Proiect Disertatie Gis

8/10/2019 Proiect Disertatie Gis

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-disertatie-gis 1/62

Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație_____________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu

1

PIESE SCRISE




2

Tema proiectului„Realizarea unui sistem de date spațiale geografice cu

aplicabilitate în domeniul silvic pentru UP III Valea

Satului, O.S. Ciucaș”




3

Cap I Crearea bazelor de date

GIS în silvicultură




4

Scurt Istoric

Termenul de GIS a apărut în primii ani ai deceniului 7 al secolului trecut în contextul

dezvoltării sistemului de informații geografice al Canadei(CGIS). În cei peste 40 de ani de existență a

GIS, acesta a cunoscut o evoluție si o perfecționare continuă pe plan conceptual, dublată de progresele

deosebite realizate în domeniul tehnologiei informației.

Perioada 1960-1980 reprezintă anii de început ai evoluției GIS. sistemul CGIS, deși a fost

conceput la începutul anilor 1960, s-a materializat doar în 1971 odată cu dezvoltarea capabilităților de

abordare a unor aplicații grafice de mare anvergur ă si conceperea unor sisteme performante de

gestiune a bazelor de date. au existat preocupări ample de gestionare a

modului de utilizare a terenurilor atât în SUA, cât si în Europa, cu precădere în Suedia si Marea

Britanie, cu rezultante remarcabile materializate în sute de pachete de programe de prelucrare a

informațiilor de tip geografic.

Aceste realizări au fost utilizate cu precădere de agenții guvernamentale si universități pentru

obiective de cercetare bine delimitate. Calculatoarele folosite aparțineau generației 3, cu prelucrare în

flux si cu programe si structuri de date individualizate. Pe plan conceptual, prelucrările au fost

abordate în format raster, un format relativ simplu, cu câteva aplicații realizate însă si în format

vectorial. Aplicațiile erau orientate cu precădere spre gospodărirea resurselor si gestiunea utilizării

terenurilor, abordându-se doar foarte limitat aspecte privind problemele de ordin militar, cele

referitoare la gestiunea utilităților si organizarea activității de transport, planificare urbană si

cartografiere.

Perioada 1980-1995 a condus la o evoluție mai bine focalizată, facilitată în primul rând de

modul nou de abordare reprezentat de introducerea conceptelor topologice de către Corbett în 1979, cu

efecte deosebite în stocarea eficientă a informațiilor în memoria calculatorului.

Astfel a devenit posibilă crearea unor structuri simple de baze de date care să rețină:

• natura componentei cartografice;• localizarea ei;

• relațiile ei cu celelalte componente cartografice.

Mai mult, firma ESRI a lansat în 1982 programul Arc/Info pentru minicalculatoare, cu

posibilitatea utilizării formatului vectorial în condițiile apelării la un model de date georelațional, cu

reținerea distinctă a informațiilor de amplasament si a atributelor fiecărei componente cartografice.

Ulterior, preocupările legate de o asemenea abordare au fost preluate si extinse de numeroase alte

firme. La sfârşitul anilor 1980, s-a asigurat si portabilitatea programelor pe scar ă largă pe sisteme decalcul de tip PC.




5

Odată cu aceste progrese remarcabile pe plan conceptual în GIS, preocupările de perfecționare

au vizat metodologia culegerii datelor, calitatea lor, standardizarea procedeelor de lucru, extinderea

posibilităţilor de analiză si organizarea bazelor de date. În acest fel a devenit posibilă integrarea într-un

tot unitar a formatului vector cu cel raster. Evoluția GIS pe plan conceptual a fost dublată de

progresele remarcabile obținute în tehnologia de construcție si performanțele calculatoarelor, care au

stimulat extinderea domeniilor de aplicații ale proiectelor GIS și care au condus la rândul lor la

necesitatea realizării unor aplicații din ce în ce mai complexe. Începând din 1995, evoluția GIS s-a

materializat cu precădere prin crearea unei infrastructuri informaționale specifice, astfel încât să se

asigure accesul cât mai uşor al tuturor factorilor interesați, chiar la nivel de persoane fizice, la

informațiile GIS disponibile în domeniile structurilor guvernamentale, sănătății publice, educației si

învățământului si al dezvoltării urbane.

Asemenea inițiative au fost adoptate recent în numeroase țări, cum ar fi SUA, Canada,

Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Europeană această infrastructură informațională geografică tinde

să se dezvolte chiar la nivel global în măsura în care organizațiile internaționale sunt interesate să

dispună de un acces facil la informații transfrontaliere privind navigația aeriană si maritimă,

prognozele meteorologice, catastrofele naturale si schimbările climatice globale.

Această „globalizare” a aplicațiilor GIS va permite ca în loc de a utiliza programele specifice

pe plan local, să se importe date din cele mai diverse zone geografice pentru crearea de scenarii privind

evoluția unor fenomene de naturale sau economice în vederea adoptării în timp util a celor mai

eficiente decizii pentru contracararea efectelor nedorite ale acestora

GIS – au cunoscut o dezvoltare vertiginoasă;

• Extindere semnificativă a domeniilor de aplicații:

– gospodărirea resurselor naturale si a terenurilor;

– recensământul populației,

– topografie și cartografie,

– analize de piață,

– managementul utilităților; – accesul prin internet la datele geografice necesare unui număr din ce în ce mai mare de beneficiari.

• există peste 200 de produse informatice ce se pot include în categoria GIS

Definiț ia GIS = GIS este o colecție organizată de echipamente de calcul, programe, date geografice si

personal, concepută pentru culegerea, stocarea, actualizarea, manipularea, analiza si prezentarea

eficientă a tuturor formelor de informații cu referențiere geografică.

O particularitate definitorie a GIS constă în faptul că el nu reprezintă pur si simplu un sistem de

redactare automatizată a materialelor cartografice, ci se constituie într -un puternic sistem de analiză ce permite identificarea relațiilor spațiale dintre diversele componente cartografice în vederea

fundamentării procesului decizional. Prin GIS nu se stochează hărți în mod convențional, ca imagini




6

introduse, pe baza unei tehnologii adecvate, în memoria calculatorului, ci ca informații structurate sub

forma unor baze de date ce permit obținerea hărții tematice dorite la scara specificată de utilizator,

conceptul de bază de date oferind si ample posibilități de pregătire, printr -o analiză adecvată, a deciziei

optime.

Analiza GIS reprezintă un mijloc eficient de determinare a unor aspecte importante care nu

rezultă în mod direct din datele și informațiile existente în baza de date geografice inițială. Analiza

GIS este un instrument deosebit de puternic ce poate fi utilizat în foarte multe situaţii şi permite

exploatarea superioară a bazelor de date geografice, atât în silvicultură cât și în multe alte domenii de

activitate.

Utilizarea acestui instrument în silvicultură reprezintă un domeniu vast, aflat la început în țara noastră.

Utilizarea bazei de date

Implementarea sistemului va fi gradată, pe măsură ce bazele de date vor fi construite pentru

ocoalele silvice. În această etapă, este esențială crearea funcționalităților sistemului, verificarea

modului de circulație a datelor și validarea lor. Esențială în această etapă este cr earea suportului

geografic la o precizie cât mai bună, posibilă în acest moment, ținând cont de cerința ANCPI, de

măsurare a limitelor pădurilor de stat cu alți proprietari. În această primă etapă, se vor familiariza cu

sistemul toți actorii implicați, se vor face reglajele necesare sau corecturile asupra modului de

raportare. Tot în această etapă, este esențial să fie pregătită baza legislativă pentru etapa următoare,

adică impunerea obligativității modului de raportare atât pentru administrația silvică de stat, cât și

pentru administratorii privați. Va trebui clarificat și modul de obținere și integrare a datelor de cadastru

forestier.

Pe măsura familiarizării cu sistemul și cu modul de raportare va fi treptat redus volumul de

hârtii vehiculate. Rapiditatea obținerii rapoartelor va crește, devenind practic instantanee, iar datele vor

fi cele mai actuale existente în sistem, fiind un bun suport de decizie la toate nivelele. Pentru

proprietarii privați, sistemul va oferi atât o simplificare a modului de raportare, cât ți confidențialitatea

datelor care privesc administratorul în cauză. Sistemul va permite interogări specifice la toate niveleleierarhice și la toate nivelele de competență. Datele vor fi controlabile și ușor de revăzut, față de

sistemul actual, care reia toate etapele, la fiecare reamenajare.

Un aspect foarte important este faptul că vor putea fi intercorelate seturi de date din domenii

diferite de interes, adică agricultură, silvicultură, cadastru, mediu, transporturi, terenuri degradate,

comunități locale, fapt foarte dificil în prezent. Astfel, factorii de decizie vor avea o viziune de

ansamblu asupra acestor aspecte în toată complexitatea lor. Prin combinarea datelor cu tehnici de

analiză GIS, vor putea fi obținute date noi, specifice și exacte.




7

După finalizarea bazei de date, pe măsura reamenajării ocoalelor silvice, baze de date

geografice ar trebui reactualizate, astfel încât să aibă la bază datele de cadastru forestier. În această

etapă orice date geografice nou introduse trebuie să aibă o precizie cât mai mare, ideal să fie măsurate

pe teren sau primite de la cadastrul general. Dacă se vor folosi imagini, acestea trebuie să aibă o

rezoluție și precizie suficientă pentru cadastru forestier.

În acest scop, legislația elaborată între timp, ar trebui să impună obligativitatea folosirii bazei

de date create la reamenajarea pădurilor, astfel încât toate hărțile să fie produse în GIS pe baza

sistemului. Ar fi ideal un sistem în care pe parcursul următorului ciclu de amenajare, adică în circa 10

ani, toate limitele forestiere să fie actualizate. Modul de obținere a datelor este ideal să fie bazat pe

măsurători cadastrale, cu aparatură GPS de precizie. Măsurătorile pot fi făcute pe parcursul unui ciclu

de amenajare odată cu reamenajarea pădurilor de către compania care execută lucrările de reamenajare

sau o companie acreditată pentru măsurători cadastrale.

În etapa de actualizare a bazei de date, ocoalele silvice vor beneficia de avantajele sistemului

GIS, deoarece vor putea să interogheze baza de date, să trimită date și să obțină rapoarte on – line.

Baza de date GIS se va realiza conform ultimului amenajament în vigoare, având parcelarul și

subparcelarul vectorizat, conform normelor tehnice. De asemenea, ocoalele silvice vor fi consultate

pentru actualizarea bazei de date odată cu reamenajarea, ele putând să facă propuneri de actualizare și

pe parcursul amenajamentului chiar dacă apar modificări. Aceste propuneri de modificări vor putea fi

făcute chiar prin trimiterea de măsurători sau vectorizare on-line, în funcție de cât de mare va fi nivelul

de acces al inginerilor de fond forestier de la ocoalele silvice, la baza de date.




