UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE ISTORIE

PROIECT DOCTORAL:

Relaţia dintre Biserică şi stat în conceptul şi viaţa cultelor neoprotestante din România

1948-1989

Silveşan Marius

-Bucureşti 2008-

PROIECT DOCTORAL:

Relaţia dintre Biserică şi stat în conceptul şi viaţa cultelor neoprotestante din Romia 1948-1989

1. Scurt istoric al neoprotestantismului din Româniaa) Scurt istoric al neoprotestantismului din Româniab) Raporturile dintre factorul religios şi cel politicc) Cultele neoprotestante şi Biserica Ortodoxă Română

2. Biserica şi statul. Definiţii şi concepte

a) Definiţii şi concepteb) Legislaţie

3. Represiunea impotriva Bisericii şi colaborarea cu Securitatea. Antagonisme?

4. Aportul bisericilor neoprotestante la dezvoltarea societătii românesti:

a) Implicarea în societate şi cultură.b) Personaliţati marcante: Iosif Ţon, Petre Dugulescu

2

ARGUMENT

Am ales acest subiect deoarece dorim ca generaţia care a trait în perioada comunistă, evenimente ce fac obiectul cercetării noastre, să aibă ocazia de a lasa în urma lor adevărul aşa cum l-au cunoscut ei. Tânăra generaţie are nevoie sa înţeleagă care au fost condiţiile, compromisurile şi consecinţele căderii în cursa colaborării cu Departamentul Cultelor şi Securitatea. Este necesar pentru noi care trăim astăzi în democraţie şi libertate să înţelegem că părinţii noştrii s-au luptat să păstreze o credinţă curată şi astfel să o transmită generaţiilor viitoare.

Pentru a înţelege mai bine tema considerăm necesar clarificarea modului în care utilizăm termenii de "biserică" şi "stat".

1. Biserica

Comunitatea înfiinţată de apostoli se numea de la început «ecclesia» sau «ecclesia lui Dumnezeu», «ecclesia lui Hristos». Sf. Ap. Pavel o numeşte figurat «Israelul lui Dumnezeu». (Gal. 6: 16). Ea are sensul de asociaţie, de frăţie.” (Istoria Bisericii Universale, vol. I, pag. 45, Bucureşti, 1956). "Biserica – învaţă Sfântul Ioan Gură de Aur – este neamul omenesc mântuit în Hristos". Prin "biserică" înţelegem astfel pe toţi cei ce au aceeaşi credinţă (acelaşi set de valori) şi care se comportă sau acţionează într-un anumit fel. Creştinul poate fi recunoscut nu după haine, după mers sau după auto-caracterizare ("sunt creştin"), ci după modul în care acţionează sau se comportă.

Din perspectiva temei noastre, trei sunt planurile relevante în care acţionează creştinul: planul dumnezeiesc (relaţia cu Sfânta Treime), planul bisericii (relaţia cu cei de aceeaşi credinţă) şi planul societăţii (relaţia cu cei din afara bisericii). Ultimele două planuri sunt cele care ne interesează aici în mod deosebit.

Biserica pentru creştin este, prin excelenţă, spaţiul relaţiilor sau acţiunilor morale, spaţiul în care se lucrează "toată virtutea". Biserica este laboratorul în care omul lucrează dobândirea nemuririi. "Dumnezeu s-a făcut om - spune Sfântul Atanasie – pentru ca omul să se îndumnezeiască".

La fel de importantă este, însă, şi acţiunea creştinului în societate. Lucrurile sunt aici mai complicate şi tratamentul trebuie făcut cu mult discernământ.

Extinderea Bisericii echivalează cu transformarea relaţiilor cu societatea în relaţii morale. Creştinul îşi iubeşte semenii dar, în acelaşi timp, înţelege că acela care nu e în Hristos e în moarte. Din această iubire şi din această înţelegere a naturii lucrurilor derivă vocaţia universală a bisericii, dorinţa ei ca toţi să ajungă la aceeaşi credinţă care să-i determine să lucreze virtutea, să-i transforme în oameni cu comportament moral. Înţelegem astfel motivaţia cultelor neoprotestante în România, a căror apariţie pe meleagurile noastre s-a realizat în secolul al XIX- lea. Condiţiile în care acestea şi-au început lucrarea, precum şi relaţiile cu Bserica Ortodoxă, urmează a fi prezentate şi analizate pe larg în prima parte a lucrării noastre.

3

2. Statul

Termenul "stat" are două sensuri fundamentale care nu trebuie confundate: primul este acela de "guvern", "aparat guvernamental", "sector public"; al doilea este sinonim cu întreaga societate.

Criteriul fundamental după care recunoaştem un anumit lucru, acel "ceva" care îi manifestă natura, este modul în care se comportă sau acţionează, tipul de relaţie în care se angajează. În afara relaţiei nu există nici un fel de societate sau grup, ci doar indivizi izolaţi.

