COLEGIUL TEHNIC „GENERAL DAVID PRAPORGESCU”TURNU-MĂGURELE / JUD. TELEORMAN PROF. MONICA-IOANA CRISTEA

PROIECTARE DIDACTICĂ

TEMA: Moromeţii de Marin Preda GRUP ŢINTĂ: clasa a XII-a B (Grup Editorial Art, autori: Adrian Costache, Florin Ioniţă, Adrian Săvoiu)NIVEL: mediu

CONŢINUTURI / DETALIERI

COMPETENŢE SPECIFICE

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE

1. Structura compoziţională şi problematica romanului - Primul roman scris de Marin Preda, Moromeţii, este alcătuit din două volume, publicate la doisprezece ani distanţă: în 1955 volumul I, iar în 1967, volumul al doilea. Deşi înfăţişează epoca dinaintea şi de după cel de-al Doilea Război Mondial, utilizând tehnici narative diferite, cele două volume alcătuiesc un ansamblu unitar, deoarece reconstituie imaginea satului românesc de-a lungul unui sfert de secol (deceniile IV-VI) şi se

1.3 1.4.3.13.23.33.4

- sesizarea modului deosebit al scriitorului de a privi lumea satului;- descoperirea organizării compoziţionale a romanului;- identificarea structurii narative a romanului şi a coordonatelor spaţio-temporale.Aplicaţii:- Ce nuvele din volumul de debut: Întâlnirea din pământuri prefigurează motive, întâmplări şi personaje din romanul Moromeţii de Marin Preda?

- manualul; - Preda, Marin, Moromeţii, vol. I, II, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1975;- Paicu, L., Lupu, M., Lazăr, M., Literatura română – pregătire individuală pentru proba scrisă – examenul de bacalaureat – Eseul, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2009; - Columban, H., Monica; Gal, Victoria; Lupu, Maria; Paicu, Liliana, Limba română – Cartea definitivă a examenului de Bacalaureat, 2008-2009, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2008.

- formativă

1

impune o tipologie nouă în proza românească; - Titlul Moromeţii aşază tema familiei în centrul romanului, însă evoluţia şi criza unei familii de ţărani dintr-un sat din Câmpia Dunării, Siliştea Gumeşti, sunt simbolice pentru transformările din satul românesc al vremii; - romanul are o problematică mai complexă: criza comunicării, timpul, relaţia dintre individ şi istorie, iubirea, moartea, parvenirea, ş.a.2. Conflictul (multiplu)- dezacordul dintre tată şi fiii săi din prima căsătorie;- neînţelegerile dintre Ilie Moromete şi soţia sa, Catrina;- dintre Moromete şi sora sa, Guica, deoarece, căsătorindu-se, acesta îi spulberase speranţele de a avea o bătrâneţe asigurată; - dintre Ilie Moromete şi fiul său cel mic, Niculae, fiind cauzat de dorinţa fiului de a studia.

1.3 1.4.3.13.23.33.4

- identificarea implicaţiilor la nivelul conflictului moral, social, psihologic;- stabilirea elementelor conflictuale la nivelul personajelor.Aplicaţii:- Care sunt cauzele conflictului în romanul „Moromeţii” de Marin Preda?- Identifică nuanţele conflictuale ale romanului.

- Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Ed. 100+Gramar, Bucureşti, 2004; - Simion, Eugen, Scriitori români de azi, (vol. II), Ed. David Litera, Bucureşti-Chişinău, 1998;- Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008- Paicu, L., Lupu, M., Lazăr, M., Literatura română – pregătire individuală pentru proba scrisă – examenul de bacalaureat – Eseul, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2009.

- formativă

2

3. Personajele - Ilie Moromete e portretizat în mişcare şi se conturează finalmente prin suma detaliilor acumulate pe parcurs;- în acest ţăran gustul pentru contemplaţie se îmbină perfect cu darul vorbirii şi mai ales cu plăcerea de a vorbi;- posedă arta disimulării (scena în care hotărăşte vânzarea salcâmului; scena în care-l înfruntă pe agentul fiscal…);- este un pater familias anacronic, întârziat în epoca noastră;- nu e setos de pământ (vezi romanul Ion al lui Liviu Rebreanu), averea nu reprezintă pentru el un scop, ci numai un mijloc de a trăi în oarecare tihnă, cu iluzia independenţei;- Catrina, supusă bărbatului ei, temătoare de copiii vitregi, are un glas îndepărtat şi îmbulzit de gânduri;- Victor Bălosu, voiajorul, are un glas spălat;- Ţugurlan are un glas neprietenos şi străin;

1.3 1.4.3.13.23.33.4

- identificarea elementelor pentru calificarea personajelor: statice, în evoluţie, principale, secundare, episodice;- raportarea protagonistului la celelalte personaje ale romanului;- modalităţi de caracterizare;- felul său de a vorbi;- dialogul purtat cu celelalte personaje;- precizările autorului;- relaţiile cu celelalte personaje.Aplicaţii:- Caracterizează personajul Ilie Moromete;- Ce poţi spune despre problema pământului în mentalitatea lui Ilie Moromete?

- Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Ed. 100+Gramar, Bucureşti, 2004; - Simion, Eugen, Scriitori români de azi, (vol. II), Ed. David Litera, Bucureşti-Chişinău, 1998;- Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008;- Paicu, L., Lupu, M., Lazăr, M., Literatura română – pregătire individuală pentru proba scrisă – examenul de bacalaureat – Eseul, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2009.

- formativă

3

- Guica, spioana satului, are un glas înecat de curiozitate şi plăcere. Este un fel de verişoară Bette, în condiţiile vieţii ţărăneşti, unde posibilitatea de intrigă şi disimulare este mai mare.- Intenţia autorului de a realiza o imagine monografică a lumii rurale;- Dispariţia ţărănimii tradiţionale, mişcarea satului ţărănesc către alte experienţe existenţiale aduse de zguduirile istoriei, un sat total restructurat.

- Ce poţi spune despre imaginea satului din Câmpia Dunării?

- Ce aduce nou Marin Preda în ceea ce priveşte satul dunărean?

4. Particularităţi artistice- Cea mai mare calitate a stilului lui Marin Preda este limpezimea; în ciuda sintaxei complicate care topeşte într-o singură frază exprimarea directă şi cea indirectă, gândul scriitorului şi gândul personajului, dialogul şi evocarea, proza sa are o transparenţă extraordinară;- Textul e dominat de verbe, ceea ce caracterul narativ al stilului; - Portretul, descrierea, aluzia, anecdota, analiza, completările, oricât de minuţioase, nu opresc în

1.3 1.4.3.13.23.33.4

1.3 1.4.3.13.23.33.4

- umorul (premeditarea);- ironia (comentarea unor stări şi evenimente);- disimularea;- realismul;- stilul direct, stilul indirect liber; (textul e alb, lipsit de podoabe);- prânzul familiei Moromete la câmp;- discursul directorului Toderici sosit la serbarea şcolară;- oralitatea.Aplicaţii:- Interpretează cuvintele din finalul romanului: Moromete nu mai fu auzit răspunzând cu multe cuvinte la salut. Nu mai fu auzit povestind.

- Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Ed. 100+Gramar, Bucureşti, 2004; - Simion, Eugen, Scriitori români de azi, (vol. II), Ed. David Litera, Bucureşti-Chişinău, 1998;- Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008;- Paicu, L., Lupu, M., Lazăr, M., Literatura română – pregătire individuală pentru proba scrisă – examenul de bacalaureat – Eseul, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2009.

- formativă

4

niciun fel mişcarea narativă, care singură comunică o impresie covârşitoare de viaţă;- Principalele lui procedee artistice, viziunea scenică, dialogul, vorbirea aluzivă, textul şi subtextul ironic, parafraza neologistică, micro-eseul analitic, pauzele şi diferenţele de ritm, simţul comic şi simţul tragic, îmbinarea stilului direct şi indirect etc., sunt subordonate unor calităţi narative şi portretistice deosebite; - Vocaţia fundamentală a lui Marin Preda este cea de povestitor.

- Comentează propoziţia cu care se încheie primul volum: Timpul nu mai avea răbdare.

5. Mutaţii în receptarea critică

3.33.44.14.2

- identificarea mutaţiilor în receptare;- emiterea propriilor judecăţi referitoare la aspectul receptării (determinarea ei de factori diverşi);- emiterea propriilor aprecieri referitoare la romanul Moromeţii de Marin Preda.Aplicaţii: - Citeşte fişele de lectură, conspectele!- Consultă-te cu colegii de grupă şi exprimă-ţi punctul de vedere asupra citatelor critice!

- În Moromeţii, interesantă e problema lui Niculae, căci conflictul dintre el şi Moromete simbolizează conflictul dintre două concepţii despre ţăran. Tocmai din această cauză, Moromete şi Niculae devin „reflectori”: motivaţiile lor lăuntrice interesează nu numai ca expresie a adaptării sau dezadaptării spontane de o lume, ci şi ca filozofie de existenţă. (Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vol. I,

- sumativă

5

5. Mutaţii în receptarea critică

3.33.44.14.2

- Realizează un eseu nestructurat pe tema: Patima logosului la Ilie Moromete.

Doricul, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980); - Marin Preda îşi pune eroul în condiţiile în care personajul lui Rebreanu săvârşea un gest mistic sărutând bulgării de pământ. Moromete nu mai face niciun gest simbolic. Închis în lumea gândurilor, el supune unei judecăţi aspre lumea nevăzută care i-a sălbăticit copiii şi l-a silit pe el însuşi să iasă din cercul de bucurii în care trăise. Drama nu este de ordin economic, ci de ordin moral. Durerea lui Moromete vine întâi, dintr-un simţ al paternităţii rănite. Nu faptul de a-şi pierde o parte din lot îl întunec, ci ideea de a-şi pierde fiii şi liniştea care-l face să privească existenţa ca pe un spectacol superior. (Simion, Eugen, Scriitori români de azi, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1978).

Profesor, Monica-Ioana Cristea

6