8

Cap II Scopul și obiectivele

cercetărilor




9

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE

În acest proiect se arată necesitatea și ușurința implementării GIS - ului în silvicultura

românească. Printr -un management modern al ocoalelor silvice, atât private cât și de stat, vom avea

mereu o evidență corectă a suprafeței păduroase, a lucrărilor ce vor fi efectuate în următorul deceniu, a

volumului de masă lemnoasă din fiecare u.a. sau ocol, cu alte cuvinte vom folosi date reale în timp

real.

Geomatica forestieră reprezintă o sumă de tehnici şi tehnologii moderne bazate pe tehnologia

informaţiei care sunt fuzionate într-un ansamblu având drept obiectiv măsurarea cantitativă şi calitativă

a suprafeţei terestre, acoperirii solului şi a caracteristicilor biometrice ale pădurii. În principiu este

vorba de tehnici de teledetecţie, fotogrametrie, măsurători geotopografice terestre, respectiv sisteme

GPS, dispozitive laser, staţii totale precum şi programele software aferente care permit fuzionarea şi

prelucrarea integrată a datelor digitale rezultate într -un sistem informatic geografic (GIS) sub forma

unui a parat matematic care conţine algoritmi de preluare şi prelucrare a datelor.

Lucrarea abordează utilizarea GIS - ului ca alternativă modernă, cu randament superior, pentru

realizarea şi completarea a bazei de date cartografice existente, necesare lucrărilor de amenajarea

pădurilor, dar şi altor activităţi silvice.

Ideea de bază a este de a se realiza şi utiliza ortofotoplanuri digitale pentru lucrările de

amenajare pentru completarea şi actualizarea informaţiei de pe planurile topografice clasice,

ortofotoplanuri obţinute pe baza imaginilor digitale aeriene sau satelitare de foarte înaltă rezoluţie

spaţială.

Aceste tehnologii pot fi utilizate în acţiunea de realizare a bazei de date cartografice a

fondului forestier şi permit scanarea planurilor şi fotogramelor aeriene clasice existente, preluarea de

imagini noi direct în format digital, măsurarea pe teren prin preluarea datelor direct în format digital.

Programele informatice asociate asigură compatibilitatea datelor şi transferul lor, importul şi exportul

în diferite formate digitale, prelucrarea şi vizualizarea lor simultană, editarea, publicarea şi tipărirea

hărţilor rezultate. Cel mai important, toate aceste informaţii sunt stocate sub forma unor baze de date digitale

care permit operaţii care nu erau posibile în cazul tehnologiilor cartografice clasice, adică verificări,

interogări, actualizări, multiplicare, publicare pe internet, securizare, accesare multiplă şi la distanţă.

Cercetările au fost orientate spre elaborarea unor metodologii care utilizează sisteme informatice şi

date digitale geospaţiale pentru completarea şi actualizarea informaţiei silvice de pe planurile

topografice clasice aduse în format digital, prin care să se poată realiza şi utiliza ortofotoplan uri

obţinute pe baza imaginilor digitale aeriene sau satelitare de foarte înaltă rezoluţie spaţială, precum şimetodologii de efectuare a măsurătorilor terestre realizate cu aparatură modernă, care preiau date

direct în format digital, gata de a fi integrate în mediul GIS.




10

DOMENII DE UTILIZARE A GIS ÎN SECTORUL FORESTIER

Metodologiile rezultate îşi găsesc aplicabilitate în mai multe domenii din sectorul forestier în

care utilizarea tehnologiilor GIS a fost extinsă în perioada care s-a scurs de la începutul proiectului,

inclusiv la noi în ţară, şi anume:

•Baza cartografică a fondului forestier

•Amenajarea pădurilor

•Cadastru forestier (Amenajamentul şi unităţile teritoriale de referinţă ale cadastrului forestier,

Sistemul de evidenţă informatizată a terenurilor forestiere, Baze de date GIS)

•Inventar forestier

•Sistemul Naţional de GIS Forestier

•Managementul ariilor protejate

•Cartarea ecosistemelor (habitatelor) forestiere

•Măsurători biometrice ale arborilor şi arboretelor

•Managemenul bazinelor torenţiale

•Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor

•Managementul situaţiilor de urgenţă (doborâturi de vânt sau incendii forestiere )

•Drumuri forestiere şi exploatarea masei lemnoase

•Utilizarea GIS la nivelul administraţiei silvice centrale

•Proiectarea şi managementul reţelelor de perdele forestiere de protecţie

Ele se pot aplica şi în domenii mai înguste din sectorului forestier cum sunt teledetecţia forestieră,

fotogrametria forestiera, reperaj fotogrametric, cartografie generală, reconstrucţie ecologică,

împăduriri, amenajarea teritoriului.

Metodologie de vectorizare a limitelor amenajistice de pe ortofotoplanuri digitale și model de

realizare a Bazei De Date Geospaţiale

Principalele caracteristici:•Metodologia se bazează pe utilizarea ortofotoplanurilor digitale (sau imagini satelitare de înaltă

rezoluţie spaţială) şi a planurilor topografice echipate cu limite amenajistice la scara 1: 5.000 existente

•Metoda poate asigura o precizie mai bună decât în cazul vectorizării integrale după topografice

echipate cu limite amenajistice la scara 1:5.000, care sunt foarte vechi şi în multe cazuri nu mai

corespund cu realitatea din teren.

•Vectorizarea limitelor amenajistice de pe ortofotoplanuri digitale ţine cont de stabilitatea în timp a

elementelor de peisaj, adică elementele de peisaj vizibile şi cu stabilitate mare în timp au prioritate înstabilirea limitelor (în special cazul lizierelor de pădure - interpretarea efectului de umbră, culmi, vai,

drumuri, limite ale parchetelor exploatate)




11

•Pentru zonele unde pot apărea dificultăţi în procesul de vectorizare a limitelor amenajistice se poate

apela şi la modelul stereoscopic daca exista sau la măsurători GPS

•Bază de date geospaţiale poate cuprinde următoarele informaţii : parcelarul silvic (limite amenajistice

si poligoane cu suprafețe), borne silvice, căi de comunicaţie, hidrografie, construcţii forestiere,

localităţi, raster catalog cu ortofotoplanurile digitale pe zona respectivă, baze de date descriptive

rezultate din softul AS de prelucrare a datelor de amenajarea pădurilor, modelul digital de elevație a

terenului.

•Baza de date geospaţială poate fi reactualizată periodic prin utilizarea unor noi imagini de foarte înaltă

rezoluţie, de diverse ti puri (nu neapărat de tipul celor iniţial utilizate).

•Scara de referinţă 1:5000, Proiecţia cartografică de referinţă: Stereografic 1970

Implementând GIS-ul:

- vom optimiza volumul de muncă,

- vom utiliza și obține informațiile mult mai repede

- vom avea o situație exactă în orice moment

- vom putea face reactualizări și completări mult mai ușor.

Impactul implementării unui GIS unitar la nivelul autorității publice ce răspunde de silvicultură

și al administratorului pădurilor statului, respectiv RNP, va avea multiple efecte benefice, resimțite la

toate nivelurile decizionale.

Analiza proiectului a fost efectuată pe baza de date geografice a UP III Valea Satului, din

cadrul OS. Ciucaș R.A.

Datele au fost preluate din baza de date realizată de programul AS, convertite intr-un fișier

Excel și alipite la atributele fișierelor de tip *.shp.

Baza de date geografică a fost proiectată și realizată cu o structură adaptată specificului datelor

de amenajare a pădurilor, care să permită o exploatare eficientă.

Datele geografice au fost organizate pe straturi tematice cu topologii specifice: strat curbe denivel(de tip linie), strat linii (de tip linie ce conține drumuri existente, pâraie, culmi etc), compoziție

(de tip poligon).




12

Pentru fiecare strat s-au atribuit atribute speciale, de exemplu pentru curbele de nivel – cota,

pentru ape – numele, pentru limitele amenajistice – tipul de limită (UP, ocol,).

Stratul –compoziție – format din poligoane, are atașat ca atribute două categorii de informații –

1 conține date despre descrierea ua-ului, 2- date despre elementele de arboret. Această structură este

impusă de modul de descriere specific amenajamentului și permite și o mare flexibilitate în interogarea

și exploatarea bazei de date. În același mod pot fi legate ulterior alte baze de date descriptive privitoare

la stratul compoziție.

Pe baza atributelor existente în baza de date s-au realizat diverse hărți tematice, inclusiv cele

care se realizează în mod curent pentru amenajament.




13

Interogarea bazei de date




14

Afișarea bazei de date

Dacă dorim sa aflam informații despre o parcela sau o subparcela, trebuie doar să selectăm

parcela care ne interesează, apoi să deschidem tabela de atribute și vom vedea linia care oferă toate

informațiile necesare despre parcela noastră. Daca dorim să ni se afișeze Parcelele care sunt încadrate în „SUP K” trebuie doar să afișăm

tabela de atribute și apoi să o interogăm.




15

Tabelei de atribute îi putem adăuga sau elimina linii sau coloane. Ea poate fi construită pentru a

ne ușura și fluidiza munca.

Prin internet, se poate simplifica foarte mult modul de lucru, orice raportare se poate face

direct, prin utilizarea unor formate digitale standard, interogările devin mult mai facile, iar calculele de

sinteză se pot face de către sistem și reflectă situația de moment. Sunt evidente avantajele privind

viteza de raportare, interogare, actualizarea datelor, posibilitățile de verificare.

Fondul forestier național, în toate aspectele sale, îmbracă mai multe forme: factor economic, de

mediu, aspectul social, factor major al unor politici de dezvoltare durabilă. Trecutul administrațiilor

din România este că ele nu reușesc să acumuleze experiență, că nu au o memorie suficient de precisă pentru a evita repetarea greșelilor. Cel mai grav este că există o prăpastie între actul administrativ și

modul de aplicare al acestuia la bază (agricultură, silvicultură și dezvoltarea rurală). Este o abordare

modernă să vorbim despre sisteme inteligente de luare a deciziilor.

Acestea ar trebui să aibă:

- mare capacitate de circulație a informației

- memorie nelimitată (expandabilă)

- sisteme de relaționare cu realitatea din teren, printr -o actualizare permanentă și în timp real)

- standarde tehnice și norme de aplicare unice pentru toți actorii, structurate pe nivele de acces

- personal calificat și cointeresat pentru menținerea sistemului.




16

Ciclurile naturale și de producție în fondul forestier sunt măsurate în mai multe decade

amenajistice, ce depășesc de obicei un secol. Schimbările din societatea umană, în general, și cea

românească, în special, produse în ultimii 60 de ani, au schimbat de mai multe ori sistemele de

proprietate și de decizie. Rezultatul este o fragmentare a gospodăririi, în sensul lipsei de continuitate și

a unei rezultante a actului de gospodărire aproape imprevizibilă.

