Raport sintetic de evaluare panel Energie, Mediu și...

Raport sintetic de evaluare panel Energie, Mediu și Schimbări Climatice

Proiect: Dezvoltarea capacității administrative a MCI de implementare a unor acțiuni stabilite în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare tehnologică și Inovare 2014-2020 (SIPOCA 27)

Raport sintetic de evaluare panel

Energie, Mediu și Schimbări Climatice (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu domeniile Energie și Mediu din Roadmap ESFRI


Cuprins

Introducere ..................................................................................... 3

1 ”Landscape”-ul IC-urilor din domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice .. 6

1.1 Infrastructuri de Cercetare analizate ............................................. 6

1.2 Considerații generale în analiza de ”landscape” ................................ 7

2 Rezultatele analizei de ”landscape” în domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice ....................................................................................... 11

2.1 Dezvoltări științifice identificate ................................................. 11

2.2 Propuneri privind actualizarea roadmap-ului național ........................ 12

2.3 Modalități de implicare a IC-urilor în rezolvarea problemelor societale.... 14

2.4 Posibilități de implicare a IC-urilor în sistemul European Innovation Partnerships ................................................................................. 15

2.5 Posibilități de creare a unor consorții de tip ERIC-RO ......................... 16

3 Propuneri în vederea îmbunătațirii metodologiei de realizare și susținere a roadmap-ului național al IC .................................................................. 17

4 Concluzii ................................................................................... 22

Anexa: Rezultatele evaluării propunerilor de IC ....................................... 22


Introducere

Acest raport sintetic a fost generat în urma analizei de ”landscape” a IC-urilor din domeniul Energie, mediu și schimbări climatice aflate în diverse stadii de dezvoltare în România, ținând cont deopotrivă de principiile ESFRI (European Strategy Forum on Research Infrastructures) și de specificitățile cercetării românești. Ca o linie generală, s-a considerat că ciclul de viață a unei IC cuprinde următoarele etape: fezabilitate – construcție – operare – decomisionare. Faza premergătoare fezabilității (definirea programului de cercetare, coagularea comunității științifice, identificarea utilizatorilor) nu este considerată parte a ciclului de viață a unei IC, fiind de obicei adresată prin programe și proiecte de cercetare care pot sau nu să conducă la o propunere viabilă de IC.

O foaie de parcurs (”roadmap”) națională trebuie să cuprindă întreaga varietate pentru a produce efecte coerente pe termen lung și a evita sincopele, ținând seama de faptul că o anumită flexibilitate în abordarea de noi direcții de cercetare este necesară pentru a ține pasul cu progresul științei și tehnologiei. Astfel, IC-urile mature, operaționale, sunt foarte importante în stimularea cercetării prezente, dar deopotrivă de importante pentru stimularea cercetării viitoare sunt IC-urile aflate în faza de construcție și/sau fezabilitate. În general, este de așteptat ca faza de implementare (fezabilitate și construcție) a unei IC să se finalizeze în maxim 10 ani de la debutul propunerii, atingând stadiul de IC reper. Faza operațională a IC-urilor reper se extinde pe o durată de 25-40 ani, timp în care își dezvoltă pe deplin programul științific și produce impact nu doar asupra comunității științifice ci și asupra societății și economiei în general.

De-a lungul ciclului de viață, IC-urile prezintă caracteristici și nevoi diferite în funcție de etapa în care se află, motiv pentru care monitorizarea progresului și suportul acordat trebuie adaptate la specificul fazei de dezvoltare. Deși cele mai importante investiții se fac în faza de construcție a unei IC, nu trebuie neglijate

Fezabilitate•Plan de

implementare•Studiu de

fezabilitate•Analiza cost-

beneficiu

Construcție•Structura de

guvernanță•Construcția IC•Definirea serviciilor

și modalităților de acces

•Testarea funcționalității

Operare•Servicii către

utilizatori•Acces deschis la

date•Acces deschis la

infratsructură

Decomisionare•Inchidere•Re-orientare


modernizările periodice ale IC-urilor aflate în faza de operare deoarece doar prin re-tehnologizare și modernizare acestea își pot păstra poziția de ”leadership” în domeniul lor științific.

În domeniul Mediu și schimbări climatice, România a făcut progrese semnificative în ultimii ani. Acestea au fost pe de o parte stimulate de aspectul global al problematicii care a determinat Uniunea Europeană să încurajeze implicarea statelor din Estul Europei în producția de date observaționale și științifice ca parte a rețelelelor de observare europene (așa cum s-a întâmplat în cazul EPOS, EMSO-EUXINUS, ACTRIS, ICOS, DANUBIUS-RI), și pe de altă parte maturizării ofertei științifice românești în acest domeniu, inclusiv datorită oportunităților de investiții în laboratoare și echipamente, pregătire a resurselor umane și creării de parteneriate.

În domeniul Energie, România are deja rezultate foarte bune în privința energiei nucleare și începe să își creeze facilități de top pentru cercetarea energiiilor regenerabile și verzi, deși procesul de internaționalizare este mai lent.

În ansamblu, o dificultate evidentă a panelului în realizarea analizei de ”landscape” a fost slaba înțelegere de către aplicanți a principiilor ce descriu și guvernează o IC. Multe dintre aplicații descriu ansamble de laboratoare din diverse instituții, a căror colaborare este justificată ca IC. De cele mai multe ori a fost necesară o analiză dincolo de componența dosarelor pentru a identifica elementele neclare, lipsă sau deficitar descrise, și a delimita propunerile viabile și importante de cele nerelevante. O consultare mai largă (de exemplu prin interviuri ale coordonatorilor propunerilor și implicarea unor experți din străinătate) este necesară pentru procesul de realizare a foii de parcurs național. Limbajul bombastic, afirmațiile neverificabile, promisiunile exagerate, abordarea de tip ”proiect de cercetare” din multe aplicații ridică un semnal de alarmă privind înțelegerea noțiunii de IC, ca și a rolului ”roadmap-ului” național ca document strategic și nu ca autoritate finanțatoare.

