Proiect de-Personal didactic auxiliar: 2 -Personal nedidactic: 11 Programul grădiniței: 2 ture cu...

CUI:29368907STR.NEPTUN NR. 1 BIS RO – 500348; TEL /FAX : 0268/333519:;E-mail:[email protected] : web:www.gradinita26bv.ro

Proiect de dezvoltare

instituţională

Avizat C. P. în ……………… Aprobat C.A.in ……………………. Reavizat C.P. în ………..……… Reaprobat C.A. în ………………..

Reavizat C.P. în ………..……… Reaprobat C.A. în ………………..



mailto:[email protected]

http://www.gradinita26bv.ro/


I. Date de identificare a unitĂȚII

II. ARGUMENT

III. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN III.1.Scurt istoric

III.2.Analiza calitativă şi cantitativă a informaţiilor

III.2.1. Contextul legislative și socio-economic

III.2.2. Populaţia preşcolară

III.2.3. Rezultate ale preşcolarilor în ultimii patru ani

III.2.4. CDS şi participarea preşcolarilor la activităţile extracurriculare

III.2.5. Resurse umane

III.2.5.1. Repartizarea personalului didactic

III.2.5.2. Indicatori calitatea resurselor umane

III.2.6. Infrastructură şi resurse ale grădiniţei

III.2.6.1. Date relevante/dotări:

III.2.6.2. Organizarea spaţiului grădiniţei

III.2.6.3.Calitatea construcţiei grădiniţei, întreţinerea spaţiilor şi a terenului

III.2.6.4.Încadrarea în normele de igienă a spaţiilor grădiniţei

III.2.6.5.Utilizarea spaţiilor

III.2.6.6.Dotarea cu principalele echipamente de comunicare şi IT

III.2.6.7.Dotarea şi utilizarea fondului de carte

III.3.Cultura organizaţională

III.3.1. Artefacte

III.3.2. Atmosfera,climatul organizational şi tinuta vestimentară



http://www.gcosbuc.ro/pdi.htm#_Toc213075662


III.3.3. Ceremonii şi ritualuri

III.3.4. Relaţia grădiniţei cu comunitatea

III.4.Instrumente de diagnoză: analiza SWOT și PESTE

III.4. 1. Analiza SWOT

III.4.1.1.Activitate managerială

III.4.1.2.Curriculum

III.4.1.3.Resurse umane

III.4.1.4.Resurse materiale şi financiare

III.4.1.5.Relaţiile comunitare şi de parteneriat

III. 4.2. Analiza PESTE

IV. Strategia IV.3.1.Motto şi deviza

IV.3.2.Misiune şi viziune

IV.3.3.Ţinte strategice

IV.3.4.Motivarea alegerii ţintelor strategice

IV.3.5.Resurse strategice

IV.3.6.Opţiuni strategice

IV.3.6.1.Dezvoltare managerială

IV.3.6.2.Dezvoltarea curriculară

IV.3.6.3.Dezvoltarea resurselor umane

IV.3.6.4.Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale

IV.3.6.5.Dezvoltarea relaţiilor comunitare

IV.3.7. Obiective generale

V. Impementarea strategiei V.1.Acţiuni

V.2.Evaluarea







I. Date de identificare a unitĂȚII Denumirea instituției școlare: Grădinița cu Program Prelungit „Junior” Nr. 26 Brașov

Adresa: str. Neptun, nr. 1 bis, 500348, localitatea Brașov, județul Brașov

email: [email protected]

web: www.gradinita26bv.ro

Tel./Fax: 0268333519

Tipul grădiniței: cu program prelungit

Limba de predare: limba română

Populația școlară:

-Număr preșcolari: 210 - 230

-Număr grupe: 8

-Proveniență: mediul urban

Personalul instituției preșcolare G.P.P. „Junior” Nr. 26 Brașov:

-Număr cadre didactice: 16

-Personal didactic auxiliar: 2

-Personal nedidactic: 11

Programul grădiniței: 2 ture cu 1 schimb;

-7.30-12.30 (tura de dimineață)

-12.00-17.00 (tura de după-amiază)






Servicii oferite – educație, îngrijire, protecție, asistență consiliere școlară, logoped,, asistență medical

• Educaționale asigurate conform curriculumului național și curricumului la decizia grădiniței și prin derularea unor proiecte educațioanle; • Asistență logopedică asigurată de un specialist în logopedie; • Asigurarea odihnei, îngrijire, ocrotire este asigurată și de către personalul de îngrijire; • Asigurarea mesei cu un meniu ce este stabilit și pregătit conform normativelor nutriționale, în condiții de igienă corepunzătoare în incinta blocului alimentar; • Asistență medicală, serviciu oferit de asistent medical permanent și medic.

Oferta educaţională a unităţii noastre a atras un număr foarte mare de copii, ceea ce a determinat suplimentarea numarului de

locuri. Întreaga unitate este dotată la standarde europene, ceea ce asigură o foarte bună funcţionare şi asigură succese permanente, de

care se bucură personalul didactic, copiii şi părinţii.

Am realizat parteneriate locale, judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale care au determinat creşterea prestigiului

unităţii noastre prin diplome, premii şi popularizarea lor în mass-media. Copiii au fost implicaţi în concursuri cu tematică diversă:

educaţie moral-civică, educaţie pentru sănătate, educaţie ecologică, educaţie culturală, voluntariat etc. Alături de copii au participat şi

părinţii care mereu au fost prezenţi în acţiunile iniţiate de grădiniţă.

Personalul didactic s-a remarcat prin lucrări metodico-ştiinţifice susţinute la simpozioane şi schimburi de experienţă la nivel

judeţean şi naţional, ceea ce contribuie la emulaţie spirituală. Periodic cadrele didactice se perfecţionează prin cursuri organizate de Casa

Corpului Didactic Brașov, și nu numai. În contextual actual de pandemie cadrele didactice au participat la foarte multe cursuri on-line,

ceea ce a dus la autoperfecţionarea lor, asigurând astfel secretul succesului.

Climatul competitiv din grădiniţă aduce eficienţă şi eficacitate în procesul instructiv-educativ, ceea ce situează unitatea

noastră printre locurile fruntaşe din judeţul Brașov.

În unitate predomină o atmosferă colegială, un climat propice desfăşurării unei activităţi moderne, eficiente şi de calitate.




II. ARGUMENT

Societatea actual este supusă permanent schimbărilor si de aceea toţi cei implicaţi în activitatea de educaţie trebuie să se poată adapta rapid

acestora, să le gestioneze responsabil prin proiectarea activităţii din unitatea de învăţământ, atât pe termen scurt prin planurile operaţionale, cât şi pe

termen lung prin proiectul de dezvoltare instituţională – PDI. Într-o societate in schimbare nu poate fi vorba decât de un tip de copii pentru care

abordarea clasică, traditională, nu mai prezintă interes.

Acest PDI este conceput având in vedere cresterea calitaţii procesului instructiv-educativ, în concordanţă cu noile cerinţe privind formarea

competenţelor cheie la copii, dar şi privind păstrarea identităţii nationale in contextual globalizării societăţii şi a învăţării pe tot parcursul vieţii – lifelong

learning.

Calitatea, eficiența și responsabilitatea muncii sunt trei indicatori de performanță pe care orice unitate preșcolară trebuie să le îndeplinească,

pentru a-și asigura existența într-o societate democratică, cu o autentică economie de piață. Transformările social-economice și politice care au loc în

lumea de azi, impun o creștere a interesului pentru studierea dezvoltării umane, încă de la cea mai fragedă vârstă, urmărindu-se următoarele principii:

-Principiul educației globale și individualizate – (valorificarea întregului potențial al copiilor, a tuturor dimensiunilor personalităților);

-Principiul respectului integral față de drepturile copiilor – (garantarea de oportunități egale pentru toți copiii);

-Principiul cooperării cu familia și comunitatea ca parteneri egali în educația copiilor – (asigurarea unui suport real din partea părinților și a

partenerilor sociali pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor);

-Principiul asigurării respectului față de copil – referindu-se la dreptul copilului la protecție, instrucție și educație, precum și la supraveghere, dragoste

și sensibilitate din partea adulților.

Elaborandu-şi propria oferta educaţională, dupa ce in prealabil a analizat nevoile si cerinţele comunităţii, fiecare unitate de învăţământ depinde de

resursele umane si material ale acesteia, dar şi de condiţiile concrete ale comunităţii. De aceea îşi fixează ţintele strategice în funcţie de misiunea




asumată. Realizând PDI – ul, instituţia îşi defineşte propria personalitate, îşi construieste identitatea, însă aceasta nu se poate face fără a ţine cont de

factorii definitorii care conduc la reuşita unui învăţământ de calitate: baza materială, calitatea profesională şi morală a celor care educă, structura genetic

ă a copiilor, mediul familial si social.

Instituţia funcţionează ca un tot unitar, creat din efortul structurii manageriale, al personalului unitatii, al beneficiarilor direcţi, al comunităţii

locale, al Inspectoratului Şcolar Judeţean şi al altor parteneri implicaţi.

PDI –ul oferă o perspectivă reală asupra unităţii din punctul de vedere al imaginii acesteia, dar şi a activităţilor si stabileste direcţiile majore de

progres, modalitatea de elaborare a acestuia permiţând consultarea tuturor părţilor, implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor propuse.

El reflect politica educaţională pe termen mediu, ţinând cont de strategia educaţională la nivel naţional, de contextual socio-economic actual si de

apartenenţa europeană. Atenţia este concentrată asupra finalităţii principale a educaţiei: formarea competenţelor – ansamblu multifuncţional şi

transferabil de cunoştinţe, deprinderi / abilităţi şi aptitudini necesare copilului la intrarea in şcoală şi pe tot parcursul vieţii.

PDI-ul asigură o viziune coerentă asupra celor patru domenii funcţionale ale managementului: curriculum, resurse umane, resurse material si

financiare, relaţii comunitare.

Pentru că nu există doi copii la fel se impune individualizarea instruirii si implicit diversificarea strategiilor de predare-consolidare-evaluare şi,

având în vedere reforma educaţiei timpurii, se impune o acţiune de formare continuă a personalului unităţii, abordarea curriculum-ului la decizia unitaţii

şi a activitaţilor extracurriculare ţinând cont atât de inclinaţiile copiilor, dar şi de preferinţele părinţilor, obligaţia unităţii find aceea de a introduce

activitaţ opţionale atractive şi de a asigura condiţiile optime pentru derularea acestui tip de activităţi.

PDI –ul promovează dezvoltarea unui parteneriat eficient cu părinţii şi instituţiile comunitare în scopul solutionării tuturor problemelor legate de

educarea copiilor, de crearea unor condiţii optime de învăţare pentru copii prin modernizarea spaţiilor de joaca şi completarea dotarilor existente.

In contextual actual al politicilor in educaţie, unitatea de învăţământ promovează educaţia incluzivă ca alternativă venită în sprijinul copiilor cu

cerinţe educative speciale.




Avem nevoie de un sistem educativ care să stimuleze interculturalitatea, mobilitatea şi cooperarea, in condiţiile respectării diversităţii.

Instituţia noastră îşi propune să devină un mediu de promovare a valorilor şi practicilor democratice, în care să existe un climat optim învăţării şi

formării copilului pentru şcoală şi viaţa socială ulterioară, prin înnoirea şi flexibilizarea conceptului de management educaţional şi de asigurare a calităţii.

Obiectivele principale ale învățământului preșcolar vizează cu precădere aspectele formative, punându-se accent pe dezvoltarea proceselor

intelectuale, pe formarea capacităților intelectuale, pe formarea capacităților de cunoaștere și de exprimare, de formare a unor deprinderi elementare de

muncă și de comportare civilizată. De asemenea sunt vizate strategii și alternative de educație, de protecție socială a familiei și a copilului, dat fiind

faptul că indicele de natalitate s-a diminuat foarte mult în această perioadă.

Perioada preșcolară și școlară mică aduce copilul într-un regim de activitate organizat care vizează pregătirea sa intelectuală și influențarea

ordonată a proceselor de creștere și dezvoltare cu mijloace specifice, la care se vor acorda măsurile complementare aplicate în familie și în activități

extracurriculare. Pentru ca învățământul preșcolar să se alinieze standardelor europene, atât din punct de vedere al dotărilor cât și al strategiilor și

alternativelor de educație este necesar ca unitatea de învățământ preșcolar să fie pregătită de schimbare și aptă să administreze corect provocările acesteia.

PDI-ul reprezintă expresia concretă a echilibrului dintre reglementări şi iniţiative.

Educaţia timpurie, în România , ca în întreaga lume , cuprinde educaţia copilului în intervalul de vârstă de la naştere până la intrarea acestuia la

şcoală .Grădiniţa oferă serviciul de educaţie formală şi asigură un mediu ce garantează siguranţa şi sănătatea copiilor , ţinând cont de caracteristicile

psihologice ale dezvoltării copilului ,implică atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare.

Proiectul de dezvoltare instituţională a Grădiniţei cu Program Prelungit Junior nr.26, Braşov reflectă strategia educaţională pe termen mediu (5

ani) în acord cu strategia educaţională la nivel naţional şi local şi cu specificul comunităţii educaţionale .

Grădiniţa funcţionează şi se dezvoltă prin efortul combinat al conducerii acesteia , al personalului unităţii , al preşcolarilor şi părinţilor acestora ,




autorităţilor locale , aceştia alcătuind comunitatea educaţională. Grădinița este deschisă la schimbare iar dăruirea personalului angajat contribuie la

oferirea unor servicii educaționale de calitate, ceea ce ne determină să afirmăm că, prin eforturile întregului colectiv, al părinților dar și a partenerilor

educaționali reușim să atingem standarde ridicate de calitate în învățământ preșcolar.

Proiectul de Dezvoltare Instituțională (PDI) reprezintă instrumentul prin care se urmărește dezvoltarea instituției și are ca puncte de plecare, nevoia

permanentă de schimbare de adaptare, de optimizare a punctelor slabe identificate printr-o analiză și diagnoză a mediului intern și extern al grădiniței.