Principiile Codului Silvic sunt emise în scopul asigurării stabilității acestui act silvicultural, dar se

vede în practică nevoia de a întări sau redimensiona rolul Departamentului Pădurilor. În timp ce

problemele proprietarilor se vor diversifica, avem nevoie de a crea instrumentele eficiente pentru a

gestiona problemele sectorului, în scopul bunei sale dezvoltări, continuității și conservării.

Instrumentul propus administrațiilor silvice în majoritatea țărilor este o bază de date GIS cu

diferite structuri și moduri de folosire. Până în anul 2001, administrația forestieră de stat avea un

sistem de raportare greoi, bazat în principal pe totalizarea datelor raportate de eșalonul inferior la un

eșalon superior (ocoalele silvice raportau la direcțiile silvice, iar acestea din urmă, după sinteza

datelor, la nivel de Direcție Silvică, raportau la Regia Națională a Pădurilor). Informația era prezentată

sub formă tabelară, cel mai adesea tabelele standardizate pe hârtie, transmise prin poștă, livrare directă

sau fax. Primele raportări se făceau la intervale mari, unele anuale, în special în ceea ce privește

suprafața, deoarece necesitau numeroase totalizări. Toată această informație nu era referită geografic,

în sensul că nu era însoțită de hărți sau informație detaliată cu privire la arboretele în cauză, chiar dacă

unele aveau specificate numerele de parcelă și indicativele de sub parcelă.

Hărțile forestiere (hărțile amenajistice clasice, pe suport de hârtie) erau deținute de ocoalele

silvice și direcțiile silvice, care, pentru a avea o vizualizare a situației, trebuiau să consulte aceste hărți

de fiecare dată. Eșalonul de decizie de la nivelul RNP și al Departamentului Pădurilor nu avea aceste

hărți, accesul la ele fiind foarte greoi. În general, pentru o consultare mai rapidă se apela la arhiva

ICAS.

Chiar dacă în această perioadă s-au retrocedat păduri, în urma aplicării legilor fondului funciar,

acestea erau suprafețe mici, care erau administrate tot de ocoalele silvice de stat, astfel că aceste păduri

erau cuprinse în raportările lor. Odată cu retrocedarea masivă a pădurilor, survenită după anul 2001,situația a devenit și mai complexă în cazul proprietarilor privați, unde aceste date erau practic

accesibile doar la nivelul cel mai de jos, de administrare.

Odată cu dezvoltarea structurilor din teritoriu ale MAPDR, aceste raportări au revenit în sarcina

ITRSV – urilor, care prin numeroase modificări legislative, au suferit în această perioadă de tranziție

multe transformări și clarificări în ceea ce privește atribuțiile.

În domeniul administrației silvice de stat, pe măsură ce subunitățile silvice au început să utilizeze tot

mai mult internetul, rapoartele erau trimise sub formă tabelară, prin poștă electronică, în formădigitală. Deși în acest fel sinteza lor devenea mai rapidă, raportarea urma același traseu piramidal.




17

Cap III Considerații fizico-

geografice, geologice,

hidrografice, pedologice șiclimatice




18

SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ

Elemente de identificare a unităţii de bază

Din punct de vedere fizico – geografic, unitatea de bază III Valea Satului este situată

în Carpaţii Orientali, Grupa de la curbură (III), Munţii Curburii externe.

Principalele căi de acces spre teritoriul unităţii de bază sunt drumul judeţean 103A

Braşov - Tărlungeni – Vama Buzăului - Întorsură Buzăului şi drumul naţional 1A Braşov-

Ploieşti.

Din punct de vedere administrativ, teritoriul studiat se află pe raza comunei

Tărlungeni.

REPARTIZAREA FONDULUI FORESTIER PE UNITĂŢI TERITORIAL-

ADMINISTRATIVE

Tabel nr. 1

Nr.crt.

Judeţul Unitateateritorial

administrativă

Denumirea fost :Parcele aferente

Suprafaţa haO.S. U.P.

1 Braşov Comuna

Tărlungeni Săcele V

1-3, 4 B, 5-8, 10,12-16, 19-43

844,1

Păşune Tărlungeni 4 A, 9,11,17,18 34,4TOTAL - - - 878,5

VECINĂTĂŢI, LIMITE, HOTARE

Limitele unităţii de bază sunt atât naturale (culmi, văi evidente) cât şi convenţionale,

fiind evidenţiate în tabelul următor.

Vecinătăţi, limite hotare

Tabel nr.2

Puncte

cardinale

Vecinătăţi Limite Hotare

NordO.S. Ciucaş RA – U.B. II ValeaZizinului

Naturale şi Convenţionale Culmea Comloş Culmea Drăgoiu Semne convenţionale

EstO.S. Ciucaş RA – U.B. II ValeaZizinuluiO.S. Experimental Săcele

Naturale şi Convenţionale Culmea Comloş PârâuSemne convenţionale

Sud O.S. Experimental Săcele Naturale şi Convenţionale Valea DraculuiPr. Tărlung

Semne convenţionale

Vest Păşune Tărlungeni Convenţionale Semne convenţionale




19

Limitele sunt materializate, pe teren, prin semne convenţionale corespunzătoare, cu

vopsea roşie.

TRUPURI DE PĂDURE (BAZINETE) COMPONENTE

Unitatea de bază este alcătuită din 3 trupuri de pădure, împărţirea pe bazinete fiind

redată în tabelul 1.3.1.

Bazinete componente

Tabel nr. 3

Nr.

Crt

Denumirea

trupului

Denumirea

bazinetelorParcele componente

Suprafaţa

ha

Comuna (oraşul) în

raza căruia se află

1 Valea

SatuluiValea Satului 1-27, 40D, 41D, 42D 686,1

Tărlungeni 2 Pârâul de

amiază Pârâul de amiază 28-32 51,9

3 Valea

DraculuiValea Dracului 33-39, 43D 140,5

4 Total 878,5 -

GEOLOGIE

Din punct de vedere morfostructural, teritoriul studiat se încadrează în unitatea de orogen

carpatic (I), unitatea carpatică muntoasă (A), subunitatea de fliş extern (b2).

În cadrul teritoriului analizat se disting două zone:

- prima, situată în Masivul Ciucaş, este reprezentată de o treaptă înaltă a conglomeratelor

masive, a căror grosime maximă atinge circa 700 m. Ca urmare a fragmentării stivelor

groase de conglomerate apare şi relieful caracteristic al acestui masiv.

- cea de a doua zonă este una joasă, situată mai ales în bazinul Buzăului, modelată în

formaţiunile flişului şistos marno – grezos. Aceasta din urmă domină micile depresiuni

de pe Strâmbu, precum şi măgurile izolate Tesla (1613) şi Dungu (1502 m).

Structura geologică este relativ uniformă, ce aparţine de zona flişului carpatic, de vârstă

cretacică şi paleogenă. Se întâlnesc depozite cretacice, cu dominarea faciesului de fliş șisto – grezos,

respectiv fliş şistos negru şi fliş grezos. Flişul este format din gresii curbicorticale în alternanţă cu




20

depozite argilo – marnoase nisipoase cenuşiu închis cu dungi verzui. La partea superioară a

intervalului se dezvoltă gresii în bancuri groase sau masive, în parte conglomeratice.

La alcătuirea geologică a regiunii participă roci provenite din cretacic inferior, mai exact

neocomian, în care regăsim fliş grezos calcaros şi siltite.

Se remarcă prezenţa unui fliş gros de până la 350 m, constituit la partea inferioară din şisturi argiloase

şi siltite cenuşii şi cenuşii şi cenuşiu – verzui, iar la partea superioară din şisturi alternând cu

calcarenite prezentând accidente silicioase lentiliforme şi stratiforme şi conţinând în abundenţă spiculi

de spongieri şi miliolide, spre partea terminală se dezvoltă şi gresii calcaroase în bancuri groase.

GEOMORFOLOGIE

Din punct de vedere fizico-geografic teritoriul este încadrat în Carpaţii Orientali, Grupa de la

curbură (III), Munţii Curburii externe (III (Geografia României, vol.1), zonă caracterizată printr -un

relief mai coborât, alcătuit din culmi domoale, bine împădurite.

Unitatea de bază este situată altitudinal între 660 m (u.a. 16 A) şi 1250m (u.a. 39 B) pe o

amplitudine altitudinală de 590 m.

Unitatea geomorfologică dominantă este versantul, configuraţia fiind în cea mai mare parte

ondulată. Înclinarea generală este între 16-30g, iar expoziţia predominantă este cea însorită.

Repartiţia suprafeţelor pe categorii de altitudine este prezentată în tabelul de mai jos:

Categorii de altitudine

Tabel nr. 4.

Categoria de

altitudine

Suprafaţa Ha %

600 – 800 m 185,3 21

801 – 1000 m 529,1 60

1001 – 1200 m 164,1 19

Total 878,5 100

Ponderea majoritară a pădurilor este situată între 801-1000 m. Expoziţia dominantă este cea l

însorită (48 %), fiind urmată de cea parţial însorită (43 %). şi de expoziţia umbrită (9 %).

Înclinarea terenului înregistrează valori diverse, ce merg de la porţiuni cu pantă sub 16g până

la pantă abruptă (>40g). Din prelucrarea datelor de teren rezultă următoarea repartiţie pe categorii de

înclinare:

sub 16g (pantă uşoară şi moderată) : 52,4 ha (6 %);




21

16-30g (pantă repede) : 759,4ha (87 %);

31-40g (pantă foarte repede) : 64,4ha (7%);

>40g (pantă abruptă) : 2,3ha (-%);

Multitudinea factorilor geomorfologici enumeraţi se află în strânsă legătură, ei determinând

formarea solurilor, repartizarea vegetaţiei în spaţiu, precum şi productivitatea acesteia.

HIDROGRAFIE

Sub aspect hidrografic, zona studiată aparţine bazinului hidrografic al Tărlungului. Principalii

afluenţi ai Tărlungului sunt pâraiele Valea Satului şi Valea Dracului. Densitatea reţelei hidrografice

este de aproximativ 2,0 km/km2. Regimul hidric al cursurilor de apă se încadrează în tipul carpatic

transilvan, caracterizat prin începutul relativ timpuriu al apelor mari de primăvară, care durează 1- 2

luni. Viiturile de toamnă au frecvenţă de 30 – 45%. Tipul de alimentare este pluvionival dar se observă

o acumulare accentuată a apelor subterane, iar scurgerea pe această cale depăşeşte 35 % din scurgerea

medie anuală.

Permeabilitatea este de la mare la mijlocie. În zona considerată sunt importante rezerve de apă

de adâncime, acvifere locale dar discontinui.