O altă dificultate importantă în procesul de analiză a fost prioritizarea IC-urilor care activează în sub-domenii diferite. Este dificil de ales între IC-uri din, de exemplu, domeniul marin, seismologie, calitatea aerului și schimbări climatice, toate foarte bine argumentate și cu mare impact socio-economic. Pe ce criterii se poate decide că pentru cercetarea românească este mai importantă o IC care contribuie la nivel european cu date observaționale despre compoziția atmosferei sau cu date


observaționale despre compoziția apei? Este opinia acestui panel că o astfel de prioritizare nu se poate face decât cu implicarea utilizatorilor, și că România trebuie să găsească resurse pentru a susține IC-uri din diverse direcții de cercetare pentru a-și maximiza șansele pe plan internațional.

Este de menționat de asemenea faptul că în acest proces s-a analizat componenta românească a unor (eventuale) IC-uri de tip ESFRI/ERIC, și nu IC-ul european. În unele cazuri, s-a constatat că partea românească se dezvoltă în același ritm cu IC-ul european, în altele s-au constatat întârzieri ale dezvoltării componentei românești. Cauzele acestor întârzieri sunt multiple (de la lipsa finanțării până la schimbarea echipelor de lucru), și o analiză specifică ar fi recomandată pentru a nu pune în pericol angajamentele internaționale și investițiile deja făcute.

Fără pretenția că analiza de ”landscape” este completă dar cu încrederea ca IC-urile relevante pentru momentul actual au fost identificate, panelul dorește să sublinieze dinamica acestora și să recomande reluarea procesului de realizare a ”roadmap-ului” național cu o frecvență constantă de 3 ani.


1 ”Landscape”-ul IC-urilor din domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice

1.1 Infrastructuri de Cercetare analizate

Prin aplicarea “Metodologiei de implementare a procedurii de elaborare a foii de parcurs naționale a Infrastructurilor de Cercetare – IC de interes național”, aprobată prin decizia CRIC, a fost evaluată documentația primită spre analiză pentru IC din lista de mai jos (în ordine alfabetică):

Tabel 1 Lista propunerilor de IC analizate

Nr. crt.

Denumire IC Acronim

1. Infrastructură de cercetare a aerosolilor, norilor şi gazelor minore / Aerosol, Clouds and Trace gases Research InfraStructure

ACTRIS

2. Infrastructura CDI pentru demonstrarea tehnologiei reactorilor rapizi raciti cu plumb / Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator Infrastructure

ALFRED

3. Centrul de Cercetări Experimentale pentru Atmosferă și Observarea Suprafeței Terestre / Center for Airborne Atmospheric & Topographic Research

CAART

4. Centru de Cercetări Avansate pentru Propulsie CCAP

5. Centru Integrat de Studii in Stiinţa Mediului pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

CERNESIM

6. Complex Termogazodinamic COMTERGAZ

7. Centrul International de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu-Mare

DANUBIUS-RI

8. Dezvoltarea şi crearea de noi infrastructuri de cercetare-dezvoltare în domeniul resurselor minerale terestre şi din spatiu

DECENU

9. Centru Integrat de Cercetări pentru Mediu ECOCIM

10. Rețeaua “Black Sea Security” și Centrul Național de Monitorizare și Alarmare la Hazarde Naturale Marine

EMSO-EUXINUS

11. European Plate Observing System EPOS


12. Institutul de Cercetare a Mediului şi Schimbărilor Climatice

ICEMSCLIM

13. Institutul de Cercetări pentru Energii Regenerabile, Universitatea Politehnica Timisoara

ICER-UPT

14. Integrated Carbon Observation System / Sistemul Integrat de Observare a Carbonului

ICOS

15.

Consorțiu European de Infrastructură pentru E-știință și Tehnologie pentru Cercetare Ecosistemică și Biodiversitate / E-Science European Infrastructure for Biodiversity and Ecosystem research

LIFEWATCH

16. Nava de Cercetare Maritima Multifunctionala – „Mare Nigrum II”

Mare Nigrum 2

17. Pilot Experimental pentru Separarea Tritiului si Deuteriului

PESTD

18. Infrastructura Integrată de Cercetări Complexe pentru Aplicații din Domeniul Energie-Mediu-Apă / Research infrastrucure in ENergy-Environment-Water-Systems

RENEWS

19. Sistem Integrat pentru Cercetarea si Monitorizarea Complexa a Mediului in Aria Fluviului Dunarea

REXDAN

20. Reteaua Seismica Nationala din Romania RO-RSN

21. „STEAUA DE MARE 2” - Navă de cercetare regională Steaua de Mare

2

1.2 Considerații generale în analiza de ”landscape”

Din analiza acestor propuneri, precum și din studiul situației pe plan european a IC-urilor de tip ESFRI / ERIC, panelul dorește să transmită CRIC următoarele:

• Roadmap-ul national al infrastructurilor de cercetare trebuie să se alinieze tendințelor europene dar, în același timp, să țină seama și de capacitățile reale și de interesele proprii ale României. Astfel, nu toate propunerile analizate de acest panel au fost considerate realiste și/sau relevante. Totuși, o serie de IC-uri identificate de acest panel care nu au perspective de a se alătura unei initiative europene de tip ESFRI, au fost considerate relevante și importante pentru cercetarea științifică și pentru mediul economic din


România, motiv pentru care susținem introducerea lor pe roadmap-ul national al IC.

