de pompe Bagger.

Operatorul instalatiei este obligat sa respecte toate prevederile din urmatoarele acte de reglementare :

- AUTORIZAŢA DE GOSPODĂRIREA APELOR nr. 317/10.12.2008 privind “Folosinta de apa a SC TERMICA SA SUCEAVA” eliberata de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret;

- AVIZUL DE GOSPODĂRIREA APELOR nr. 368/22.12.2009 privind “Epurarea si evacuarea apelor uzate provenite din procesele tehnologice de la CET Suceava pe carbune/huila , captarea si evacuarea reziduurilor solide din apele uzate” eliberat de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret;.

Page 10: Proiect Energie Si Mediu

- AVIZUL DE GOSPODĂRIREA APELOR nr. 393/12.12.2008 privind “Inchiderea in conditii de siguranta a depozitului de zgura si cenusa al SC TERMICA SA Suceava” eliberat de A.N. “ Apele Române” Direcţia Apelor Siret;.

Masuri de protectie

- intocmirea, afisarea si respectarea instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca si

instruirea corespunzatoare a personalului;- desfasurarea in conditii optime a activitatii, pentru reducerea la minim a pierderilor

tehnologice;- respectarea programului de revizii si reparatii a instalalatiilor, inclusiv a conductelor de

transport al substanlelor si materialelor;- program de inspectie si intretinere a traseelor, bazinelor de neutralizare, conductelor

coform proiect; - program de inspectie si intretinere periodica a retelelor de canalizare ;

- program de inspectie si intretinere periodica a bazinelor statiei de tratare chimică a apei;

- valorificarea si/sau eliminarea ritmica a deseurilor generate cu respectarea stricta a

legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor;- respectarea capacitatilor maxime de stocare a depozitelor, rezervoarelor, bazinelor,

recipientilor;- urmarirea calitatii apei subterane, conform prevederilor capitolului 13.- Monitorizare.

Eficienta Energetica

Eficienta energetica a unei centrale electrotermice este definita ca energia utila livrata la limita centralei electrice / energia produsa de arderea combustibilului .Energia combustibilului este masurata prin puterea calorifica inferioara a acestuia.

Conform documentului BREFF-industria energetica, eficienta termica pentru instalatiile care ard combustibili solizi este de : 75-90 % in cazul cogenerarii de caldura si energie si 43-47 % in cazul arderii cu praf de carbune.

Tabel 6. Eficienta energetica pentru 2009

Combustibil Consum, kg Putere calorifica, kcal/kg Caldura cedata Gcal

Huila 154.852.300 6.119,42 947.605

Pacura 1.470.000 9.566,67 14.063

TOTAL caldura cedata apei din cazan 961.668

Energie electrica produsa 243.398 MW 209.285 Gcal

Energie termica produsa 269.356 Gcal 269.356 Gcal

TOTAL energie produsa 478.641 Gcal

Page 11: Proiect Energie Si Mediu

Energie consumata 3.301 MW 81.980 Gcal

Energie livrata 396661Gcal

Energie livrata / Caldura cedata = 396661Gcal/961668Gcal = 0,4124

Eficienta energetica pentru anul 2009 = 0,4124x 100 = 41,24 %

Consum specific de energie:

Tabel 7. Consum specific de energie pentru 2009

ActivitateaConsum specific de

energie (CSE)

Comparatia cu limitele uzitatae international pentru

grupuri de peste 300 MWt

Producere energie electrica 376,3 gcc/Mwh. 360 gcc/Mwh.