Ce este atunci guvernul, puterea publică? Nici clădirea în care lucrează şi nici hainele pe care le poartă o persoană nu ne dau marca distinctivă a apartenenţei ei la structurile puterii. "Guvernul" este un grup de oameni dintre cei ce trăiesc pe un anumit teritoriu, grup care beneficiază de următoarele privilegii: a) privilegiul de a impozita, b) privilegiul de a reglementa, c) privilegiul constrângerii: colectarea impozitelor şi aplicarea reglementărilor.

Statul desemnează teritoriul asupra căruia se extinde activitatea unui guvern (cele trei privilegii). Prin urmare, orice stat în acest sens cuprinde două tipuri extrem de diferite de relaţii: cele guvernamentale şi cele ce alcătuiesc societatea.

Biserica şi statul Colaborare sau represiune?

Relaţiile dintre Biserică şi stat s-au încadrat în viziunea Partidului Comunist de controlare şi supunere a societăţii. Biserica, ca parte integrantă a societăţii, a fost atacată în mod sistematic. Acest lucru s-a realizat în mai multe etape şi pe parcursul întregii perioade comuniste. Cum omul poate fi construit, cărămidă cu cărămidă, spre desăvârşire sau corupt, bucată cu bucată, până la ruina totală, "Stăpânii" din ţările comuniste au folosit tactici învăţate la institute "de specialitate" (în România a fost "Ştefan Gheorghiu") unde au fost instruiti în metode de "conducere", prin macro şi micro inginerie socială. Ofiţerii Securităţii au devenit astfel foarte pricepuţi în studiul naturii umane, foarte buni psihologi, şi au avut la dispozitie o uriasă maşinărie cu resurse aparent nelimitate. Sarcina lor a fost să racoleze oameni din toate categoriile sociale. Membrii cultelor crestine n-au făcut excepţie.

În statul totalitar, supravegherea se dorea totală. Pentru realizarea ei trebuia instaurat un climat de nesiguranţă şi neîncredere totală. Nimeni nu putea fi sigur de nimeni. Subalterni se temeau de şefi şi sefi tremurau la gandul că subalternii îi "toarnă". Sistemul desăvârşise nişte supravegheri încrucişate sub care agenţii şi informatorii se turnau reciproc, verificandu-şi astfel unul altuia corectitudinea..

Trebuie sa recunoastem ca incepind cu 1947 multi din liderii bisericii s-au aliniat la politica socialista, iar altii, care s-au opus, au suferit consecintele, adaugindu-se la numarul de martiri si disidenti. Una din cauzele acestei coabitari a liderilor religiosi cu Securitatea s-a datorat faptului ca in perioada 1948-1964, membrii activi ai bisericilor din Romania si slujitorii acestora trecusera printr-un regim de teroare. Pastorii care s-au impotrivit masurilor restrictive ale Departamentului Cultelor (organul central de Stat prin care P.C.R. isi exercita politica fata de cultele religioase) au fost destituiti si unii chiar inchisi. In organele de conducere ale cultelor au fost impuse prin interventia directa si prin mecanismul nerecunoasterii celor alesi, persoane care au devenit tortionarii fratilor lor. Un exemplu in acest sens fiind conducerea Uniunii Baptiste care si-a dat acordul pentru destituirea si chiar arestarea unor pastori sau predicatori

4

laici care nu respectau dispozitiile acesteia sau ale Departamentului Cultelor. Excluderea din Cult a liderilor si a credinciosilor care s-au solidarizat cu ei era cea mai de temut masura pe care o putea lua Uniunea Baptista. Cei exclusi erau urmariti apoi de organele securitatii si riscau arestarea daca se adunau pentru rugaciune sau daca propovaduiau Evanghelia.

Sloganul ideologiei comuniste in acea vreme era ca proletariatul victorios a maturat de pe scena istoriei clasa politica reactionara (in realitate clasa politica democrata), clasa exploatatoare a mosierilor si a capitalistilor (prin reforma agrara excesiva si nationalizarea abuziva) si a iesit biruitor la sate prin colectivizarea (fortata). Patura intelectuala (nu se ridica la vrednicia de a se numi clasa) era privita cu mare suspiciune, dar nu putea fi desfiintata, ci doar inoita ideologic. Biserica Greco-Catolica fusese desfiintata prin lege ca de altfel si celelalte minoritati confesionale care nu fusesera recunoscute de Statul Roman. Oastea Domnului a fost deasemenea desfiintata. Liderii acestora au fost inchisi, exterminati, iar cei eliberati in 1964 au continuat sa fie urmariti de Securitate. Preotii si calugarii ortodocsi considerati dizidenti au avut si ei de suferit atrocitatile regimului totalitar comunist.

În cazul Bisericii Ortodoxe Române, majoritară şi având statutul de Biserică naţională, a fost folosită decapitarea. Înalţii ierarhi au fost înlocuiţi ("depuşi din treaptă"), unii dintre ei murind in condiţii suspecte, alţii fiind arestaţi şi primind “domiciliu obligatoriu” în mânăstiri. Noii aleşi erau promovaţi pe criterii de obedienţă faţă de regim. Cercurile de discuţii au fost interzise, iar pentru descurajarea lor au fost fabricate procese politice ("Rugul aprins").