Pornind de la aspectele generale identificate prin intermediul analizei P.E.S.T.E și raportându-ne la specificul grădiniței, rezultat din analiza S.W.O.T,

punem fundamentele unei planificări strategice menite să sprijine activitatea managerială, atât pe termen lung, cât și scurt astfel încât să fie corelate

resursele umane și materiale existente, cu finalitățile educației, identificate prin stabilirea țintelor strategice. Prezentul Proiect de Dezvoltare Instituțională

urmărește stabilirea în termeni clari, obiectivi și realiști strategia dezvoltării instituționale, pe coordonatele domeniilor de dezvoltare, drumul sigur de la

”misiunea și viziunea” ideală a organizației, facilitat de țintele și opțiunile strategice adecvate, care vor conduce la materializarea intențiilor prin proiecte

și planuri operaționale asumate de organizație.




III. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

III.1. Scurt istoric

Gradiniţa cu program prelungit Junior nr. 26, Braşov este situată în cartierul Gemenii. S-a înfiinţat in anul 1974, clădirea fiind construită cu

finantare de la Primaria Braşov. în anul deschiderii, grădiniţa a functionat doar cu un corp de clădire, deşi ea avea doua corpuri, cel de-al doilea nefiind

finalizat. Abia dupa doi ani s-a deschis şi al doilea corp al grădiniţei, care este legat de primulc orp printr-un bloc alimentar, in această zonă existând

bucătăria, spălătoria, diferite spaţii de depozitare a alimentelor şi biroul administrativ-contabil.

Pentru o perioadă de timp, grădiniţa a functionat sub patronajul IJTL-ului, ceea ce astăzi se numeste RAT Brasov, intreprinderea asigurând

întreţinerea grădiniţei şi sprijinul financiar.




După o perioadă de timp, grădiniţa a fost cedata Uzinei Carfil pentru a fi administrată de către aceasta.

La inceput, existând doar un corp de clădire grădiniţa avea 4 grupe, apoi, în momentul deschiderii celui de-al doilea corp grădiniţa a avut 12

grupe de copii, foarte numeroase : 48 copii/grupa, efectivul total fiind de aprox. 400 copii. In această perioadă existau două asistente care asigurau

îngrijirea medicală a copiilor, căte trei îngrijitoare la fiecare grupă, trei bucătari, un administrator, o magazioneră, două spălătorese, iar grupele de copii

erau coordonate astfel : unele grupe aveau căte două educatoare, iar altele doar una, astfel că in tura de după-masă o educatoare supraveghea două grupe,

adică peste 70-80 copii.

La inceput patuturile copiilor erau pliante şi se iîtindeau/strângeau ori de căte ori copiii aveau program de somn. Cu timpul,Uzina Carfil a investit

financiar si grădiniţa a fost dotată cu pătuţuri noi, fixate in perete si care,pe timpul zilei, a activitătilor cu copiii ele aveau aspect de dulapuri, iar la somn

erau deschise, cu saltele şi copiii se culcau la prânz.

Pana in 1990 grădiniţa a fost implicată în toate concursurile, spectacolele si festivalurile care erau organizate de epoca comunistă, cu şoimii

patriei/pionieri, iar directorul era numit politic şi obligatoriu era membru de partid (comunist).

In anii ’90, Uzina Carfil a cedat corpul mic de cladire, cel care fusese deschis iniţial, către Poliţia Locala, deoarece în acea perioadă au luat fiinţă

secţiile de poliţie din cartiere. În acel moment grădiniţa a ramas doar cu 8 grupe, în cădirea mare, automat a scazut numărul de copii şi s-au facut

restructurări în rândul angajaţilor, nemai existând posturi disponibile : o asistentă ; câte două educatoare/grupă, o îngrijitoare/două grupe, doi bucătari, un

administrator, un contabil/două untăti, iar numărul de copii este de maxim 250 copii înscrisi, bugetul fiind alcătuint ţinându-se cont de finanţarea/copil.

La începutul anului 2000, toate unităţile de învăţământ au fost preluate de Primărie, respectiv Consiliul Local şi toate cheltuielile, lucrările de

reparaţii şi întreţinere, bugetul grădiniţei, toate acestea sunt aprobate si acordate de Primărie.

Ne mai fiind constrănsă de factorul politic, grădiniţa noastră a iniţiat, organizat şi derulat foarte multe proiect eeducaţionale în parteneriat cu

familia, comunitatea si ONG-uri, proiecte de interes pentru formarea şi dezvoltarea copiilor şi pregătirea continuă a cadrelor didactice.




Atuul grădiniţei noastre a fost din totdeauna pregatirea pe care au avut-o educatoarele care şi-au început activitatea in această unitate de

învăţămant preşcolar şi care şi-au adus contribuţia la crearea unui renume ce a dăinuit peste ani. Echipa de educatoare care şi-a iînceput activitatea în

această unitate a fost completată de-a lungul anilor cu educatoare care au stat mai mult sau mai puţin, dar standardele de calitate au fost impuse de către

echipa iniţială şi respectate de toate educatoarele.

In 2014 gradiniţa a împlinit 40 de ani de activitate.

III.2. Analiza calitativă şi cantitativă a informaţiilor

III.2.1. Contextul legislative și socio-economic

Prezentul Proiect de dezvoltare instituțională a Grădiniței cu Program Prelungit “Junior”, Nr. 26, Brașov a fost elaborat în conformitate cu prevederile:

• Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare și metodologiile de aplicare și fundamentare a acesteia;

• Legii nr. 87/2006 pentru aprobarea OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației;

• Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a furnizorilor de educație timpurie - 3.06.2011;

• OMECTS nr. 5561/2011 pentru aprobarea metodologiei privind formarea continuă a personalului didactic din învățământul preuniversitar;

• OMECTS nr. 5562/2011 pentru aprobarea metodologiei privind sistemul de acumulare, recunoaștere și echivalare a creditelor transferabile;

• OMECTS nr. 5565/2011 privind regulamentul privind regimul actelor de studii și a documentelor școlare;

• OMECTS nr. 6143/2011 pentru aprobarea metodologiei de evaluare anuală a activității personalului didactic și didactic auxiliar;

• Ordinele, notele, notificările și precizările M.E.N.C.Ș.;

• Metodologii și regulamente privind descentralizarea financiară și administrativă, publicate în Monitorul Oficial;




• Convenția cu privire la drepturile copilului, UNICEF – 1989;

• Ordinul Ministerului Educației nr. 3851/2010 privind aprobarea reperelor fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la

naștere la 7 ani;

• Ordinul ROFUIP 2020

• Curriculum Educației Timpurii, 2019

Municipiul Brasov este capitala judeţului, cu o populatie de peste 300 000 de locuitori, este aşezat în partea central-estică a Romaniei, la poalele

vârfului Tâmpa . Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul arcului carpatic, judeţul Brasov ocupă din punct de

vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Braşov şi Făgăraş.

Fost centru industrial , actual cultural şi de afaceri ,Braşovul este şi un centru universitar de tradiţie.

Datorită numeroaselor monumente istorice şi artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale ţării.

Existenţa sa a fost atestată documentar din anul 1235 pe o veche construcţie dacică şi a fost menţionată în documentele teutonilor din 1211-

1222.Primele descoperiri arheologice de pe teritoriul judeţului Braşov atestă prezenţa comunităţilor umane în acest spaţiu încă din epoca paleolitică şi

continuând cu epoca bronzului şi a fierului.În anul 1271 apare menţionat documentar oraşul Braşov sub denumirea Braşu pentru ca ulterior să fie denumit

Braşov (1295).În 1395 la ordinul lui Sigismund de Luxemburg începea fortificarea Braşovului.În scurt timp Braşovul a devenit un centru comercial

însemnat din sud-estul Transilvaniei .Era unul dintre cele mai dezvoltate oraşe medievale în care se desfăşurau numeroase acte de mesteşugărie şi

negoţ,măsurând aproape 10.000 de locuitori.

Arhitectura bisericească s-a remarcat prin construcţii ca Biserica Neagră , Biserica Bartolomeu din Braşov şi bisericile fortificate din zona Prejmer

şi Homorod.




Prima Şcoală românească a funcţionat la Braşov începând cu anul 1945 ,într-o clădire din curtea bisericii Sf.Nicolae şi a constituit un adevărat focar

de cultură.

În timpul revoluţiei paşoptiste Braşovul a ocupat un loc important ,populaţia participând direct la evenimente din 1848 .

În 1850 ia naştere primul liceu românesc iar în 1868 George Bariţiu a publicat revista ”Transilvania”.

În prezent oraşul este împărţit în două componente distincte :zona de influenţă baroacă care şerpuieşte la poalele Tâmpei şi a masivului Postăvarul şi

zona întinsă de blocuri , fabrici ,supermarketuri .

Principala atracţie o reprezintă oraşul vechi Zona Schei,încă plină de farmec,unde se găsesc o mulţime de case şi obiecte vechi în special pe filonul

religios.

Principalele obiective turistice :Biserica Neagră(sec.14 şi 15) cea mai mare construcţie în stil gotic din România, având cea mai mare orgă din

Europa.Alte atracţii turistice sunt date de către Turnul Alb (formă circulară)şi Turnul Negru (formă pătrată) , Muzeul de artă cu o colecţie extraordinară

de opere aparţinând unor artişti români şi străini,găzduieşte expoziţii foarte importante, printre cele mai recente fiind Dali, Miro, Portretul flămând .

Preşcolarii ,elevii şi studenţii sunt o parte a culturii oraşului şi contribuie la menţinerea vitalităţii lui.

Majoritatea unităţilor de învăţământ preşcolar din municipiul Braşov funcţionează cu personalitate juridică , cu un număr foarte mare de grupe de

preşcolari la program prelungit.

Caracteristica acestei instituţii de învăţamânt o reprezintă deschiderea totală spre familie, comunitate şi şcoală, fapt ce a constituit de altfel şi

condiţia existenţei sale durabile.

Grădiniţa noastră a demonstrat în timp că reprezintă prin tot ceea ce-i aparţine, factorul optim de influenţare pozitivă a personalităţii umane la

vârstele timpurii. De aceea reconsiderarea valorilor sale culturale, tradiţiilor şi a ethosului propriu creat, constituie esenţa continuităţii şi durabilităţii,

creşterea prestigiului şi recunoaşterea ca fundament de valoare al învăţământului brașovean.




Constatăm că suntem solicitaţi de către familiile tinere din cartierul nostru fapt ce ne stimulează mai ales atunci când primim scrisori de mulţumire

de la toate şcolile din cartier, pentru pregătirea bună şi foarte bună a copiilor plecaţi în clasa pregătitoare.

Pentru Grădinița „Junior”, Nr. 26 ne propunem și ne dorim să-i păstrăm prestigiul de care se bucură și să exceleze în performanțe și realizări.

III.2.2. Populaţia preşcolară Anul

şcolar

Nr.total

Preşcolari

mediu

provenienţă

Nr.fete/băieţi Nr.preşcolari pe nivel de vârstă

mică mij. mare 3ani 4ani 5ani 6ani

2015-2016 236 urban 122 114 2 3 3 81 68 85 2

2016-2017 212 urban 107 105 3 2 3 79 69 61 3

2017-2018 227 urban 111 116 2 3 3 87 57 83 0

2018-2019 250 urban 132 118 3 2 3 93 95 58 4

2019-2020 230 urban 113 117 2 3 3 88 66 72 4

III.2.3. Rezultate ale preşcolarilor înregistrate la sfârşit de an şcolar:

An școlar Domeniul experiențial Total

procent

Obs

Gr.

mica

Gr.

Mijl.

Gr.

mare

DȘ DLC DEC DOS DPM

FB B S FB B S FB B S FB B S FB B S

2015-2016 56 91 89 92% 7% 1% 92% 7% 1% 98% 2% - 95% 4% 1% 97% 3% - 94,8%

2016-2017 75 60 77 94% 6% - 93% 6% 1% 97% 3% - 92% 5% 3% 98% 2% - 94,8%

2017-2018 78 85 64 95% 4% 1% 95% 5% - 96% 4% - 94% 5% 1% 99% 1% - 95,8%

2018-2019 94 60 96 96% 4% - 96% 4% - 98% 2% - 95% 4% 1% 98% 2% - 96,6%

2019-2020 60 86 84 96% 4% - 96% 4% - 98% 2% - 96% 4% - 98% 2% - 96,8%




III.2.4. CDS şi participarea preşcolarilor la activităţile extracurriculare

Educaţia extracurrriculară îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii preşcolarilor. În grădiniţa contemporană eficienţa

educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării

personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai

uşoară integrare socială.

Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set

de intervenţie complementară, apare ca o necesitate.

Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple

activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.

Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor,

la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.

Activităţile educative, proiectele educaţionale, atât în cadrul formal cât şi nonformal, implicăm autorii educaţiei în abordarea noilor educaţi

cum ar fi: educaţia incluzivă, educaţia pentru voluntariat , educaţia pentru sănătate /nutriţională, educaţia civică şi ecologică , educaţia artistică , în

vederea îmbunatatirii competentelor socio-emoţionale ,a creşterii nivelului cooperarii, al comunicarii verbale şi nonverbale, al creativitatii copilului

preşcolar în cadrul procesului de învătare prin joc,prin participarea acestuia la alegerea activitătilor si a jocurilor,prin organizarea adecvata a ambientului

educativ.

Exemple de proiecte educaţionale în derulare :

”La mobilite Europeeanne en MFR”- nivel internaţional

”Să citim pentru mileniul III”-nivel naţional

”Minte sanatoasa in corp sanatos”-nivel naţional

”O lume mai bună pentru noi toţi”-nivel judeţean

”Copilărie fericită-o lume de basm”-nivel judeţean

”Floarea prieteniei”-nivel judeţean

”Pentru o grădiniţă ecologică!”-nivel local

„Prietenii naturii”-nivel local

„ Festivalul iernii ”nivel local

„Săptămâna poveştilor”-nivel local

„Grădiniţa ecologică”-nivel local




„Grădiniţa verde”-nivel local

„Prieteni prin artă”-nivel local

„Ne jucăm şi ne distrăm!”-nivel local

„O lume fără violenţă”-nivel local

„Juniorii artişti”, -nivel local

„Suntem mici dar darnici!”-nivel local

„Împreună pentru o educaţie de calitate”-nivel local

„Juniorii Cântăreţi” - nivel local

”Banii, Pe Înțelesul Celor Mici” – nivel local

Participarea preşcolarilor la activităţile opţionale

Prin curriculum preşcolar , în cadrul proiectelor tematice şi în manieră integrată , preşcolarii descoperă tainele învăţării şi cunoaşterii prin

teme şi conţinuturi variate , activităţi de învăţare în cadrul cărora jocul reprezintă metoda de învăţare dar şi mijlocul de realizare de bază a întregii

activităţi didactice.

