Proiect didactic

Disciplina: Consiliere şi Orientare & Limba şi literatura română - caracter interdisciplinar-

Clasa:Profesori: Data

a IX-a B ProfesionalăDiriginte. Filip Luminiţa& Prof. de limba română, Cerasela Lascu16.02. 2015

Tema Prevenirea violenţei. Discursul argumentativ

Calitatea vieţii şi stilul de viaţăDurata 1 oră

Competenţe generale

Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă sanătos şi de calitate.Exersarea capacităţii de exprimare a unui punct de vedere.

Competenţe specifice

Componentele calităţii vieţii. Campanii de promovare a stilului de viaţă sănătos în şcoală şi comunitate.Structura discursului de tip argumentativ. Capacitatea de exprimare a opiniei personale şi capacitatea de persuasiune. Obiective operaţionale

Cognitive:O1. Să stabilească acele cauze personale şi sociale ce pot declanşa diverse forme de violenţă. O2. Să identifice reacţiile de comportament specifice formelor de violenţă în funcţie de profilul teoretic descris de acestea, în scopul conturării principalelor forme de manifestare.O3. Să formuleze opinii referitoare la modalităţile de prevenţie, diminuare şi stopare a unor tulburări de comportament declanşate de actele de violenţă, în sensul încercării de rezolvare a unor situaţii conflictuale propuse. O4. Să identifice principalele tulburări psihofiziologice ce pot apărea în cazul derulării unor comportamente delicvente, în sensul identificării posibilităţilor de prevenţie şi ajutor specializat.O5. Să cunoască structura textului argumentativ şi conectorii specifici.O6. Să formuleze discursuri de tip argumentativ, utilizând conectori şi elemente de convingere a receptorului.

Psihomotorii:O1. Să utilizeze adecvat mijloacele auxiliare.

Forme de organizare a activităţii frontală individuală în grup

Metode didactice conversaţia dezbaterea jocul didactic brainstorming demonstraţia metoda cubului cvintetul

exerciţiul problematizarea studiul de caz explicaţia

Resurse didactice Fise de lucru, planșe, videoproiector, cd-player, panou publicitar, filmulețe video, accesorii vestimentare, articole din ziare, chestionarul, cubul.

Bibliografie1. Costea A., Brauner I., Îndreptar de comportare pentru elevi, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1990.2. Culegere de texte pentru orele de dirigeţie în liceu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990.3. Spanoiu-Dan Georgeta (coordonator), Cunoaşterea personalităţii elevului preadolescent, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1991.4. Despre violenţă, Campania Naţională de Prevenţie şi Diminuare a fenomenului infracţional, materiale promoţionale, 2008.

Desfăşurarea activităţii

Obiectiv Timp (min)

Activitate Metode didactice şi forme de organizare a activităţii

2 Organizarea clasei. Anunţarea temei şi a obiectivelor

ExpunereaActivitate frontală

O1 3 Captarea atentiei, ca secvenţă didactică, se realizează pritr-un exercțiu de spargere a gheții, intitulat „aruncarea grijilor la gunoi”. Elevii vor fi rugați să își scrie grijile pe foaia primită, uitând de acestea.

Conversația euristicăExplicaţiaActivitate frontală și individualăMijloace didactice- postit-urile

O1 2 Anunțarea temei și a obiectivelor La sfîrșitul lecției, elevii vor fi capabili să atingă obiectivele menționate anterior.

De la agresivitate în colectivitate, la agresivitate în societate

Conversația

Activitate frontalăMijloace didactice- tabla şi markerul

5 Prezentarea ppt-ului despre Violenta şi formele ei ExpunereaActivitate frontală

O1O2

25 Desfășurarea activității: ConversațiaDemonstraţia

I. Folosind metoda cubului, elevii vor fi împărțiți înşase grupe. Coordonatorul grupei va alege o față a cubului, aceasta cuprinzând sarcina pe care o are de rezolvat grupa respectivă. Sarcinile propuse constau în discuții pe tema violenței, manifestată: în familie, în societate, în școală, prin intermediul mass-mediei (filme, internet, presascrisă şi audio-vizuală) şi prin muzică/ vestimentaţie. Elevii îşi vor exprima părerea prin intermediul conectorilor specifici textului argumentativ, respectând structura specifică acestui tip de text.Elevii vor avea drept „colegi”-profesorii. Parteneriatul dorește încurajarea dialogului elev-profesor. Cauzele violenței vor fi trecute pe post-itul portocaliu, iar soluțiile pe cel de culoare verde. Acestea vor fi notate pe coli şi fixate pe tablă.Liderul grupei va prezenta modul în care echipa sa a rezolvat sarcina. Fiecare grupă va avea o fișă de lucru pe care trebuie să noteze:

a) cauzele care au dus la întâmplarea relatatăb) ce măsuri/soluții credeți ca sunt necesare.

