UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTIFACULTATEA I.M.S.T.

PROIECT

ECOTEHNOLOGIE

Dutu AlexandruGrupa 641 CC

CUPRINS:

1. Stabilirea rolului functional al piesei2. Alegerea materialului optim3. Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic4. Stabilirea surselor de poluare5. Stabilirea naturii substantelor poluante6. Calculul coeficientilor de poluare de etapa7. Calculul coeficientului de poluare total8. Calculul indicatorilor calitate a mediului9. Calculul indicatorului de calitate al mediului

Ecotehnologia este stiinta aplicarii tuturor stiintelor, in vederea realizarii de bunuri cu o anumita utilitate social, in conditiile unei dezvoltari durabile si a unei poluari minime. Ea studiaza toate transformarile la care este supusa substanta, in procesele ecotehnologice de lucru si modalitatea conducerii acestei transformari in vederea obtinerii produselor necesare societatii, in conditiile unei dezvlotari durabile si a unei eficiente optime.Principalele etape n proiectarea procesului tehnologic sunt:

1. Stabilirea rolului functional al piesei

Cunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n proiectarea oricrui proces tehnologic de realizare a piesei respective deoarece se face in primul rand o proiectare functionala care trebuie sa coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul funcional al piesei este dat de rolul funcional al oricrei suprafee ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primul rnd se stabilete rolul funcional al fiecrei suprafee.- suprafeele de asamblare caracterizate prin:- o anumit configuraie geometric;- precizie dimensional ridicat;- rugozitate mic; - prescripii referitoare la forma geometric; - prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte suprafee; - eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei.- suprafee funcionale caracterizate prin: - precizie dimensional ridicat(depinde de rolul funcional in ansamblul din care face parte); - rugozitate mic(uneori este mare , depinde de rolul funcional); - prescripii referitoare la poziia suprafeei in coresponden cu alte suprafee; - eventuale prescripii referitore la configuraia geometric; - eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice, aspectul suprafeelor.- suprafee tehnologice apar n timpul prelucrri i ajut la poziionarea piesei n vederea prelucrri ele pot rmne dup terminarea prelucrri sau pot dispare, in funcie de configuraia geometric final a piesei . Se caracterizeaz prin: - precizie dimensional corespunztoare(neprecizat, de cele mai multe ori cote libere); - rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeul tehnologic de realizare a suprafeei; - fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la forma geometric; - eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raport cu suprafeele ce urmeaz a fi prelucrate.- suprafee auxiliare (de legtur) fac legtura intre suprafeele funcionale i cele de asamblare. Se caracterizeaz prin: - precizia dimensional mic (neprecizat); - rugozitatea suprafeei mare (cea care rezulta din procedeul de obinere a semifabricatului); - fr prescripii referitoare la precizia de forma; - fr prescripii referitoare la precizia de poziii.Cunoscnd aceste elemente referitoare la tipurile de suprafee ce delimiteaz o pies n spaiu se poate stabili rolul funcional al unei piese fr a cunoate ansamblul din care face parte piesa sau se poate proiecta o pies care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus.Metoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil sau pentru proiectarea unei piese care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus poarta numele de metoda de analiz morfofuncional a suprafeelor.Acesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiune logic a urmtoarelor etape: descompunerea piesei n suprafee ct mai simple (plane, cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc.); notarea tuturor suprafeelor ce delimiteaz piesa in spaiu ; analizarea fiecrei suprafee n parte din urmtoarele puncte de vedere: forma geometric a suprafeei, dimensiuni de gabarit, precizie dimensional, precizie de form, precizie de poziie, rugozitate i duritate; ntocmirea uni graf suprafee caracteristici ; stabilirea rolului funcional al piesei , se face n urma analizei de corelaie a diferitelor tipuri de suprafee obinute in graful suprafee caracteristici . Rolul funcional impus unei pese se obine presupunnd pentru suprafeele ce delimiteaz piesa in spaiu caracteristicile corespunztoare tipurilor de suprafee (de asamblare, funcionale, tehnologice, sau auxiliare).innd cont de rolul funcional al fiecrei suprafee n parte si analiznd forma i dimensiunile piesei, ne rezult c aceasta va fi folosit drept dispozitiv pentru fixare si orientare.