Producere energie termica 170,0 Kgcc /Gcal -

Alimentarea cu energie electrica se realizează prin urmatoarele statii de tensiune şi transformatoare electrice:

- Staţii de medie tensiune de 6 kV;- Staţii de joasă tensiune de 0,4 kV;- Staţii de curent continuu 220 V;- Staţii de curent continuu 24 V;- 2 buc.Transformatoare bloc grup 1 şi grup 2 de 80 MVA şi tensiune10,5/110 Kv;- 4 buc.Transformatoare de servicii proprii grup 1 şi grup 2 de 15 MVA şi tensiune10,5/6,3

kV;- 2 buc.Transformatoare de servicii proprii generale grup1 şi grup2 de 25 MVA şi

tensiune110/6,3 kV;- 1 buc.Transformator pentru servicii proprii comune si iluminat de 25 MVA şi

tensiune110/6,3 kV;- 14 buc.Transformatoare de 630 kVA şi tensiune 6,3/0,4 kV ;- 2 buc.Transformatoare de 160 kVA şi tensiune 6,3/0,4 kV ;- 2 buc.Transformatoare de 250 kV şi tensiune 6,3/0,4 kV ;- 2 buc.Transformatoare de 400 kV şi tensiune 6,3/0,4 Kv. -Alimentarea cu energie termic

Serviciile termice interne ale centralei CET pe huilă sunt alimentate cu abur de 10 - 16 ata şi 1,2 - 2,5 ata. Principalele activitati auxiliare consumatoare de abur sunt: gospodaria de păcură, electrofiltrele, preîncălzitorii de aer, aerotermele tunelului de dezgheţ, staţia de tratare chimică a apei, inelul de stins incendii, termoficare încăperi incintă.

Page 12: Proiect Energie Si Mediu

Gaze naturale

- CET pe huilă este alimentată cu gaze naturale din magistrala de gaz metan Moldova Nord – IAŞI, de la unitatea “S.C. EON GAZ DISTRIBUŢIE Suceava”;

- Instalaţia de alimentare cu gaze naturale cuprinde: Staţia de reglare-măsurare – amplasată la limita incintei CET pe huilă, într-o

construcţie proprie:- Instalaţia de filtrare : 3 filtre tip FGN;- Instalaţia de reglare gaze treapta I : 3 regulatoare de presiune automate, 2

manometre, 1 supapă de siguranţă cu arc;- Instalaţia de reglare gaze treapta II : 4 regulatoare de presiune automate, 2

manometre, 1 supapa de siguranţăcu arc;- Instalaţia de măsurare a consumurilor de gaze naturale – tip SMG 1;

Conducta de repartiţie gaze naturale din ţeavă de oţel 324 x 8 mm, Dn 300mm, montată subteran şi parţial aerian, în lungime de 330 m, racordată la conducta de repartiţie Dn 500 mm existentă în zonă;

5. Descrierea fluxurilor tehnologice.Instalatii.

Principalele faze şi operaţii ale procesului tehnologic ce se desfăşoară la CET PE HUILĂ în vederea realizării activităţii de bază :

- Aprovizionarea, depozitarea şi pregătirea combustibilului solid – huilă- Aprovizionarea şi depozitarea combustibilului lichid – păcură- Pregătirea apei tehnologice - Producerea aburului energetic - Procesul de cogenerare a energiei electrice şi termice - Producerea şi livrarea energiei electrice- Producerea şi livrarea energiei termice- Transportul şi depozitarea deşeurilor de ardere la Depozitul de zgură şi cenuşă- Activitaţi şi operaţii: de transport, mentenanţă, informatică, comerciale, etc.

Fluxurile tehnologice

Fluxul de Combustibilul solid – huilă este fluxul principal de materie primă – combustibil care furnizează cea mai mare parte a căldurii primare. Cărbunele(huilă) este utilizat pentru producerea aburului energetic şi industrial, prin ardere în focarele cazanelor.

Fluxul de Combustibilul lichid - păcură – este fluxul de combustibil care asigură pornirea cazanului şi stabilizarea flăcării arzătoarelor de cărbune.

Fluxul de Aer necesar arderii – reprezinta fluxul de aer de combustie introdus pentru a asigura arderea combustibililor. Alimentarea cu aerul necesar arderii se face cu ventilatoarele de aer. Aerul este preluat din exteriorul sau interiorul clădirii în care se află instalate cazanele şi preîncălzit în preîncălzitoarele de aer rotative şi calorifere cu abur.