• Deși menite să servească nevoilor societale, principalul scop al IC-urilor este de a promova dezvoltarea și implementarea excelenței în știință. În acest context, activitățile economice și de altă natură decât cele de cercetare și inovare trebuie să reprezinte max. 20% din totalul activităților unei IC. Sustenabilitatea IC-urilor în faza de operare nu se poate, deci, baza pe veniturile provenite din activități economice, ci trebuie asigurată din: a) o finanțare de bază asigurată de MCI și alte ministere cu interes în preluarea și utilizarea rezultatelor cercetării; b) proiecte de cercetare obținute pe bază de competiție din programe de cercetare naționale și internaționale; c) surse ”in-kind” asigurate de instituțiile care operează IC-ul; d) participația la activitățile și structurile centrale ale eventualei IC europene de tip ERIC; e) max. 20% din contracte economice.

• Atragem atenția asupra IC-urilor distribuite, care sunt construite și operate de consorții de instituții de CD. Pentru acestea recomandăm CRIC să investigheze care sunt mijloacele de constituire a unor structuri legale supra-instituționale, care să poată aplica și derula contracte de finanțare ca entități de sine stătătoare. Există diverse modele în Europa, de la așa-numitele ”Joint Research Units” până la clustere, dar varianta optimă trebuie stabilită și în relație cu legislația românească. Ca exemplu, participarea în consorșiu la competițiile ” Programul Operațional Competitivitate 2014-2020; Axa prioritară 1- Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice și dezvoltării afacerilor; Acțiunea 1.1.1 - Mari infrastructuri de CD” nu sunt în acest moment acceptate, motiv pentru care IC distribuite nu pot utiliza această formă de finanțare pentru construcție sau modernizare.

• Pe lângă celelalte criterii (deja incluse în metodologie), nivelul de maturitate a unei IC este definitoriu pentru includerea pe roadmap-ul national. Roadmap-ul trebuie să cuprindă atât IC-urile mature, operaționale, și care pot avea nevoie de re-tehnologizare, cât și pe cele în curs de construcție (active) sau în stadiu de coagulare (emergente), care trebuie impulsionate pentru a se organiza în mod coerent și eficient. Fiecare dintre acestea este importantă în peisajul IC-urilor naționale și asigură, pe diverse orizonturi de timp,


dezvoltarea cercetării de vârf. Roadmap-ul national nu trebuie, însă, să cuprindă IC-uri aflate în faza de idee, a căror fezabilitate nu este dovedită, care nu răspund unei problematici științifice bine definite, sau care nu au un program operațional și o comunitate științifică semnificativă interesată.

• Clasificarea după punctaj a propunerilor analizate nu reprezintă, din punctul nostru de vedere, o procedură corectă de realizare a roadmap-ului național deoarece IC-urile aflate în diverse stadii de maturitate nu pot fi realmente comparate folosind aceleași criterii.

• În acest context, propunem CRIC realizarea roadmap-ului național similar roadmap-ului ESFRI, și anume introducerea a 3 categorii de IC-uri:

o IC reper: IC-uri care sunt deja operaționale și care trebuie re-tehnologizate și / sau menținute într-o stare de funcționare adecvată. Este încă neclar dacă IC-urile de tip OIN fac parte din roadmap-ul national sau rămân pentru a fi reglementate de alte documente strategice. Este opinia acestui panel că nu ar trebui facută o diferențiere între OIN-uri și alte tipuri de IC, și că OIN-urile sunt de fapt IC-uri reper care, prin roadmap-ul national, trebuie să aibă acces la re-tehnologizare și modernizare pentru a asigura mereu condiții de excelență și potența cercetarea de vârf.

o IC active: IC-uri care sunt în stadiu de pregătire, cu un grad de maturitate ridicat (existența unui studiu de fezabilitate / apartenența la o IC de tip ESFRI sau cel puțin la o rețea de instituții europene care intenționează să se constituie într-o IC de tip ESFRI sau într-o retea de tip I3 / definite ca fiind de importanță strategică la nivel guvernamental), și cu o structură și o guvernanță bine definite

o IC emergente: IC-uri aflate în faza de coagulare, cu un grad mic de maturitate (stadiu de realizare a studiului de fezabilitate, dar bine conectată international și cu interes exprimat de o comunitate științifică semnificativă), în proces de stabilire a structurii și guvernanței, și cu potențial ridicat de a ajunge proiecte active / reper pana la următorul roadmap

• La această grupare pe cele 3 categorii de IC-uri propuse a face parte din roadmap-ul național se consideră util a se face precizarea ariei de relevanță acolo unde IC-urile își manifestă unicitatea și orientarea tematică către un


portofoliu bine definit de servicii cu acces deschis pentru comunitatea științifică și alte părți interesate:

o Internațională / Europeană, de tip ESFRI/ERIC; o Națională (la nivelul României, din perspectiva SNCDI 2014-2020); o Regională intrafrontalieră (la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare -

http://www.fonduri-ue.ro/por-2014) sau transfrontalieră (prin programele Cross Border Cooperation - https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/neighbourhood/cross-border-cooperation_en).

http://www.fonduri-ue.ro/por-2014

https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/neighbourhood/cross-border-cooperation_en

https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/neighbourhood/cross-border-cooperation_en


2 Rezultatele analizei de ”landscape” în domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice

În urma realizării unor întâlniri on-line, pentru analiza aspectelor de natură a calitativă specifice evaluării IC menționate în lista de mai sus, panelul de evaluatori face următoarele recomandări specifice:

2.1 Dezvoltări științifice identificate

Se identifică următoarele dezvoltări științifice și provocări emergente de cercetare, ținând cont de aspecte legate de inovare, dar adresând în același timp și aspecte legate de impactul socio-economic al IC analizate:

1) Directii majore identificate in domeniul ESFRI Energie – IC care susțin:

a) Cercetări privind noi tehnologii în domeniul energeticii nucleare (ALFRED, PESTD)

b) Cercetări privind creșterea eficienței energetice (COMTERGAZ, CCAP)

c) Cercetări privind modernizarea surselor clasice de energie în vederea reducerii poluării, energii verzi si regenerabile (RENEWS)

2) Directii majore identificate în domeniul ESFRI Mediu – IC care susțin:

a) Cercetări privind structura și compoziția atmosferei, cu impact asupra calității aerului și schimbărilor climatice (ACTRIS, ICOS, CAART, CERNESIM)

b) Cercetări privind mediul solid al Pământului, seismologie (EPOS, RO-RSN)

c) Cercetări asupra mediului marin si fluvial, cu interes special în sistemul Dunăre - Delta Dunarii – Marea Neagră (DANUBIUS-RI, EMSO – EUXINUS, Mare Nigrum 2, Steaua de Mare 2, REXDAN).

d) Cercetări ecosistemice (LIFEWATCH, ICOS)

e) Cercetări privind prevenirea și controlul integrat al poluării mediului, cu accent pe domeniul contaminanților emergenți, mecanisme de biodegradare si metoboliți (ECOCIM)

f) Cercetări privind valorificarea rațională și ecoeficientă (explorare, exploatare, procesare) a resurselor minerale (DECENEU)

g) Cercetări pentru susținerea reconstrucției ecologice, tehnologii de depoluare si decontaminare (DANUBIUS-RI, ECOCIM, DECENEU)


2.2 Propuneri privind actualizarea roadmap-ului național

Se propune actualizarea foii de parcurs (roadmap), pornind de la proiectele menționate în Raportul de strategie al CRIC din decembrie 2016 și din Raportul intermediar privind IC din România – iulie 2017, atât pentru proiectele pentru care România se află deja în parteneriat european sau conduce astfel de parteneriate, cât și pentru proiectele identificate ca urmare a prezentei activități a panelului Energie, Mediu și Schimbări Climatice (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu domeniile Energie și Mediu din Roadmap ESFRI și care se regăsesc în lista prezentată mai jos, astfel:

Tabel 2 Lista IC-urilor propuse pentru roadmap-ul național 2017

Tip IC

Domeniu ESFRI

Mod de intervenție Acronim IC Aria de relevanță

IC-u

ri r

eper

Energie

Re-tehnologizare, modernizare și extindere a instalațiilor existente

1. PESTD Națională (HG 786/2014)

Mediu

1. EMSO-EUXINUS 2. RO-RSN 3. CAART 4. Mare Nigrum 2 5. Steaua de Mare 2

Europeană (ERIC) Națională (HG 786/2014) Națională (HG 786/2014) Națională (HG 786/2014) Națională (HG 253/2015, HG 579/2015)

IC-u

ri a

ctiv

e

Energie Construcție și operaționalizare conform angajamentelor asumate prin participarea la ESFRI/ERIC și/sau a studiilor de fezabilitate și a

1. COMTERGAZ 2. RENEWS

Națională Națională

Mediu

1. EPOS 2. DANUBIUS-RI 3. ACTRIS 4. ICOS 5. LIFEWATCH 6. DECENEU

Europeană (ESFRI) Europeană (ESFRI) Europeană (ESFRI) Europeană (ERIC) Europeană (ERIC) Națională


planurilor de implementare

IC-u

ri e

mer

gent

e

Energie Realizarea studiilor de fezabilitate, planurilor de implementare/ construcție și a analizei cost-beneficiu

1. ALFRED 2. CCAP

Europeană (potențial ESFRI) Națională

Mediu 1. ECOCIM 2. REXDAN 3. CERNESIM

Națională Regională transfrontalieră Regională intrafrontalieră

Justificare: Introducerea pe roadmap-ul national a tuturor IC-urilor identificate mai sus permite dezvoltarea și exploatarea investițiilor făcute și respectarea angajamentelor internaționale, dar și îmbrățișarea unor noi direcții de cercetare. Numărul mare de IC-uri propuse de acest panel pentru roadmap-ul national reflectă faptul că România are, în acest domeniu, un potențial ridicat de cercetare și o ofertă pe măsură.

• Domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) este corelat cu două dintre domeniile ESFRI: Energie și Mediu. În acest context, au fost identificate un număr semnificativ de potențiale IC în România, mai precis au fost analizate 21 de aplicații (5 în domeniul Energie și 16 în domeniul Mediu), din care 19 se înscriu în definiția CRIC a IC naționale (5 în domeniul Energie și 14 în domeniul Mediu). Aceste IC-uri se află în diverse stadii de maturitate, care nu sunt corect reflectate de punctajele rezultate în urma aplicării criteriilor din grila de evaluare. Recomandările acestui panel pentru roadmap-ul național sunt făcute ținând seama de cele 3 nivele de maturitate definite mai sus.

• IC de Mediu identificate sunt foarte bine integrate in IC ESFRI active sau ESFRI Landmark (ACTRIS, EPOS, ICOS, LIFEWATCH, EMSO), unul dintre proiectele ESFRI active fiind sub coordonare generala romaneasca (DANUBIUS-RI). Există de asemenea IC de Mediu identificate pe Roadmap care sunt parte a retelelor pan-europene de infrastructuri de cercetare (de exemplu Mare Nigrum in EUROFLEETS 2, CERNESIM în EUROCHAMP-2020).