Din analiza grafului suprafete-caracteristici reiese ca rolul Universal cu 4 bacuri este: asigura prinderea pieselor pe strung; asigura miscarea de rotatie ;

2. Alegerea materialului optim pentru confecionarea produsuluiDup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie, este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant.Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite.n urma aplicrii acestui criteriu a rezultat ca piesa luat n studiu este recomandabil s fie confecionat din oel tip Fc 250.

Nr. crt.ProprietateaGame de variateNotaObs.

01234

1Densitatea materialului. in [Kg/dm3]< 5,01

5,010,02

>103

2Conductibilitate termica Cr in [cal/cm*s* C]0,43

3Rezistenta la coroziune. Rc viteza de coroziunein[mm/an]0,051

4Duritatea. HB, in [HB]1603

5Modulul de elasticitate. E in [daN/cm2]2,0*10 63

6Rezistenta la curgere a materialului Rp 0,2In [N/mm2]15003

7Rezistenta la rupere. Rm , in [daN/mm2]60,03

8Rezistenta la oboseala. 1In [N/m2]10003

9Alungirea relativa At[%]40%3

10Reziliena KCU 30/2 in [J/cm2]1003

11Rezistena la fluaj in [N/mm2]3003

12Proprietile tehnologice (turnabilitatea ,deformabilitatea , uzinabilitatea , sudabilitatea , clibilitatea)Satisfctoare1Notarea se face cu calificative

Bun2

Foarte bun3

13Preul de cost , PC in [lei/kg]10001

Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul nconjurtor n care va lucra.Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia :

ProprietiFuncionaleFiziceGreutate specific , temperatura de topire , condiii termice

ChimiceRezistena la coroziune

MecaniceRezistena la rupere , duritatea

ElectriceConductibilitate , impedan

MagneticePermeabilitate magnetic

OpticeOpacitate , reflexie

NuclearePerioada de njumtire , absorbia , atenuarea

EsteticeCuloare , aspect , grad de netezime

ProprietiTehnologiceTurnabilitate

Deformabilitate

Uzinabilitate

Clibilitate

Sudabilitate

ProprietiEconomicePre de cost , consum de resurse i de energie , coeficient de poluare si coeficient de protecie a operatorului

Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proietare si tehnologia de fabricatie, determina nivelul performantelor tehnico-economice pe care piesa le poate atinge.Alegerea unui material optim pentru piesa este o problema deosebit de complexa ce trebuie rezolvata de proiectant.In situatia in care tehnologul este si proiectant problema se rezolva alegand acel material careindeplineste cerintele minime de rezistenta durabilitate ale piesei in canditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite.De obicet, se mizeaza pe experienta proiectantului si pentru o alegerapida a materialului se pleaca de la cateva date referitoare la: solicitarile din timpul exploatarii, conditiile de exploatare (temperatura, viteza, presiune, mediul de lucru etc), clasa din care face parte piesa si conditiile de executie.Pentru a valorifica la maximum intregul ansamblu de proprietati functionale, tehnologice si economice,in conditiile concrete de realizare a piesei, se foloseste metoda de analiza a valorilor optime Principalele etape ce trebuiesc parcurse sunt urmatoarele:

2.1Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale acesteiaStabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice defunctionare ale acesteiase face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafelelor.

2.2 Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optimDeterminarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim se face luand in considerare intregut ansamblu de proprietati functionale (fizice, chimice, mecanice, electrice, magnetice, optice, nucleare estetice), proprietati tehnologice (turnabilitatea, deformabilitati uzinabilitatea, sudabilitatea si calibilitatea) si proprietati economice (pretul de cost, consumul de energie, de materie prima, poluarea etc).2.3. Descompunerea factorilor analitici n elemente primareDescompunerea factorilor analitici in elemente primare se face tinand cont de conditiile rezultate la paragrafele 2.1 si.2.2. in cazul carcasei prezentate se iau in considerare cel putin proprietatile: conductibilitatea termica, temperatura de topire, duritatea, rezistenta la coroziune, elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea, rezistenja la rupere, duritatea si rezistenja la oboseala. De asemenea, se iau in considerare cel putin tumabilitatea, deformabilitatea, uzinabilitatea, calibilitatea, sudabilitatea si pretul de cost. Toti factorii primari luati in considerare sunt prevazuti in graful materiale propietati din tabelul 2.2.4. Aprecierea cantitativ a factorilor analiticiAprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un anumit sistem de notare , functie de valoarea fiecarei proprietati k , acordandu-se o nota tk . Se alege sistemul de notare se acorda note de la 1 la 3 cu indicatiile din tabelul 32.5. Stabilirea ponderii importanei fiecrui factor primar.Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand cont de rezultatele obtinute la paragrafele precedente, acordand fiecarei proprietati k, o pondere dk. In Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere respectarea conditiei:

(5.2.1)Unde: m reprezinta numarul de factori primari luati in considerare.In cazul universalului prezentat se accepta ponderea cea mai mare pentru turbanilitate (d7=0,2) i preul de cost (d10=0.2). Se ia apoi conductibilitatea terminc, rezistena la coroziune (d2=d3=0.1) ca principalele proprieti rezultate din funcionarea piesei, deformabilitatea i uzinabilitatea (ds=d9=0.1).2.6 Alegerea soluiei optime la un moment datAlegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul

(2.2)In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie confectionata din fonta Fc250.2.7 Analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor si stabilirea condiiilor de nlocuire economic a unui material cu un alt materialAnaliza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire economica a unui material cu alt material se face in situatia in care la momentul dat, materialul optim rezultat in etapa anterioara nu se afla la dispozitia executantului.In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.Se face apoi o analiza atenta a modului de obtinere a materialului si a caractristicilor acestuia luate din standarde sau norme. Materialul din care se confecioneaz produsul este elementul cel mai important din punct de vedere al impactului asupra mediului deoarece elaborarea materialului este etapa cea mai poluant din traseul tehnologic al unui produs. De aceea, pentru a face posibil calcularea coeficientului de poluare introdus de aceast etap trebuie inut cont de mai multe cunotine.n general, pentru obinerea unui material se pornete de la minereul corespunztor care mai nti se supune unor operaii de preparare. Se calculeaz coeficientul de poluare cu relaia:Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]n care: Qcom este cantitatea de minereu concentrat obinut prin preparare din minereu primar;Qpa - cantitatea de materiale ce polueaz atmosfera;Qpl - cantitatea de material ce polueaz apa; Qps - cantitatea de materiale ce polueaz solul; Qtp - cantitatea total de substan poluant; Qpa, Qpl i Qps se exprim n tone emisii/ton de minereu preparat.n cazul produsului Universal , numrul total de piese n= 150 buc/anMpiesa=13,5kg Mpiese total= 13,5* 150= 2025kg= 2,025 tone

3. Diagrama flux a procesului tehnologic

Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila cunoaterea mai inti a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea a fi realizat.Schema de principiu pentru diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a piesei Carcasa reductor se prezinta in figura 1. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducerea polurii i pentru a ntocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele i momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea se vor marca cu simbolul (*) n schemele ce vor fi prezentate in continuare.Pincipalele etape in proiectarea procesului tehnologic sunt prezentate in continuare.

Controlul proiectariiprrpeprepPprproiectariiPrimirea comenziiAnaliza contractului

Identificarea trasabilitatiiprodusului

*Executie semifabricat

Receptie semifabricat*Curatirea semifabricat

*Prepararea minereului*Prelucrari mecaniceProdus

*Aprovizionare mat prime

*Rebut nerecuperabil*Deseu*Controlul produsului neconform

*Elab.materiale*Inspectii si incercari

*Manipulare, depozitareambalare, livrare

Acelasi rol functional*Service in garantie

*Reutilizare*ReconditionareCasare

*Scoatere din uz*Deseu

Punere in functiune

Reutilizare cu alt rol functional

*Reciclare

Figura 1.Diagrama flux a procesului tehnologic

4. Stabilirea surselor de poluare

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane.Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani): Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu. Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numete bioacumulare.

Poluarea solului Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiarsi in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei subterane. Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori aparitiei in sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ. Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin metoda de curatire si epurare pot reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece degradarea echilibrului in sol nu se poate inlatura si reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.Solul poate fi poluat: direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole; indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.

Utilizarea in exces a substantelor chimice

Supraexploatarea resurselor biologice

Schimbarea destinatiei terenurilor prin realizarea de constructii industriale si civile

Depozitarea abundenta si incorecta a gunoaielor menajere

Cauze accidentale de scurgeri a produselor petrolieresi chimice din rezervoare si conducteActivitati care conduc la eroziunea solului (despaduriri, suprapasunat, monocultura)Acumularea de haldede steril, deseurui nemetaliceValorificarea unor zacaminte de substante minerale utilePoluarea solului prin:

*

Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii lui, formandu-se totusi un corp cu functii analogice.