Page 13: Proiect Energie Si Mediu

Fluxul de Gazele de ardere - In focarele cazanelor are loc procesul de ardere a combustibilului, rezultind gaze de ardere, cu temperatura ridicata. Gazele de ardere cedeaza caldura fluidului de lucru, care este apa, realizindu-se in felul acesta si recuperarea caldurii;

Fluxul de Apă tehnologică –se pot identifica mai multe circuite închise, sau parţial închise:

Circuitul termic – asigură apa necesară ca fluid de lucru în circuit închis : cazane de abur energetic - turbină – condensator – circuit de preîncălzire regenerativă şi degazare. Apa de alimentare a cazanelor este transformată în abur de înaltă presiune şi temperatură prin preluarea energiei termice degajată prin arderea combustibililor în cazanele de abur energetic. Aburul supraîncălzit iese din cazan, se destinde în turbină până la presiunea subatmosferică de condensare, cu cedare de lucru mechanic;

Circuitul hidrotehnic de răcire – Răcirea aburului destins în turbină, a hidrogenului folosit la racirea generatorului electric, a uleiului de ungere, a tuturor lagărelor care necesită răcire se face folosind apa care cedează căldura preluată de la utilaje atmosferei prin intermediul turnului de răcire. Pierderile de apă de răcire prin evaporare sunt compensate cu apă dedurizată;

Circuitul de termoficare – asigură transportul energiei termice produse către consumatori ; Circuitul de transport zgură şi cenuşă – asigură preluarea, transportul şi depozitarea zgurii

şi cenuşii rezultate din arderea huilei ;Fluxul de energie electrică pentru serviciile interne - Reprezintă fluxul de energie necesar pentru alimentarea consumatorilor interni ai centralei electrice de termoficare ;

Fluxul de energie spre Sistemul Energetic Naţional -Reprezintă fluxul de livrare a energiei electrice în SEN prin 4 linii de interconexiune 110 kV;

Fluxul de energie termică spre sistemul centralizat de încălzire urbană a municipiului Suceava – reprezintă fluxul de energie termică utilă livrată consumatorilor printr-o reţea tubulara ramificată a agentului termic de încălzire şi a apei calde menajere de consum;

Fluxul de deşeuri solide de ardere – reprezintă fluxul de zgură şi cenuşă, produsele solide ale arderii cărbunelui sub formă de praf. O parte a prafului de cărbune cu granulaţie şi greutate mai mare cade pe un grătar de post ardere şi se transformă în zgură şi o parte este antrenată în focarul cazanului, după ardere praful de cărbune transformându-se în cenuşă zburătoare care este reţinută în proporţie de peste 99,2 % în instalaţa de desprăfuire a gazelor arse cu electrofiltre.

Instalaţii :

-instalatii de ardere

-Instalatii pentru generarea energiei electrice(turbine cu bur, generatoare,

-Sistem termoficare

-Instalaţia de preparare a prafului de cărbune

-Instalaţia de evacuare zgură şi cenuşă

-Instalaţia de atenuare a zgomotului formată din atenuator de zgomot tip TC

Page 14: Proiect Energie Si Mediu

-Instalatia de tratare chimica a apei

-Transformatoare Electrice

-Staţii electrice de înaltă tensiune – legătură cu SEN

- Staţia electrică - 110 kV

6.Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Tabel 8. Modul de evacuarea,retinere si dispersie a poluantilor in aer

Nr.

crt.

Sursa

generatoare de noxe

atmosferice

Com-

bustibil

utilizat

Debit maxim gaze de ardere

Nmc/h

Putere

termica

Mwt

Instalatie dispersie

Instalatii retinere

Eficienta

1

Cazan abur nr. 1 tip CR 1244 de 420 t/h

Huila300000 296 Cos de fum

CD – turnat, beton glisat

h=180 m

dvirf=8,1m

Electrofiltru tip orizontal uscat -

2buc/fiecare cazan

99,7%

2.