Biserica Greco-catolica (Unita cu Roma), cea de-a doua Biserică naţională, cu 1,5 milioane de aderenţi, a fost interzisă în octombrie 1948. Un număr redus de preoţi au semnat declaraţia de trecere la ortodoxie. Pentru că au refuzat, episcopii şi preoţii au fost arestaţi, li s-a dat domiciliu obligatoriu în mânăstirile ortodoxe şi, în cele din urmă, au fost duşi la Sighet. Biserica a funcţionat în clandestinitate, în locul prelaţilor arestaţi fiind numiţi alţii, in petore, care treptat erau şi ei arestaţi.

Biserica Romano-Catolică a avut de-a lungul perioadei comuniste un statut de biserică tolerată, dar nerecunoscută oficial, Concordatul cu Vaticanul fiind denunţat unilateral de RPR. Pentru că avea "legături cu străinătatea" (lucru considerat infamant în optica guvernanţilor comunişti), a fost considerată o "oficină imperialistă", "cuib de spioni şi trădători" etc. O serie de procese politice s-au soldat cu condamnarea sau expulzarea personalului Nunţiaturii Apostolice din Bucureşti. Ca şi în cazul celorlalte biserici, şcolile catolice au fost desfiinţate şi preluate de stat, episcopii şi preoţii au fost arestaţi, condamnaţi la ani grei de închisoare. Mulţi au murit în captivitate.

Cultele protestante şi neoprotestante au fost, de asemenea, urmărite şi persecutate pe motiv că ar fi fost "dirijate din exterior"

Ultimul dusman care sta in calea victoriei depline a socialismului nationalist erau bisericile minoritare: Baptiste, Penticostale, Crestine dupa Evanghelie si Adventiste.Pentru acestea, perioada de teroare a fost prelungita prin intermediul Departamentului Cultelor si al Securitatii pana in anul 1973 si reluata apoi la scurt timp sub presiunea evenimentelor externe. In toata aceasta perioada, Securitatea si-a recrutat informatori din randul credinciosilor si chiar a slujitorilor bisericilor pentru a supraveghea si preveni, spuneau ei, actiunile dusmanoase impotriva tarii. Astfel in plasa Securitatii au cazut tot felul de persoane, datorita amenintarilor, santajului sau promisiunilor. privitor la.

5

Tactica pentru distrugerea bisericilor creştine care activau în România a diferit de la un caz la altul. Scopul urmărit era însă acelaşi: dezrădăcinarea credinţei şi impunerea ateismului materialist dialectic.

Din cele prezentate rezultă faptul că, comuniştii nu concepeau nicio activitate, fie ea şi confesională, care să nu fie supusă controlului lor. Represiunea împotriva Bisericii, tratată în cadrul lucrării noastre, doreşte să scoată în evidentă faptul că aceasta a avut consecinţe dintre cele mai nefaste asupra vieţii religioase din România, determinând şi coabitarea unora prin acceptarea colaborării cu Securitatea1.

Cu toate acestea, Biserica şi-a lăsat amprenta definitiv asupra societăţii prin mărturiile unor personalităţi precum Petre Dugulescu, Iosif Ţon, Vasile Taloş, Vasile Talpoş, care au dovedit faptul ca au un Dumnezeu viu pe care vor să-L prezinte şi celorlalţi aşa cum l-au cunoscut ei, dovedind ca mincinos întreg ateismul instaurat şi susţinut de către puterea oficială din România. Implicarea Bisericii în societate s-a realizat şi prin intermediul culturii, urmărindu-se prezentarea creaţiei lui Dumnezeu, precum şi creşterea nivelului de cultură al oamenilor pentru a înţelege Scripturile şi vremurile în care trăiau. De asemenea aceasta a sprijinit categoriile defavorizate, a promovat pacea şi înţelegerea între oameni indiferent de etnie, sex şi religie. Dimensiunea acestor aspecte o vom dezvălui pe parcursul lucrării noastre, rămânâd ca înţelepciunea divină ce s-a reflectat în viaţa oamenilor menţionaţi în cadrul acestui proiect să ne călăuzească în demersul nostru.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1 Dupa parerea pastorului baptist Vasile Talos, colaborarea cu Securitatea a cuprins trei categorii de persoane:

(1) "Tortionarii" au fost acei lideri, pastori sau membri anonimi care din diferite motive au devenit vanzatori de frati si agenti loiali regimului comunist, actionand impotriva intereselor Evangheliei. Intre acestia au fost si pastori sau profesori de seminar care aveau sarcina sa supravegheze activitatea colegilor lor si sa denigreze slujirea acestora in tara si in strainatate. In cazul acestora cred ca se poate vorbi de o spalare a creierului. Acestia au facut pactul cu diavolul. In opinia mea, toti acestia chiar daca astazi nu au dosare la CNSAS au facut politie politica. Unii dintre ei sunt, probabil, reactivati si dosarele lor sunt inaccesibile;

(2) Informatorii santajati sau cumparati prin diverse avantaje, care nu urmareau direct distrugerea colegilor lor si nici impiedicarea Evangheliei, dar le acceptau. Acestia au dat "mana cu diavolul ca sa treaca puntea". Oameni fara coloana vertebrala sau cu spinarea franta, acestia sustineau activ sau pasiv actiunile "tortionarilor". In opinia mea, cei mai multi si-au vandut sau si-au tradat fratii, desi, poate nu toti;