Curriculum la decizia unităţii:

domeniul om şi societate :”Planeta albastră, casa noastră!” ,”Bunele maniere”, „Vreau să fiu JUNIOR politicos!”, „Vreau să fiu JUNIOR sănătos!”

domeniul ştiinţă:” „Să descoperim lumea prin experimente!”” Micii ecologişti”, “ Stăm un pic...ne gândim și solții noi găsim”

domeniul limba si comunicare - “„Lumea magică a poveştilor”” ,”Să vorbim corect şi frumos!”,” Palatul poveştilor”,”Antrenament grafic”,”Creionul

fermecat” „În ţara poveştilor”

domeniul estetic si creativ - “In lumea culorilor” ,”Fantezie şi culoare”,”Lumea dansului “ Pictura mai mult decât o joacă „Artă şi Fantezie”




III.2.5. Resurse umane

III.2.5.1. Repartizarea personalului didactic

PERSONAL DIDACTIC

CALIFICAT CU ALTE

SPECIALI-

ZĂRI

NECALIFI-

CAT

ÎN CURS DE

CALIFICARE TITULAR SUPLINITOR RATA FLUCTUAŢIEI

CADRELOR DIDACTICE

MOTIVELE

FLUCTUAŢIEI

14 2 mica SUPLINIRI,

CATEDRE

REZERVATE

0 0 0

III.2.5.2. Indicatori calitatea resurselor umane Indicatorul A B Ax100/B

a. Pondere personal didactic cu o vechime în unitate mai mare de 4 ani Nr. cadre didactice cu o

vechime în unitate mai mare

de 4 ani

Nr. total de cadre didactice Ponderea, %

14 16 88 %

b. Ponderea personalului cu studii superioare Nr. cadre didactice cu studii

superioare


14 16 88 %

c.Ponderea personalului didactic cu masterat

Nr.cadre didactice cu

masterat


5 16 31 %

d. Ponderea personalului cu gradul didactic I Nr. cadre didactice cu gradul

didactic I


6 16 37%

e. Ponderea personalului cu gradul didactic II

Nr. cadre didactice cu gradul

didactic II Nr. total de cadre didactice Ponderea, %





8 16 50 %

f. Ponderea personalului cu definitivat

Nr. cadre didactice cu

definitivat

Nr.total cadre didactice Ponderea, %

1 16 6 %

g.Ponderea personalului didactic debutant Nr cadre didactice debutante Nr.total cadre didactice Ponderea, %

1 16 6 %

h. Ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea metodico-

ştiinţifică, inclusiv metodişti Nr. cadre didactice cu

performanţe în activitatea

metodico-ştiinţifică


10 16 62% ig. Competenţe de utilizare a calculatorului (Word+Excel) în rândul cadrelor

didactice Nr. cadre didactice cu

competenţe de utilizare a

calculatorului (Word+Excel)

Nr. total cadre didactice Pondere, %

16 16 100 % j. Ponderea cadrelor didactice cu gradaţie de merit Nr. cadre didactice cu

gradaţie de merit Nr. total cadre didactice Pondere, %

5 16 31 % k. Ponderea cadrelor didactice care în ultimii 5 ani au urmat cel puţin o formă

de perfecţionare Nr. cadre didactice care în

ultimii 5 ani au urmat cel

puţin o formă de perfecţionare

Nr. total cadre didactice Pondere, %

16 16 100 %




III.2.6. Infrastructură şi resurse ale grădiniţei

III.2.6.1. Date relevante/dotări:

Clădirea este în stare foarte bună pe exterior şi pe interior, spaţiile unităţii corespunzător amenajate oferind copiilor cadrul educaţional de joc şi

învăţare în acord cu interesele şi nevoile acestora. Sălile de clasă spaţioase, confortabil, bucătărie în stare foarte bună, grupurile sanitare reabilitate,

cabinetul medical, cabinetul de consiliere, cabinetul metodic dotat cu materiale didactice nu toate în stare foarte bună, necesită suplimentare, o mică

bibliotecă dotată cu un fond de carte şi alte resurse informaţionale, mijloace audio-vizuale, materiale didactice utile.

Anul construcţiei 1974

Anul ultimei renovări 2010 – igienizare generală interioară

2013 – reabilitare termică

2019 – reabilitare apa-canal

III.2.6.2. Organizarea spaţiului grădiniţei

Entitate spaţiu şcolar Nr. entităţi Aprecierea stării

Săli de clasă 8 Foarte Bună

Cabinet medical 1 Foarte Bună

Cabinet metodic 1 Foarte Bună

Cabinet medical 1 Foarte Buna

Bucătărie 1 Foarte Bună

III.2.6.3.Calitatea construcţiei grădiniţei, întreţinerea spaţiilor şi a terenului

Starea clădirii

Categorie Bună Necesită reparaţii minore Necesită reparaţii semnificative

Aspect general Da Nu Nu




Starea clădirii

Categorie Bună Necesită reparaţii minore Necesită reparaţii semnificative

Aspectul faţadei Da Nu Nu

Acoperişul Da Nu Nu

Burlane şi jgheaburi Da Da Nu

Uşi şi geamuri Da Nu Nu

Curăţenie Da Nu Nu

Antifonie, linişte necesară Bună Nu Nu

Ventilaţie, aerisire Bună Nu Nu

Curăţenia spaţiilor exterioare Bună Nu Nu

Amenajarea curţii şi aspectul ei Da Da Nu

Existenţa gardului împrejmuitor Bună Nu Nu

Amenajarea căilor de acces Foarte bună Nu Nu

Sistem de siguranţă a preşcolarilor Foarte Bun Nu Nu

Sistem de siguranţă a materialului didactic Bun Nu Nu

III.2.6.4.Încadrarea în normele de igienă a spaţiilor grădiniţei

Suprafaţa utilă/preşcolar Suprafaţa utilă Nr. Preşcolari m2/preşcolar

210 -230

% din suprafaţa totală

foarte bine


bine


Satisfăcător


nesatisfăcător

Încălzire/temperatură

100%

Iluminat 100%

Starea uşilor şi a ferestrelor

100%

Aerisire naturală 100%

Microclimat (umiditate, zgomot)

100%

Condiţii ergonomice pentru organizarea

activităţilor în sala de grupă și cabinete

100%




III.2.6.5.Utilizarea spaţiilor

Indicatori de utilizare A B A/B

Indicele de utilizare a spaţiilor cu destinaţie pentru

învăţământ

Nr. Claselor preşcolari Spaţii funcţionale %

8 100 %

Număr de schimburi în care funcţionează şcoala 1 schimb /zi

Gradul de ocupare a suprafeţei educaţionale Suprafaţa educaţională/grupă Nr. total preşcolari Preşolar/m2

80 mp 210 -230

III.2.6.6.Dotarea cu principalele echipamente de comunicare şi IT

Telefon fax Calculator în stare de funcţionare Copiator TV Videoproiector DVD

Casetofon

CD Player

direct prin oficiul poştal Număr total Conectate la

internet

2 0 2 4 4 4 3 1 Aproape în fiecare grupă

III.2.6.7.Dotarea şi utilizarea fondului de carte

Indicatori de dotare şi utilizare

a. Fondul de carte cu

relevanţă educaţională şi

culturală

Îndrumătoare, Ghiduri Reviste de specialitate Cărţi în domeniul pedagogiei și psihologiei

10 18 30 108

c. Abonamente publicaţii Nr. de publicaţii Nr. de abonamente

Nr. mediu de profesori cititori de publicaţii

10 1

16




III.3.Cultura organizaţională

Cultura organizaţională implică toţi membrii organizaţiei deoarece cultura ia naştere şi se dezvoltă la toate nivelurile organizaţiei.Are rădăcini

în istoria de lungă durată a organizaţiei care este materializată în artefacte şi in manifestări culturale.Aceasta trebuie să fie avută în vedere în

explicarea dezvoltării şi menţinerii identităţii organizaţiei. Identitatea implică modul în care ne definim şi ne experimentăm şi acest lucru este influentat

de activităţile şi credinţele noastre care îşi au rădăcini justificate de presupunerile şi valorile culturale.Ceea ce este important pentru noi si ceea ce

facem ne defineşte Cultura organizațională, este una dintre dimensiunile organizației care reunește aspectele organizaționale într-un sistem colectiv de

semnificații simbolice.

Unitate de învățământ, cu peste 40 de ani de activitate, Grădinița „Junior” Nr. 26 Brașov reprezintă pentru municipiu și comunitate, o instituție

de referință, cu elemente ale culturii organizaționale vizibile, care sunt fundamentate pe partea vizibilă și pe setul ascuns de valori, credințe, înțelesuri,

norme și reprezentări.

Spațiul acestei grădinițe îți vorbește despre preocuparea oamenilor de a crea și lucra într-un mediu plăcut, atractiv, curat și estetic. Amprenta

creativității cadrelor didactice se regăsește atât în spațiul exterior – în curtea grădiniței (amenajarea spațiului verde) cât și în interior. Pe peretele

exterior al grădiniței, denumire grădiniței este montată pe peretele exterior dinspre ușa de acces în instituție.

Fiecare sală de clasă este personalizată, are notă distinctă dată de mobilier și culoarea lui, covoare, perdele, toate într-o armonie estetică care-i

conferă căldură și-l face primitor.

Grădinița oferă permanent părinților și celor interesați informații despre grădiniță, despre activitățile proiectate, desfășurate, rezultatele pozitive,

prin afișarea la gazeta părinților, panouri de prezentare expuse pe holurile de intrare în grădiniță, aviziere în sălile de clasă, pe site-ul instituției sau pe

facebook.

Atmosfera din grădiniță este una calmă și caldă, comunicarea dintre oameni, dintre copii și cadre didactice, personal nedidactic este bună,

calitatea activităților este dată de calitatea pregătirii fiecărui membru al organizației, în parte.




Există un Regulament intern, un cod etic, programul instituției este respectat de majoritatea membrilor organizației, există un serviciu pe

unitate care monitorizează activitatea zilnică, consemnând într-un registru evenimentele importante.

Analizând cele două părți ale „aisbergului” culturii organizaționale, putem evidenția elemente concrete ale specificului culturii grădiniței, din

perspectivele „părții vizibile”, dar și a celei „invizibile”, ne întăreşte identitatea noastră în imaginea culturii.

Partea vizibilă a organizaţiei este reprezentată de :

III.3.1. Artefacte




Sediul grădiniţei – clădirea a fost renovată de curând, izolată din punct de vedere termic şi are o siglă modernă formată din litere colorate, vesele

care atrag privirile celor care păşesc pragul unităţii.Sălile de clasă sunt mobilate cu un mobilier adecvat, modern, în culori vesele, foarte bine îngrijit şi

care dau un plus de siguranţă pentru copii.Pereţii holurilor sunt pictaţi cu scene din poveşti şi cele mai îndrăgite personaje.În unitatea noastră ţinuta

vestimentară atât a cadrelor didactice, cât şi a personalului auxiliar şi de îngrijire este una care reflectă, pe langă igienă şi curăţenie şi respectul acordat

menţinerii unui climat sănătos pentru copii si a demnităţii umane.

III.3.2. Atmosfera, climatul organizaţional şi ţinuta vestimentară




Atmosfera din grădiniţă este una caldă şi primitoare, iar climatul de lucru este unul favorabil pentru realizarea unui învăţământ de calitate

pentru copii şi pentru îngrijirea lor corespunzatoare.Valori cum ar fi încrederea şi loialitatea reprezintă coordonate de bază ale activităţii grădiniţe.

Responsabilitatea față de calitatea educației furnizate , cunoașterea valorizarea și sprijinul acordat fiecărui preșcolar în parte în dezvoltarea sa, sunt

elemente cheie ale preconizării succesului activității didactice desfășurată de către fiecare cadru didactic.

1. Comportamente

Angajaţii sunt punctuali şi respectă orarul zilnic de desfăşurare a activităţilor educative ; se implică în iniţierea, organizarea şi derularea de activitati

atât cu preşcolarii, dar şi cu părinţii şi cu alţi parteneri în cadrul proiectelor educaţionale

Se remarcă un comportament diferit în răndul tinerilor care intra în sistem, in sensul lipsei de initiativă şi a neimplicării, aspecte datorate in primul

rând lipsei de experienţă dar şi a slabei pregătiri profesionale.În acelaşi timp, cadrele didactice cu mai multă experienţă la catedră şi care prin formarea

continuă şi-au perfecţionat stilul de lucru şi şi-au îmbogăţit cunoştinţele de specialitate sunt mult mai active şi au mai multe iniţiative în ceea ce priveşte

viaţa şi activitatea din unitatea noastră.

Unitatea noastră îşi desfăşoară activitatea prin intermediul celor doua departamente : educativ si administrativ, scopul celor doua departamente

fiind «îngrijirea şi educarea copiilor », relatiile sunt de colaborare şi sunt menţinute standarde ridicate în conformitate cu cerinţele educaţiei moderne

2. Reguli si norme

Instituţia noastră a elaborat un regulament de ordine interioară care este cunoscut atât de angajaţi, cât şi de către părinţii copiilor din grădiniţă.Marea

majoritate a normelor prevazute în regulament sunt respectate, mai ales cele care vizează şiguranţa copiilor şi a angajaţilor, dar sunt şi câteva reguli

asupra cărora nu se insistă a fi respectate, cum ar fi : accesul părinţilor în unitate la orice oră ; slaba activitate în cadrul serviciului pe unitate.

3. Limbajul

Cadrele didactice si angajaţii folosesc un limbaj adecvat în relaţiile cu copiii, părinţii copiilor şi stakeholderii instituţiei.În unitate, între angajaţi

limbajul este unul comun, politicos, prietenesc, fără cinism, ironii sau porecle.