Cazan abur nr. 2 tip CR 1244 de 420 t/h

Huila300000 296

3.CTP 1 pornire Cazan nr. 1 de 30 t/h

pacura 1.300 20,865

Cos de fum Cd1-cilindric din metal

h=26 m

dvirf=1,3 m

- -

4.CTP 2 pornire Cazan nr. 2 de 30 t/h

pacura 1.300 20,865

Cos de fum Cd2-cilindric din metal

h=26 m

dvirf=1,3 m

- -

Coşurile de fum

Page 15: Proiect Energie Si Mediu

Constructia cosului de fum CD , este conceputa in sistemul “cos in cos“, cu spatiu vizitabil intre structura exterioara si protectia anticoroziva. Soclul cosului este un cilindru tronconic, ce leaga radierul cu structura exterioara pina la coronament. Tubul de evacuare a gazelor asigura evacuarea lor si protectia structurii din beton armat. Spatiul vizitabil asigura eliminarea eventualelor scapari de gaze prin tirajul propriu, repararea si intretinerea protectiei cosului, asigurarea unei temperaturi constante.

Electrofiltre

Disfunctionalitati posibile :- acumulare de cenusa in buncarul electrofiltrului ca urmare a functionarii defectuoase a

instalatiei de evacuare a cenusii;- defectiuni la instalatia electrica de inalta tensiune;

- scurt circuit in interiorul electrofiltrului;

Efectele determinate de functionarea necorespunzatoare a electrofiltrului, sunt :- eroziunea rapida la nivelul ventilatoarelor de gaze ,

- poluarea mediului ambiant

- introducerea in focar prin gazele recirculate a unei cantitati mari de cenusa ce poate

duce la inabusirea focului.Exploatarea electrofiltrelor se realizeaza conform Regulamentului intern de exploatare si intretinere electrofiltre. In cazul functionarii necorespunzatoare a unui electrofiltru se vor respecta : Instructiunile de actionare operativa in situatii de incidente si avarii, astfel:

- se vor lua masuri urgente de stabilire si remediere a cauzei declansarii si de repunere

sub tensiune a electrofiltrului;- daca defectul nu poate fi remediat cu cazanul in functie se va reduce sarcina cazanului

la circa 50-65% si se vor inchide clapetele de izolare ale electrofiltrului defect;

Dispersia poluantilor atmosferici

Impactul poluantilor atmosferici generati, asupra calitatii aerului ambiental, s-a determinat prin modelarea matematica a campurilor pe concentratii pe diferite intervale de mediere, asociate valorilor limita si valorilor de prag ce se constituie in

Modelarea matematica a dispersiei poluantilor a pus in evidenta, pe ansamblu , un nivel redus al imisiilor, aceasta in principal datorita inaltimii mari a cosului de evacuare a gazelor de ardere..

Poluantul SO2 comparativ cu NOx si pulberi, are impactul cel mai puternic. Zonele in care sunt depasite valorile limita, avand suprafete de sub 1-2 km2 , sunt situate la o distanta de 250-750m departare de centrala, fiind in afara municipiului Suceava si a localitatilor limitrofe.

Prin utilizarea de combustibil solid-huila cu continut redus de sulf (0,2–0,4%), impactul poluantului SO2, este mult diminuat.

Page 16: Proiect Energie Si Mediu

In cazul poluantului pulberi sedimentabile, imisiile calculate sunt sub valorile limita, poluarea fiind din acest punct de vedere nesemnificativa.

In cazul poluantului NOx ariile cu valori depasite sunt mai mici decat in cazul poluantului SO2 , situate in zone nelocuite si practic , nesemnificative ca intindere.

Tabel 9. Modul de evacuare a apelor uzate menajere, tehnologice, pluviale

Categoria de ape

Modul de colectare, stocare , evacuare

Instalatii de retinere poluanti

Eficienta Receptor

Ape uzate menajere

-retea de canalizare din tuburi de beton

-2 bazine de retentie

-Statie pompe ape menajere

Staţia de Epurare Orăşenească - S.C.ACET S.A.Suceava

Ape uzate tehnologice de la gospodaria de pacura:

-retea de rigole de scurgere

-statie pompe

-Pompe Bagger

3 separatoare de păcură subterane

-2 baterii de separatoare supraterane-1 separator de păcură suprateran-1 cuvă de 5 mc pentru apă epurată