Pe parcursul activităţii va fi încurajată creativitatea elevilor şi vor fi corectate, de asemenea, greşelile de limbă.

II A doua sarcină constă în analiza unor studii de caz. Exercițiul propus poate fi intitulat “Diriginte”. Elevii vor prezenta soluționarea cazurilor, identificând problema şi soluţiile, propunând un happy-end. Elevii îşi vor exprima părerea prin intermediul conectorilor specifici textului argumentativ, respectând structura specifică acestui tip de text.

Metoda cubuluiÎnvățarea prin descoperireStudiu de cazExplicația

Activitate frontală și pe grupe

Mijloace didactice:Cd-player, articole din reviste, coli, accesorii vestimentare, fişe de lucru, videoproiector,

O1

O2

5 Celor şase grupe li se vor împarţi 3 studii de caz la care li se cere să facă analizaProfesorul solicită elevii să răspundă la următoarele întrebări, deduse din conţinutul materialului:– Care au fost cauzele ce au declanşat apariţia formelor de violenţă specifice personajelor prezentate?– Cum se manifestă comportamental aceste personaje în situaţii conflictuale? – Ce repercusiuni psihofiziologice şi sociale pot avea aceste manifestări pentru agresor?

ConversaţiaDezbatereaProblematizareaActivitate frontală

O3O4

5 Asigurarea retenției și a transferului

Li se vor distribui elevilor fișele de lucru, acestea conținând Povestea celor o mie de oglinzi.Se va interpreta conținutul acesteia, apoi vor fi rugați să comenteze imaginea oglinzii din cadrul unei planşe-reclama unui medicament.Nu li se va dezvalui de la început faptul că imaginea promovează un medicament.

Conversația, Braistormingul

Activitate frontalăMijloace didactice- panoul publicitar

O4 Concluzii și asigurarea feed-back-ului ConversațiaCvintetul

Elevii vor completa un chestionar în limita timpului disponibil.Răspunsurile vor fi evaluate în ora următoareElevii trebuie să formuleze câte un răspuns la următoarele întrebări:1.Ce este violenţa?2.Care sunt formele de manifestare ale violenţei?3.Cum se poate preveni ?4.Ce repercusiuni are actul delicvent asupra persoanei afectate, dar şi asupra agresorului?5.Cum putem diminua acest fenomen?Profesorul mediază discuţia astfel încât să extragă şi să evidenţieze cele mai importante şi semnificative aspecte legate de violenţă. În urma acestor discuţii elevul vor avea de redactat Manifestul nonviolenţei.

Se fac aprecieri individuale şi generale cu privire la conţinutul propus de temă şi activitatea elevilor. La final, clasa IX B profesională va fi considerată „Zonă a nonviolenței”, iar elevii, împreună cu profesorul, vor crea un cvintet care va porni de la cuvântul cheie Violenţa.

Activitate frontală și individuală

Mijloace didactice-chestionarul

STUDII DE CAZ

Cazul nr. 1

Când am ajuns în clasă bătaia încetase. Elevul Ciomag era plin de sânge pe faţă, iar elevul Păstârnac avea nasul roşu şi sufla de parcă atunci ar fi sosit de la proba sportivă- alergarea de rezistenţă.

- Ce s-a întâmplat? am întrebat- De mai multă vreme, mi-a spus Ciomag Andrei, colegul Păstârnac îmi spune Şoricelul de

cămin... cică sunt singurul care învaţă, în cămin, la sala de lectură.... Mă jigneşte nu numai când suntem între noi, colegii de clasă, ci şi în curtea şcolii... chiar şi de faţă cu prietena mea.Au început şi elevii din alte clasă să mi se adreseze astfel. L-am rugat să înceteze, dar nu! N-am mai suportat!