(3) Informatorii ingenunchiati prin amenintare sau chiar prin violenta. Acestia au acceptat pentru o perioada colaborarea cu Securitatea dupa dictonul: "Zi ca ei si fa ca tine!". Unul dintre acesti pastori "informatori" dadea "note informative" cu predicile sale. "Iti bati joc de noi, au strigat infuriati casapii! Pai, daca numai eu am predicat, ce sa va spun?" Altul care conducea un misionar strain prin bisericile pe care le pastorea, in nota informativa vorbea numai despre frumusetile patriei de care era incantat strainul. Cei mai multi au fost abandonati de Securitate, mai devreme sau mai tarziu, ca fiind "nesinceri". Unii dintre ei, s-au desprins din "cursa diavolului" prin refuzul lor categoric si astfel si-au atras furia Securitatii, devenid "suspecti".

,,Bisericile minoritare in perioada prelungita de teroare stalinista”, articol apărut pe Blogul Vasile Alexandru Talos http://vasilealexandrutalos.wordpress.com/

6

I. DOCUMENTE

A. ARHIVE

Arhivele Naţionale ale României, Direcţia Arhivele Istorice Centrale Bucureşti, fondurile:

C.C. PCR- Cancelarie vol. I 1948-1953

C.C. PCR- Cancelarie vol. II 1948-1965

C.C. PCR- Cancelarie vol. III 1948-1965

C.C. PCR- Cancelarie vol. IV 1966-1973

C.C. PCR- Secţia Administrativ-Politică 1948-1977

C.C. PCR - Secţia Propagandă şi Agitaţie 1948-1976

Consiliul de Miniştri: 1954, 1956, 1957, 1959, 1964, 1972

B. DOCUMENTE EDITE

Anuarul Statistic al R.PR.1961-1965

Anuarul Statistic al R.S.R 1966-1973

Anuarul Statistic al R.S.R, 1975-1989

Buletinul Oficial, colecţie;

Ceauşescu Nicolae, Dialectica edificǎrii societǎţii socialiste multilateral dezvoltate, Editura Politicǎ, Bucureşti, 1982, Almanahul Revistelor ,,Flacǎra” şi ,,Rebus”, 1980;

Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român. 20-25 iunie 1960, Ed. Politică, Bucureşti, 1960;

Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român 19-24 iunie 1965, Ed. Politică, Bucureşti, 1965;

Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, 6-12 august 1969, Ed. Politică, Bucureşti, 1969;

Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român.25-28 noiembrie 1974, Ed. Politică, Bucureşti, 1975

Congresele Partidului Comunist Român: XII, XII, XIV;

7

Constituţiunea, promulgată prin Înalt Decret Regal Nr.282, 29 martie 1923;

Constituţia Republicii Populare Române, Bucureşti, 13 aprilie 1948;

Constituţia Republicii Populare Române, Bucureşti, 21 septembrie 1952;

Constituţia Republicii Socialiste România, Ed. Politică, Bucureşti, 1965;

Decretul organic pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale, 13 decembrie 1964;

Decretul privind Organizareaşi Funcţionarea Departamentului de Stat pentru Culte, 334/1970, în Monitorul Oficial, nr.103, 13 iulie 1970;

Decretul privind Organizareaşi Funcţionarea Departamentului de Stat pentru Culte, 334/1970, în Monitorul Oficial, nr.94, 14 mai 1992, Bucureşti;

Documente din istoria Partidului Comunist din România, Ed. PMR, Bucureşti, 1951;

Lege privind învăţământul în Republica Socialistă România, Ed. Politică, Bucureşti, 1968;Legea pentru numirea de mitropoliţi şi episcopi eparhioţi în România, 11 mai 1865;

Legea pentru alegerea Mitropoliţilor şi Episcopilor eparhioţi cum şi a constituiriei Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Române, în BOR, 1,2 (1874-1875);

Legea pentru ridicarea scaunului arhiepiscopalşi mitropolitan al Ungrovlahiei, ca primat al României, la rangul de Scaun patriarhal, în Monitorul Oficial, 25 februarie 1925;

Legea privind Regimul General al cultelor, Decretul 177/1948, în Monitorul Oficial, nr.178, 4 august 1948;

Legea Reformei Învaţamantului, 3 august 1948 în Monitorul Oficial, nr.178, 4 august 1948;

Monitorul Oficial, colecţie ;

Preda Dumitru, Retegan Mihai (editori), 1989. Principiul Dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000;

Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 15 martie 1966, Vol. I: Rezultatele generale, Partea I: Populaţie, Direcţia Centrală de Statistică, Bucureşti, 1969, (Republica Socialistă România);

Repertoriul Legislaţiei Republicii Socialiste România -Legi şi decrete-, 1966-1976, Tiparul: Întreprinderea Poligrafică ,, Monitorul Oficial” , [Bucureşti], 1976;

II. JURNALE, MEMORII

8

Buzilă Boris, În prezenţa stâpânilor. Treizeci de ani de jurnal secret la România Liberă, Bucureşti, Editura Compania, 1999