Poluarea apei

Poluarea apelor poate fi natural sau artificial. Poluarea natural se datoreaz surselor de poluare naturale i se produce n urma interaciei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a gazelor existente n aceasta, cu litosfera, cnd se produce dizolvarea rocilor solubile i cu organismele vii din ap. Poluarea artificial se datoreaz surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nmolurilor, reziduurilor, navigaiei etc. Se poate vorbi i despre poluare controlat i necontrolat. Poluarea controlat (organizat) se refer la poluarea datorat apelor uzate transportate prin reeaua de canalizare i evacuate n anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolat (neorganizat) provine din surse de poluare care ajung n emisari pe cale natural, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.

Poluarea apei reprezinta o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteia peste o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de o activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea.Clasificarea surselor de poluarea apei se face dup mai multe criterii:1) Aciunea poluanilor n timp; dup acest criteriu distingem urmtoarele surse:a) continue (ex. canalizarea unui ora, canalizrile instalaiilor industriale etc)b) discontinuetemporare sau temporar mobile (canalizri ale unor instalaii i obiective care funcioneaz sezonier, nave, locuine, autovehicule, colonii sezoniere etc.)c) accidentale (avarierea instalaiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)2) Proveniena poluanilor. Acest criteriu mparte sursele de poluare a apei n: a) surse de poluare organizate, i b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 i 3.8).

a) sursele de poluare organizate sunt urmtoarele: surse de poluare cu ape reziduale menajere; surse de poluare cu ape reziduale industriale.

b) sursele de poluare neorganizate sunt urmtoarele: apele meteorice; centrele populate amplasate n apropierea cursurilor de ap ce pot deversa:a) reziduuri solide de diferite proveniene;b) deeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunztoare.

Tabel 4.1 Surse de poluare a apei i procesele de provenien a acestoraCategoriaSursaProcesul generator de poluareAgenii poluani

Ape uzate industriale

Industria minier

Prepararea minereurilor metalifere i nemetalifere;Preparaiile de crbune;Flotaiile;Extracia i prelucrarea minereurilor radioactive.

-sruri de metale grele;-particule n suspensie (argil, praf de crbune);-produi organici folosii ca ageni de flotaie;-deeuri radioactive.

Industria metalurgicProcedee pirometalurgice iHidrometalurgice;Procese de rcire;Procese de splare.-suspensii insolubile;- ioni de metale grele;- fenoli;- cianuri;- sulfai;

Industria chimicApa de rcire, dizolvare i reacie din procesele tehnologice de fabricare a substanelor organice i anorganice- acizi;- baze;- sruri;- cenu;- suspensii;- colorani;- detergeni.

Industria petrolului i petrchimicExtracia ieiului, transpotul i depozitarea ieiului i fraciunilor sale, transportul naval, accidentele tancurilor petroliere-petrol;-produse petroliere;- compui fenolici i aromatici;-hidrogen sulfurat;- acizi naftenici.

IndustriatermoenergeticDeversarea lichidelor calde din sistemele de rcire a instalaiilor sau centralelor electrice- lichide calde (poluare termic)

Industria alimentarProcese de fabricare i prelucrare-substane organice;-germeni patogeni.

Industria celulozei i hrtieiProcesele de fabricare i prelucrare- acizi organici;- rini;- zaharuri;- colorani;-compui cu sulf;-suspensii;-celuloz.

Ape uzate menajereLocuinenstituii publiceBi spltoriSpitale coliHoteluriUniti comerciale i de alimentaie

Folosirea apei ca agent de splare i curare-produse petroliere;- detergeni;- pesticide;- microorganisme;-parazii;- substane minerale.

Ape uzate agrozootehniceAgriculturaIrigarea terenurilor agricole- ngrminte;- pesticide;- suspensii.

ZootehniaAdparea animalor;Salubrizarea cresctoriilor de animale.-suspensii organice;- ageni patogeni.

Ape meteoricePloaiaZpadaContactul precipitatiilor

- ploi acide;- ngrminte;- pesticice;-reziduuri animale.