• Există propuneri de IC de Mediu care acoperă lipsuri mari în peisajul național al infrastructurilor de cercetare, și care răspund unor cerințe majore europene (ex. ECOCIM – WFD – Water Framework Directive, directiva IED privind emisiile industriale; DECENEU – Directive 2004/35/CE of the European Parliament and of the Council of 21 April 2004 on environmental liability with regard to the prevention and remedying of environmental damage).

• Proiectele de IC de Mediu propun și înlocuirea / modernizarea unor infrastructuri de cercetare de interes național, unicat: (PESTD, RO-RSN, Mare Nigrum 2. Steaua de Mare 2, CAART)

2.3 Modalități de implicare a IC-urilor în rezolvarea problemelor societale

Se identifică următoarele modalități, prin care IC din domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu domeniile Energie și Mediu din Roadmap ESFRI pot să contribuie la dezvoltarea societală și să întărească dialogul dintre comunitățile de cercetare și societate pentru abordarea marilor provocări: sănătatea populației, schimbările demografice, bunăstarea, siguranța alimentară, bioeconomie și agricultură sustenabilă, economia circulară, transport integrat nepoluant, acțiuni privind climatul și mediul, o societate reflexivă, incluzivă și inovativă, precum și protejarea libertății și securității cetățenilor:

• Toate IC-urile identificate contribuie direct la rezolvarea provocării societale ”societate reflexivă, incluzivă și inovativă” prin asigurarea suportului necesar efectuării de cercetări dedicate:

o IC-urile sunt platforme de cercetare care asigură implementarea politicii europene care privește economia bazată pe cunoaștere.

o IC-urile asigură integrarea comunității științifice românești în comunitatea științifică europeană de vârf, desfășurarea de proiecte de cercetare de excelență în domenii prioritare

o IC-urile contribuie la transpunerea în practică a priorităților naționale din Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare Şi Inovare

o IC-urile susțin utilizarea științei de excelență pentru asistarea deciziilor necesare dezvoltării – administrații locale, regionale, naționale


o IC-urile au un rol major în dezvoltarea și implementarea de noi tehnologii în domeniul mediului și transferul lor spre economie

• IC-urile identificate în domeniul ESFRI Energie contribuie direct la rezolvarea provocării societale ” energie sigură, curată și eficientă” prin explorarea unor tehnologii noi de producere a energiei electrice (inclusive surse regenerabile de energie), eficientizarea și modernizarea surselor clasice de energie în vederea reducerii poluării

• IC-urile identificate în domeniul ESFRI Energie contribuie indirect la rezolvarea provocării societale ” transport integrat nepoluant”, în măsura în care transportul nepoluant presupune utilizarea energiei electrice, a cărei producție ”curată” depinde de natura și de eficiența sursei de producție (nucleară, clasică, regenerabilă).

• IC-urile identificate în domeniul ESFRI Mediu contribuie direct la rezolvarea provocării societale ”acțiuni privind climatul și mediul”, furnizând date științifice, soluții și tehnologii inovative de observare, control și remediere a mediului, precum și de asistare a deciziilor pentru contracararea efectelor schimbărilor climatice

• IC-urile identificate în domeniul ESFRI Mediu contribuie indirect la rezolvarea provocării societale ”sănătatea populației”, și ”agricultură sustenabilă”, în măsura în care un mediu curat și o climă propice constituie condiții de bază pentru sănătate și agricultură

2.4 Posibilități de implicare a IC-urilor în sistemul European Innovation Partnerships

Se identifică posibilitatea funcționării IC din domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu domeniile Energie și Mediu din Roadmap ESFRI - în sistemul European Innovation Partnerships, orientată către marile provocări societale (http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm?pg=eip) și se fac următoarele recomandări:

• Toate aceste infrastructuri sunt deschise colaborării cu mediul privat, relevante pentru toate cele cinci EIP-uri existente. Participarea lor la EIP-uri este, însă, prematură deoarece EIP-urile nu sunt deocamdată funcționale,

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/index_en.cfm?pg=eip


conform raportului de expertiză independentă: ”The Expert group recommends improvements in the execution of the current EIPs and is calling for a second iteration of EIPs based on modified targets and approach”. În această situație, nu recomandăm trasarea unor obiective și alocarea de resurse pentru participarea la EIP-urile existente.

2.5 Posibilități de creare a unor consorții de tip ERIC-RO

Pentru IC din domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu domeniile Energie și Mediu din Roadmap ESFRI, care nu are caracter de unicitate în România, se identifică posibilitatea de creare a unor consorții de tip ERIC-RO, prin care să se constituie rețele cu adevărat unice și cu un potențial științific foarte ridicat, împreună / în colaborare cu:

• Dacă prin termenul ”de tip ERIC-RO” se înțelege un consorțiu de agenții de finanțare din România (analog structurilor de tip ERIC la nivel European în care agenții de finanțare din diverse țări, cel puțin trei, semnează un acord prin care asigură în comun rersurse financiare pentru construcția și operarea unei IC), atunci recomandăm re-activarea planurilor sectoriale ale Ministerului Cercetării și Inovării, Ministerului Mediului și Ministerului Energiei, care să asigure sustenabilitatea financiară și preluarea rezultatelor cercetării de la IC-urile identificate.

• Dacă prin termenul ”de tip ERIC-RO” se înțelege un consorțiu de instituții de cercetare care operează IC-uri sau părți ale unor IC-uri distribuite, atunci panelul poate doar recomanda formarea unei alianțe a navelor de cercetare a mediului marin si fluvial (Mare Nigrum 2, Steaua de Mare 2, REXDAN) care ar asigura o mai mare flexibilitate în abordarea de cercetări multidisciplinare în sistemul Dunăre - Delta Dunării – Marea Neagră. Pentru celelalte IC-uri, consorțiile sunt deja formate sau nu se aplică. Trebuie menționat totuși că formarea de consorții și alianțe de acest tip nu rezolvă și problema sustenabilității, deoarece fiecare componentă a unei IC trebuie susținută financiar indiferent că funcționează de sine stătător sau coordonat cu alte componente, și în momentul actual toate au același finanțator: MCI.