Dorz Traian, Hristos marturia mea, Editura Traian Dorz, [fara localitate şi an]

George Arion, O istorie a societăţii româneşti în interviuri, volumul I 1975-1989, Fundaţia ,,Premiile Flacăra- România”, Bucureşti, 1999

Niculescu-Mizil Paul, O istorie trăită, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997

Paleologu Alexandru, Tănase Stelian, Sfidarea memoriei: (Convorbiri) aprilie 1988- octombrie1989, Ed. DU Style cop., Bucureşti, 1996

Preda Marin, Cel mai iubit dintre pǎmânteni , vol. I – III;

Steinhardt Nicolae, Dumnezeu în care zici că nu crezi....: Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), îngrijitor de ediţie Monica Manu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000

Stolojan Sanda, Ceruri nomade. Jurnal din exilul parizian 1990-1996 (Le ciel nomade. Le journal de l'exil parisien 1990-1996), Bucureşti, 1999

Şerbulescu Andrei, Monarhia de drept dialectic. A doua versiune a memoriilor lui Belu Zilber, Bucureşti, Editura Humanitas, 1991

Zaciu Mircea , Jurnal , vol. IV

III. PRESĂ

Aldine (Supliment ,,România Liberǎ”), colecţie 1998-2003;

Crestinul Azi, II, 2, (24 noiembrie 1993), 19; III, 27(1994);

Evenimentul Românesc, Bucureşti, 1997;

Informaţia Bucureştiului, colecţie;

România liberă,organ central al P.C.R, colecţie ;

România literară, colecţie 2002;

Scânteia: organ al C.C al P.C.R., colecţie;

IV. REVISTE STUDII ŞI ARTICOLE DE SPECIALITATE

9

Analele Sighet [vol. X], Ruşan Romulus, editor

Anuarul de istorie orală, Cluj-Napoca, 1998

Arhivele Totalitarismului; revistă trimestrială editată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, director Radu Ciceanu, Bucureşti, Tip. S.C. Romcartexim S.A

Baconski Teodor, "Decadenţa etatismuluişi renasterea ortodoxà" , Dilema, nr° 211, 7-13 februarie 1997,

Barbu Daniel, şi Fisher Mary Ellen, "Idol or Leader? The Origins and Future of the Ceauşescu Cult", în Daniel N. Nelson, ed., România in the 1980s, Westview Press, Boulder, Colorado, 1981,.

Boldur–Lăţescu Gheorghe, Rădăcinile ascunse ale fenomenului Piteşti, în ,,Aldine”, anul VII, nr.338, din 19 octombrie 2002

Boldur–Lăţescu Gheorghe, Două drumuri spre Damasc, în ,,Aldine”, anul VII, nr.332, din 7 septembrie 2002

Boldur–Lăţescu Gheorghe, Fenomenul Piteşti,un fenomen menit să impună dubla gândire, în ,,Aldine”, anul VII, nr.319, din 6 iunie 2002

Böröcz Jozsef and Kovacs Melinda (dir.), "Empire's New Clothes. Unveiling EU Enlargement", Central Europe Review, Central European University and Collegium Budapest, Budapest, 2001.

Bözöki András, profesor, CEU, conferinţă la New Europe College, Bucureşti, 29 martie 2002, "Hungarian Political Elites from the Round Table Talks to the 2002 Elections".

Calendarul Oastei Domnului, 1992, ed. M Velescu, Isus Biruitorul, Sibiu, 1992;

Chiachir Dan, Contestaţie şi criză, în ,,Renaşterea”, Publicaţie editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, anul XI, Serie nouă, nr. 1(121), ianuarie 2000

Cosmineanu Clara, Steinhard urmărit de Securitate (D.U.I ,,Scriitorul), , în ,,Aldine”, anul VII, nr.326, din 27 iulie 2002

Cristoiu Ion, Prevestirile lui Marin Preda, în Preda Marin Delirul, Ed. Expres, Bucureşti, 1991C.V Roske în memoriam, în „Cuvântul Adevărului", nr. 10 din Octombrie 1998, p.2

Deci, Revistă lunară de atitudini polemici şi idei, Publicaţie editată de ,,Academia Caţavencu”, colecţie 2002-2003

Dima Viorel, Raportul între Biserici si Satul roman - o perspectivã adventistã, în Ioan –Vasile Leb, Radu Preda, , Cultele si statul în România.Colocviul international desfãsurat la Cluj-Napoca în zilele de 10-11 mai 2002, Ed. Renasterea, Cluj-Napoca, 2003;

Dimineaţa, nr . 1357, din 23 Februarie 1949;

10

Din istoricul Bisericii Elim. Timişoara, în Revista „Elim" Timişoara, nr.36-37, 1988;

Dosarele istoriei, colecţie 1997-2002;

Dobrincu Dorin, ,,Libertate religioasă şi contestare în România lui Nicolae Ceauşescu: Comitetul Creştin Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (ALRC)”, în Analele Sighet, vol. 10, 2003, pp. 203-227;