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care se aprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare. In prezent paleta de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii. Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport de poluare: Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) si CCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu);Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5%; Incarcare cu suspensii:Industrie metalurgica si constructii de masini- 13%;Prelucrari chimice- 10%. Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri:Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53%;Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%. Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor total are un aport semnificativ in urmatoarele domenii:Prvlucrari chimice:NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot- 0,7%; Incarcare cu cianuri:Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53%; Incarcare cu fenoli:Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%. Incarcare cumetale grele:%Fe%Cu%Pb%Zn%Cr%Cd%Mn%Ni

Prelucrari chimice0,60,320,513-5,5

Industrie metalurgica si constructii de masini1151,38851,72

Transporturi --0,04-----

Poluarea aeruluiPrin poluarea aerului se nelege prezena n atmosfer a unor substane strine de compoziia normal a acestuia, care n funcie de concentraie i timpul de aciune provoac tulburri n echilibrul natural, afectnd sntatea i comfortul omului sau mediul de via al florei i faunei. De aici rezult c pentru a fi considerate poluante substanele prezente n atmosfer trebuie s exercite un efect nociv asupra mediului de via de pe Pmnt.Principalele substane ce contribuie la poluarea atmosferic sunt: oxizii de sulf i azot, clorofluoro-carbonii, dioxidul i monoxidul de carbon; acetia fiind doar o parte din miliardele de tone de materiale poluante pe care le genereaz n fiecare an dezvoltarea industriei, i care afecteaz ecosistemele acvatice i terestre n momentul n care poluanii se dizolv n ap sau precipit sub form de poaie acid.

In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera. As mentiona ca puncte cheie inceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile din stratul de ozon si ploile acide. In cazul carcasei pompa de apa, poluarea aparae in mai multe etape din cadrul diagramei flux, iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare fonta)

5. Stabilirea naturii substanelor poluante

Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in urmatoarele categorii mai importante: Substante organice, reziduuri biologice; Substante anorganice; Substante radioactive; Produse petroliere; Microorganisme patogene; Ape fierbinti.Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici, dizolvati sau in stare de suspensie.Tabel: Situatia privind principalele surse de poluare a apelor din RomaniaIndicatori de calitate avizatiConcentratie avizata (mg/l)Concentratie medie masurata (mg/l)Concentratie maxima masurata (mg/l)Cauzele poluarii

12345

CBO51572.872.8-deficiente constructive la tratare biologica

-statie subdimensionata

-functionare defectuasa a retelei de canalizare

Suspensii254848

CO-Mn257979

Reziduu fix1200695695

H2S + sufluri0.11.51.5

Extractibile51212

Fenoli0.020.00310.0031

Ptot0.13.0563.56

Azotati352.262.26

Azotiti30.1160.116

Amoniu337.4937.49

Cianuri0.010.01080.0108

PH6.5-8.57.67.6

NOx3556.856.8

Metale grele90013931393

HPA0.52.92.9

Praf206363

Substantele poluantedin atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica compozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013 hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), deexemplu CO2, SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, deexemplu vaporii de apa.Poluarea esteevidenta si in cazul solului careeste cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in apesi aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt fertile, uratesc natura acolo undeeste mai cautata pentru frumusetea ei. Solul este locul de intalnire a poluantilor: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc in sol. Apelede infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

a) Surse de poluare a soluluiPrincipalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. reziduuri menajere reziduuri industriale reziduuri agrozootehnice reziduuri radioactiveSolul poate fi poluat: direct: - prin deversri de deeuri pe terenuri - din ingrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole indirect: - prin depunerea agentilor poluanti evacuai iniial in atmosfera - apa ploilor contaminate cu ageni poluani splai din atmosfera contaminata - transportul agenilor poluani de vnt de pe un loc pe altul - infiltrarea prin sol a apelor contamnate

b) Surse de poluare a apeiClasificarea surselor de poluare: In functie de actiunea poluantilor in timp: continue,cu caracter permanent (canalizarea unui oras,industrii); discontinue,temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici care functioneaza sezonier,colonii provizorii,nave,autovehicule,locuinte,instalatii industriale deplasabile); accidentale (avarii de instalatii,de rezervoare);