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/outriders_for_european_competitiveness_eip.pdf%23view=fit&pagemode=none


3 Propuneri în vederea îmbunătațirii metodologiei de realizare și susținere a roadmap-ului național al IC

Se propune către CRIC următoarea abordare strategică pentru IC din domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice (domeniu de specializare inteligentă SNCDI) – corelat cu domeniile Energie și Mediu din Roadmap ESFRI

1) Revizuirea roadmap-ului national al IC-urilor o dată la 3 ani, făcând o analiză completă a IC-urilor existente și noi

a) Păstrarea pe roadmap a acelor IC care dovedesc progres real

b) Trecerea dintr-o categorie în alta a IC-urilor în funcție de atingerea indicatorilor din planul operational

c) Excluderea de pe roadmap a acelor IC care nu dovedesc progres (conform planului operational) sau nu se dovedesc viabile.

2) Revizuirea metodologiei de realizare a roadmap-ului national al IC, astfel:

a) Redefinirea domeniilor roadmap-ului national al IC după domeniile ESFRI și cele specifice Romaniei, nu după cele de specializare inteligentă

b) Organizarea unor ”info days” pentru explicarea principiilor unei IC, precum și a metodologiei de selecție pentru roadmap-ul național

c) Organizarea unei sesiuni de primire a propunerilor pentru noi IC, cu o durată de cel puțin 1 lună

d) Realizarea unui set complet de formulare, explicite și bine organizate, pentru dosarele de IC, care să permită evaluarea corectă și obiectivă a propunerilor

i) Structurarea mai clară a Fișei de Infrastructură, cu instrucțiuni și limită de text; eliminarea repetițiilor; obligativitatea unui abstract în limba engleză (pentru promovare ulterioară)

ii) Introducerea unui formular conținând planul operational al IC (indicatori măsurabili pe ani), de exemplu:

Raport sintetic de evaluare panel Energie,

Mediu și Schimbări Climatice

Tabel 3 Exemplu privind formularul planului operațional al IC, de considerat pentru următorul proces de realizare a roadmap-ului național al IC

Indicator* n-2 n-1 n

(an curent)

n+1 n+2 ... n+5 ... n+25 ... n+26 ... n+27

Este/nu este parte a unei IC de tip ESFRI/ERIC

NU NU DA DA DA DA DA DA DA

Este/nu este parte a unei rețele internaționale

DA DA DA DA DA DA DA DA DA

Stadiul de dezvoltare: studiu fezabilitate / construcție / testare / operațional

studiu fezabilitate

studiu fezabilit

ate constructie

constructie

testare

operațional

operațional

decomisionare

decomisionare

Valoarea echipamentelor de CD 0 0 Număr total personal care operează IC

0 0

Număr de cercetători care operează IC

0 0

Număr de zile de acces la infrastructură oferite

0 0

Valoare contracte de CD generate 0 0

Raport sintetic de evaluare panel Energie,

Mediu și Schimbări Climatice

Valoare contracte economice generate

0 0

etc. *Pentru fiecare dintre indicatori trebuie atașat un document doveditor al situației curente (chiar și o declarație pe propria răspundere dacă nu există altceva)


iii) Introducerea unui formular mai detaliat privind costurile de construcție și de operare a IC

iv) Introducerea unui formular în care să fie listate echipamentele majore din cadrul IC (existente și care urmează a fi achiziționate), cu specificarea unicității și a valorii acestora

v) Înlocuirea CV-urilor cu o listă de personal din care să reiasă și cuantumul de timp alocat de fiecare persoană special pentru IC (pe lângă experiența și rolul fiecăreia)

e) Organizarea selecției în două etape:

i) Analiza dosarelor pentru respingerea propunerilor care nu se încadrează în definiția unei IC și pentru identificarea punctelor tari și punctelor slabe ale fiecărei propuneri

ii) Interviu cu responsabilul de IC pentru clarificarea punctelor slabe și încadrarea propunerii la gradul de maturitate potrivit

(a) Raportul de evaluare întocmit în urma discuțiilor panelului trebuie înaintat responsabilului de IC cu toate observațiile și recomandările relevante, în vederea îmbunătățirii pe viitor a activității acestei IC.

f) Renunțarea la punctaje numerice care duc la o ierarhizare forțată, utilizarea a cinci categorii de încadrare a propunerilor de IC după gradul de maturitate și progres: 3 categorii care sunt incluse pe roadmap (IC reper, active și emergente) și 2 care nu sunt incluse pe roadmap: a) IC inactive - IC-uri care s-au regăsit în roadmap-ul anterior (în categoria a, b sau c) dar au fost abandonate sau nu dovedesc progresul promis (de exemplu indicatorii sunt mult inferiori celor asumați în planul operațional); b) Proiecte nerelevante - propuneri care nu se incadrează în definiția IC națională

3) Demararea unor programe speciale pentru finanțarea construcției și operării IC-urilor de pe roadmap-ul national (în funcție de stadiul de dezvoltare al fiecăreia și de necesitățile acesteia) care să permită:

a) Respectarea angajamentelor internaționale;


b) Eficientizarea investițiilor deja făcute în infrastructură și resurse umane, prin impulsionarea dezvoltării coerente, sustenabile și previzibile a IC-urilor active până la faza de exploatare a acestora;

c) Menținerea IC-urilor reper la nivelul de excelență cerut de comunitatea utilizatorilor, prin re-tehnologizare când este necesar.