Drweski Bruno, "L'Église dans une Pologne désenchantée", Le Courrier des pays de l'Est, n° 1017, august 2001;

Hurezeanu Emil, "Câteva pericole", Dilema, n° 211, 7-13 februarie 1997;

Peter Istvan, Relatia dintre stat si Bisericã – o perspectivã reformatã, în Ioan –Vasile Leb, Radu Preda, Cultele şi statul în România, Colocviul international desfãsurat la Cluj-Napoca în zilele de 10-11 mai 2002, Ed. Renasterea, Cluj-Napoca, 2003;

Leb Ioan–Vasile, Preda Radu, Cultele si statul în România.Colocviul international desfãsurat la Cluj-Napoca în zilele de 10-11 mai 2002, Ed. Renasterea, Cluj-Napoca, 2003;

Manolescu Nicolae, Dezgheţ cu voie de la partid, în ,,România Literă”, Anul XXXV, nr. 48, din 4-10 decembrie 2002,

Miclea Mircea, Ecumenismul universitar, în Ioan –Vasile Leb, Radu Preda, Cultele si statul în România.Colocviul international desfãsurat la Cluj-Napoca în zilele de 10-11 mai 2002, Ed. Renasterea, Cluj-Napoca, 2003;

Nationalism in Eastern Europe, Ivo Lederer, eds., University of Washington Press, Seattle, 1969;

Petrescu Dragoş, "Despre vocaţia democratică a ţărilor ortodoxe", Sfera Policii, Anul VII, numărul 69-1999"Ecumenism şi Politică",

Populaţia penticostală din România la recensământul din 1992 în Revista „Elim", Timişoara nr. 16, 1995

Preda Radu, "Cultura dialogului sau despre o altă relaţie Biserică - stat", în Cristian BĂDILIŢĂ, Tudorel URIAN, Nostalgia Europei. Volum în onoarea lui Alexandru Paleologu, Polirom, 2003;

Religion in Communist Lands, Volume I, Centre for the Study of Religion and Communism, 1973;

Renaşterea, Publicaţie editată de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului, anul XI, Serie nouă, nr. 1(121), ianuarie 2000;

Revista 22, Redactor-şef Gabriela Adameşteanu, Redactor-şef adjunct Rodica Palade, Editată de Grupul Pentru Dialog Social;

11

Revista ,,Studii şi materiale de istorie” contenporană, serie nouă, vol. I, 2002, Redactor-şef Florin Constantiniu;

Sarafoleanu Dora, Utilizarea televiziunii ca instrument de propagandă în perioada 1961-1964, în ,,Analele Sighet” vol. IX

Secularizare şi religie în integrarea europeană. Bisericile majoritare est-europene împotriva statului laic vest-european?" (Sécularisation et religion dans l'intégration européenne), Transylvanian Review, Vol. XIII, No. 3, Autumn 2004, Cluj-Napoca, România, 2004, pp. 75-87

Viaţa Românească. Revistă editată de Uniunea Scriitorilor din România şi Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor. Redactor-şef Caius Traian Dragomir, redactor-şef adjunct Liviu Ioan Stanciu, Anul XCVII Octombrie-Noiembrie 2002, Nr.10-11

Theological doctrines on the ideal Church-State relations: Relaţia ideală dintre biserică şi stat, coordonator: Nóda Mózes, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000

Ţon Iosif, ,,The Present Situation of the Baptist Church of România” în Religion in Communist Lands, Volume 1,Centre for the Study of Religion and Communism, 1973, Supplimentary Paper;

Ton Iosif, ,,Baptists in Romania” în Religion in Communist Lands, Volume 1, 6, Centre for the Study of Religion and Communism, 1973,

Zawadzki Paul, "Construction européenne, construction nationale et nationalisme en Pologne", Tumultes, n° 7, 1996

V. LUCRĂRI GENERALE

Bărbulescu Mihai, Deletant Denis, Hitchins Keith, Papacostea Şerban, Tudor Popmpiliu, Istoria României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998

Boia Lucian, România ţară de frontieră a Europei, Bucureşti, Editura Humanitas, 2002

Câmpeanu Pavel, Ceauşescu, anii numărătorii inverse, Ed. Polirom, Iaşi, 2002

Cernat Paul, ş. a., În căutarea comunismului pierdut, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2001

Cioroianu Adrian, Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului Românesc, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2005

Crampton Robert J., Europa Rasariteana în secolul XX … şi dupǎ, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2002

12

Enciclopedia României, Gusti D, Editura, Impremeria Naţională, Bucureşti, 1939 ;

Frunză Victor, Istoria stalinismului în România, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990

Georgescu Vlad, Istoria românilor.De la origini până în zilele noastre, Ediţia a III-a, Ed. Humanitas, Bucureşti,1992;

Rotschild Joseph, Întoarcerea la diversitate. Isrtoria politică a Europei centrale şi de Est după al doilea război mondial, Ediţia a II, Editura Antet, Bucureşti, 1997;

Scurtu Ioan, Istoria contemporană a României (1918-2001), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002;

Soluet Jean François, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre, Ed.Polirom, Iaşi, 1998;