In functie de provenienta poluantilor: surse de poluare organizate-sunt reprezentate de apele uzate rezultate din utilizarea de catre colectivitati a apei in diferite scopuri,colectate prin sisteme de canalizare; apele uzate menajere-rezulta din utilizarea apei in locuinte,institutii publice,bai,spalatori,spitale,etc; apele uzate industriale-rezulta din diverse procese de fabricatie si care constituie cea mai masiva si nociva categorie de poluare; apele uzate agrozootehnice-rezulta din utilizarea apei in scopuri agricole (irigati),alimentarea animalelor si salubrizarea crescatorilor de animale. Surse de poluare neorganizate-sunt reprezentate de:apele meteorice),reziduurile solide de tot felul,diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau a canepii).

c) Surse de poluare a aerului Surse naturale: solul-sub influenta diferentelor de temperatura,a ploilor si a curentilor de aer,sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine; plantele si animalele-pot elimina in aer diverse elemente ca: polen, par, pene, fulgi; gazele si vaporii naturali; eruptiile vulcanice-arunca in aer mari cantitati de gaze,vapori de apa, particule solide; praful cosmic-rezultata din distrugerea meteoritilor.Surse artificiale: surse fixe-produc o poluare limitata: procesele industriale; procesele de combustie. surse mobile-produc o poluare diseminata;aici se incadreaza mijloacele de transport: transporturile rutiere; transporturile navale si aeriene; transporturile feroviare.

6 Calculul coeficientului de poluare pe etap

Coeficientul general de poluare, pentru Romania, are valoare subunitara si anume 0,4357 t/an.Etape:

6.1 Prepararea minereului

Pentru aer:- Praf : 13,5 kg/t- CO : 14,8 kg/t -monoxid de carbon- SO2 : 3,6 kg/t -dioxid de sulf- Pulberi in suspensie : 65,63 kg/t- CO2 : 46 kg/t -dioxid de carbon

Pentru apa:- Ape uzate : 450 kg/t

Pentru sol :- Praf depus : 259 kg/t- Alte depuneri : 10 kg/tCpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]Cpp=(143,53 + 450 + 259) 857 = 73,061821 [kg emisii] in care: Qcom este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar; Qpa - cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera; Qpl - cantitatea de material ce polueaza apa; Qps - cantitatea de materiale ce polueaza solul; Qtp - cantitatea totala de substanta poluanta; Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.

6.2 Curire semifabricatIndepartarea de pe piesele turnate a aderentelor precum si a unor bavuri fine, se face in mod mecanizat, in utilaje specializate. In cazul curatirii semifabricatului din materialul Fc 250 se recomanda jeturi puternice de alice metalice cu granulatii corespunzatoare marimii piesei si a materialuluiturnat. De asemenea se aplica, in functie dedestinatia ulterioara a piesei , tratamente termice, astfel: Calirea: piesa se incalzeste la temperatura de 850-950 C cu racire in ulei, urmata intotdeauna de o revenire joasa la 425 C; Imbunatatirea: se executa prin calire in ulei de la 850 C urmata de o revenire la temperaturi cuprinse intre 400-700 C; Recoacere de detensionare: se executa prin incalzire la temperatura de 530 C, mentinere si racire; Nitrurarea: se poate executa in bai de saruri sau in plasma ionica.Curirea, decaparea, degresarea snt etape foarte importante n proiectarea i realizarea oricror produse deoarece nainte de oricare operaie tehnologic pretenioasa trebuie executat curirea, decaparea i degresarea suprafeelor. Sunt foarte multe situaii cnd curirea se face prin diferite metode: clasice manuale (ciocniri, pcluiri); mecanizate (pick-hammer, peri de srm, sablare-alicare); speciale (curirea chimic, alectrochimica, prin vibrare, cu plasm, cu laser, ultrasunete, flacr i metal abraziv, termic, electrochimica, cu jet de ap, cu flcri, etc.). Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic supra mediului,n funcie de metodele folosite i de operaiile tehnologice viitoare,pentru c exist o mare diferen ntre curirea suprafeelor n vederea sudrii i curirea suprafeelor n vederea acoperirilor de protecie, sau ntre curirea suprafetlor pieselor turnate dup dezbatere i curatirea suprafeelor instrumentelor medicale.n cazul piesei Carcasa reductor curirea se face cu urmtorii compui chimici:

Pentru ap:Cl=0,000002 kg (clor)CH=0,3 kg (metan)CO=0,274 kg (dioxid de carbon)SO=0,0004 kg (sulfat)

SO=0,00001 kg (oxid de sulf)