În cadrul întălnirilor metodice ale cadrelor didactice se foloseşte un limbaj de specialitate.Limbajul dintre director – angajaţi – director este unul

politicos şi prietenesc

Climatul de muncă este apreciat ca fiind corespunzător aşteptărilor, relaţii interpersonale favorabile şi stimulative pentru o atmosferă de lucru

bazată pe înţelegere,colaborare, apreciere reciprocă.Cea mai mare parte a personalului didactic are un nivel motivaţional ridicat, în general fiind motivat

intrinsec, acest aspect conducând la performanţe individuale şi de grup. Întregul personal al unității depune un efort sporit pentru realizarea sarcinilor de




lucru, motivaţi fiind de plăcerea de a desfăşura activitatea didactică cu preşcolarii, conştienţi fiind că efortul fiecărui cadru didactic contribuie la succesul

organizaţiei. Managementul unității este preocupat de motivarea personalului și face demersurile necesare menținerii și creșterii nivelului motivațional

prin construirea unui complex motivațional eficient care ar putea conduce cu succes la eficientizarea întregii activități organizațională.

Partea invizibilă a culturii organizaționale este dată de:

- norme – repartizarea sarcinilor în mod echilibrat, în funcție de aptitudini; - valori – respectarea disciplinei, a regulilor instituției, stabilitatea locului de muncă și chiar a spațiului sălii de clasă; - reprezentări – ideal educațional, profilul psihologic al educatorului de succes, calitate umană; cadrele didactice au vis a vis de instituție o

reprezentare corectă, că este una performantă, iar despre munca lor, că ele muncesc cel mai mult în comparație cu personalul didactic al

celorlalte instituții din municipiu, ceea ce este eronat, stima de sine este foarte ridicată; - credințe conducătoare – dreptate, cinste, adevăr, sinceritate, performanță și motto-ul „fiecare lucru pe care îl faci trebuie să te reprezinte

pe tine și instituția de unde provii„.

O importanată componentă a culturii organizaționale o reprezintă cultura managerială. Ea este dată de managerul instituției, oferă stabilitate

organizației prin: atitudinea deschisă față de membrii organizației, accentuarea îndeplinirii obiectivelor propuse; inițiative și propuneri benefice

organizației, recunoașterea în comunitate, comunicarea bidirecțională, climat prietenos, loialitate față de valorile organizației.

Cultura organizațională a instituției reprezintă un amestec de valori ale culturilor, evidențiate de literaturi de specialitate: cultura centrată pe

persoană, pe sarcini, pe putere, pe rol.

Se întâlnesc elemente ale culturii feminine (cooperarea), dar și masculine (competiția, ambiția, acumularea de valori materiale); se manifestă

atât colectivismul, dar și individualismul (interese individuale, obținerea de rezultate).

Valorile organizației sunt: munca în echipă, calitate, performanță, profesionalism, competitivitate, toleranță, corectitudine, creativitate,

seriozitate, disponibilitate, grija față de copii, comunicare, responsabilitate, disciplină.

Adaptarea ușoară la situații concrete, mereu dinamice, la procese în construcție, în schimbare, crearea unei culturi a calității au condus la

creșterea nivelului de satisfacție a beneficiarilor direcți și indirecți, întregii comunități față de educația oferită de grădiniță.




III.3.3. Ceremonii şi ritualuri

Partea nevazută a organizaţiei este reprezentată de credinţe/valori/aspiraţii, acestea se deduc din partea vizibilă a organizaţiei (ceea ce am descris

in răndurile de mai sus). In acelaşi context mai putem vorbi si de rituri, ritualuri si ceremonii.

In ceea ce priveste valorile putem vorbi aici despre :PUNCTUALITATE, DEVOTAMENT,SERIOZITATE SI EFICIENŢĂ.

In unitatea nostră există cateva ritualuri :

➢ Organizarea comisiilor metodice şi a cercurilor pedagogice

➢ Şedinţe de Consiliu Profesoral/de Administraţie

➢ Semnarea zilnică a condicii de prezenţă

➢ Controlul medical al copiilor in fiecare dimineaţă




➢ Efectuarea prezentei zilnice a copiilor

➢ Elaborarea meniului pentru copii

Ceremoniile din gradiniţa noastră:

➢ Serbarile copiilor

➢ Petreceri de pensionare

➢ Sarbatorirea zilei de 8 Martie

➢ Sarbatorirea zilelor de naştere ale angajaţilor

➢ Sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor/grupe

Riturile din unitatea noastră:

✓ Socializarea unei colege nou intrata in colectiv – prezentarea colectivului; integrarea în activităţile colectivului

✓ Mentoratul – educatoarele cu expertiţă în domeniul educaţiei timpurii îndrumă activitatea cadrelor didactice debutante

Simboluri și sloganuri:

deviza – motto-ul grădiniței, panoul de promovare al grădiniței, sigla grădiniței, logo-ul, revista grădiniței, pliantul, calendar personalizat, etc.




III.3.4. Relaţia grădiniţei cu comunitatea

Reprezentant

comunitate

Rol Program de colaborare /

protocol de parteneriat/

activitate de sprijin

Nivel

de

impli

care

Probleme identificate

Părinţii Sprijină unitatea de învăţământ în activitatea

didactică

Colaborează permanent cu educatoarele grupei ,

consilierul psiho-pedagogic consiliere în vederea

cunoaşterii şi creşterii gradului de adaptabilitate a

preşcolarilor.

Sprijină unitatea de învăţământ în organizarea şi

desfăşurarea unor activităţi extraşcolare;

au iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea spaţiului

educaţional , de hrană şi îngrijire prin implicarea

amplă a preşedinţilor de Comitete şi cel al

Asociaţiei Părinţiilor Junior 26 sprijină conducerea

unităţii de învăţământ în întreţinerea, dezvoltarea şi

modernizarea bazei materiale a unităţii de

învăţământ , atrage persoane fizice sau juridice

care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin

programe de modernizare a activităţii educative şi a

bazei materiale din grădiniţă .

Contract educaţional

Acord de parteneriat

între Comitetele de

părinţi și grădiniță.

Foarte

bun

Nu toţi părinţii se implică în

colaborarea cu grădiniţa.

Nu toţi părinţii cunosc importanţa

grădiniţei în formarea personalităţii copilului

preşcolar, cerinţele acestora se limitează la

serviciul supraveghere şi hrană.

Nevoia de consiliere în inbunătăţirea

comunicării copil-părinte , în educarea

comportamentelor inadecvate în grădiniţă şi

acsă(reguli, norme , limite ,

agresivitate,hiperactivitate ADHD)

Consiliul

local

Finanţarea cheltuielilor de personal şi de

întreţinere,investiţii , reabilitare cladire.

Susţinerea programelor de dezvoltare;

Consultări şi activităţi de

sprijin pe baza hotărârilor

CL

Bun Îmbunătăţirea şi dotarea cu obiecte de

joacă în curtea grădiniţei.

Nevoi suplimentare de întreţinere a bazei




materiale; Primăria Propune proiecte de hotărâri CL şi urmăreşte

aplicarea acestora;

Partener în proiecte de colaborarea şi dezvoltare;

Pregătirea în comun a

bugetului anual;

-stabilirea nevoilor de

investiţii şi reparaţii,

dotări

Bun Îmbunătăţirea şi dotarea cu obiecte de

joacă în curtea grădiniţei.

Nevoi suplimentare de întreţinere a bazei

materiale şi dotarea cu mobilier nou în

unitate. ONG-uri

Sprijin în susţinerea activităţii educaţionale , în

organizarea de activităţi extraccuriculare;

Punte de legătură între grădiniţă şi comunitate

Premii pentru preşcolarii

participanți la diferite

activități educative,

sprijinirea organizării și

desfășurării unor

activități.

Bun Dezvoltarea cooperării cu alte ONG-uri şi

agenți economici.

Reprezentanţi

ai Consiliului

Local şi ai

Primăriei în

Consiliul de

administraţie

Membru în Consiliul de administraţie a unității ,

participă la ședințele acestuia,sprijină unitatea în

desfășurarea activității didactice.

Susţine proiectele de

dezvoltare a unităţii atât

în ceea ce privește baza

didactico-materială cât și în desfășurarea

activităților educative.

Bun Implicarea amplă şi participarea la toate

ședințe Consiliului de administrație.

Reprezentant

al părinţilor

în consiliul

de

administraţie

Sprijină activitatea educaţonală a unității ,

informează părinții asupra hotărârilor sau

propunerilor desfășurării unor activități extrașcolare.

Susţine proiectele de

dezvoltare a grădiniţei.

Foarte

bun

Mobilizarea amplă a tuturor părinţilor din

grădiniță în activitatea educațională.




III.4.Instrumente de diagnoză: analiza SWOT și analiza PESTE

III.4.1. Analiza SWOT

III.4.1.1.Activitatea managerială

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ➢ proiectarea activitățiii manageriale pe baza unei diagnoze

pertinente, specifice,realiste, cu ţinte strategice care să vizeze proceduri de asigurare a

calităţii în educaţie;

➢ constituirea echipelor de lucru, care să permită o eficientizare a

activităţii manageriale şi a actului decizional prin delegare de sarcini, pe criteriul

competenţei;

➢ realizarea analizei diagnostice SWOT la nivelul unității pe

departamente și la nivelul comisiilor de lucru în vederea identificării corecte a

obiectivelor planurilor manageriale şi sporirea eficienţei activităţii cadrelor didactice ;

➢ promovarea managementului participativ

➢ unitatea de învățământ are o bună reprezentare internă și externă;

➢ existența procedurilor specifice și revizuirea acestora în acord cu legislația în

vigoare;

➢ proiectarea activităţii comisiilor de lucru prin elaborarea de

planuri manageriale ce vizează obiective deduse din analiza SWOT;

➢ existenţa Regulamentului de ordine interioară;

➢ existența Codului de etică profesională;

➢ existența Sistemului de monitorizare a controlului

intern/managerial;

➢ existenţa unei strategii manageriale coerente bazată pe o analiză

profundă a problemelor unității;

➢ termenele de realizare sunt în general foarte

restrânse,desfăşurarea activităților fiind

concentrată precădere pe rezultate decât pe procese;

➢ resursele financiare sunt limitate existând o

dependență de alocările din bugetul național;

➢ lipsa unui sistem de monitorizare a gradului de

motivare care să permită identificarea

nemulțumirilor, ameliorarea situației

existente

➢ integrarea efectelor pozitive și

diminuarea celor negative;

➢ insuficienta implicare a comisiilor de lucru;

➢ preluarea sarcinilor de către director ,

supraîncărcarea programului acestuia și rezolvarea

unor sarcini ale responsabililor de comisii;

➢ realizarea unui număr prea mic de asistenţe şi

interasistenţe




➢ elaborarea fișelor de post atât pentru personalul didactic(adaptare)

cât și pentru personalul nedidactic (personalizate) ;

➢ existenţa organigramei;

➢ consiliul de administraţie cu atribuţii concrete pentru fiecare

membru şi plan managerial;

➢ existența a unui mare număr de comisii de lucru;

➢ directorul unității a beneficiat de formare în domeniul mangementului

educațional;

➢ se utilizează diferite forme ale delegării;

➢ procedurile decizionale sunt bine stabilite și cunoscute;

➢ personalul gradinitei are abilitățile necesare utilizării eficiente a noilor

tehnologii;

➢ sistemul de comunicare funcționează atât prin canalele formale, cât și prin cele

informale.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

➢ posibilitatea formării managerului și membrilor consiliului de administrație

cursuri derulate în cadrul CCD/POSDRU;

➢ descentralizarea în învățământ;

➢ existenţa legii calităţii în educaţie

➢ accesul la bune practici manageriale;

➢ oferta de programe targetate către dezvoltarea abilităţilor manageriale.

➢ capacitatea redusă de adaptare la dinamica accelerată

a sistemului educaţional şi legislativ, impuse de

reforma învăţământului, în vederea aderării la

structurile europene,

➢ rezistența la schimbare;

➢ instabilitate legislativă;

➢ managementul deficitar al stresului.




III.4.1.2. Curriculum

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

➢ Curriculum formal, oficial, pentru învățământul preșcolar este aplicat

printr-un program elaborat și creativ;

➢ Planul de învățământ, structurat pe niveluri de vârstă este respectat,

punându-se accentul pe educația centrată pe copil;

➢ Categoriile de activități de învățare sunt îmbinate în mod creativ și eficient

în activități de tip integrat;

➢ Conținuturile domeniilor experiențiale sunt corelate cu domeniile de

dezvoltare(dezvoltare fizică, sănătate și dezvoltare personală, socio-

emoțională, limbajului și al comunicării, cognitivă, capacitate și atitudini

de învățare);

➢ Finalitățile educației timpurii sunt atinse prin promovarea și stimularea

dezvoltării intelectuale, fizice, sociale afective a fiecărui copil;

➢ Se respectă ritmul propriu de învățare a fiecărui copil printr-o planificare

sistematică a activităților recuperatorii, recreative, de dezvoltare a

înclinațiilor, în special în perioada activităților de după amiază;

➢ Sunt planificate și parcurse proiecte tematice și teme în afara proiectelor,

cuprinse în cele șase teme anuale;

➢ Activitățile de socializare și obținerea treptată a autonomiei sunt exersate la

grupele mică și mijlocie, constant, iar la grupa mare se pune accent pe

pregătirea copilului pentru școală și viață socială;

➢ Obiectivele sunt selectate având în vedere comportamentele pentru fiecare

domeniu experențial, raportate la temele anuale de studiu;

➢ Cadrele didactice adaptează activitatea profesională la condițiile de

schimbare;

➢ Activitățile specifice curriculumului non-formal, educative și

extracurriculare,programe și proiecte educaționale sunt organizate și

➢ Rezerva din partea unor cadrelor didactice în folosirea

metodelor moderne

➢ Lipsa proiectelor internaţionale

➢ Slaba implicare a unor cadre didactice în elaborarea unor

strategii de ofertare a activităţii educaţionale din unitate;

➢ Insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în

raport cu nevoile beneficiarilor;

➢ Evaluarea nu este valorificată ca factor reglator în

proiectarea de proces;

➢ Slaba popularizarea /valorizare a rezultatelor muncii

preșcolarilor;




desfășurate în mod constant;

➢ Curriculumul la decizia grădiniței este atractiv prin oferta de activități

opționale stabilite de comun acord cu părinții;

➢ Cadrele didactice elaborează miniprogrameParteneriate educaţionale

încheiate cu Instituţii de specialtitate

➢ Proiectarea didactică este realizată :

-în acord cu cerințele curriculum-ului preșcolar și cu particularitățile de vârstă ale

preșcolarilor (unități de învățare , proiecte tematice , teme săptămânale )

-fundamentată psihopedagogic ,centrată pe obiective și nu pe conținuturi ,având

în vedere achizițiile anterioare ale preșcolarilor ;

-implică toate tipurile de activități de învățare (categoria ADE ,ALA,ADP ) ce

contribuie la conturarea unui demers global cu profunde valențe educative;

-în manieră creativă (proiecte tematice variate abordând concepte și conținuturi

științifice )

➢ Existenta programului zilnic în acord cu prevederile curriculare și adaptat

nivelului de varstă al preșcolarilor;

➢ Utilizarea auxiliarelor curriculare moderne: ghiduri, fişe de lucru,

softuri educaţionale, pentru sporirea randamentului ;

➢ Preocupări pentru introducerea softului educaţional în procesul

didactic.