Tǎnase Stelian, Anatomia mistificarii 1944-1989, Editura Humanitas, Bucureşti 1997;

VI. LUCRĂRI SPECIALE

*** Liberatatea religioasa. Contributia istorica a baptistilor la dezvoltarea acestui concept, Editura Cartea Crestina, Oradea, 1995;

Banciu Angela, Istoria constituţională a României: deziderate naţionale şi realităţi sociale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001;

Bochian Pavel, Viaţa unui păstor din România, Editura Privilegiu, Bucureşti, 1997;

Boia Lucian, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Editie revăzută şi adăugită, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999;

Boia Lucian, Mitul democraţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003;

Bunaciu Ioan, Istoria Bisericii Baptiste din România, Editura Faclia, Oradea, 2000;

Caravia P., Constantinescu V., Biserica întemniţată. România 1944-1989, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 1998;

Căliman Călin, Istoria filmului românesc 1897-2000, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2001;

Cârneci Magda, Artele plastice în România 1945-1989, Edit. Meridiane, Bucureşti, 2000;

Chadwick O, The Ghristian Church in the Cold War, Penguin, London, 1992;

13

Cioroianu Adrian, Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc, , Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2005;

Ciuc C., Atlasul religiilo, Editura Gnosis, Bucureşti,1996;

Dagron Gilbert, Empereur et prêtre. Essai sur le "césaro-papisme" byzantin", Paris, Gallimard, 1995; Dicţionar antologic de prozatori, coordonare Constanţa Bărboi , Rodica Chiriacescu, Ed. Niculescu, Bucureşti, 1998;

Djuvara Neagu , Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne, Humanitas,1995;

Enache George, Ortodoxie şi putere politică în România contemporană, Editura Nemira, Bucureşti, 2005;

Ficeac Bogdan, Cenzura comunistă şi formarea ,,omului nou”, Editura Nemira, Bucureşti, 1999;

Genes George, Dicţionar istoric, Editura Carminis Educaţional, Pitesti, 2002;

Gillet Olivier, Religion et nationalisme. L'idéologie de l'Eglise Orthodoxe Roumaine sous le régime communiste, Editions de L'Université de Bruxelles, 1997;

Giurescu Dinu C., Distrugerea trecutului României, Editura Museion, Bucureşti, 1994;

Grossu Nicole Valery, Hegemonia violentei: Comunism, Totalitarism, Ateism, Editura Duh şi Adevar, Bucureşti, 2000;

Grossu Sergiu, Le Calvaire de la Roumanie Chretienne, Editions France-Empire, 1987(Versiunea română 1992);

Hitchins Keith, Ortodoxie şi naţionalitate, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1995;

Jowitt Ken, New World Disorder: The Leninist Extinction, University of California Press, Berkeley, 1992,

Luther Martin, ,,The Freedom of a Christian”, în Works of Martin Luther, vol.31, Muhlenberg Press, Philadelphia, 1959

Mac Intyre A, Marxism and Christianity, Penguin, Harmondsworth, 1968;

Mic dicţionar enciclopedic, Coordonare generală: Mircea Mâciu, Nicolae C. Nicolescu, Valeriu Şuteu, Ediţ.a-III-a, revăzută şi adăugită, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986

Miroiu Mihaela, Societatea Retro, Bucureşti, Editura Trei, 1999,

14

Mungiu-Pippidi, Politica dupã communism. Structurã, culturã si psihologie politicã, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2002;

Neculau Paul coord., Viaţa cotidiana în communism, Editura Polirom, Iasi, 2004;

Nicoarã Simona, Naţiunea modernã. Mituri, simboluri, ideologii, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2002;

Mitrofan Daniel, Pigmeişi uriasi. File din istoria persecutarii baptiştilor, Editura Cristianus, 2007;

Nedelea Marin, Istoria României în date 1940-1995, Ed. Niculescu, Bucureşti, 1997;

Negrut Paul, Bisericaşi statul. O interogatie asupra modelului ,,simfoniei” bizantine, Editura Institului Biblic ,,Emanuel”, Oradea, 2000,

Nivat Georges, La pas prin noua Rusie,(despre biserica ortodoxă rusă), Editura Compania, Bucureşti, 2004;

Orwell George, O mie nouăsute optzeci şi patru, Editura Univers, Bucureşti, 1999;

Pacurariu Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, 3 vol, Editura IBM al BOR, Bucureşti, 1980;

Popescu I. M., Istoria şi sociologia religiilor, partea I. Creştinismul 1996;

Popovici Alexa, Istoria baptiştilor din România 1856-1989, (Ediţie revizuită), Editura Făclia, Oradea, 2007;

Preda Radu, Biserica în Stat. O invitaţie la dezbatere, Ed. Scripta, Bucureşti, 1999;

Remond Rene, Religie şi societate în Europa: Secularizarea în secolele al XIX-lea şi XX, 1780-2000 , Editura Polirom, Iaşi, 2003 Retegan Mihai, Pǎiuşan Cristina, Dorin Narcis Ion, Sistemul comunist din România. O cronologie politicǎ, 1945- 1989, Grupul editorial Tritonic, Bucureşti, 2002;