75% Depozit zgura si cenusa pana la 31.12.2012

Ape uzate de la statia de tratare chimica a apei

-colectoare de canalizare pentru ape agresive

-3 cisterne ape uzate

-3 rezervoare ape uzate

- statie pompe ape uzate

- Pompe Bagger

pH= 6,5 – 8,5 Neutralizare prin recirculare , cu vericare pH

Depozit zgura si cenusa pana la 31.12.2012

Page 17: Proiect Energie Si Mediu

Categoria de ape

Modul de colectare, stocare , evacuare

Instalatii de retinere poluanti

Eficienta Receptor

Ape uzate de la filtrele de limpezire:

- colectoare de canalizare pentru ape uzate

- 2 Bazine de omogenizare

- staţie pompe ape uzate

- Pompe Bagger

Omogenizare prin amestecare

Depozit zgura si cenusa pana la 31.12.2012

Ape pluviale de la gospodaria de carbune

- canale deschise

- bazine de retentie

- 2 decantoare praf cărbune

- staţie pompe ape pluviale

- Pompe Bagger

2 decantoare praf cărbune

70% Depozit zgura si cenusa pana la 31.12.2012

Ape pluviale din incinta CET

- colectoare de canalizare - 2 bazine de retenţie - staţie pompe ape pluviale - Pompe Bagger

Depozit zgura si cenusa pana la 31.12.2012

Ape de drenaj de la depozitul de zgura si cenusa si apele recuperate din depozit prin sistemul de puturi si conducte colectoare

- bazin de aspiratie

- staţie pompe recirculare

Depozit zgura si cenusa pana la 31.12.2012

SOL

Pentru evitarea poluarii solului la depozitele de combustibili ,lubrefianti,chimicale prezente pe amplasament sunt construite cuve de preluare a unor potentiale deversari in caz de accident. Pentru preluarea uleiului de transformator in caz de accident la transformatoare, statia de transformatoare este prevazuta cu cuve betonate cu piatră spartă.

Deşeurile metalice şi nemetalice rezultate din activităţile de reparaţii, dezmembrări, etc. se depozitează fie direct pe o platorma betonată, compartimentata fie în recipienţi metalici acoperiţi ( vata minerală, şpan, etc).

Page 18: Proiect Energie Si Mediu

7.Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediul inconjurator, nivel de zgomot

Aer

Inventarul surselor de poluare şi al poluanţilor specifici

1.surse fixe/staţionare:

- Noxele specifice arderii combustibililor in cazane , conform Ghidului european pentru implementarea registrului european al poluantilor emisi si transferati, anexa 4, sunt : CO2, CO,CH4, N2O, Nox, SOx, pulberi, As, Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, dioxine si furani, cloruri, floruri;

2.surse difuze:

- Principalele noxe emise necontrolat pe amplasament sunt : COV, vapori de acid clorhidric, hidroxid de sodiu, amoniac;

- Emisiile de COV pot apare in timpul operatiilor de tranzvazare a pacurii , prin gurile de aerisire ale rezervoarelor de depozitare, prin eventualele neetansietati ale conductelor de transport;

- Emisiile de pulberi de praf apar la transportul, incarcarea si depozitarea combustibililor in depozite intermediare (silozuri), la procesarea combustibililor (spargere, maruntire) precum si la transportul spre instaltiile de ardere.Emisiile de pulberi de praf pot aparea si la transportul in silozuri a cenusei si a cenusii de electrofiltru precum si la incarcarea pentru evacuare.

Apa

Tabelul 10.Evacuările punctiforme de ape uzate

Nr.

crt.Sursa de ape uzate

Natura efluentului

Tipuri depoluanti

Evacuare

1. Purja cazane şi purje circuite de racire

Ape tehnologice conventional curate

Ca2+, Mg2+, Cl-, reziduu fix, suspensii, CBO5, subst. extractibile, subst. organice,

Dupa separarea gravitationala a pacurii in separatoare de pacură ajuta la transportul zgurii si cenusii (fluid dens) pentru ecologizarea compartimentului doi de la halda de zgura si cenusa;

2.Ape tehnologice şi ape de purjare de la gospodăria de păcură

Tabelul 11. Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in raul Suceava

Nr. Crt.