➢ interesul cadrelor pentru perfecţionare

➢ interesul părinţilor pentru acumulările copiilor

➢ înclinaţiile artistice ale cadrelor didactice permit diversificarea CDŞ–urilor

la nivelul unităţii.

➢ flexibilitatea curriculum-ului preșcolar care centreaza demersurile

educationale pe copil iar cadrul didactic joacă rolul de persoană resursă în

formarea copilului;

➢ rutina instalată la unele cadre didactice.

➢ dezinteres pentru cursuri C.C.D pentru Limbi străine

datorită taxelor.

➢ creșterea numărului copiilor cu dificultăți de adaptare și lipsa spațiului educațional ca sprijin în vederea abordării

adecvate a acestor;




➢ deschiderea grădiniței către exterior , către comunitate , astfel că învățarea

devine la fel de valoroasă precum cea de la cadrul didactic;

-utilizarea căt mai flexibilă a spațiului educațional , a resurselor materiale

specifice;

➢ neaplicarea procedurii specifice de monitorizarea

procesului intructiv-eucativ și de creștere a gradului de

daptabilitate a copiilor în mediul preșcolar;

III.4.1.3. Resurse umane


➢ Personal didactic calificat 100%;

➢ Ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I si II este de

90%;

➢ Personal didactic cu studii de licentă si masterat

➢ Realizarea consilierii psihopedagogice a copiilor cu dificultati de

adaptare si de învățare;

➢ Cadre didactice mentori , metodisti ,implicarea acestora in comisiile de

lucru ale Inspectoratului Școlar Brasov;

➢ Participarea la cursuri de formare continuă a unor cadre didactice și la

activități metodice la nivelul unității și la nivelul județului;

➢ Existența și funcționarea eficientă sistemului de control

intern/managerial și a comisiilor de lucru;

➢ Existența unui sistem complex de menținere și creștere a motivației și implicării în muncă a personalului unității;

➢ Elaborarea și aplicarea procedurilor specifice la nivelul

compartimentelor ;

➢ Realizarea unui management si leadeship eficient în cadrul căruia sunt

promovate relațiile interpersonale(educatoare –copil,conducere-

➢ Numărul mare de copii înscrişi la fiecare clasă

➢ Personal nedidactic insuficient

➢ Lipsa unui muncitor pentru amenajarea curţii si in grădiniţă

➢ Lipsa unui paznic pentru asigurarea securităţii copiilor şi a

bunurilor materiale

➢ Conservatorismul şi rezistenţa la schimbări a unor cadre

didactice

➢ Nerealizarea conform graficului a activităţilor proiectate în

cadrul unor comisii de lucru;

➢ Contribuție personală redusă a unor responsabili de comisii de

lucru:

➢ Neasumarea din partea unor cadre didactice a culturii

organizaționale;




angajați , educatoare –părinți , educatoare-educatoare )care

favorizează crearea unui climat educațional deschis, stimulativ;

➢ Implicarea cadrelor didactice în proiectarea , organizarea și desfășurarea proiectelor educaționale la nivel local , județean și național în cadrul cărora sunt abordate mai multe tipuri de educații dar

și schimb de bune practici; Implicarea amplă a unor cadre didactice în

desfășurarea unor activități deosebite cu preșcolarii în cadrul

programului ”Școala altfel” cât și în cadrul unor concursuri artistice la

nivel național ;

➢ Buna funcționare a unor comisii de lucru;

➢ Integrarea noilor tehnologii activităţile de formare continuă;

➢ Editarea publicaţiilor care susţin formarea continuă a cadrelor

didactice.

➢ Serviciu adecvat de orientare şi consiliere pentru preşcolari şi

părinţi.

➢ Personalul nedidactic foarte bine format pentru servicii sociale.


➢ varietatea cursurilor de formare și perfecționare organizate de

CCD,ONG, Universități ;

➢ posibilitatea participarii cadrelor la Concursul de constituire a Corpului

de experți în managementul educațional, la Concursul pentru obținerea

funcției didactice de profesor mentor;

➢ fişa postului şi fişa de evaluare pentru cadrele didactice sunt

corelate cu scopurile organizaţiei şi obiectivele de

dezvoltare personală ale cadrelor didactice;

➢ posibilitatea de titularizare prin concurs specific cât și de mobilitate a

personalului didactic astfel încât cadrule didactice să opteze și să

➢ cadre didactice debutante slab pregătite din punct de vedere

metodic;

➢ slaba implicare a unor părinți în activitatea grădiniței și

comunicarea defectuoasă atât cu personalul unității cât și cu

proprii copii;

➢ nerespectarea unor proceduri specifice ;

➢ ieșirea din sistem a unor cadre didactice bine pregătite;

➢ schimbările legislative frecvente, reflectate într-un

statut incert al cadrului didactic;

➢ creşterea numărului de copii proveniţi din familii




funcționeze în unități preșcolare conform propriillor interese

profesionale și personale;

monoparentale

➢ absenţa mijloacelor pentru stimularea materială a

personalului.

➢ neconcordanță între conținutul legilor privind normarea

personalului didactic, a personalului de îngrijire și realitatea

existentă;

➢ vulnerabilitatea în fața competitorilor de pe piața serviciilor

educaționale;

➢ schimbările la nivelul societății: șomaj,natalitate,

mortalitate etc.

➢ creșterea cerințelor venite dinspre părinți;

➢ multitudinea de responsabilități/angajat poate conduce la o

stare de oboseală, lipsă de concentrare pe problemele

importante, nerealizarea acestora, abandon;

➢ normarea personalului nedidactic conduce la un număr mic de

salariați în raport cu suprafața de curățenie;

➢ lipsa cursurilor de pregătire a personalului nedidactic

pentru atribuțiile specifice postului.




III.4.1.4. Resurse materiale şi financiare


➢ Materialele didactice moderne , aparatură audio vizuală(laptopuri ,

calculatoare, copiatoare,videoproiector,plasme,casetofoane etc.) jocuri și jucării utile activității didactice și cabinetului de consiliere

psihopedagogica

➢ Modernizarea clădirii , starea bună a spațiilor educaționale;

➢ Donațiile și sponsorizările părinților au contribuit la modernizarea spațiului

educațional , la sporirea confortului acestora ;

➢ Dotarea unității cu camere de supraveghere a contribuit la creșterea

siguranței copiilor în unitate dar și la protecția personalului și a bunurilor

unității; ➢ Existența blocului alimentar și a unei bucătării utililate corespunzător ;

- Lipsa unei săli multifuncționale (sală festivă , sală de joc, sală de

sport)

--Finanțarea per/copil conduce supraaglomerarea grădinițelor,

nerespectarea, standardelor de funcționare, scăderea calității

educației, oboseala personalului, boli etc.;

-Dubla funcționalitate a sălilor de clase îngreunează fluidizarea

activităților pe parcursul unei zile;

-Bugetul destinat procurării de materiale didactice, jucării,

jocuri, cărți este insuficient;

-Număr insuficient de calculatoare, videoproiectoare,

ecrane de proiecție;


➢ Sprijinul primit din partea administraţiei locale şi centrale contribuie la

modernizarea bazei materiale;

➢ Politica managerială bazată pe o colaborare strânsă cu Asociația părinților

,Comitetul Reprezentativ al Părinţilor contribuie la identificarea unor surse

de finanţare extrabugetare;

➢ Sponsorizări oferite de către părinţi;

➢ Descentralizarea finanţării şi autonomia instituţională permit o

gestionare mai eficientă a fondurilor.

- Uzura permanentă a jucăriilor, mobilierului, aparaturii

electronice și informatice ;

-Lipsa alocarii fondurilor necesare dotarii cu mobilier

corespunzător în interiorul clădirii și în curtea unității; - Modificări legislative în domeniul financiar;

-Ritmul accelerat al dezvoltării tehnologiei poate conduce la uzura

morală aechipamentelor existente și la imposibilitatea de a le

înlocui într-un timp scurt;

-O eventuală recensiune economică poate influența negativ

bugetele locale, implicit bugetul grădiniței




III.4.1.5 Relaţiile comunitare şi de parteneriat


➢ Desfăşurarea mai multor proiecte educaţionale în unitate de factură

naţională

➢ Acţiuni organizate în scop educativ în echipa cu instituţiile importante

➢ Antrenarea copiilor în concursuri cu diferite ocazii:locale, judeţene,

internaţionale

➢ Contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi

extracurriculare.

➢ Disponibilitatea unui număr mare didactice implicate în proiectarea și desfășurarea activităților educative în cadru forma și nonformal.

➢ Creșterea implicării părinților;

➢ Creșterea implicării comunității în activitățile unității preșcolare;

➢ Elaborarea unor proiecte de promovare a imaginii unității, a unor acțiuni

de marketing educațional; pliante de promovare ,articole în publicații de

specialitate,revista unității,interviu organizat cu părinții în perioada

înscrierilor;

➢ Consilierea zilnică individuală și de grup a preșcolarilor și părinților;

➢ Popularizarea acțiunilor realizate în parteneriat cu comunitatea în mass-

media locală, TV, revista grădiniței.

- Comunicarea cu Primăria pe plan financiar se face greoi

- Numărul mic de organizaţii civice, în special ONG-uri, cu care

colaborează şcoala;

- Lipsa unor programe de reconversie profesională;

- Absenţa unei preocupări sistematice privind implicarea

părinţilor în stabilirea obiectivelor generale şi a ofertei

educaţionale;

- Insuficienta preocupare a unor cadre didactice pentru realizarea

unor proiecte de colaborare europeană;

- Slaba implicare în realizarea unor proiecte de finanţare la nivel

instituţional;


➢ Diverse domenii de activitate ale părinţilor

➢ Interesul manifestat de părinţi privind educaţia preșcolarilor şi asigurarea

- Timpul limitat al părinţilor care poate conduce la slaba

implicare a acestora în viaţa şi activităţile copiilor




unor condiţii optime de desfăşurare a activităţii educaționale;

➢ Implicarea unității în diferite proiecte locale , naționale și europene de

către Inspectoratul Școlar Județean Brașov;

- Accentuarea efectelor negative în adaptarea și remedierea

comportamentală a preșcolarilor datorită unei comunicări tot mai

dificile cu familia;

-Dificultățile de comunicare a unor cadre didactice cu familia;

III.4.2. Analiza PESTE

ANALIZA P.E.S.T.E.

A permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Grădiniţei cu Program Prelungit Junior Nr. 26 Brșov.

POLITIC

➢ politica MEC și ISJ Brașov privind continuarea reformei educaționale;

➢ deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere;

➢ existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională;

➢ cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale ;

➢ politica educaţională existentă are în vedere asigurarea calităţii educației și compatibilizarea cu sistemul european;

➢ centrarea pe elev şi mutarea accentului de pe predare pe învăţare (curriculum flexibil, diversificarea şi adaptarea învățării în acord cu

caracteristicile de vârstă/nivel de dezvoltare, cu interesele şi aptitudinile copilului, precum şi cu aşteptările societăţii);

➢ centrarea pe competenţe ca element organizator central al programelor şcolare specifice diferitelor discipline/domenii de studiu (prin competenţe

se realizează transferul şimobilizarea cunoştinţelor şi a abilităţilor în contexte variate de viaţă);

➢ regândirea raportului dintre abordarea disciplinară şi abordarea integrată a învăţării prin valorificarea avantajelor pe care aceasta le oferă

(centrarea pe competenţele cheie are ca implicaţie curriculară recunoaşterea nevoii de a construi punţi interdisciplinare);




ECONOMIC

➢ resursele bugetare din fondurile Primariei Brașov asigură deocamdată fonduri minimale necesare unităţii pentru plata utilităţilor (apă, energie

electrică, energie termică, telefon/internet, produse de curăţeniei, consumabile, etc.) rămânând fonduri insuficiente pentru reparaţii curente;

➢ resurse extrabugetare: 1. taxa pentru hrana copiilor asigurată în totalitate de părinţi 2. Fondul Asociaţiei Părinților Junior 26 (contribuţii din

donaţii, sponsorizări, 2% din impozitul pe venit);

➢ revigorarea economiei atât pe plan național cât și local

SOCIAL

➢ copiii din grădinița noastra provin din familii cu stare materiala si sociala medie.

➢ copii cu nevoi speciale căt mai diverși

➢ 70% dintre copiii care frecventează grădiniţa nostră locuiesc pe străzile din apropierea grădiniței iar restul cartiere apropiate și din împrejurimile

orașului Brașov ,

➢ creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea ratei divorţurilor;

➢ creșterea numărului de copii proveniți din familii în care lucrează doar un parinte sau niciunul.

TEHNOLOGIC

➢ grădinița, prin forte proprii (parteneriate cu părinții), a reușit achizitionarea de computere folosite atât în procesul educativ prin inițiere specifică la

nivelul vârstei copiilor, dar și ca mijloc de informare şi sprijin în redactarea documentelor personalului didactic;

➢ biroul directorial, cel de contabilitate/administraţie, cabinetul metodic, cabinetul medical sunt racordate la reţeaua de internet;

➢ reușim foarte greu achiziționarea de tehnică nouă de calcul;




➢ lipsa aparaturii audio-vizuale performante;;

➢ lipsa programelor educative care vizează achiziţia de tehnologie specifică învaţământului preşcolar.