Sandru Trandafir, Doctrinele biblice, ITP, Bucureşti, 1994;

Schaeffer Francis A, Trilogia: Dumnezeu care exista, Evadare din raţional, El există şi nu tace, Editura Cartea Creştina, Oradea, 2002;

Schuler Jules, 50 de mari date din istoria omenirii, Editura Z 2000, Bucureşti, 1999;

Scurtu Ioan, Alexandrescu Ion, Bulei Ion, Mamina Ion, Enciclopedia de istorie a României, Ediţia a III-a, Ed. Meronia, Bucureşti, 2002;

Stan Magda, Vornicu Cristian, Dicţionar: 101 personalitaţişi evenimente istorice, Editura Niculescu, Bucureşti, 2003;

15

Synan Vinson, Andreiescu Valeriu, Tradiţia mişcării penticostale”, o sinteză unică a mişcărilor carismatice ale secolului XX,

Teofil Sandru, Biserica Penticostală şi Istoria Creştinismului, Editura Cultului Penticostal, Bucureşti, 1992;

Teologie şi Politică. De la Sfinţii Părinţi la Europa Unită, Editura Anastasia, Bucureşti, 2004;

Tipei J. E, The Apostolic Church of God in România - ACG în Burgess şi McGec (editori), Dictionary of Pentecostal and Charismatk Movements, Regency, Grands Rapids 1988

VII. RESURSE WEB

Biografia lui Iosif Ţon: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_%C5%A2on

Blogul lui Vasile Alexandru Talos: http://vasilealexandrutalos.wordpress.com/

Despa Silviu, ,,Fragment de memorie - despre poetul Ioan Alexandru: Biserica Stat si Naţiune”, pe blogul lui Silviu Despa: http://renasterea.wordpress.com/category/biserica-stat-si-natiune/

Enciclopedia Wikipedia: http://ro.wikipedia.org/

Nastase Dorina, ,,Secularizare şi religie în integrarea europeană.Bisericile majoritare est-europene împotriva statului laic vest-european?” în Studia theologica, anul III, nr.1/2005: http://www.studiatheologica.cnet.ro/numar200501.asp?id=2

Obeda Caius, ,,Desconspirarea: ,,Every action has a re-action”, în Voxdeibaptist, ianuarie 2008: http://www.voxdeibaptist.com/editorial_ian08.htm

http://www.baptistnet.ro/resurse/articole/istoriabaptistilor.php

Religion-online: http://www.religion-online.org/

Studia Theologica(revista): http://www.studiatheologica.cnet.ro/

Taloş Vasile Alexandru ,,Biserica şi Securitatea”, în Voxdeibaptist, februarie 2008: http://www.voxdeibaptist.com/articole_feb08.htm

Taloş Vasile Alexandru ,,Umbra terorii comuniste”, pe Blogul lui Vasile Alexandru Taloş:http://vasilealexandrutalos.wordpress.com/2008/01/29/umbra-terorii-comuniste/Oastea Domnuluihttp://groups.msn.com/BisericaOrtodoxaSfantaTreime/general.msnw?action=get_message&mview=0&ID_Message=768&DDir=1

16

Vasile Alexandru Talos , Biserica si Securitatea

http://vasilealexandrutalos.wordpress.com/2008/01/15/biserica-si-securitatea/

Romania 2006 International Religious Freedomhttp://www.usembassy.ro/US_Policy/2006_IRF_Ro.html

Sandu Frunza (Lecturer, Ph.D., Department of Systematic Philosophy, Babes-Bolyai University, Cluj, Romania.), Statul national si politicile multiculturale http://www.jsri.ro/old/html%20version/index/no_5/sandufrunza-articol.htm

De prin presa aduntae: http://www.forumcrestin.com/index.php?topic=1499.50

A.L.R.C. - declaratii si reactii [Comitetul Creştin Român pentru Apărarea Libertăţii Religioase şi de Conştiinţă (ALRC)]

http://dezvaluiri.wordpress.com/alrc-dcaratii-si-reactii/

Raportul Tismaneanu: Disidenta religioasahttp://www.360romania.eu/archive/index.php/t-174.html

Interviu cu istoricul penticostal Valeriu Andreiescu autorul lucrarii Tradiţia mişcării penticostale”, o sinteză unică a mişcărilor carismatice ale secolului XX

http://www.pasi.ro/numarul16/interviu-cu-istoricul-penticostal-dr-valeriu-andreiescu.html

Bloggerul penticostal Laurenţiu Balcan a propus o listă: Cele mai citite 10 bloguri penticostale (RO)

1.vaisamar.wordpress.com 2. stiricrestine.wordpress.com 3. cllodvl.wordpress.com 4. calebn.wordpress.com 5. alergatorulcufaclie.wordpress.com 6. claudiuvdobra.wordpress.com 7. alexionescuthinks.wordpress.com 8. alaxandra.wordpress.com 9. zongu.wordpress.com 10. koritar.wordpress.com

http://penticostalul.wordpress.com/

Site-uri evanghelice:

www.alfaomega.tv www.romaniantv.org www.elim.ro www.alfanet.ro www.radioelim.ro

17

18