- Şi?- I-am arătat eu ce poate Şoricelul de cămin!- Dar unde este Păstârnac Robert? Nu eraţi voi prieteni?- Nu ştiu... oricum nu mai suntem prieteni.- Colegii din clasă au intervenit?- Da... însă fiecare avea susţinători, ba chiar chemau copii din alte clase. La sfârşit toţi au spus că a

fost mai tare ca la o gală K1.

Cazul nr. 2

Părinţii lui Marius se certau tot mai des. Atmosfera din casă era de nesuportat. Ca să scape de certuri, Răzvan pleca de acasă, găsind diverse motive: să înveţe la un coleg, să joace fotbal cu prietenii etc. Când rămânea acasă, singurii săi prieteni erau televizorul şi tableta. Deşi era unul dintre premianţii clasei, începe să ia note mici, în pauze era trist şi se izola tot mai mult de colegi. Întrebat de diriginte dacă părinţii ştiu situaţia sa şcolară, acesta răspunde:

- Părinţii au mare încredere în mine!Dirigintele îi cere carnetul de elev şi observă că unele note erau modificate. Îi explică acestuia ce sancţiuni prevede fapta sa, iar acesta îi răspunde:

- Mi-a fost ruşine de părinţi!

Cazul nr. 3

Elev în clasa a XI-a, Cosmin, are părinţii mai severi, care nu îi permit să-şi dezvolte prea mult relaţiile de prietenie în afara şcolii. S-a refugiat în hip-pop şi în jocurile pe calculator. A devenit violent şi introvertit. Mama îi găseşte jurnalul... nu există zi care să nu fie notată... lecturează ultima însemnare...

“Colegii de clasă? Nu ne prea intersectăm, mă enervează... îi înjur ca să mă lase în pace. Mă mai încaier uneori cu Piţi. Mă enervează toţi. Ca şi profii, de altfel. Aud mereu: Scrieţi! Scrieţi! Cu unii m-am certat rău şi mă tratează cu indiferenţă. Părinţii mă bat la cap să iau note mari... tata mă bate pentru fiecare faptă care zice el că este rea... O bate şi pe mama ca să nu-mi mai ia apărarea. Amândoi mă bat la cap să-mi schimb tonul agresiv şi să nu mai ţip la ei şi la profesori. Dar ei, când ţipă unul la altul şi amândoi la mine...? Poate ar fi mai bine să plec de acasă. Trebuie doar să văd la cine să merg... care din prietenii mei de pe face-book mă va primi?”

Poveste- Casa celor o mie de oglinzi

Cu mult timp în urmă, într-un sătuc, se găsea un loc cunoscut drept “Casa celor 1000 de oglinzi”. Un căţeluş mititel, vesel din fire, aflând de acest loc, s-a hotărât să-l viziteze. Când a ajuns, sărea fericit pe scări şi a intrat în casă. S-a uitat pe hol cu urechiuşele ciulite, dând din coadă.

Spre marea sa surpriză, s-a trezit privind alţi 1000 de căţeluşi fericiţi, care dădeau din coadă ca şi el. A zâmbit şi a primit înapoi 1000 de zâmbete, la fel de calde şi prietenoase. Când a plecat, s-a gândit: “Este un loc minunat. Mă voi întoarce să-l vizitez!”.

În acelaşi sat, un alt câine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a hotărât şi el să viziteze casa. A urcat cu greu scările, cu coada între picioare şi capul lăsat. Când a văzut 1000 de câini neprietenoşi uitându-se la el, s-a speriat şi s-a zbârlit, mârâind. Când ceilalţi 1000 de câini au început şi ei să mârâie, a fugit speriat. Odată ieşit afară, s-a gândit: “E un loc îngrozitor, nu mă mai întorc acolo niciodată”.

Morala: Lumea este ca o oglindă. Dacă vei arăta lumii o figură acră, lumea îţi va arăta, la fel,

o figură acră; dacă vei zâmbi, lumea îţi va zâmbi şi ea. Mai mult, dacă vei arăta lumii întotdeauna caracterul tău frumos, lumea şi viaţa îţi vor arăta partea frumoasă.

În viaţă toate chipurile sunt oglinzi. Tu ce fel de reflexie vezi pe chipurile celor pe care-i întâlneşti?