ECOLOGIC

➢ proiectele de educație ecologică derulate în Programul ”Școala altfel”, și nu numai ca de altfel orice proiect care sprijină protecţia mediului este

bine venit, iar că educaţia ecologică trebuie să devină o componentă fundamentală în educarea preşcolarilor.

➢ împreună cu preşcolarii organizăm activități de ecologizare în curtea grădiniţei, în apropierea acesteia,S-au plantat flori,copaci, . Vom continua să

organizăm întâlniri cu reprezentaţi ai unor ONG-uri și fundații ce desfășoară activităţi de informare a tinerilor cu privire la bolile secolului și

pericolele care atentează la sănătatea lor.

➢ aparatele de joacă din curte și terenul de joacă aferent satisfac nevoia de mişcare a copiilor într-un mod sănătos; se impune creşterea numărului

aparatelor de joacă (confecţionate din materiale care asigură securitatea copiilor)

Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică a Grădiniţei cu Program Prelungit

Junior Nr. 26 Brașov pentru perioada octombrie 2020- octombrie 2025.




IV. STRATEGIA IV.3.1. Motto şi deviza

MOTTO

,,Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se însele!

Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi sunt posibile!” Pestalozzi

DEVIZA

„Fiecare copil pe care îl educăm este un om pe care îl câştigăm!”

IV.3.2. Viziunea şi misiunea

VIZIUNEA raspunde la intrebarea „Ce as dori sa fac?”

Grădiniţa cu program prelungit Junior Nr. 26 Braşov îşi propune să ofere copiilor preşcolari şi familiilor acestora servicii educaţionale moderne, prin

dinamism şi dechidere faţă de schimbare şi care să promoveze, prin calitatea demersurilor didactice, prin profesionalismul cadrelor didactice, respectul

pentru adevăratele valori umane.




MISIUNEA

raspunde la intrebarea” Ce ar trebui sa fac?”

Grădiniţa cu P.P. Junior Nr. 26 Braşov porneşte de la ideea că fiecare copil este unic, iar educaţia este un proces viu şi in continuă mişcare.

Rolul grădiniţei noastre este să stimuleze potenţialul personal al copilului, într-un mediu de învăţare sigur, atractiv şi interactiv, variat şi performant,

bazându-se pe dezvoltarea gândirii creative şi critice, pe inovaţie, respectând ritmul fiecărui preşcolar.

IV.3.3.Ţinte strategice 1. Promovarea unei culturi organizaționale bazate pe competență, profesionalism activ, disciplină asertivă, comunicare bidirecțională,

inițiativă, generatoare de performanță durabilă

2. Creșterea calității procesului instructiv educativ, a nivelului de competență profesională și a performanței durabile

3. Crearea de servicii integrate şi alternative pentru educaţie şi intervenţie timpurie având în vedere educaţia timpurie

4. Creșterea vizibilității grădiniței în comunitate prin dezvoltarea parteneriatelor educaționale locale, județene, naționale, internaționale, în vederea îmbunătățirii prin experiențe noi a calității managementului instituțional.

5. Exercitarea unui management performant în toate domeniile de activitate (educativ, financiar, administrativ) generator de calitate a

serviciilor oferite de grădiniță, beneficiarilor primari și secundari.

6. Dezvoltarea managementului grupei prin implementarea unor noi strategii educaţionale astfel încât activitatea să fie centrata pe copil

pentru a-i dezvolta personalitatea şi adaptarea la viata şcolară să se facă rapid

7. Implicarea educatoarelor în acţiuni de cercetare pentru crearea de noi materiale informaţionale şi instrumente didactice

8. Dezvoltarea bazei logistice




IV.3.4. Motivarea alegerii ţintelor strategice

Ţinta nr.1. Promovarea unei culturi organizaționale bazate pe competență, profesionalism activ, disciplină asertivă, comunicare bidirecțională, inițiativă, generatoare de

performanță durabilă

• Curriculum

- Extinderea semnificativă a învățării în afara contextului formal al grupei, către cadre nonformale și informale

• Resurse umane

- Cultivarea unui sistem de valori și a eticii manageriale bazate pe transparență și comunicare în care atribuțiile și responsabilitățile sunt cunoscute și respectate în toate

compartimentele

• Baza materială şi financiară

- Crearea condițiilor materiale care să favorizeze dezvoltarea unei culturi organizaționale bazată pe performanță durabilă;

• Relaţii comunitare

- Dimensionarea relației grădiniță – familie – comunitate din perspectiva reconsiderării grădiniței ca centru educațional și sprijin pentru comunitate.;

Ţinta nr.2. Creșterea calității procesului instructiv educativ, a nivelului de competență profesională și a performanței durabile

• Curriculum

- Eficientizarea procesului de predare – învățare- evaluare, în vederea atingerii standardelor de performanță

• Resurse umane

- Dezvoltarea resurselor umane în concordanță cu dinamica procesului de schimbare;


- Îmbogățirea constantă a bazei materiale și informaționale necesare derulării unui învățământ integrat, incluziv, centrat pe copil și nevoile sale;





- Dimensionarea relației parteneriale grădiniță – familie pe coordonatele sprijinului reciproc și al implicării active a instituției în viața comunității

Ţinta nr.3. Crearea de servicii integrate şi alternative pentru educaţie şi intervenţie timpurie având în vedere reforma educaţiei timpurii

• Curriculum

-întocmirea planificărilor instructiv –educative în funcţie de particularităţile de vârsta ale copiilor şi în funcţie de evaluarea predictivă;

• Resurse umane

-perfecţionarea educatoarelor în domeniul educaţiei la vârste precoce;


- creare mobilier specific vârstei;

- achiziţionare de jocuri şi jucării specifice;


-colaborare cu autorităţile locale, părinţii, potenţialii sponsori I.S.J.;

Ţinta nr.4. Creșterea vizibilității grădiniței în comunitate prin dezvoltarea parteneriatelor educaționale locale, județene, naționale, internaționale, în vederea îmbunătățirii

prin experiențe noi a calității managementului instituțional.

• Curriculum

- Practicarea unei educații timpurii fundamentată pe dezvoltarea socio-emoțională, cu accent pe valori acceptate;

• Resurse umane

- Stimularea participării cadrelor didactice la derularea de proiecte de parteneriat locale/regionale/naționale/internaționale, în vederea lărgirii sferei de influențare

pozitivă a imaginii instituției


- Atragerea de resurse alternative de finanțare care să satisfacă nevoile de finanțare și dezvoltare a instituției

• Relaţii comunitare colaborare cu I.S.J. şi Primăria




- Dezvoltarea unui parteneriat comunitar bazat pe implicare, eficientă și calitate, în consens cu exigențele comunității printr-un marketing adaptat nevoilor acesteia

Ţinta nr.5. Exercitarea unui management performant în toate domeniile de activitate (educativ, financiar, administrativ) generator de calitate a serviciilor oferite de grădiniță, beneficiarilor primari și secundari.

• Curriculum

- Elaborarea unei oferte educaționale atractive, favorizante, care să asigure șanse egale la o educație timpurie de calitate;

• Resurse umane

- Dezvoltarea profesională a resurselor umane în vederea redimensionării conceptuale a strategiilor de predare - învățare, realizând un acord optim între

competențele necesare și cele reale în funcție de nevoile organizației;


- Alocarea resurselor financiare necesare creării unei mediu educațional adaptat standardelor de calitate


Adaptarea ofertei de servicii ale grădiniței la nevoile și cerințele comunității

Ţinta nr.6. Dezvoltarea managementului grupei prin implementarea unor noi strategii educaţionale astfel încât activitatea să fie centrata pe copil pentru a-i dezvolta

personalitatea şi adaptarea la viata şcolară să se facă rapid

• Curriculum

- Diversificarea strategiilor de predare -învăţare şi individualizarea instruirii;

• Resurse umane

- autoperfecţionarea şi perfecţionarea prin cursuri în domeniul strategiilor de cooperare şi educaţie de tip inclusiv a cadrelor didactice;


- procurarea şi confecţionarea de materiale didactice specifice;


- colaborare cu C.C.D., I.S.J.




Ţinta nr.7. Implicarea educatoarelor în acţiuni de cercetare pentru crearea de noi materiale informaţionale şi instrumente didactice

• Curriculum

- analize, studii, experimente pe probleme ale procesului didactic;

• Resurse umane

- atragerea de resurse umane în problematica abordată;


- motivarea celor care s-au implicat în cercetare (gradaţii de merit, popularizare etc.);

• Relaţii comunitare colaborare cu C.C.D

Ţinta nr. 8. Dezvoltarea bazei logistice

• Curriculum

- identificarea necesarului în funcţie de aria curriculară

• Resurse umane

- implicarea personalului în identificarea unor surse ieftine pentru procurarea necesarului;


- realizarea unor mijloace didactice funcţionale, auxiliare;

• Relaţii comunitare colaborare cu părinţii, cu edituri

IV.3.5.RESURSE STRATEGICE:

RESURSE UMANE

• Preşcolari

• Personal didactic ,didactic auxiliar şi nedidactic

• Părinţi

• Alţi autori ai educaţiei:colaboratori/prestatori ai activităţilor opţionale (în afara normei didactice)

• Asistent medical

RESURSE

MATERIALE ŞI

• Fonduri alocate de MEC pentru cheltuieli cu personalul;

• Fonduri alocate de Consiliul local şi Primărie pentru utilităţi, materiale, întreţinere, acestea fiind asigurate în




FINANCIARE urma aprobării unui proiect de cheltuieli la începutul fiecărui an şcolar;

• Fonduri extrabugetare: sponsorizări, donaţii;

• Săli de grupă(8) îmbunătăţite,

• Cabinet metodic dotat cu o bibliotecă ce cuprinde materiale şi documente necesare organizării procesului

instructiv-educativ;

• Blocuri alimentare, dotate corespunzător;

• Cabinet medical;

• Cabinet de consiliere psiho-pedagogică

• Spaţiul de joacă în curtea grădiniţei;

• Mijloace tehnice, precum: calculatoare, imprimantă, copiator, fax, televizor, video, casetofoane, video proiector,

etc.

RESURSE

INFORMAŢIONALE

RESURSE DE

EXPERIENŢĂ ȘI

EXPERTIZĂ

• Materiale didactice existente (în număr insuficient);

• Materiale didactice confecţionate de către cadrele didactice;

• Fondul de carte al cabinetului metodic;

• Resurse profesionale ce derivă din experienţa fiecărui cadru didactic;

• Persoane din instituţie abilitate pentru a lucra ca mentori, formatori, metodişti, consilieri pe probleme specifice,

experți în implementarea anumitor programe;

RESURSE DE TIMP • Timpul alocat de norma didactică de predarea în cadrul activităţilor cât şi de pregătire metodică;

• Timpul alocat în afara programului de lucru, în funcţie de necesităţi. RESURSE DE

AUTORITATE ŞI

PUTERE

• I.S.J., Braşov; • M.E.C.; • C.C.D., Braşov; • Consiliul de administraţie; • Director; • Comitetele de părinţi. • Consiliul reprezentativ al părinţilor;




IV.3.6.OPŢUNI STRATEGICE

IV.3.6.1 Dezvoltare managerială

Activitatea managerială pe baza unei diagnoze pertinente, specifice, realiste, cu ţinte strategice care să vizeze proceduri de asigurare a calităţii în educaţie.

DIRECŢII DE ACŢIUNE REZULTATE AŞTEPTATE

Strategii elaborate şi implementate adecvat

Realizarea practică a proiectului pe baza unei planificări adecvate

Conturarea tot mai clară a propriei identităţi a grădiniţei în spaţiul

comunitar;

Cunoaşterea şi dezvoltarea climatului socio-profesional favorabil

furnizării serviciului educaţional de calitate.

Dezvoltarea abilităţilor de identificare a motivaţiilor implicării în

muncă, individuale şi de grup , de menţinere şi creştere a motivaţiilor

identificate.

Dezvoltarea aptitudinilor de relaţionare interpersonale de

comunicare şi de rezolvare de conflicte;

Stimularea capacităţii de muncă în echipă şi de rezolvare de proiecte

collective;

Orientarea managementului grădiniței în direcția menținerii și

dezvoltării instituționale.

Organizare flexibilă

Realizarea parteneriatelor cu finalitate stabilită

Promovarea unui climat de muncă corespunzător aşteptărilor, a

relaţiilor interpersonale favorabile şi stimulative pentru o atmosferă

de lucru bazată pe înţelegere, colaborare, apreciere reciprocă;

Implicarea cadrelor didactice şi a elevilor în procesul managerial

şi viaţa şcolii.




IV.3.6.2.Dezvoltarea curriculară

Curriculumului naţional stabilit şi proiectat la decizia unităţii,abordarea integrată a predării , învăţării , evaluării ceea ce permite asigurarea unei educaţii globale a

copilului preşcolar .


Model educaţional nou, atractiv flexibil

Corelarea obiectivelor stabilite la nivelul sistemului naţional de

învăţământ şi al celui teritorial cu cele specifice unitatii de invatamant.

Asigurarea existenţei şi aplicării documentelor curriculare, a

legislaţiei şcolare, a normelor şi metodologiilor elaborate de M.E.C..

Procurarea documentelor curriculare oficiale, a auxiliarelor

curriculare,caiete de exerciţii, culegeri de texte, seturi de planse, CD.-uri

,etc.), cărţi pentru bibliotecă,softuri educaţionale etc.

Monitorizarea ofertei educationale in conformitate cu criteriile de

monitorizare .

Evaluarea ofertei educationale si a performanţelor preşcolarilor pe

baza indicatorilor de performanţă stabiliti prin proiectul de curriculum

Evaluarea performantelor obtinute in diferite forme de inspectie

scolara.

Promovarea noilor educaţii în cadrul formal şi nonformal: educaţia

incluzivă , educaţia cetăţeniei europene active , educaţia pentru

voluntariat ,educaţia antreprenorială,intercultura educaţia pentru

sănătate , diversitatea umană , interculturalitate

Adoptarea strategiilor de diferențiere în procesul instructiv

educativ.