Total=0,574412 kg emisii substane poluante

Pentru aer:NMVOC( compus organic volatil, non metal)=200 g/t=0,2 kgToluen(hidrocarbur aromaticlichid, se ntrebuineaz la prepararea unorcolorani)=0,44 kg/tDicloretan(este un lichid incolor, cu miros asemanator cloroformului)=0,66 kg/t

Pentru sol:Compui sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg [tone emisii]unde: Qptc este cantitatea total de substan poluant ce apare n operaia de curire, decapare degresare; Qpca cantitatea de substan poluant a apei ce apare n operaia de curire, decapare degresare; Qpcs cantitatea de substan poluant a solului ce apare n operaia de curire, decapare degresare; Mu masa util a semifabricatului sau a piesei semifabricat Astfel n urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit c la degresarea metalelor cu HCl vom avea:

Cpcd = Qptc* =1,87444*13,5=25,304967 kg/t

6.3Aprovizionare materii prime

Distanta parcursa de catre autocamioane in vederea aprovizionarii cu materie prima intreprinderea la care se realizeaza produsul carcasa reductor este de 150 km.Transportul se realizeaza cu vehicule de mare tonaj. Pentru aer:Cd (cadmiu)= 0,0001 kg/tNH3(amoniu)= 0,0005 kg/tNH4(metan)= 0,0004 kg/tCH3 (CH2)5-CH3 (heptan)= 0,0005 kg/tCH4=0,005 kg/tCO(monoxid de carbon)=0,043 kg/tCO2 (dioxid de carbon)= 1,5 kg/tN2O (dinitro monoxid)=0,092 kg/tNMVOC (compusi organici volatili fara metan) =0,015 kg/tNox (oxidul de azot)= 0,047 kg/tSO2 (dioxid de sulf)= 0,232 kg/tTotal= 1,9355 kg/t emisii.

Pentru sol:-uleiuri: 0.0008 kg;- materiale refractare 0.002 kg;- alte depuneri 0.004 kg.Rezulta = =0.0068 kg/t EN-GJL 250Coeficientul de poluare pentru transport este:

unde: Qt cantitatea total de substan poluant ce apare n timpul transportului, Qta cantitatea de substan poluant a apei ce apare n timpul transportului ,Qtar - cantitatea de substan poluant a aerului ce apare n timpul transportului, Qts cantitatea de substan poluant a solului ce apare n timpul transportului , Mu masa util a semifabricatului sau a piesei.Cpta=1,9355*13,5 = 26,12925 kg/t emisii

6.4Elaborare material

Pentru aer: praf in aer: 0.008 kg So2: 0.00236 kg Nox: 0.00162 kg Co2: 2.16 kg Gaze arse: 4 kg

Rezulta =6.17 kg/kg EN-GJL 250

Pentru sol:-uleiuri: 0.0008 kg;- materiale refractare 0.002 kg;- alte depuneri 0.004 kg.

Rezulta = =0.0068 kg/kg EN-GJL 250[t/emisii]kg emisii/t Cpe =( 2.17198 + 0,0068 )* 13,5 = 29,41353 kg emisii/t

Tabel emisii si produse poluante la elaborarea unui kg de fontaNr. crtEmisia sau subprodusulU.M.Cantitatea (max.)

1Praf in aerKg/kg fonta0.00058

2COKg/kg fonta0.024

3SO2Kg/kg fonta0.00147

4NOXKg/kg fonta0.00110

5CO2Kg/kg fonta1.78

6Gaze asreKg/kg fonta19

7Zgura Kg/kg fonta0.368

8Namol Kg/kg fonta0.043

9Praf depusKg/kg fonta0.01

10Alte depuneriKg/kg fonta0.006

11RefractareKg/kg fonta0.003

12Apa uzataKg/kg fonta0.02

13Uleiuri Kg/kg fonta0.0008

TotalKg/kg fonta21.26

6.5 Executie semifabricat

Caracteristicile mecanice ale Fc 250 se prezinta in tabelul 6.3Tabel 6.3. Caracteristicile mecanice ale Fc 250Tipul fonteiDensitatea [g/cm3]Caldura masica (20-120)

[Cal/gC]Conductibilitatea termicaDilatarea liniara10-6 mm/mmCRezistivitatea

[ cm]Forta coercitiva

[Oe]Permeabilitatea maxima

[G/Oe]