Categoria apei Indicatori de calitateValori admise

[mg/dm3]1 Apele uzate evacuate in

raul Suceava: Ape uzate tehnologice de la statia de

pH 6,5-8,52 Tempertura 350 C3 Suspensii 35

Page 19: Proiect Energie Si Mediu

tratare chimica a apei , ape pluviale , apa din drenul aferent centralei, ape uzate de la statia de pacura

4 CCOCr 705 Sulfati 6006 Cloruri 5007 Fier total 38 Calciu 3009 Magneziu 10010 Mangan 111 Substante extractibile 2012 Reziduu filtrare la 1050 C 2000

Tabelul 12. Limitele de emisie pentru emisiile în apă uzata menajera evacuata în reţeaua de canalizare a municipiului Suceava - pentru apele menajere

Indicator de calitate U.M. Valori limită admisibile

pH unit pH 6,5-8,5

CCO-Cr mg/l 500Materii în suspensie mg/l 350

Substante extractibile cu solventi organici mg/l 30Indicator de calitate U.M.pH unit pH 6,5-8,5CCO-Cr mg/l 500Materii în suspensie mg/l 350Substante extractibile cu solventi organici mg/l 30Detergenti sintetici biodegradabil mg/l 25Fenoli antrenabili cu vapori de apa mg/l 30Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/l 1

Tabelul 13. Parametrii de calitate pentru poluantii din apa freatica

Nr.crt. Indicator de calitate U.M.Indicatori de calitate,

conform buletinului de analiza din R.A.

Metoda de analiză

1 pH unit.pH 6,5 – 8,5SR ISO 10523/1997

2 Amoniu (NH4) mg/l 0,500SR ISO 7150/1-2001

3 Cloruri mg/l 280 SR ISO 9297/19984 Sulfaţi mg/l 280 STAS 3069/87

5Sulfuri şi hidrogen sulfurat

mg/l 70SR ISO 10530/1997

6 Calciumg/l

126

7 Magneziumg/l

56

Sol

Sursele posibile de poluare sunt:

-scăpări accidentale de produse petrolire de la instalaţile de depozitare, descărcare, transport şi utilizare.

Page 20: Proiect Energie Si Mediu

-depozitarile necontrolate de deseuri diverse;-spulberarea zgurii si cenusii din depozit, in conditii de vint ;-scapari accidentale de reactivi chimici industriali la descarcarea, manipularea si depozitarea acestora;

Indicatorii de poluare specifici activitatii :

-metale grele, in special cadmiu si plumb total si praf de carbune, pentru toate punctele de prelevare;

-sulfati, cloruri, pentru zona cisterne stoc de acid si soda;-sulfati, pentru zona depozitul de zgura si cenusa, in apropierea statiei de pompe;-produse petroliere, pentru zona rezervoarelor de pacura

Surse şi nivelurile de zgomot

Sursele de zgomot sunt reprezentate de ventilatoarele de aer si gaze, staţiile de pompe, traseele de abur.

O sursă importantă de zgomot este reprezentată de eşapările de abur, caracterizate prin nivelul mare al zgomotului produs, raza mare de acţiune şi prin producerea discontinuă, ocazională a acestuia.

Cazanele de abur sunt dotate cu atenuatoare de zgomot, pentru reducerea nivelului de zgomot sub 90 dB.

8.Politica de mediu

Politica de Mediu adoptată de S.C. TERMICA S.A. Suceava are în vedere producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice în condiţii de eficienţă ridicată şi cu impact cât mai redus asupra mediului.

Obiectivul general al Politicii de Mediu este reducerea impactului produs de funcţionarea instalaţiilor energetice la nivelul cerinţelor Directivelor Europene de Mediu în vigoare, în condiţiile unor costuri cât mai reduse.

Situaţia autorizării funcţionării S.C. TERMICA S.A. Suceava - pentru CET Suceava pe huilă

- pentru CT pe hidrocarburi

S.C.TERMICA S.A. Suceava are autorizaţiile legale de funcţionare valabile pentru anul 2006 şi a demarat acţiunea de obţinere a celor prevăzute de legislaţia nouă de mediu emisă în anul 2006.

