PROIECT DIDACTICPROFESOR: DIANA SOFIANLICEUL CU PROGRAM SPORTIV BOTOŞANIAN ŞCOLAR 2009-2010, SEM. al II-lea. 18.05.2010DISCIPLINA: Limba şi literatura românăCLASA: a VI -a A

TEMA: FABULA. TRĂSĂTURILE SPECIEITIPUL LECŢIEI: fixare şi consolidare de priceperi şi deprinderi dobândite anterior

DEMERSUL DIDACTIC: 1. MOTIVAŢIA: lecţia vine în sprijinul dezvoltării interesului pentru lectură şi a gustului estetic şi a

valorilor etice; bazându-se pe cunoştinţe aimilate anterior, pe priceperi şi deprinderi deja formate, lecţia îşi propune perfecţionarea capacităţii de comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite şi a deprinderilor şi priceperilor de investigare a unui text literar. Nu în ultimul rând, această lecţie este valoroasă din perspectiva metodelor activ-participative.

2. COMPETENŢĂ GENERALĂ VIZATĂ: cultivarea receptivităţii literar artistice a elevilor, cu referire specială asupra universului operei epice în versuri.

3. COMPENTEŢE SPECIFICE:1.2. să distingă sensul unităţilor lexicale noi în funcţie de context2.1. să realizeze înlănţuirea clară a ideilor într-un monolog informativ, narativ, descriptiv2.5. să participe la diverse situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei comunicării3.1. să diferenţieze elementele de ansamblu de cele de detaliu într-un text citit3.2. să identifice modurile de expunere şi procedeele de expresivitate artistică

4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

a) informative (ce va şti elevul la sfârşitul orei):

- să definească fabula şi să prezinte trăsăturile speciei

b) formative (ce va şti să facă bazându-se pe ceea ce ştie):

O1 – să identifice părţile componente ale fabuleiO2 – să demonstreze cu exemple eapartenenţa la fgenul epicO3 – să recunoască personajele şi să alcătuiască o scurtă caracterizare a lorO4 – să evidenţieze modurile de expunereO5 – să recunoscă procedeele artisitce specifice fabuleiO6 – să explice morala fabulei.

5. CONDIŢII PREALABILE:a) cunoştinţe despre: definiţia fabulei, trăsăturile esenţiale ale speciei, gen epic, pramaetri narativi, rolul dialogului în caracterizarea personajului şi în dinamizarea acţiunii.b) deprinderi de gândire şi învăţare însuşite anterior: lectura selectivă, lectura analitică, munca individuală şi în echipă, interevaluarea, gândirea critică - formularea şi argumentarea unei opinii proprii.

6. RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI:a) procedurale: conversaţia, explicaţia, metoda mozaiculuib) materiale şi mijloace de învăţământ: texte la prima lectură, fişe de lucru, dicţionare, flipchart,

markere colorate c) temporale: ora didactică, împărţită conform activităţilor propuse/descrise mai jos.

7. FORME DE ORGANIZARE: activitate independentă pe grupe de câte 5 elevi, cu raportare ulterioară8. FORME DE EVALUARE: interevaluarea produsului muncii în echipă, autoevaluare. Notarea elevilor

activi

SCENARIUL DIDACTIC

1. EVOCARE

Se prezintă în PowerPoint schema de fixare a cunoştinţelor realizată în ora anterioară prin metoda ciorchinelui, având însă spaţii goale ce trebuie completate. – 5’

2. REALIZAREA SENSULUI:

Se distribuie fişele de lucru şi textele-suport; se amintesc regulile metodei mozaicului (împărţirea sarcinilor în cadrul echipeei, raportarea la lider, notarea răspunsurilor pe fişa de prezentare), modalităţile de prezentare în faţa colectivului a produselor realizate şi de evaluare a acestora. Se realizează echipele de lucur şi se alege liderul. – 7’

Se citesc, de către profesor, cele trei fabule („Corbul bolnav”, „Tâlharul pedepsit” şi „ Cine e mai mare-n sat?”) (vezi anexa 1) - 5’

Elevii rezolvă sarcinile de lucru de pe fişe. – 20’ (vezi anexa 2)

3. REFLECŢIE:

Liderii echipelor prezintă pe flipchart informaţiile esenţiale care au rezultat din munca echipelor lor. Colegii apreciază calitatea acestora, corectează, aduc completări, cer alte informaţii. - 10’

4. EXTINDERE:

Profesorul enunţă, explică şi elevii îşi notează tema pentru acasă – 3’:

a) Realizează planul unei compuneri în care să demonstrezi că una din fabulele stuidate astăzi aparţine acestei specii literare.

b) Facultativ - Imaginează o poveste alegorică în proză care să ilustreze proverbul „Cine seamănă vânt culege furtună”.

Anexa 2

FIŞĂ DE LUCRU 1APARTENENŢA LA GENUL EPIC

1. Demonstrează, în fiecare din cele trei texte, existenţa unui narator.2. Numeşte personajele, pentru fiecare fabulă în parte.3. Extrage, din textul în care există, reperele de timp şi de spaţiu.4. După un anumit criteriu, textele date se împart în 2 + 1. Care este acel criteriu ?5. Formulează câte un enunţ prin care să prezinţi cauza conflictului între personaje, precum şi rezolvarea acestuia.6. Scrie forma literară a cuvintelor: cumvaşi, şoaricele, vream ; scrie câte un sinonim pentru: a se crede în putere, pe

furiş, cu meşteşug.

FIŞĂ DE LUCRU 2STRUCTURA TEXTULUI

1. Precizează tipul moralei în fiecare din cele trei texte.2. Formulează, acolo unde este cazul, un enunţ potrivit ca morală.3. Alege 3 membri ai echipei care să alcătuiască rezumatul naraţiunii alegorice din fiecare fabulă.4. Explică sensul cuvintelor a tăbărî, nerod, norod, a şterpeli. Alcătuieşte un enunţ propriu cu fiecare dintre ele.

FIŞĂ DE LUCRU 3MODURILE DE EXPUNERE

1. Numeşte fabula/fabulele în care apar doar două moduri de expunere. Spune care sunt acestea.2. Transcrie trei pasaje în care personajele sunt caracterizate direct, printr-o scurtă descriere realizată de către autor.3. Numeşte fabula în care naratorul intră în dialog cu cititorul. Transcrie pasajul. Precizează din care parte a fabulei face

parte.4. Extrage două pasaje în care dialogul se îmbină cu naraţiunea.5. Transformă prima replică a lupului în vorbire indirectă.6. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele mursicat, vreunul, vrăşmaşi, coşciug. Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecre cuvânt

dat.

FIŞĂ DE LUCRU 4

FIGURILE DE STIL. SCOPUL FABULELOR

1. Numeşte figura de stil esenţială pentru fabulă şi extrage pasaje demonstrative.2. Precizează ce trăsături umane se ascund sub masca fiecărui personaj animalier în parte. Arată care dintre aceste

personaje se află în opoziţie (antiteză).3. Formulează câte un enunţ în care să explici în ce constă greşeala personajului satirizat din fiecare din cele trei fabule.4. Scrie, pentru fiecare fabulă, trăsătura umană negativă pe care autorul îşi propune să o îndrepte.5. Transcrie câte un pasaj care ilustrează atitudinea ironică a autorului sau intenţia de a stârni râsul.6. Explică sensul expresiilor: a-şi pune-n cap minciuna şi a scăpa din munci.