Alimentarea reţelei de pâraie este pluvionivală, în principal, dar şi subterană. În perioada de

vară şi iarnă există pericolul unor eroziuni laterale, datorate viiturilor .

Regimul hidrologic, ca factor important pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere, îşi aduce o

contribuţie importantă şi la formarea solurilor, prin influenţa pe care o exercită asupra procesului de

descompunere a rocilor şi a litierei, fenomenul fiind în strânsă legătură cu temperatura, expoziţia şi

altitudinea.

CLIMATOLOGIE

ASPECTE GENERALE

Din punct de vedere al macroclimatului, ne situăm în zona climei temperate, cu o serie de

influenţe oceanice din vest cât şi una continentală estică. Poziţia de interferenţă precum şi răspândirea

mare pe verticală a unităţii de bază, imprimă mezoclimatului şi microclimatului o mare variabilitate.

După raionarea climatică a României, prima zonă face parte din sectorul de climă continental-

moderată (I), ţinutul climatic al Podişului Transilvaniei (B), subţinutul climei de depresiune (G), iar a

doua zonă face parte din sectorul cu climă de munte (IV), ţinutul munţilor mijlocii (C) subţinutul

versanţilor expuşi (E).




22

După Köppen, zona studiată se încadrează în provincia climatică Dfck. Acest climat este un

climat boreal (D), ce se caracterizează prin precipitaţii suficiente în tot timpul anului (f), temperatura

medie cel puţin 3 luni > 10°C (c) şi cel puţin 4 luni > 7°C.

Caracterizarea macroclimei teritoriului luat în studiu s-a făcut pe baza datelor preluate de la

staţia meteorologică Braşov, precum şi din Geografia României, vol. I (Geografia Fizică).

REGIMUL TERMIC

Parametrii macroclimatici de pe raza U.B. - ului sunt următorii:

Temperatura aerului - medii lunare şi media anuală

VALORI LUNARE VALOAR

E

ANUALĂ

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

t (oC) -3,9 -1,8 3,0 8,5 13,2 16,0 17,8 17,2 13,5 8,4 2,9 -1,7 7,8

Amplitudinea anuală a temperaturii

Temperatura maximă absolută

Temperatura minimă absolută

21,7oC

37,1oC

-29,6oC

Temperatura medie pe anotimpuri:

- primăvara

- vara

- toamna

- iarna

8,2oC

17,0oC

8,3oC

-2,5oC

Media temperaturii în sezonul de vegetaţie (IV - IX) este de 14,4 oC

Datele medii şi extreme ale primului şi ultimului îngheţ

PRIMUL ÎNGHEŢ ULTIMUL ÎNGHEŢ

Data

medie

Date extreme Data

medie

Date extreme

Cel mai

timpuriu

Cel mai târziu Cel mai

timpuriu

Cel mai

târziu

14.X 21.IX 12.XI 24.IV 5.IV 24.V




23

Numărul zilelor cu îngheţ -130-140.

Temperatura medie anuală reprezintă un grad de favorabilitate ridicat pentru speciile principale:

molid, brad, fag.

REGIMUL PLUVIOMETRIC

Precipitaţii atmosferice medii lunare, anuale, anotimpuale şi în sezonul de vegetaţie:

Precipitaţii atmosferice medii lunare şi anuale


E

ANUALĂ

Lun

a

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

P

(mm

)

34,7 29,6 38,5 59,0 88,5 124,8 101,2 86,9 62,7 50,0 33,4 37,9 747,2

- primăvara

- vara

- toamna

- iarna

186mm

312,9mm

146,1mm

102,2mm

- în sezonul de vegetaţie 523,1mm

Numărul mediu anual al zilelor cu strat de zăpadă – 70,8 zile

Precipitaţiile medii anuale sunt de circa 750 mm. Media precipitaţiilor lunare este foarte variată,

ea înregistrând un maxim în lunile iunie - iulie. Anotimpul cel mai secetos este iarna. Pe durata perioadei de vegetaţie, cantitatea de precipitaţii căzută însumează peste jumătate din totalul anual(70%).




24

REGIMUL EOLIAN

Frecvenţa medie anuală şi viteza medie anuală a vântului

FRECVENŢA MEDIE VITEZA MEDIE

N NE E SE S SV V N

V

Cal

m

N NE E SE S SV V NV

6,9 10,

3

7,9 5,0 11,

1

16,

6

12,

2

6,0 24,0 2,0 2,4 2,3 2,4 2,2 2,2 2,2 2,3

0

5

10

15

20N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Graficul frecventei medii anuale a vanturilor

Frecventa medie

0

0.5

1

1.5

2

2.5N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Graficul vitezei medii anuale a vanturilor

Viteza medie




26

Corelaţia deplină între regimul termic şi cel pluviometric în sezonul de vegetaţie este de natură să

favorizeze dezvoltarea unor specii iubitoare de umiditate dar şi de o anumită cantitate de căldură, aşa

cum sunt, în special molidul, bradul sau fagul.

Indicele de ariditate de Martonne

10

T

P I a

10

12

t

pil

P, p = precipitaţii medii anuale şi lunare; T, t = temperaturi medii anuale şi lunare

Indicele de ariditate de Martonne


E

ANUALĂ

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XI

I

Indice 68,4 43,

2

36,0 38,

4

45,6 57,6 43,2 38,4 32,4 32,

4

31,

2

55,

2

42,0

Indicele de ariditate ,,De Martonne ’’ are valoarea 42, el reflectând caracterul moderat

continental al climatului zonei studiate.




27

Diagrama climatică Walter -Lieth

Tma – temperatura medie anuală; TV-VIII – temperatura medie a lunilor mai-august (tetraterma Mayr);

Pa – suma anuală a precipitaţiilor;

Pa – suma anuală a precipitaţiilor;

Pp10+ - suma precipitaţiilor din perioada cu t≥10°C;

PX-VI – suma precipitaţiilor de încărcare a solului, în lunile octombrie-iunie;

PVII-VIII – suma precipitaţiilor estivale din lunile iulie şi august;

ETP – evapotranspiraţia potenţială;

ΣΔP+ - suma excedentelor de precipitaţii faţă de ETP;

ΣΔP- - suma deficitelor de precipitaţii faţă de ETP;

-100

-75

-50

-25

0

25

50

75

100

125

150

175

200

225

250

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

mm*C

Diagramă climatică-BRASOV (609m)

Temperaturi medii lunare

(*C)

P-ETP, scara 1/5

Evapotranspiratia

potentiala (ETP) lunara

(mm), scara 1/5

Precipitatii medii lunare

(mm), scara 1/3

Precipitatii medii lunare

(mm), scara 1/5

Luni

ΔP E3E3 E2 E1 E0 E2 D2 D2 D1 E1 E2 E4

T

P1/5 P1/3150

135

120

105

90

75

60

45

30

15

021,7




28

ΣΔ-nc - suma deficitelor de precipitaţii necompensate prin excedentele anterioare;

ΔP-max – deficitul lunar maxim de precipitaţii faţă de ETP;

Ich – indicele de compensare hidrică;

Iar – indicele de ariditate anual;

D1, D2 etc., E1, E2 etc., deficite, respectiv excedente lunare de precipitaţii faţă de ETP, de 10, 20

etc. mm

Din datele prezentate la subcapitolul “ Climatologie” se pot trage următoarele concluzii:

- valorile termice se reduc treptat cu altitudinea (0,5-0,60C la 100 m)

- creşterea, cu altitudinea, a pericolului îngheţurilor timpurii şi târzii, precum şi al

gerurilor de iarnă.

- datorită diferenţelor altitudinale se observă un decalaj de 20-30 zile între diferitele

faze fenologice;

- regimul pluviometric este de tip continental cu cantităţi de precipitaţii suficiente tot

timpul anului.

- stratul de zăpadă se caracterizează printr -o evidentă uniformitate, protejând bine solul

contra îngheţului.

- regimul eolian este destul de moderat, dar care câteodată poate produce mari pagube.

- solurile din aval beneficiază de un plus de căldură, au o microzoocenoză mai bogată,

o desfăşurare mai rapidă a circuitelor substanţelor trofice.

Sintetizând datele climatice şi analizând influenţa lor asupra vegetaţiei forestiere, putem

concluziona că speciile principale au condiţii climatice favorabile dezvoltării lor.




29

FAVORABILITATEA FACTORILOR ŞI DETERMINANŢILOR CLIMATICI PENTRU

PRINCIPALELE SPECII FORESTIERE

Tabel nr. 6

Factorii şi

determinan

ţii

ecologici

Molid Brad Fag

Ridicat

ă şi

foarte

ridicată

Mij

loci

e

Scăzut

ă şi

foarte

scăzut

ă

Ridica

tă şi

foarte

ridicat

ă

Mijlocie

Scăzut

ă şi

foarte

scăzut

ă

Ridic

ată şi

foarte

ridicat

ă

Mijloc

ie

Scăzut

ă şi

foarte

scăzut

ă

Temperatur

a medie

anuală (0C)

4 - 7 - - 6,0 -

8,0

4,0 - 5,0

9,0-10,0 - 6 - 9

4 - 6

9 - 10 -

Precipitaţii

medii anuale

(mm)

800-

1200 700

-

800

-

800-

1000 - -

700-

1200 - -

Durata

perioadei de

vegetaţie(luni)

4 - 6 3 -

4

- 5 – 7

4 - 5

7 - 8 - 5 - 7 4 - 5 -

Umiditatea

atmosferică

relativă (%)

70-80 - - 70-78

60-70

78-85 - 70-80 - -

Din punct de vedere al favorabilităţii factorilor climatici se pot constata următoarele:

- precipitaţiile medii anuale indică o favorabilitate ridicată şi mijlocie pentru speciile principale

existente (fag, brad, molid);

- temperaturile medii anuale indică o favorabilitate ridicată şi mijlocie pentru (fag, brad, molid);

Sintetizând datele climatice şi analizând influenţa lor asupra vegetaţiei forestiere, putem

concluziona că speciile principale (fag, brad, molid) au condiţii climatice favorabile dezvoltării lor.

Alături de speciile principale se poate introduce cu bune rezultate laricele, paltinul şi frasinul.




30

SOLURI

EVIDENŢA ŞI RĂSPÂNDIREA TERITORIALĂ A TIPURILOR DE SOL

Tabel nr. 7

Nr.Cr

t.