În cursul anului 2006 s-au implementat, conform prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare, procedurile de aplicare pentru: Autorizaţiile Integrate de Mediu pentru CET pe huilă şi CT pe hidrocarburi; Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale; Planul de gestionare a deşeurilor; Planul de gestionare a substanţelor toxice şi periculoase; Planul de urgenţă intern; Planul de urgenţă extern; Raportul de securitate.

Page 21: Proiect Energie Si Mediu

S.C.TERMICA S.A. Suceava are un sistem propriu de control al tuturor factorilor de mediu - apă, aer, sol şi dispune de aparatură de înaltă calitate şi personal specializat pentru efectuarea analizelor fizico – chimice, conform STAS – urilor în vigoare.

S.C.TERMICA S.A. Suceava a implementat, conform prevederilor HG 541/2003 şi HG 322/2005, un Sistem de monitorizare continuă emisii de SO2, NOx şi pulberi la coşul de fum, cu transmitere/preluare electronică la APM Suceava a datelor privind emisiile de SO2, NOx, pulberi, rezultate din monitorizarea continuă. Sistemul informatic de monitorizare continuă respectă condiţiile impuse de standardele CEN referitoare la măsurarea emisiilor de SO2, NOx, pulberi şi asigură controlul permanent al emisiilor de noxe, în vederea stabilirii regimurilor optime de funcţionare şi încadrării valorilor emisiilor de noxe în limitele stabilite de normativele de mediu în vigoare.

În cursul anului 2006 nu s-au înregistrat cazuri de poluare accidentală, incidente sau accidente cu impact negativ asupra mediului.

Măsurile stabilite în urma efectuării controalelor de către organele de control locale şi regionale (Agenţia Regională de Protecţia Mediului Bacău, Agenţia de Protecţia Mediului Suceava, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean de Mediu Suceava, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă BUCOVINA Suceava, S.G.A Suceava, Direcţia Apelor Siret Bacău), au fost realizate la termenele şi în condiţiile stabilite prin procesele verbale încheiate.

Politica de mediu la S.C.TERMICA S.A. Suceava - Perspective S.C. TERMICA S.A. Suceava a solicitat acordarea de perioade de tranziţie pentru

introducerea celor mai bune tehnici disponibile în vederea respectării valorilor limită de emisie pentru SO2, NOx şi pulberi şi a obţinut, conform PLANULUI DE IMPLEMENTARE pentru DIRECTIVA 2001/80/CE, următoarele perioade de tranziţie:

pentru SO2 : 31 decembrie 2013 (SO2 = 400 mg/Nm3) pentru NOx : 31 decembrie 2010 (NOx = 500 mg/Nm3)

- pentru NOx : 31 decembrie 2017 (NOx = 200 mg/Nm3) - pentru pulberi : 31 decembrie 2010 (pulberi = 50 mg/Nm3) - S.C. Termica S.A. Suceava îşi propune respectarea termenelor stabilite conform

angajamentelor prevăzute prin Planurile de Implementare a Directivelor 2001/80/EC şi 1999/31/EC şi a demarat procedura de licitaţie, în baza studiilor de fezabilitate şi alocarea de fonduri pentru următoarele lucrări:

- Modernizarea instalaţiilor de desprăfuire electrică(electrofiltre) de la cazanele nr. 1 şi 2 de 420 t/h pentru limitarea emisiilor de praf la coşul de fum.

- Valoare realizată 2005 - 2006 = 8.557.071 RON (2.508.870 Euro)- 84% - Modificarea instalaţiei de evacuare a cenuşii zburătoare de la cazanele nr. 1 şi 2 de

420 t/h, prin execuţia unui sistem de captare a cenuşii în stare uscată, într-un siloz de cenuşă, în vederea valorificării.

Page 22: Proiect Energie Si Mediu

Bibliografie

1. http://www.sesv.ro/ 2. http://www.primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf 3. http://www.cjsuceava.ro/documente/strategie/Raport%20mediu%20STRATEGIE

%20SUCEAVA.4. http://www.anpm.ro