Creşterea numărului de activităţi extracurriculare şi

diversificarea celor opţionale

Promovarea imaginii grădiniţei prin calitatea şi deversificarea

ofertei educaţionale .

Dobândirea de către preşcolari a competenţelor cognitive , ale

comunicării şi socio-emoţionale necesare la intrarea în şcolaă şi pe tot

parcursul vieţii.

Creşterea performanţelor preşcolarilor din perspectiva

îmbunătăţirii performantelor profesionale ale cadrelor didactice.

Abordarea holistică a formării personalităţii copilului

preșcolar.




IV.3.6.3. Dezvoltarea resurselor umane

Resurse umane de calitate, capabile de parteneriat, coautorat în educaţie în scopul îmbunătăţirii prestaţiei didactice, centrarea întregului demers educaţional asupra

nevoilor şi intereselor preşcolarilor ,respecând ritmul propriu de formare şi dezvolatarea acestora.


Pregătirea foarte buna a educatoarelor, a personalului nedidactic,

prin ridicarea nivelului profesional al cadrelor didactice, și nu numai;

Asumarea responsabilităţii în realizarea obiectivelor

Stimularea participării cadrelor didactice la perfecţionări prin grade

didactice, la cursurile de formare continuă, cursuri

universitare/postuniversitare în vederea extinderii de specialitate.

Elaborarea proiectului de dezvoltare a personalului didactic în

scopul:

- orientării demersului didactic spre dobândirea de către preşcolari a

competenţelor necesare la intrarea în şcoală şi pe parcursul tot parcursul

vieţii;

- formării cadrelor didactice în domeniul orientării consilierii

preşcolarilor şi părinţilor în vederea creşterii adaptabilităţii în mediul

preşcolar şi a remedierii comportamentale şi a dificultăţilor de învăţare.

- formării în domeniul evaluării continue pe bază de standarde de

evaluare;

- implicarea amplă a tuturor cadrelor didactice în activităţi educative

formale şi nonformale

. dezvoltarea competențelor de utilizare TIC, utilizarea TIC ca

instrument de învățare

Crearea unui cadru instituţional care să favorizeze comunicarea

Iniţiativă, creativitate şi originalitate în actul didactic

Asigurarea unei educaţii inclusive. (copii cu CES acolo

unde este cazul)

Îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional şi

fundamentarea lui pe nevoile de dezvoltare personală a

preşcolarilor din perspectiva abordării holistice a formării

personalităţii acestora

Îmbunătăţirea elaborării planificării anuale ,

calendaristice şi zilnice a activităţii curriculare şi

extracurriculare.

Promovarea imaginii şcolii prin crearea unui climat de

muncă motivant care să conducă la creşterea contribuției

fiecărui cadru didactic la succesul organizației.




profesională deschisă la nivel formal şi informal, valorificarea ei în

realizarea unui proces educativ de calitate.

Stimularea participării cadrelor didactice în procesul decizional,

încurajarea şi susţinerea învăţării şi schimburile de idei.

Valorizarea informaţiilor conţinute în rapoartele responsabililor de

comisii, asistenţe, inspecţii pentru creşterea calităţii procesului de

învăţământ pe baza conlucrării cu principalii factori implicaţi.

IV.3.6.4. Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale

Dezvoltarea patrimoniului unităţii preşcolare. Gestionarea fondurilor, păstrarea, întreţinerea şi dezvoltarea bazei didactico-materiale a acesteia.


Realizarea încadrării salariale corecte a personalului în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

Monitorizarea şi evaluarea administrării bazei didactico-materiale proprii;

Asigurarea financiară – elaborarea proiectului de buget;

Identificarea şi dezvoltarea sistemului alternativ de finanţare în beneficiul

preşcolarilor, cadrelor didactice şi personalului nedidactic;

Identificarea şi valorificarea modalităţilor de finanţare din fonduri externe

(proiecte, colaborarea eficientă cu Asociaţia părinţilor).

Asigurarea mijloacelor didactice şi materialelor didactice , îmbunătăţirea

fondului de carte şi de softuri educaţionale.

Colaborarea cu autorităţile locale în vederea repartizării fondurilor pentru

întreţinerea unităţii.

Îmbunătăţirea bazei materiale, a echipamentelor şi a

mobilierului din grădiniţă.

Obţinerea de fonduri prin realizarea de proiecte de finanţare

vizând amenajarea unei săli multifuncţionale ,spaţiu destinat

jocului şi recreerii preşcolarilor , apartură electronică ,

calculatoare .

Modernizarea cabinetelor, dotarea cu jocuri utile




IV.3.6.5.Dezvoltarea relaţiilor comunitare

În contextul actual unitatea de învăţământ acţionează tot mai mult ca un agent al inovaţiei, schimbării iar dezvoltarea instituţională în domeniul parteneriatului în

domeniul educaţional se realizează din acestă perspectivă.Axa acestui parteneriat o reprezintă legătura constantă şi eficientă dintre unitatea de învăţământ şi comunitate

de la nivel local până la cel european.

Iniţierea, susţinerea şi dezvoltarea de parteneriate şi centrarea educaţiei pe nevoile şi interesele preşcolarilor în vederea dezvoltării aptitudinilor intelectuale ,socio-

emoţionale şi psiho-motrice , implicarea tuturor autorilor educaţiei în activităţile educative ,vor aduce în mod inevitabil beneficii grădiniţei .


Identificarea nevoilor de educaţie ale comunităţii locale şi studierea posibilităţilor de realizare

a acestora prin creșterea responsabilității fiecărui angajat față de elevi, părinți, comunitate

Asigurarea participării personalului didactic la proiecte locale, naţionale şi internaţionale de

dezvoltare instituţională;

Elaborarea proiectelor educaţionale şi avizarea lor de către parteneri .Proiectarea de

activităţii extracurriculare la nivelul grupelor şi la nivelul unităţii.

Organizarea activitaţilor în cadru parteneriatelor educaţionale

Asigurarea cadrului de cooperare şi sprijin cu autoritatea locală , agenţi economici.

Realizarea unor campanii de promovare şi actiuni de marketing şcolar în vederea atragerii

reprezentanţilor comunităţii , agenţi economici , care să conducă la realizarea serviciii reciproc-

avantajoase (activităţi de joc ,spectacole,serbări , expoziţii ,vizite de studiu, excursii educative

desfăşurate în spaţiul comunitar).

Implicarea organizaţiei sindicale în procesul decizional şi în rezolvarea problemelor unităţii.

Dezvoltarea instituţională prin promovarea unui nou tip

de cultură organizaţională, încurajarea parteneriatului,

dezvoltarea aptitudinilor de relaţionare interpersonală, de

comunicare şi de rezolvare de conflicte;

Crearea unui climat de colaborare şi încredere între

grădiniţă şi comunitate;

Promovarea imaginii grădiniţei prin activiăţi de marketing

şcolar ,prin participarea la programe şi proiecte, activităţi

extraşcolare, pe plan local, naţional, internaţional.

IV.3.7.Obiective generale

CURRICULUM

➢ Curriculumul naţional aplicat corect şi creativ, asigurând prin curriculumul unităţii o educaţiei globală pentru

copilul preşcolar pentru buna integrare ulterioară, o condiţie reală pentru egalitatea şanselor de reuşită şcolară

şi socială.

➢ Demersurile proiective(planificări anuale, a temelor şi unităţilor de învăţare , planificărilor calendaristice , a

proiectelor tematice şi activităţilor integrate ) să fie corelate cu cele acţionale şi evaluative;




➢ Practici educaţionale novative pentru dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor individuale , a gândirii critice şi a

creativităţii preşcolarilor;

➢ Programe educative complexe (şcolare şi extraşcolare) proprii;

➢ Organizarea, desfăşurarea şi monitorizarea evaluărilor inițiale , formative și sumative .

RESURSE UMANE

➢ Respectarea numărului de copii înscrişi în valori normale;

➢ Perfecţionarea continuă a personalului didactic şi nedidactic;

➢ Eficientizarea activităţii organizației preșcolare prin utilizarea unui sistem de motivare în muncă a personalului

unității(aprecieri la nivelul colectivului , la nivelul părinților , gratificații , diplome etc.)

RESURSE MATERIALE ŞI

FINANCIARE

➢ Continuarea dotării sălilor de clasă cu mobilier specific preşcolar

➢ Atragerea de donaţii materiale şi financiare de la părinţi şi societăţi comerciale

➢ Achiziţionarea de licenţe cu sisteme de operare şi soft-uri educaţionale

➢ Realizarea colaborării şi demersurilor necesare de asigurarea a fondurilor bugetare şi extrabugetare pentru

desfăşurarea în condiţii optime a activităţii educaţionale în unitate;

PARTENERIATE- RELAŢII

COMUNITARE

➢ Extinderea relaţiilor de parteneriat cu Primăria, Consiliul Judeţean, părinţii, Teatrul de păpuşi, Biserica, cu alte

grădiniţe din judeţ şi din alte judeţe

➢ Menţinerea şi dezvoltarea proiectelor de colaborare cu diverşi parteneri în vederea promovării noilor educaţii

în rândurile preşcolarilor;

➢ Asigurarea unui climat de colaborare şi de implicare a familiei ca reali parteneri în educaţia preşcolarilor;

➢ Dezvoltarea proiectelor şi acţiunilor de marketing educaţional , de promovare a imaginii unităţii în

comunitatea educaţională;promovarea şi valorizarea rezultatelor preşcolarilor şi cadrelor didactice în

comunitate;

➢ Perfecţionarea procedurilor de creştere a siguranţei şi securităţii preşcolarilor , personalului şi a unităţii;




PROGRAMELE DE DEZVOLTARE

STRATEGIA DEZVOLTĂRII CURRICULARE

OPȚIUNI

STRATEGICE MĂSURI/ACȚIUNI

ORIZONT

TEMPORAL

INDICATORI

DE

PERFORMANȚĂ

Extinderea

semnificativă a

învățării

În afara

contextului

formal al grupei,

către

Cadre

nonformale și

informale

extinderea relațiilor cu mediul social, cultural, școlar, cu

alți membri ai comunității pentru a oferi copiilor experiențe

relevante, atractive;

-organizarea activităților nonformale care să dezvăluie

vocații, pasiuni, talente în formare;

-parcurgerea integrală a curriculum-ului național prin corelarea domeniilor

de dezvoltare a preșcolarilor cu O proiectare didactică care relaționează

cu domeniile experiențiale;

-abordarea unui curriculum integrat cu accent pe efectuarea de conexiuni

între ritmul propriu,experiențele personale, nevoile copilului și ceea ce

învață

-accentuarea învățării experiențiale, punerea accentului pe structurarea

unor algoritmuri și strategii proprii în rezolvarea de probleme, de

explorare și investigare caracteristice diverselor secvențe de învăța

-redimensionarea rolului evaluării și autoevaluării ca instrumente de

ameliorare a propriului progres;

- realizarea unui set de instrumente de evaluare pegrupe de vârstă și

forme ale evaluării (inițială,sumativă, de parcurs)

-structurarea influențelor formative și orientarea lor către acele zone care

acționează pozitiv și direct asupra copilului, activând funcția de

integrare socială (activități culturale,sportive de voluntariat, ecologice, 2020-2025

Realizarea unor parteneriate cu instituții resursă, pentru organizarea unor tipuri de activități(artistico-plastice, teatru de

păpuși, de voluntariat),„Clubul copiilor,Organizația Salvați

copiii,Agențiapentru Protecția Mediului, Asociația tinerilor

voluntari, etc);

-Participarea anuală la 2-3 activități de voluntariat (donații în scop

umanitar, de ecologizare a unor spații apropiate, etc);

-Desfășurarea a 2 activități de tip out- door de fiecare grupă

-Derularea de campanii comune cu familia și membri

comunității ( 1-2 pe an)

cu caracter ecologic, cultural, sportiv,umanitar, în colaborare cu

Primăria Municipiului Brașov,Agenția pentru Protecția Mediului,

Organizația„Salvați copiii”, Direcția pentru tineret și sport;

-Proiectarea demersurilor instructiv-educative personalizate într-o

corelație conformă între nivelurile macro și micro (elaborarea de

instrumente didactice de interpretare personală a programei școlare

în contexte educaționale diverse;

- Flexibilitatea în abordarea conținuturilor la nivel de dezvoltare

concretă și la intereselor copiilor;

- -înzestrarea preșcolarilor cu acele cunoștințe, capacități și atitudini

care să stimuleze raportarea efectivă și creativă la mediul social și




etc)

-centrarea abordării curriculare pe problematica vieții reale, pe aspecte

relevante, semnificative așa cum apar ele în context cotidia

-dezvoltarea uui set comun de principii privind validarea învățării

nonformale și informale în scopul unei compatibilități sporite între

abordările grădiniței și cele percepute de mentalul colectiv al comunității

-accesibilizarea curriculum-ului formal în vederea

cuprinderii în grădiniță a copiilor de 2-3 ani

natural și să permită integrarea optimă în

activitatea școlară;

-monitorizarea copiilor înscriși în școli (clasa pregătitoare);

-interacțiune adecvată cu preșcolarul,expunerea la stimuli variați a

dezvoltării fizice, cognitive, de limbaj, socio-emoționale, progres

semnificativ în plan intelectual al preșcolarului;

- 70% dintre copii să atingă cerințele programei;

-motivați și atitudine pozitivă față de procesul de învățare;

-baterii de instrumente, de evaluare pe grupe de vârstă.