Clasa de

soluriTipul de sol Subtipul de sol

Codu

l

Succesiune

a

orizonturil

or

Su rafa a

ha %

1

Cambisoluri

Eutricambos

ol

Tipic 3101 Ao- Bv-C 666,7 78

Litic 3107 Ao- Bv-R 69,5 8

Rendzinic 3104 Ao- Bv-R rz 2,6 -

Pseudogleizat 3109 Aow-

0,4 -

Total 739,2 86Districambi

sol

Tipic 3301 Ao-Bv-C 124,7 14

Total 124,7 14

Total 863,910

0

2

Soluri

neevoluate,

trunchiate saudesfundate

Aluviosol Gleizat 9506 Ao-C 2,9 -

Total 2,9 -

Total 866,810

0

DESCRIEREA TIPURILOR ŞI SUBTIPURILOR DE SOL

În cadrul unităţii de bază studiate se observă că cel mai răspândit tip de sol este cel brun

eumezobazic, acesta ocupând 78 % din suprafaţă.

Solul brun eumezobazic tipic (Eutricambosol tipic- clasificare 2003) - cod 3101, cu profil Ao-

Bv-C, ocupă 666,7 ha.

S-a format in regiunile de dealuri, podişuri şi montane, pe materiale parentale alcătuite din

marne, luturi, gresii calcaroase, conglomerate calcaroase etc., adică pe substrate bogate în carbonat decalciu şi alte elemente bazice. Relieful este în general variat şi cu drenaj extern bun, de regulă pe

versanţi uşor la moderat înclinaţi. Climatul caracteristic aparţine provinciilor climatice Cf şi Df, adică




31

climat temperat sau boreal cu precipitaţii tot timpul anului, caracterizat prin temperaturi medii anuale

cuprinse între 6 şi 10oC, precipitaţii între 600 şi 1000 mm şi indici de ariditate peste 35. Vegetaţia sub

care s-au format aceste soluri este alcătuită din păduri de foioase şi răşinoase (în special de brad)

bogate în plante de mull.

Fiind format pe materiale parentale bogate în materiale calcice şi feromagneziene şi pe forme de

relief cu drenaj bun, cu tot caracterul umed al climatului, debazificarea este slabă, fapt ce împiedică

migrarea coloizilor organo-minerali şi diferenţierea texturală pe profil. Procesul pedogenetic dominant

este cel de brunificare, însoţit de cel de argilizare.

Resturile minerale se descompun în cea mai mare parte până la mineralizarea lor totală. Acizii

humici nou formaţi sunt alcătuiţi în cea mai mare parte din acizi fulvici. Aceştia sunt neutralizaţi de

cationii de calciu, magneziu, potasiu, elemente rezultate din procesul de hidroliză acidă a silicaţilor

primari sau proveniţi din sărurile solubile formate prin mineralizarea substanţelor organice. Acizii

huminici formează cu mineralele argiloase şi ionii de fier, compuşi complecşi insolubili, care se

acumulează în partea superioară a profilului şi care formează principalii constituenţi ai agregatelor

structurale ale solului.

Eutricambosolul are următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bv-C. Orizontul Ao este

gros de până la 20 cm, are o culoare brună închisă datorită humusului de tip mull forestier şi o

structură glomerulară degradată sau grăunţoasă. Orizontul Bv prezintă grosimi variabile de la 20 la 150

cm, culoare brună gălbuie sau brună ruginie, structura poliedrică sau prismatică, cu unităţi str ucturale

lipsite de pelicule de argilă migrate din orizontul superior. Tranziţia între orizonturi este difuză. Pe

profil nu apar neoformaţii specifice.

Solurile brune eumezobazice au o textură variabilă, în funcţie de materialul parental care poate

merge de la uşoară la grea. Curba repartiţiei argilei pe profilul solului nu indică o creştere în orizontul

B faţă de orizontul A, indicele de diferenţiere texturală fiind sub 1,2. Structura este grăunţoasă în Ao,

slab sau moderat dezvoltată în Bv. Datorită texturii nediferenţiate pe profil şi structurii relativ bune şi

celelalte proprietăţi fizice, fizico-mecanice, hidro-fizice şi de aeraţie sunt favorabile. În orizontul Ao,

conţinutul de humus este totdeauna mai mare ca 2%, putând ajunge la 10-12%, uneori chiar mai mult.Acest humus este relativ bogat în azot, raportul C/N fiind mai mic ca 15. Reacţia solului este slab la

moderat acidă (pH=5,8-6,5), iar V>55%.

Solurile brune eumezobazice sunt soluri fertile pe care se găsesc arborete de clase superioare de

producţie. Sunt în general soluri tipice pentru gorunetele şi şleaurile de dealuri, pentru făgetele

premontane şi montane şi pentru amestecurile de fag cu răşinoase de productivitate superioară.

Scăderea fertilităţii acestor soluri poate fi determinată de volumul lor edafic mic, datorită pantei mari a

versanţilor din zona montană.




32

Solul brun eumezobazic litic (Eutricambosol litic- clasificare 2003) – cod 3107, cu profil Ao-

Bv-R a fost identificat pe 69,5 ha. Este asemănător celui tipic, dar cu orizontul R, a cărui limită

superioară este situată între 20-50 cm.

Solul brun acid tipic (Districambosol tipic- clasificare 2003) – cod 3301, cu profil Ao- Bv-C(R),

ocupă o suprafaţă de 124,7 ha. Solurile brune acide s-au format pe materiale parentale alcătuite în

general din depozite de pantă formate din dezagregarea şi alterarea rocilor eruptive şi metamorfice

acide, precum şi a rocilor sedimentare sărace sau lipsite de CaCO3. Relieful este de tip montan, cu

versanţi de înclinări şi expoziţii variabile, la limita altitudinală inferioară întotdeauna umbriţi. Climatul

este umed şi răcoros, caracterizat printr -o temperatură medie anuală cuprinsă între 3 şi 6°C, prin

precipitaţii medii anuale de 800-1200mm. Vegetaţia sub care s-au format este alcătuită din păduri de

foioase, de regulă făgete montane, amestecuri de fag cu răşinoase sau molidişuri pure cu floră

acidofilă.

Climatul umed şi răcoros, alături de materialul parental, sărac în minerale calcice şi feromagneziene

favorizează acidificarea mediului. În aceste condiţii de reacţie acidă, activitatea microorganismelor

este mai redusă, transformarea resturilor organice este mai greoaie, iar acizii organici nou formaţi nu

suferă un proces de mineralizare atât de intensă ca în solurile brune eumezobazice. Ca urmare, soluţia

solului este mult mai concentrată în acizi organici, iar pH-ul şi V-ul au valori mult mai scăzute.

Procesul de podzolire nu se manifestă in aceste soluri datorită permeabilităţii lor ridicate şi aerisirii,

care nu permite trecerea fierului feric în stare r edusă şi deci nu poate fi imobilizat de acizii fulvici şi

alţi acizi organici sub forma unor compuşi complecşi uşor solubili, chiar dacă aceşti acizi sunt intr -o

concentraţie mare. În stare oxidată, fierul formează cu acizii organici, în mod predominant, compuşi

complecşi, insolubili, care se acumulează pe locul formării lor în orizontul Ao. Aluminiul şi hidroxizii

de aluminiu, sub acţiunea acizilor organici, trec sub forma unor compuşi complecşi uşor solubili care

migrează şi se acumulează în orizontul B.

Solurile brune acide au profil de tipul O-Ao-Bv-C. Deasupra orizontului A se găseşte un orizont O cu

mull - moder sau moder. Orizontul Ao are grosimi variabile, de regulă între 10 -25 cm şi o structură

grăunţoasă. Orizontul Bv are grosimi de 20-70 cm, este de culoare brună cu nuanţe gălbui şi are ostructură subpoliedrică.

Solurile brune acide au o textură uşoară spre mijlocie, nediferenţiată pe profil. Structura este

grăunţoasă, slab dezvoltată în orizontul Ao şi subpoliedrică - poliedrică moderat dezvoltată în orizontul

Bv. Conţinutul de humus este variabil, de regulă între 3-8% în orizontul Ao al solurilor brune acide cu

mull - moder şi peste 8% în solurile brune acide montane cu moder de la altitudini foarte mari.

Raportul C/N are valori cuprinse între 16-20 în orizontul Ao şi sub 14 în orizontul Bv. Raportul acizi

humici/acizi fulvici din orizontul Ao este de 0,3-0,5. Ph-ul este sub 5.0, iar V are valori sub 55%orizontul Ao şi sub 30-35% în orizontul Bv. Aciditatea de schimb a acestor soluri este determinată




33

predominant de cationii de aluminiu, a căror prezenţă în complexul adsorbtiv explică de ce în aceste

soluri nu are loc migrarea argilei din orizontul Ao în Bv.

Fertilitatea solurilor brune acide variază între limite destul de largi, în raport cu variaţia tipului de

humus şi a regimului de umiditate. Fiind soluri oligomezobazice sau oligobazice, au troficitate

minerală submijlocie sau mijlocie. Troficitatea azotată a acestor soluri cu mull acid, mull - moder sau

moder variază în funcţie de grosimea orizontului humifer şi de volum edafic, de la mijlocie la ridicată.

Regimul de umiditate estivală al acestor soluri variază intre limite reduse. În funcţie de relief, solurile

se menţin în sezonul estival mijlociu la nivelul reavăn jilav, în special pe versanţii umbriţi şi sub

nivelul reavăn pe alte expoziţii.

Fertilitatea acestor soluri variază în funcţie de profunzimea şi volumul lor edafic. Cele profunde sau

mijlociu profunde şi cu volum edafic mijlociu au o fertilitate ridicată pentru arborete de răşinoase

(molidişuri, brădete, pinete) şi chiar pentru amestecurile de fag cu răşinoase.

Solul aluvial (Aluviosol- clasificare 2003) – a fost identificat pe 2,9 ha.

Solul aluvial s-a format în condiţiile unui mediu saturat cu apă determinat de adâncimea mică

a apei freatice. După un orizont Ao de circa 20 cm apare un strat cu aspect marmorat, cu umiditate

foarte mare format în condiţii de anaerobioză, acesta constituind un orizont de oxidoreducere.

Substratul litologic este reprezentat de marne şi argile. Condiţiile de vegetaţie pe care le oferă sunt în

general mediocre pentru speciile de bază, clasă mai bună de producţie înregistrând doar aninul.

Formarea şi evoluţia acestor categorii de soluri se explică prin variabilitatea spaţială şi cea temporală a

factorilor pedogenetici naturali, care în condiţiile date au anumite caracteristici.