4 Concluzii

În concluzie, propunem CRIC: 1. Introducerea pe roadmap-ul national al IC pentru domeniul Energie, Mediu și Schimbări

Climatice, a celor 6 IC-uri reper, 8 proiecte active și 5 proiecte de IC emergente, conform Tabel 2 Lista IC-urilor propuse pentru roadmap-ul național 2017, cu justificările prezentate în secțiunea Rezultatele analizei de ”landscape” în domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice ;

2. Modificarea metodologiei de realizare a roadmap-ului național al IC conform recomandărilor din secțiunea Propuneri în vederea îmbunătațirii metodologiei de realizare și susținere a roadmap-ului național al IC.

Anexa: Rezultatele evaluării propunerilor de IC

Propunerile de IC analizate sunt prezentate mai jos în ordinea: a) domeniului ESFRI deservit; b) gradului de maturitate; c) punctajului obținut la evaluare.

Tabel 4 Lista IC-urilor selectate, a categoriilor de maturitate și a punctajelor obținute

Nr. Crt.

Acronim IC Grad

maturitate Punctaj Observații și recomandări

Domeniul corelat ESFRI Energie

1. PESTD IC reper 104

PESTD este o propunere de modernizare și extindere a IC

existente, care este Obiectiv de Interes National (OIN) prin HG

786/2014. Din acest motiv recomandăm introducerea pe

roadmap-ul național ca IC reper.

2. COMTERGAZ IC activ 92

COMTERGAZ este o propunere de extindere a unei IC existente, aflată intr-un stadiu de maturitate medie,

motiv pentru care recomandăm introducerea pe roadmap-ul national

ca IC activ. COMTERGAZ împarte facilitățile și resursa umana cu CCAP,

având însă direcții de cercetare complet diferite. Deși în principiu un echipament poate fi utilizat în mai

multe IC-uri (procentual din timpul de


operare), aplicanții ar trebui să clarifice cum va fi realizat acest lucru si care este situația personalului (cum

se imparte între COMTERGAZ și CCAP).

3. RENEWS IC activ 89

RENEWS este o propunere de IC nouă, aflată în stadiu de coagulare dar deja

operațională prin alaturarea unor laboratoare funcționale la diverse

instituții (cu colaborari pre-existente). Fiind într-un stadiu

incipient de organizare dar operațională, recomandăm includerea

pe roadmap-ul national ca IC activ.

4. ALFRED IC

emergent 107

Având în vedere faptul că ALFRED este în proces de realizare a studiului de fezabilitate, recomandăm includerea

sa pe roadmap-ul național ca IC emergent, cu un grad de maturitate

scăzut. Datorită valențelor sale multidisciplinare, această IC poate fi de asemenea încadrată la domeniul

"Tehnologii emergente". De asemenea, atragem atenția asupra

faptului că ALFRED constituie o investiție uriașă care nu poate fi facută și susținută din fondurile cercetării, fie ele și alocate prin programe de tip ERDF. Susținerea

ALFRED nu trebuie să pună în pericol celelalte IC-uri, a căror importanță în perisajul cercetării românești este la

fel de mare.

5. CCAP IC

emergent 86

CCAP este o propunere de extindere a unei IC existente, dar aflată într-un


stadiu incipient, motiv pentru care recomandăm introducerea pe

roadmap-ul național ca IC emergent. CCAP împarte facilitățile și resursa umană cu COMTERGAZ, având însă

directii de cercetare complet diferite. Deși în principiu un echipament poate

fi utilizat în mai multe IC-uri (procentual din timpul de operare),

aplicanții ar trebui să clarifice cum va fi realizat acest lucru si care este

situația personalului (cum se împarte între COMTERGAZ si CCAP).

Domeniul corelat ESFRI Mediu

6. EMSO-

EUXINUS IC reper 112

EMSO-EUXINUS este IC românească ce contribuie la IC de tip ERIC EMSO, și totodată Obiectiv de Interes National

(OIN) prin HG 786/2014. Din acest motiv recomandăm introducerea pe

roadmap-ul național ca IC reper.

7. CAART IC reper 105

CAART este o propunere de modernizare și extindere a IC

existente ATMOSLAB, care este Obiectiv de Interes National (OIN) prin

HG 786/2014. Din acest motiv recomandăm introducerea pe

roadmap-ul național ca IC reper. Adițional, CAART contribuie la IC de

tip ESFRI, ACTRIS. Deși în principiu un echipament poate fi utilizat în mai

multe IC-uri (procentual din timpul de operare), aplicanții ar trebui să

clarifice cum va fi realizat acest lucru si care este situația personalului (cum

se împarte între CAART si ACTRIS).


8. RORSN IC reper 104

RO-RSN este o propunere de modernizare și extindere a IC

existente, care este Obiectiv de Interes National (OIN) prin HG

786/2014. Din acest motiv recomandăm introducerea pe

roadmap-ul național ca IC reper. Adițional, RO-RSN contribuie la IC de tip ESFRI, EPOS. Deși în principiu un echipament poate fi utilizat în mai

multe IC-uri (procentual din timpul de operare), aplicanții ar trebui să

clarifice cum va fi realizat acest lucru si care este situația personalului (cum se împarte între RO-RSN si

EPOS).

9. Mare Nigrum

2 IC reper 95

Mare Nigrum 2 este o propunere de înlocuire a navei Mare Nigrum

(Obiectiv de Interes National (OIN) prin HG 786/2014), care și-a depasit termenul de utilizare. În acest sens,

recomandăm introducerea pe roadmap-ul național ca IC reper.

Recomandăm formarea unei alianțe de nave de cercetare, împreuna cu

REXDAN si Steaua de Mare 2. Această flotă inovativas de nave de cercetare

ar putea menține și întari rolul României de leader regional în

sistemul Dunăre- Marea Neagră, și ar asigura deschidere și spre piața științifică a Mediteranei de Est.