20-100[C]20-500[C]

Fc 2507,20,11-0,130,1219-11-50-1002,51560

Pentru apa:Cr=0,0001 kg(crom)Cu=0,0001kg(cupru)S=1,1 kg (sulf)Qexa=1,100035 kg emisii

M=14 kg

M=13,5 kg

M- M=0,5 kg(adaos pierdut dupa prelucrare care polueaza)

Total=1,100035=0.5500175 kg

Pentru aer:Praf =0,64 kg/tMn=0,0001 kg (mangan)Si=0,0007 kg (siliciu)P=0,0002 kg (fosfor)Qexa=0,6442 kg emisii

Total=0,6442kg emisii

Q= kg emisii

C= kg emisii

6.6 Controlul produsului neconform

Am ales pentru controlul produsului metoda cu Lichide pentranteControlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici i performante ale umui produs (analiza, msurare) compararea lor cu nite specificaii tehnice i tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs (comparare), clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie) i stabilirea unor aciuni corective sau preventive (concluzii). Specificaiile pot fi impuse prin: clauze contractuale de ctre beneficiar, norme interne ale firmei, norme de ramura industrial, norme ale organismelor de certificare produse, standarde, legislaia naional sau internaional.

Piesa CARCASA REDUCTOR a fost controlata nedistructiv cu lichide penetrante. Se bazeaza peevidentierea vizibila a defectelor de suprafata (fisuri, cute, porozitati, lipsa de contact, exfolieri etc.) prin intermediul contrastului de culoare intreo substanta lichida, de culoare rosie, care penetreaza in defecte (penetrant)si o substanta lichida de culoare alba (developant), care prin absorbtia penetrantului pune in evident defectele.4 Aplicabilitate: pe toate tipurile de material non absorbante sau neporoase (fonta, otel, aluminiu, material compuse, ceramic, etc.), care nu reactioneaza chimic cu aceste lichide.

Avantaje:-Metoda este sensibila la prezenta unor mici discontinuitati seperficiale-Exista putine limitari practice de folosire. -Pot fi testate materiale metalice si nemetalice, magnetice si nemagnetice, conductoare si neconductoare-Pot fi inspectateari si volume mari cu rapiditate si la un pret redus-Sunt testate chiar si geometrii complexe-Indicatiile privind defectele apar pe suprafata si constituie o urma vizibila a importantei defectului-Comercializarea lichidelor penetrante sub forma de spray face ca metoda sa fie practic de aplicat-Usurinta de utilizare si interpretare, aplicare la fata locului, sensibile la defecte mici

Dezavantaje:-Pot fi vizualizate doar defectele vizibile la suprafata-Metoda este aplicabila doar pe suprafete din materiale neporoase-Este esentiala curatirea suprafetelor anterior controlului-Trebuie indepartate toate reziduurile din actiuni mecanice , inainte de inspectie-Operatorul trebuie sa aiba acces direct la suprafata ce trebuie testata-Trebuie curatata suprafata la terminarea testarii-Nu pot fi evidentiate defecte foarte mari si nici defectele foarte mici, nepenetrabile de catre lichid si care nu pot acumula o cantitate suficienta de penetrant.Se efectueaza in incinte intunecate sau slab illuminate, folosind lampi ce emit radiatii ultraviolet in domeniul 330-390 nm. Principiul de examinare este identic cu cel al lichidelor penetrante cu contrast de culoare.Control cu lichide penetrante al piesei ,, CARCASA REDUCTOR:Tabelul 1.Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solventDenumirePrezentare Solvent Developant Norme

KD- Check RDP-1

Rosu-500ml, spray

-10 l, canistra

-200 l butoiKD-Check PR-1

KD-Check PR-2

sau apaKD-Check SD-1EN ISO 3452

9901

Tabelul 2.Penetrant fluorescent, lavabil cu ap sau solventDenumireKD-CheckFWP-1FluorescentKD-CheckFWP-2FluorescentSensibilitate maximaPrezentare -500 ml, spray-10 l, canistra-200 l, butoi

SolventKD-Check PR-1sau apa

apaDevelopantKD-Check SD-1sauKD-Check DD-1sauKD-Check DD-1

NormeDIN 54.1529904

Nivel III,AMS 2644(MIL-I-25135)9909

Compozitie:Ingredient coroziv:-1halogen (F+Cl)