CORELAŢIA ÎNTRE UNITATEA DE RELIEF, SUBSTRAT LITOLOGIC ŞI TIPUL DE SOL

În formarea şi repartiţia solurilor, relieful are o importanţă directă, cât şi indirectă. Acţiunea

directă, prin procesul de eroziune, de care depinde transportul şi scoaterea de -a lungul versanţilor a

materialului rezultat prin alterarea rocilor. Prin urmare, între înclinarea ver sanţilor şi grosimea

depozitelor de suprafaţă, textura solului, conţinutul în schelet şi stadiul de evoluţie al solurilor există ostrânsă legătură şi anume: pe măsură ce înclinarea versanţilor scade, solul devine mai profund şi mai

evoluat, având o fertilitate naturală mai ridicată. Solurile care s-au format pe versanţii mai repezi sunt

şi mai puţin profunde, cu un conţinut ridicat de schelet şi mai deficitare în substanţe nutritive şi

aprovizionarea cu apă. Pe versanţii umbriţi, al zonei studiate, procese le de solificare s-au desfăşurat

mai intens şi din această cauză indicatorii fizico-chimici ai solului sunt mai apropiaţi de cei normali. În

aceste locuri arboretele vegetează şi realizează clase superioare de producţie. Pe versanţii însoriţi, cu

pante mai mari, procesele de solificare s-au desfăşurat în condiţii mai puţin favorabile, din cauza lipsei

de apă, aceasta pierzându-se prin scurgerea pe versant şi evaporarea excesivă.




35

Cap IV Condiții staționale și devegetație




36

TIPURI DE STAŢIUNE

Tipurile de staţiune identificate în cuprinsul unităţii de bază se grupează în 2 etajebioclimatice:

- etajul montan de amestecuri – FM2

- etajul montan – premontan de făgete – FM1+FD4Repartizarea acestora în cuprinsul unităţii este evidenţiată în tabelele ce urmează.

EVIDENŢA ŞI RĂSPÂNDIREA TERITORIALĂ A TIPURILOR DE STAŢIUNE

Etajul montan de amestecuri ocupă cea mai mare parte a unităţii de bază.

În tabelul nr. 8 sunt redate tipurile de staţiuni identificate în cadrul unităţii de bază,descrierea acestora fiind prezentată în tabelul nr. 9

Tabel nr.8

Nr.Crt.

Tipuri de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate Tipuri şisubtipuride solCodul Diagnoza Ha %

Superi-oară

MijlocieInferi-oară

FM 2 – ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI

1 3.3.3.1Montan de amestecuri, Bi, brunedafic mic cu Asperula Dentaria±acidofile.

7,8 1 - - 7,8 3107

2 3.3.3.2 Montan de amestec, Bm, brunedafic mare,cu Asperula-Dentaria

206,1 23 - 206,1 -3101, 33013107, 3109

3 3.3.3.3 Montan de amestec, Bs, brunedafic mare,cu Asperula-Dentaria

552,5 64 552,5 - - 3101, 3301

TOTAL FM2 766,4 88 552,5 206,1 7,8 -

FM 1 + FD 4 ETAJUL MONTAN PREMONTAN DE FĂGETE

4 4.4.1.0Montan premontan de făgete Bi,brun edafic mic, cu AsperulaDentaria

2,6 - - - 2,6 3104

5 4.4.2.0Montan premontan de făgete Bm,brun edafic mijlociu, cu AsperulaDentaria

19,1 3 - 19,1 - 3101

6 4.4.3.0Montan premontan de făgete, Bs,brun edafic mare cu Asperula-Dentaria.

75,8 9 75,8 - - 3101

7 4.5.3.0 Montan premontan de făgete Bm,aluvial, moderat humifer

2,9 - - 2,9 - 9506

TOTAL FM1 + FD4 100,4 12 75,8 22,0 2,6 -

TOTAL GENERALha 866,8 100 628,3 228,1 10,4 -

% 100 - 73 26 1 -

Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni respectiv pe tipuri de staţiuni şi tipuride sol sunt prezentate în tabelele 10. şi 11.



Universitatea „Transilvania” Brașov Lucrare de Disertație________________________________________Ionescu Dragoș Ovidiu

37

4.4.2. DESCRIEREA TIPURILOR DE STAŢIUNI CU FACTORII LIMITATIVI ŞI MĂSURILE DE GOSPODĂRIRE IMPUSE DEACEŞTI FACTORI

Tabel nr.9

Etajfitoclimatic

Indicativul de clasificare şi descriereaconcisă

a tipului de staţiune Formula staţională

Tipul natural depădure descrierea şi

productivitateaacestuia

Factori şideterminanţi

ecologicilimitativi:

riscuri

Măsuri de gospodărire impuse de factori ecologicişi riscuri

Lucrărisilvotehnice

Compoziţiaoptimă

TratamenteCompoziţia de împădurire înterenuri goale

1 2 3 4 5 6 7

F M

2 E T A J U L

M

O N T A N

D E

A M E S T E C U R I

3.3.3.1- Montan de amestec, Bi, brun edaficmic cu Asperula-Dentaria±acidofile.

- FM2, Bm, TII-III, HII, Ue2

Întâlnit pe suprafeţe reduse, 7,8 ha, pe versanţirepezi şi culmi înguste. Soluri brune acide şi

mezobazice, litice,cu humus brut, superficiale şivolum edafic mic. Bonitate inferioară pentrupădurea de amestec.

411.7- Făget montanpe soluri schelete cufloră de mull, deproductivitateinferioară. (i)

S = 7,8 ha

Apa accesibilă, Volumul edafic,

Vântuire şiuscăciune.

Menţinereaamestecurilornaturale,Tăieri de intensitate

moderată.

7FA2MO1LATăieri deigienă




38

3.3.3.2- Montan de amestec, Bm, brun edaficmijlociu cu Asperula-Dentaria.

- FM2, Bm, TII-III, HII, Ue3-2

Ocupă o suprafaţă de 206,1 ha. Situat peversanţi cu înclinări moderate, cu expoziţii, îngeneral, nordice sau nord-estice. Altitudinile sunt

cuprinse între 1000-1400 m. Soluri brune acidetipice sau litice, mijlociu profunde, bineaprovizionate cu azot. Slab sau semischeletice.Bonitate mijlocie pentru amestecuri.

221.2-Brădeto-făgetcu floră de mull de

productivitatemijlocie (m).

S = 15,6 ha

-în unele cazurirocă la

suprafaţă.

- volum edaficmic

Menţinereavegetaţiei laconsistenţă plină.

Păstrarea tipuluinatural fundamental

de pădure. Promovarearegenerării naturale.

6BR3FA1MO

TăieriprogresiveTăieri rase Tăieri de conservare

Tăieri deigienă 411.4 Făget montanpe soluri scheletecu floră de mull (m).

S = 190,5 ha

7FA2MO1PAM

3.3.3.3 Montan de amestecuri, (Bs), brunedafic mare cu Asperula – Dentaria .

- FM2, Bs, TIV-V, HIV-V, Ue4-3

Ocupă 552,5 ha. Staţiuni de versanţi

slab la moderat înclinaţi pesubstraturi litologice din depozite decuvertură preponderent din flişmarno – grezos, solurile sunt bruneacide profunde, predominant luto –

131.1- Amestecnormal de răşinoaseşi fag cu floră demull (s).

S = 31,2 ha uneoriumiditatea din

sol.

-alunecări deteren

Menţinereavegetaţiei la

consistenţă plină.

Promovarearegenerării naturale

5MO3BR12FATăieriprogresiveTăieri rase Tăieri de conservare

Tăieri deigienă

211.1-Brădet normalcu floră de mull (s).

S = 3,0 ha 7BR3MO

221.1- Brădeto-făgetnormal cu floră demull (s).

S = 349,7 ha

6BR3FA1MO




39

nisipoase, mijlociu profunde laprofunde, slab scheletice. Bonitateasuperioară pentru molid şi brad şimijlocie sau superioară pentru fag.

411.1 - Făget normalcu floră de mull (s). S = 168,6 ha

8FA2MO

Etaj

fitoclimatic

Indicativul de clasificare şi descriereaconcisă

a tipului de staţiune Formula staţională

Tipul natural depădure descrierea şi

productivitateaacestuia

Factori şideterminanţi

ecologici

limitativi:riscuri

Măsuri de gospodărire impuse de factori ecologicişi riscuri

Lucrărisilvotehnice

Compoziţiaoptimă

TratamenteCompoziţia de împădurire înterenuri goale

1 2 3 4 5 6 7

F M 1 +

F D 4

E T A J U L M O N T A

P R E M O N T A N

D E F A G E T

4.4.1.0 -Montan-premontan de făgete,Bi, brun edafic mic, cu Asperula-Dentaria.

- FM1+ FD4, Bi, TII, HII, Ue2

Ocupă o suprafaţă de 2,6 ha şi este răspândit peversanţi mijlocii cu expoziţii sud-vestice şi înclinări moderate. Solurile sunt brune

eumezobazice rendzinice, cu volum edaficmijlociu. Bonitate inferioară pentru făgete.

411.7- Făgetmontan, pe soluri

scheletice, cu florăde mull de

productivitateinferioară

S = 2,6 ha

- aciditateaactivă; - apa

accesibilă; volum edafic

mic;

Menţinereaarboretului existent;

Acoperirea cucontinuitate a

solului.

7FA2MO1LATăieri deigienă




40

4.4.2.0 -Montan-premontan de făgete,Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria.

- FM1+ FD4, Bm, TIII, HIII, Ue2

Ocupă o suprafaţă de 19,1 ha şi este răspânditpe versanţi mijlocii cu expoziţii directe şi înclinărimoderate. Solurile sunt brune acide, mijlociu

profunde cu volum edafic mijlociu. Bonitatemijlocie pentru făgete.

4114 Făget montanpe soluri scheletecu floră de mull (m);

S = 19,1 ha

- aciditateaactivă; - apa

accesibilă; volum edafic

mic şi mijlociu;



solului.

7FA2MO1PAM

Tăieri de conservare

Tăieri deigienă

Tăieriprogresive

Tăieri deconservare

Tăieri deigienă

4.4.3.0 -Montan-premontan de făgete,Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria.

- FM1+ FD4, Bs, TIV-V, HIV, Ue3-2

Ocupă o suprafaţă de 75,8 ha şi este răspânditpe versanţi mijlocii cu expoziţii directe şi înclinărislabe şi moderate. Solurile sunt brune mezo şieubazice, profunde cu volum edafic mare.Bonitate superioară pentru făgete.

411.1- Făget normalcu floră de mull (s).

S = 75,8 ha

-



solului.

8FA2MO

Tăieriprogresive

Tăieri de conservare

Tăieri deigienă




41

4.5.3.0 -Montan-premontan de făgete,Bm, aluvial moderat humifer

- FM1+ FD4, Bm, TII, HIV, Ue4

Staţiuni de lunci montane şipremontane, cu soluri aluvialemoderat humifere, slab scheletice.Bonitate mijlocie spre inferioară

pentru amestecuri de fag curăşinoase şi mijlocie spre superioarăpentru aninişuri.

S=2,9ha

982.1 – Anin alb pealuviuni nisipoase şi

prundişuri (m)

S=2,9 ha

volum edaficmic şi mijlociu


Acoperirea cucontinuitate a solului

8AN2MOTăieri deigienă

Recapitulaţie : Bonitate superioară : - 628,3ha ( 73%)Bonitate mijlocie : -228,1 ha (26%) ;Bonitate inferioară : - 10,4ha (1%).