10. Steaua de

Mare 2 IC reper 86

Steaua de Mare 2 este o propunere de înlocuire a navei Steaua de Mare 1

(Instalație de interes național conform


HG 253/2015, HG 579/2015, HG 893/2006, HG 1015/2004), care și-a

depășit termenul de utilizare. În acest sens, recomandăm introducerea pe roadmap-ul național ca IC reper.

Recomandăm formarea unei aliante de nave de cercetare, impreuna cu REXDAN si Mare Nigrum 2. Această

flotă inovativas de nave de cercetare ar putea menține și întari rolul României de leader regional în

sistemul Dunăre- Marea Neagră, și ar asigura deschidere și spre piața științifică a Mediteranei de Est.

11. EPOS IC activ 125

EPOS este IC românească ce contribuie la IC de tip ESFRI cu același

nume. Se află deja în faza de construcție, așadar recomandăm

includerea sa pe roadmap-ul național ca IC activ.

EPOS face uz parțial de infratsructura RO-RSN. Deși în principiu un

echipament poate fi utilizat în mai multe IC-uri (procentual din timpul de

operare), aplicanții ar trebui să clarifice cum va fi realizat acest lucru

si care este situația personalului (cum se împarte între RO-RSN si

EPOS).

12. DANUBIUS-RI IC activ 122

DANUBIUS-RI este IC românească ce contribuie la IC de tip ESFRI cu același

nume (singura în coordonare românească). Se află deja în faza de

construcție, așadar recomandăm



13. ACTRIS IC activ 121

ACTRIS este IC românească ce contribuie la IC de tip ESFRI cu același

nume. Se află deja în faza de construcție, așadar recomandăm


14. ICOS IC activ 112

ICOS este IC romînească ce contribuie la IC de tip ERIC cu același nume. Deși

ICOS european este deja ”reper”, partea românească se află abia in faza

de construcție, așadar recomandăm includerea sa pe roadmap-ul național

ca IC activ.

15. LIFEWATCH IC activ 100

LIFEWATCH este IC românească ce contribuie la IC de tip ERIC cu același nume. Deși LIFEWATCH european este deja ”reper”, partea românească se

află abia in faza de construcție, așadar recomandăm includerea sa pe

roadmap-ul național ca IC activ. De asemenea, recomandăm operatorilor IC să intensifice

activitatea la nivel european, astfel încât componenta românească să aducă o contribuție mai vizibilă.

Dosarul de IC este lacunar in multe privințe, iar descrierile sunt mult prea

declarative, lipsind informația practică și cuantificabilă.

16. DECENEU IC activ 87

DECENEU este o propunere de extindere și modernizare a unei IC

existente, motiv pentru care recomandăm includerea pe roadmap-


ul național ca IC activ. Având valențe multidisciplinare, această IC poate fi de asemenea încadrată la domeniul

"Tehnologii emergente".

17. ECOCIM IC

emergent 91

ECOCIM este o propunere de IC nouă, aflată în stadiul de realizare a

studiului de fezabilitate. Din acest motiv recomandăm introducerea pe roadmap-ul național ca IC emergent.

18. REXDAN IC

emergent 86

REXDAN este o IC nouă, aflată in curs de elaborare a studiului de

fezabilitate. Din acest motiv recomandăm includerea pe roadmap-

ul național ca IC emergent. Atragem atenția asupra costurilor

semnificative de construcție și operare.

Recomandăm formarea unei alianțe de nave de cercetare, împreuna cu Steaua de Mare 2 si Mare Nigrum 2. Această flotă inovativas de nave de cercetare ar putea menține și întari rolul României de leader regional în sistemul Dunăre- Marea Neagră, și ar

asigura deschidere și spre piața științifică a Mediteranei de Est.

19. CERNESIM IC

emergent 80

CERNESIM este o propunere de IC nouă. Elementul de unicitate al

acestei IC este camera de reacție, care este prinsă în cadrul unei IC de tip ESFRI (ACTRIS prin EUROCHAMP).

Deși în principiu un echipament poate fi utilizat în mai multe IC-uri

(procentual din timpul de operare), aplicanții ar trebui să clarifice cum va


fi realizat acest lucru si care este situația personalului (cum se împarte

între ACTRIS si CERNESIM). Din punctul de vedere al evaluatorilor,

laboratoarele adiacente ale CERNESIM nu au toate elementele unei IC naționale, motiv pentru care

recomandăm cu rezerve includerea CERNESIM pe roadmap-ul național ca IC emergent. Această recomandare vine în special în susținerea camerei

de reacție, care are perspective bune de a contribui la o IC de tip

ESFRI/ERIC (ACTRIS). În măsura în care aceasta este prinsă complet în ACTRIS (100% procent d eutilizare în ACTRIS), susținerea CERNESIM nu își

mai are obiectul.

20. ICEMSCLIM Proiect

nerelevant 0

ICEMSCLIM nu reprezintă o propunere de IC, ci o propunere de creare a unui

nou institut de cercetare, care nu îndeplinește criteriile pentru o IC. În

aceste condiții, nu recomandăm includerea ICEMSCLIM pe roadmap-ul

național.

21. ICER-UPT Proiect

nerelevant 0

ICER-UPT nu reprezintă o propunere de IC, ci o propunere de creare a unui

nou institut de cercetare, care nu îndeplinește criteriile pentru o IC. În

aceste condiții, nu recomandăm includerea ICER-UPT pe roadmap-ul

național.

Raport sintetic de evaluare panel Energie, Mediu și...

Documents

Transcript of Raport sintetic de evaluare panel Energie, Mediu și...