42




42

TABEL NR.10. LISTA UNITĂŢILOR AMENAJISTICE PE TIPURI DE STATIUNE

***********************************************************************************************************

* TS ! ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

*=========================================================================================================*

* ! ! 25N 33N 38V 40D 41D 42D 43D *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 7 UA 11.7 HA *

*=========================================================================================================*

* 3331 ! ! 12 D 25 E 25 F 25 G 25 I *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 5 UA 7.8 HA *

*=========================================================================================================*

* 3332 ! ! 1 B 1 C 1 D 2 A 2 B 2 F 6 J 7 C 8 F 10 A 10 B 10 K 12 E 13 A 13 H *

* ! ! 14 C 15 D 20 F 21 E 21 F 21 H 21 I 25 A 25 B 25 D 25 J 25 K 25 L 26 A 26 B *

* ! ! 26 C 26 D 26 E 26 F 26 G 27 28 29 30 31 A 31 G 32 33 A 33 B 33 C *

* ! ! 33 D 33 E 33 F 34 35 36 A 36 D 36 F 36 I 36 K 36 M 37 38 B 38 C *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 59 UA 206.1 HA *

*=========================================================================================================*

* 3333 ! ! 2 C 2 D 2 E 3 A 3 B 3 C 4 A 4 B 6 A 6 B 6 C 6 E 6 G 6 H 6 I *

* ! ! 7 B 7 D 7 F 7 H 8 B 8 C 8 D 8 E 8 G 8 H 9 10 C 10 D 10 E 10 F *

* ! ! 10 G 10 H 10 I 10 J 11 12 A 12 B 12 C 13 B 13 C 13 D 13 E 13 F 13 G 14 A *

* ! ! 14 B 14 D 15 A 15 B 15 C 17 18 20 A 20 B 20 C 20 D 20 E 20 I 20 J 21 A *

* ! ! 21 B 21 C 21 D 21 G 21 J 21 K 21 L 21 M 22 A 22 B 22 C 22 D 22 E 23 A 23 B *

* ! ! 23 C 24 A 24 B 24 C 24 D 24 E 25 C 25 H 31 B 31 C 31 D 31 E 36 B 36 C 36 E *

* ! ! 36 G 36 H 36 J 36 L 36 P 38 A 38 D 39 A 39 B 39 C *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS:100 UA 552.5 HA *

*=========================================================================================================*

* 4410 ! ! 20 G 20 H *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 2 UA 2.6 HA *

*=========================================================================================================*

* 4420 ! ! 1 A 5 A 5 B 6 D 6 F 7 G *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 6 UA 19.1 HA *

*=========================================================================================================*

* 4430 ! ! 7 A 7 E 8 A 16 A 16 B 16 C 19 A 19 B *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL TS: 8 UA 75.8 HA *

*=========================================================================================================*

* 4530 ! ! 31 F 36 N 36 O *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------** ! ! TOTAL TS: 3 UA 2.9 HA *

*=========================================================================================================*

* TOTAL UP:190 UA 878.5 HA *

***********************************************************************************************************




43

TABEL NR .11. LISTA UNITĂŢILOR AMENAJISTICE PE TIPURI DE STAŢIUNI ŞI SOL

***********************************************************************************************************

* TS ! SOL ! U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

*=========================================================================================================*

* ! ! 25N 33N 38V 40D 41D 42D 43D *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 7 UA 11.7 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS: 7 UA 11.7 HA *

*=========================================================================================================*

* 3331 ! 3107 ! 12 D 25 E 25 F 25 G 25 I *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 5 UA 7.8 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* 3332 ! 3101 ! 1 B 1 C 1 D 2 A 2 B 2 F 6 J 7 C 8 F 10 A 10 B 10 K 12 E 13 H 15 D *

* ! ! 20 F 21 E 21 H 21 I 25 A 25 B 25 D 25 J 26 F 26 G 27 28 29 30 31 G *

* ! ! 32 33 A 33 B 33 C 33 D 33 E 33 F 34 35 36 A 36 F 36 I 36 K 36 M 37 *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 45 UA 138.9 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 3332 ! 3107 ! 13 A 25 K 25 L 26 A 26 B 26 C 26 D 26 E 31 A *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 9 UA 61.7 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 3332 ! 3109 ! 36 D *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 3332 ! 3301 ! 14 C 21 F 38 B 38 C *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS: 59 UA 206.1 HA *

*=========================================================================================================*

* 3333 ! 3101 ! 2 C 2 D 2 E 3 A 3 B 3 C 4 A 4 B 6 A 6 B 6 C 6 E 6 G 6 H 6 I *

* ! ! 7 B 7 D 7 F 7 H 8 B 8 C 8 D 8 E 8 G 8 H 9 10 C 10 D 10 E 10 F *

* ! ! 10 G 10 H 10 I 10 J 11 12 A 12 B 12 C 13 B 13 C 13 D 13 G 14 A 14 B 15 A *

* ! ! 15 B 15 C 17 18 20 A 20 B 20 C 20 D 20 E 20 I 20 J 21 A 21 B 21 C 21 D *

* ! ! 21 G 21 J 21 K 21 L 22 C 23 A 23 C 24 A 24 B 24 C 24 D 24 E 25 C 25 H 31 B *

* ! ! 31 C 31 D 31 E 36 B 36 C 36 E 36 G 36 H 36 J 36 L 36 P *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 86 UA 432.9 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 3333 ! 3301 ! 13 E 13 F 14 D 21 M 22 A 22 B 22 D 22 E 23 B 38 A 38 D 39 A 39 B 39 C *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 14 UA 119.6 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS: 100 UA 552.5 HA *

*=========================================================================================================*

* 4410 ! 3104 ! 20 G 20 H *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* 4420 ! 3101 ! 1 A 5 A 5 B 6 D 6 F 7 G *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 6 UA 19.1 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* 4430 ! 3101 ! 7 A 7 E 8 A 16 A 16 B 16 C 19 A 19 B *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*

* ! ! TOTAL SOL: 8 UA 75.8 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* 4530 ! 9506 ! 31 F 36 N 36 O *

* ! !-------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* TOTAL UP: 190 UA 878.5 HA *

***********************************************************************************************************




44

TIPURI DE PĂDURE

EVIDENŢA TIPURILOR NATURALE DE PĂDURE

Tabel nr.12

Nrcrt.

Tipuri destaţiune

Tipuri de pădure Suprafaţa Productivitatea naturală –ha –

codul diagnoza ha %Superi-

oară Mijlocie

Inferi-oară

FM 2 – ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI

1 3.3.3.1 411.7

Făget montan pe solurischelete cu floră de mull, deproductivitate inferioară. (i)

7,8 1 - - 7,8

23.3.3.2

221.2Brădeto-făget cu floră de mullde productivitate mijlocie (m).

15,6 2 - 15,6 -

3 411.4Făget montan pe solurischelete cu floră de mull (m)

190,5 22 - 190,5 -

4

3.3.3.3

131.1 Amestec normal de răşinoaseşi fag cu floră de mull (s).

31,2 4 31,2 - -

5 211.1Brădet normal cu floră demull (s).

3,0 - 3,0 - -

6 221.1Brădeto-făget normal cu florăde mull (s).

349,7 40 349,7 - -

7 411.1Făget normal cu floră de mull(s)

168,6 19 168,6 - -

Total FM2 766,4 88 552,5 206,1 7,8

FM 1 + FD 4 ETAJUL MONTAN PREMONTAN DE FĂGETE

8 4.4.1.0 411.7

Făget montan pe solurischelete cu floră de mull, de

productivitate inferioară. (i) 2,6 - - - 2,6

9 4.4.2.0 411.4Făget montan pe solurischelete cu floră de mull (m)

19,1 3 - 19,1 -

10 4.4.3.0 411.1Făget normal cu floră de mull(s)

75,8 9 75,8 - -

11 4.5.3.0 982.1 Anin alb pe aluviuni nisipoaseşi prundişuri (m)

2,9 - - 2,9 -

TOTAL FM1 + FD4 100,4 12 75,8 22,0 2,6

Total866,8 100 628,3 228,1 10,4

% 100 73 26 1

* inclusiv suprafeţele de împădurit

Cele mai răspândite tipuri de pădure sunt: - 221.1 – Brădeto-făget normal cu floră de mull (s).– 40 %- 411.4 – Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) - 22 %- 411.1 – Făget normal cu floră de mull (s)) – 19 %

O descriere sumară a acestor tipuri de pădure este redată alături de descriereatipurilor de staţiuni în tabelul 4.4.2.1.




45

LISTA UNITĂŢILOR AMENAJISTICE PE TIPURI DE STAŢIUNI ŞI PĂDUR I

***********************************************************************************************************

* TS TP U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

*=========================================================================================================*

* 25N 33N 38V 40D 41D 42D 43D *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TP: 7 UA 11.7 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* 3331 4117 12 D 25 E 25 F 25 G 25 I *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* 3332 2212 12 E 14 C 21 F 31 G 36 D *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 3332 4114 1 B 1 C 1 D 2 A 2 B 2 F 6 J 7 C 8 F 10 A 10 B 10 K 13 A 13 H 15 D *

* 20 F 21 E 21 H 21 I 25 A 25 B 25 D 25 J 25 K 25 L 26 A 26 B 26 C 26 D 26 E *

* 26 F 26 G 27 28 29 30 31 A 32 33 A 33 B 33 C 33 D 33 E 33 F 34 *

* 35 36 A 36 F 36 I 36 K 36 M 37 38 B 38 C *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TP: 54 UA 190.5 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS: 59 UA 206.1 HA *

*=========================================================================================================*

* 3333 1311 4 A 9 17 18 *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 3333 2111 13 E *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 3333 2211 2 C 2 D 2 E 3 A 3 B 3 C 6 B 6 C 6 G 7 B 7 H 8 B 8 C 8 G 8 H *

* 10 C 10 D 10 E 10 F 10 G 10 H 10 I 10 J 11 12 A 12 B 12 C 13 B 13 C 13 D *

* 13 F 13 G 14 A 14 B 14 D 15 A 15 B 15 C 20 D 21 B 21 M 22 A 22 B 22 C 22 D *

* 22 E 23 A 23 B 23 C 24 B 31 B 31 C 31 D 31 E 36 B 36 C 36 E 36 H 36 L 39 A *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TP: 60 UA 349.7 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* 3333 4111 4 B 6 A 6 E 6 H 6 I 7 D 7 F 8 D 8 E 20 A 20 B 20 C 20 E 20 I 20 J *

* 21 A 21 C 21 D 21 G 21 J 21 K 21 L 24 A 24 C 24 D 24 E 25 C 25 H 36 G 36 J *

* 36 P 38 A 38 D 39 B 39 C *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TP: 35 UA 168.6 HA *

* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL TS:100 UA 552.5 HA *

*=========================================================================================================*

* 4410 4117 20 G 20 H *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* 4420 4114 1 A 5 A 5 B 6 D 6 F 7 G *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* 4430 4111 7 A 7 E 8 A 16 A 16 B 16 C 19 A 19 B *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* 4530 9821 31 F 36 N 36 O *

* -------------------------------------------------------------------------------------------*


* ---------------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

* TOTAL UP:190 UA 878.5 HA *

***********************************************************************************************************




46

LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE IN RAPORT CU CARACTERUL ACTUAL ALTIPULUI DE PADURE

***********************************************************************************************************

* CRT U N I T A T I A M E N A J I S T I C E *

*=========================================================================================================*

* 1 D 25N 33N 38V 40D 41D 42D 43D *

* --------------------------------------------------------------------------------------------*

* TOTAL CRT: 8 UA 13.2 HA *

*=========================================================================================================*

*Natural 2 C 2 D 3 B 3 C 4 A 6 B 6 C 6 H 7 B 7 F 7 H 8 B 8 C 8 D 8 E *

*fundamental 8 H 10 D 10 J 12 A 12 C 13 B 13 C 13 D 13 E 13 G 14 A 14 B 15 A 15 B 15 C *

*de prod.sup. 16 A 16 B 16 C 17 18 19 A 19 B 20 A 20 B 20 C 20 D 20 E 20 I 20 J 21 A *

* 21 C 21 D 21 G 21 J 21 K 21 L 22 A 22 C 22 D 23 A 23 C 24 A 24 B 24 D 24 E *

* 25 C 25 H 31 C 31 E 36 B 36 L 38 A 38 D 39 A 39 B *

* --------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

*Natural 1 B 2 A 6 F 6 J 7 C 8 F 10 B 12 E 13 A 13 H 14 C 15 D 20 F 21 E 21 F *

*fundamental 21 H 21 I 25 D 25 K 26 B 26 C 26 D 26 E 26 F 27 29 30 31 A 31 F 31 G *

*de prod.mij. 32 33 A 33 C 33 D 34 35 36 A 36 I 36 K 36 N 36 O 37 *

* --------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

*Natural 12 D 20 G 20 H *

*fundamental --------------------------------------------------------------------------------------------*

*de prod.inf. TOTAL CRT: 3 UA 7.2 HA *

*=========================================================================================================*

*Partial 25 A 25 B 25 E 25 G 25 I 25 L 26 A 28 33 E *

*derivat --------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

*Total deriv. 11 *

*de product. --------------------------------------------------------------------------------------------*

*superioara TOTAL CRT: 1 UA 3.2 HA *

*=========================================================================================================*

*Total deriv. 24 C 26 G *

*de product. --------------------------------------------------------------------------------------------*

*mijlocie TOTAL CRT: 2 UA 0.7 HA *

*=========================================================================================================*

*Total deriv. 25 F 25 J *

*de product. --------------------------------------------------------------------------------------------*

*inferioara TOTAL CRT: 2 UA 0.9 HA *

*=========================================================================================================*

*Artificial 1 C 2 B 2 E 2 F 3 A 4 B 5 B 6 A 6 E 6 G 6 I 7 A 7 D 7 E 7 G *

*de product. 8 A 8 G 10 A 10 C 10 E 10 F 10 G 10 H 10 I 10 K 12 B 13 F 14 D 21 B 21 M *

*superioara 22 B 22 E 23 B 31 B 31 D 36 C 36 E 36 F 36 G 36 H 36 J 36 P 39 C *

* --------------------------------------------------------------------------------------------*


*=========================================================================================================*

*Artificial 1 A 5 A 6 D 9 33 B 33 F 36 D 36 M 38 B 38 C *

*de product. --------------------------------------------------------------------------------------------*

*mijlocie TOTAL CRT: 10 UA 27.3 HA *

*=========================================================================================================*

* TOTAL UP: 190 UA 878.5 HA *

***********************************************************************************************************




47

FORMAŢII FORESTIERE ŞI CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE

Caracterul actual al tipurilor de pădure este prezentat în tabelul alăturat pe formaţiiforestiere:

Tabel nr. 13*******************************************************************************************************************

* C A R A C T E R U L A C T U A L A L T I P U L U I D E P A D U R E TOTAL *

* FORMATIA NATURAL FUNDAMENTAL D E R V A T ARTIFICIAL NEDEFI- *

* DE PRODUCTIVITATE PARTIAL TOTAL (DE PRODUCTIV.) DE PRODUCTIV. NIT PADURE *

* FORESTIERA SUP. MIJ. INF. SUBPROD SUP. MIJ. INF. SUP+MIJ INF. *

* HA HA HA HA HA HA HA HA HA HA HA HA % *

*=================================================================================================================*

*13AMESTECURI 24.2 7.0 31.2 4*

*MOLID-BRAD-FA 78 22 100 *

*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*21BRADETE 3.0 3.0 *

* PURE 100 100 *

*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*22BRADETO- 283.9 15.2 3.2 63.0 365.3 42*

* -FAGETE 78 4 1 17 100 *

*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*41FAGETE PURE 201.1 142.9 7.2 15.3 0.7 0.9 94.8 462.9 54*

* MONTANE 44 31 2 3 20 100 *

*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*98ANINISURI 2.9 2.9 *

* DE ANIN AL 100 100 *

*-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*TOTAL 512.2 161.0 7.2 15.3 3.2 0.7 0.9 164.8 865.3 100*

* 59 19 1 2 19 100 *

*=================================================================================================================*

* 680.4 15.3 4.8 164.8 865.3 100*

* 78 2 1 19 100 *

*******************************************************************************************************************

Referitor la formaţii forestiere, situaţia la nivelul unităţii de bază este următoarea: - Amestecuri de molid – brad - fag: 31,2 ha;- Brădete pure: 3,0ha; - Brădeto– făgete: 365,3 ha; - Făgete pure montane: 462,9 ha; - Aninişuri de anin alb: 2,9 ha.

Analizând această situaţie, se poate afirma că predomină arboretele naturale,cele artificiale reprezentând doar 19 % din totalul fondului forestier. Arboretele artificialesunt prezente în majoritatea formaţiilor forestiere. Ponderea acestor arborete s-ar puteareduce prin adoptarea unor măsuri de ajutorare şi promovare a regenerării naturale.

STRUCTURA FONDULUI DE PRODUCŢIE ŞI PROTECŢIE

Structura actuală a fondului de producţie şi protecţie este prezentată în partea aIII-a a proiectului – Capitolul 15 – în care se dau, sub formă tabelară, relaţii despremărimea acestuia, pe grupe, subgrupe, categorii funcţionale şi subunităţi de gospodărire(A, K, M).

Fondul de producţie şi protecţie este format din păduri care sunt răspândite pe866,8 ha, din care păduri în grupa I – 245,7 ha şi păduri în grupa a II-a – 621,1 ha. În tabelele 4.6.1 şi 4.6.2 sunt prezentate sinteze din structura fondului forestier referitoare

la repartiţia suprafeţelor pe specii şi clase de vârstă, clase de producţie, precum şi

indicatorii de caracterizare a fondului forestier.




48

Cap V Hărți tematice




50

Imaginea satelitară a UP III Valea Satului suprapusă peste modelul digital 3D




51

HARTA DRUMURILOR EXISTENTE ÎN UP III

Drumurile existente însumează 15.9 km, asigurând o accesibilitate de 100% a fondului forestier și

având o desime de 18.3 m/ha.

În harta de mai jos drumurile sunt simbolizate cu linie punctată de culoare galbena.




53

HARTA TIPURILOR DE PĂDURE




54

HARTA TIPURILOR DE STAȚIUNE




55

HARTA TIPURILOR DE SUP„ A,K,M” CARE AU PANTA MEDIE A PARCELEI AFIȘTĂ




56

HARTA EXPOZIȚIILOR




57

HARTA CLASELOR DE VÂRSTĂ




58

HARTA PE CLASE DE ALTITUDINE




59

BIBLIOGRAFIE

1.Chiriță, C., Vlad, I., Păunescu C., Pătrășcoiu N., Iancu I., 1977: Stațiuni Forestiere, Editura

Academiei RSR., București

2.Târziu, D., 1997: Pedologie și stațiuni forestiere. Editura Ceres București

3.Pașcovici, S., Leandru, V., 1958: Tipuri de pădure din Republica Populară Română. Editura Agro

– Silvică de Stat, București

4.Târziu, D., Spârchez, Gh., Dincă, L.,2002: Solurile României, Editura pentru Viață, Brașov.

5.Iordache, E., Petrila, M., Popa, B., Trifoi, F., 2011:Analiza posibilității de dezvoltare a uneiinfrastructuri de date spațiale în domeniul forestier din România. Editura Universității

„Transilvania” din Brașov.

6.xxx: Amenajamentul U.P. III Valea Satului, O.S. Ciucaș R.A.




60

CUPRINS

PIESE SCRISE………………….……………………………………………………………...pag.1 Tema proiectului………………………………………………………………………………..pag. 2

CAPITOLUL I Crearea bazelor de date GIS în silvicultură………...………………….. pag. 3

Scurt istoric……………………………………………………………………………………. pag. 4

Definiția Gis………………………………………………………………………………… ... pag. 5

Analiza Gis……………………………………………………………………………………... pag. 6

Utilizarea Bazei de date GIS………………………………………………………………….. .pag. 6

CAPITOLUL II Scopul și obiectivele cercetărilor ..……………………………………… pag. 8

Scopul și obiectivele cercetărilor……………………………………………………………… .pag. 9

Domenii de utilizare a GIS în sectorul forestier ……………………………………………… pag. 10

CAPITOLUL III Considerații fizico- geografice, geologice, hidrografice, pedologice și

climatice………………………..……………………………………………………………....pag.17

Situaţia Teritorial-Administrativă……………………………………………………………… pag.18

Geologie………………………………………………………………………………………..pag.19

Geomorfologie………………………………………………………………………………… pag.20

Hidrografie…………………………………………………………………………………….pag.21

Climatologie…………………………………………………………………………………… pag.21

Soluri…………………………………………………………………………………………... pag.30

CAPITOLUL IV Condiții staționale și de vegetație…………...…………………………..pag.35

Tipuri De Staţiune……………………………………………………………………………..pag.36

Tipuri De Pădure……………………………………………………………………………… pag.44

CAPITOLUL V Hărți tematice…………………………………………………………...…pag.48

Bibliografie …………………………………………………………………………………… pag.59

PIESE DESENATE

Harta stațiunilor

Harta generală

Harta liniilor

Harta expozițiilor

Harta claselor de vârstă




Piese desenate

Proiect Disertatie Gis

Documents

Transcript of Proiect Disertatie Gis