STRATEGIA DEZVOLTĂRII RESURSELOR UMANE

OBIECTIVE/OPȚIUNI


ORIZONT

TEMPORAL

INDICATORI DE

PERFORMANȚĂ/REZULTATE AȘTEPTATE

Cultivarea unui sistem

de valori și a eticii

manageriale, bazate pe

transparență și

comunicare, în care

atribuțiile și

responsabilitățile sunt

cunoscute și respectate

de toate

compartimentele

-Consolidarea și dezvoltarea culturii organizaționale pe

elemente constitutive:

a)valorificarea factorului uman în viața organizației în

funcție de calitățile individuale;

b)recunoașterea și motivarea personalului care obține

performanțe: diplome, aprecieri, nominalizări în materialele

de

analiză, recomandări favorabile;

c)implicarea în procesul decizional a resurselor umane care

demonstrează competențe profesionale, prin structurile de

conducere ale instituției, coordonarea unor acțiuni a unor

grupuri de lucru;

d) valori și credințe împărtășite de toți membrii organizației;

2020-

2025

-Performanțe individuale,organizaționale;

-Diminuarea individualismului;

-Adeziune totală la cultura organizațională;

-Creșterea încrederii în forțele proprii;

-Atașament față de locul de muncă;

-Atitudine pozitivă față de valorile organizației;

-Transparență în luarea deciziilor;

-Sporirea gradului de încredere în conducerea instituției;

-Obținerea adeziunii întregului personal;

-Informare ritmică;

-Respectarea termenelor de execuție a unor lucrări;

-100% din personalul informat corect;




e) identitate organizațională prin ritualuri și

ceremonii: sărbătorirea Crăciunului , a deschiderii noului an

școlar, a încheierii anului școlar, etc.

- Procedurarea constantă a tuturor acțiunilor desfășurate la

nivelul instituției;

-Constituirea anuală a organismelor funcționale ale

instituției în conformitate cu prevederile legale; stabilirea

clară a atribuțiilor fiecărui membru al comisiilor;

-Parcurgerea de către personalul nedidactic al cursurilor de

puericultură;

-Parcurgerea de către cadrele didactice a cursurilor de

problematica noilor educații: educație emoțională, civică,

antreprenorială, sanitară și de comunicare;

-Actualizarea anuală a fișelor posturilor pentru fiecare

categorie de personal și evaluarea acestuia conform

normativelor în vigoare;

-Procedurarea constantă a comunicării interne, externe și

interinstituționale în concordanță cu politicile educaționale;

-Procedurarea corectă a circuitelor documentelor;

-Recrutarea/selecția cadrelor didactice pe bază de concurs,

pe principiul competenței;

-Selecția personalului nedidactic pe criterii de pregătire în

domeniul puericulturii și igienei;

-Aplicarea sintagmei “omul potrivit la locul potrivit” prin

dobândirea de către fiecare membru al organizației a unui

statut echivalent cu capacitățile personale și profesionale;

Alocarea prin bugetul instituției, a unor resurse bugetare care

să susțină nevoia de formare a resursei umane: cadre

didactice,

-Promovarea principiilor privind etica profesională;

-Respect față de valorile organizaționale;

-Coeziunea grupului;

- 2-3 activități cu ocazia unor evenimente importante;

-Procedurarea în procent de 100% a activităților grădiniței

și cunoașterea acestora de către personalul grădiniței;

-Decizii referitoare la comisii, însoțite de liste de atribuții,

precum și inventare de portofolii;

-Ședințe de lucru lunare în vederea monitorizării realizării

atribuțiilor

organismelor funcționale;

-Elaborarea fișelor de monitorizare a fiecărui portofoliu al

comisiilor;

-100% din personalul nedidactic participă la cursuri

(diplome, certificate);

-Dezvoltarea anuală a minim două proiecte educaționale

care să vizeze

problematica educației emoționale,civice, antreprenoriale,

financiare;

-100% fișe ale posturilor reactualizate și asumate anual;

-Respectarea procedurii de evaluare a personalului, adrese,

fișe de autoevaluare, procese verbale, ședințe, adeverințe,

calificative;

-100% personal, părinți informați asupra procesului de

comunicare internă –externă;

-100% personal didactic auxiliar și personal nedidactic,

cunoașterea

circuitului documentelor;

-Ocuparea posturilor vacante prin concurs național;




Dezvoltarea

profesională a

resurselor umane în

vederea dimensionării

conceptual a

strategiilor de predare-

învățare realizând un

acord optim între

competențele necesare

și cele reale, în funcție

de nevoile organizației

-Stimularea participării

cadrelor didactice la

derularea de proiecte,

de parteneriat

locale/regionale/națion

ale/internaționale în

vederea lărgirii sferei

de influențare pozitivă

a imaginii instituției

naționale,internaționale,

în vederea îmbunătățirii

prin experiențe noi a

calității

managementului

instituțional.

didactic auxiliar și nedidactic;

-Parcurgerea unui schimb de experiență pe an,în vederea

împărtășirii de experiență și bune practici la nivel local,

județean și interjudețean;

-Aplicarea competențelor dobândite în urma participării

cadrelor didactice la cursurile de formare în cadrul

proiectelor;

-Regândirea activităților de dezvoltare profesională la nivel

instituțional (comisie metodică, cercul pedagogic, schimbul

de

experiență) în vederea promovării calității în educație,

performanță și elemente coergitive

ale disfuncționalităților eventuale.

-Deschiderea personalului instituției spre înscrierea și

participarea în companii ale comunității pe diferite paliere

de activitate:

ecologic, civic, cultural, umanitar;

-Proiectarea și organizarea unor activități extrașcolare în

beneficiul comunității și al instituției;

-Identificarea de noi parteneri în derularea proiectelor

educaționale tradiționale șiinițierea anuală a unui proiect

nou,

popularizarea activităților realizate prin proiecte;

-Creșterea disponibilității resurselor umane ale organizației

de a participa, implica la activităț de dezbatere a unor acte

normative, legi ce vizează dezvoltarea învățământului, alte

temede interes pentru comunitate.

-Eficiență maximă, integrare în normele și cerințele

organizației și ale comunității;

-Personalități flexibile în gândire

-Între 7.000-10.000 lei anual;

-Creșterea numărului de personae participante la cursuri de

formare

continuă în funcție de nevoile individuale și ale

organizației;

-un schimb de experiență pe an;

-Abordare corespunzătoare a familiei, copiilor – 100%;

-100% personal didactic cu 90 credite acumulate.

-4 campanii pe an;

-Schimbare de mentalitate, atitudine pozitivă, dinamism;

-O activitate extrașcolară lunar;

-2-3 apariții pe an în presă;

-Promovarea organizației în comunitate prin prezențe

constante în media brașoveneaă.

-4 proiecte/parteneriate pe an;




STRATEGIA DEZVOLTĂRII RESURSELOR MATERIALE ȘI FINANCIARE OBIECTIVE/OPȚIUNI


ORIZONT

TEMPORAL

INDICATORI DE

PERFORMANȚĂ/REZULTATE AȘTEPTATE

Crearea

condițiilor

materiale care să

favorizeze

dezvoltarea unei

culturi

organizaționale

bazată pe

performanță

durabilă

Îmbogățirea constantă a bazei materiale și

informaționale

necesare derulării unui învățământ profesională și a

performanței durabile, integrat,incluziv, centrat pe

copil și nevoile sale

Alocarea resurselor financiare necesare creării unui

mediu

educațional de calitate

Atragerea de resurse alternative de finanțare care să

satisfacă nevoile financiare de dezvoltare a instituției

2020-2025 -mobilier în concordanță cu numărul preșcolarilor din grupă și avizat

OMS;

-dotarea corespunzătoare a celor 5 zone de interes necesare fiecărei

clase;

-achiziționarea de documente școlare necesare;

-existența simbolurilor pentru fiecare grupă, spațiu;

-alocarea anuală a minimum 200 lei/grupă pentru achiziționarea

materialelor dicatice necesare;

-cel puțin 5 titluri pe grupă anual, cel puțin 10 titluri pentru biblioteca

instituției;

-materiale conform normativelor de dotare minimală pentru serviciile

-spații igienizate, reparate. de educație timpurie.

-tablă interactivă;

-2-3 softuri educaționale/pe an/pe grupă;

-bază de date în format electronic.

-realizarea elementelor de matketing pentru promovarea imaginii

instituției;

-Portofoliile proiectelor CD-uri;

-inventar de participări;

-rezultate;

-număr copii participanți;

-număr de activități derulate.




STRATEGIA DEZVOLTĂRII RELAȚIILOR SISTEMATICE COMUNITARE

OPȚIUNI MĂSURI/ACȚIUNI ORIZONT INDICATORI DE

STRATEGICE TEMPORAL PERFORMANȚĂ/REZULTATE AȘTEPTATE

Dimensionarea -Încheierea de parteneriate cu reprezentanți ai 2020-2025

-Întărirea colaborării grădiniței cucomunitarea;

-Creșterea prestigiului grădiniței în comunitate;

-Cunoașterea activității grădiniței de cătrecomunitate;

-Creșterea gradului de securitate a preșcolarilor în instituția

școlară;

-Sporirea calității vieții copiilor;

relației grădiniță- comunității, instituții: Primărie, DSP, poliție, ISU,

familie-comunitate școli, grădinițe, asociații non-guvernamentale, fundații,

din perspectiva ONG-uri în scopul dezvoltării unei ritmicități relațiilor

considerării parteneriale în favoarea grădiniței și a comunității;

grădiniței ca centru -Selectarea unor factori parteneriali ai comunității care

educațional pot să sprijine copilul în demersul real pentru

dezvoltare, creștere, învățare, adaptare la cerințe:

consilieri, psihologi, oameni de afaceri, medici,

Dimensionarea

relației parteneriale

grădiniță-familie pe

coordonatele

spriinului reciproc

și a implicării

active a instituției

logopezi, reprezentanți ai protecției mediului etc. -Sporirea eficienței actului didactic;

-Anual 2-3 campanii ale comunității;

-Facilitarea de parteneriate;

-Facilitarea unor donații în scopuri caritabile;

-Creșterea gradului de implicare a factorilor responsabili în

acțiunile grădiniței.

-Înscrierea organizației în companii ale comunității pe

diferite paliere de activitate: educativ, cultural, social,

ecologic, reprezentarea autorităților locale în Consiliul

de Administrație.

-Dezvoltarea în instituțiile preșcolare componente ale 2020-2025 -Strategia de dezvoltare cu comunitatea;




unității cu personalitate juridică, a unui mediu incluziv -100% colaborare cu grădinița și comunitatea;

-Creșterea responsabilității părinților față de grădiniță;

-Cunoașterea politicilor grădiniței: misiune, viziune, ținte și

opțiuni strategice;

-6 activități pe an școlar;

-Popularizarea acțiunilor întreprinse î comunitate;

-Recunoașterea valorii educaționale ș profesionale a

instituției și a factorului uman;

-Armonizarea activității de creștere și educar a copilului în

familie și grădiniță;

-Scăderea numărului de părinți nemulțumiț de unele

activități din grupă/grădiniță;

-Sensibilizarea opiniei publice față de nevoile grădiniței;

-Informații aduse la zi;

-Dialoguri productive;

-Părintele parte din familia grădiniței;

-Încredere reciprocă;

-80% grad de mulțumire față de activitatea grădiniței;

-Oportunități diferite de manifestare a punctelor de vedere;

-Implicarea părinților și comunității la viața organizației;

-Creșterea responsabilității față de mediul educațional,

spațiul grădiniței, resurse materiale;

-Aport sporit la susținerea financiară a proiectelor

educaționale, a acțiunilor de promovare a imaginii unității în

comunitate.

care să faciliteze implicarea părinților în viața și

activitatea acesteia;

-Implicarea părinților pe căi informale:

a) discuții libere cu părinții despre copil, progresul

acestuia, probleme identificate, soluții oferite;

b) ședințe cu părinții, lectorate tematice;

c) participarea părinților la activități organizate în

grupă/grădiniță: serbări, expoziții, activități

demonstrative, jocuri;

d) participarea părinților în calitate de voluntar în sala

de grupă: sprijină activitatea copiilor și a educatoarei

în diferite momente ale zilei;

e) părinții, în calitate de voluntar, în organizarea unor

evenimente ale grădiniței: serbarea de Crăciun,

excursii, amenajarea unei mese festive, a unei expoziții

a mediului educațional, campanii sociale etc.;

f) părinții beneficiari ai programului “Educați așa!” și

a proiectului “Educăm împreună”;

g) comunicarea cu părinții prin: afișe, postere, gazeta

părinților, e-mail, flayere;

h) consemnări ale părinților în cartea de onoare,

chestionare, cutia cu sugestii;

i) vizite programate la grădiniță;

-Implicarea părinților în viața grădiniței pe căi formale:

a) constituirea CRP-ului;

b) reprezentarea părinților în Consiliul de Administrație;

c) reprezentarea părinților în comitete de lucru privind

derularea unor proiecte educaționale, activități de




marketing educațional, servicii oferite de instituție.

-Abordarea curriculumului educațional care să

valorizeze creditatea socio-cognitivă și particularitățile mediului

socio-cultural de proveniență a fiecărui copil;

-Extinderea relațiilor cu mediul social, cultural cu

comunitatea locală pentru oferirea de experiențe

relevante, atractive;

-Participarea activă a grădiniței la evenimente

importante ale comunității: activități culturale,

distractive, sociale, sportive, educative, prin activități specifice

(programe artistice, concursuri, expoziții tematice, festivaluri,

campanii de ecologizare, sociale ale educației globale);

-Evaluarea calității serviciilor educaționale oferite de grădiniță:

consiliere, sanitare, de îngrijire și ocrotire,educaționale;

-Armonizarea curriculumului la cerințele și specificul local, printr-

o abordare inovativă a demersurilor didactice și prin crearea unui

mediu incluziv;

-Sporirea gradului de menținere a stării de sănătate a mediului

grădiniței printr-o igienă constantă de calitate pentru garantarea

sănătății preșcolarilor;

-Asigurarea serviciilor medicale, curative și de urgență prin

cabinetul medical școlar;

-Intensificarea activității de îngrijire și ocrotire a copiilor pe

perioada unei zile, pentru a crea părinților confort pe perioada

serviciului;

-Abordarea de tematici interesante la activitățile de consiliere a

părinților, în echipă cu specialiști:psiholog, logoped, consilier

școlar;

-Promovarea imaginii organizației în comunitate prin

-Grad de adaptare ridicat al copilului la mediul grădiniței;

-Parteneri locali: Palatul Copiilor, voluntari,profesori de

specialitate, actori, instructori de dans;

-Creșterea prestigiului grădiniței în comunitate;

-Grădinița ancorată în mediul comunitar real;

-Curriculum flexibil adaptat nevoilor clienților educaționali;

-Grădinița incluzivă;

-Spații igienizate;

-Preșcolari sănătoși

-Diminuarea accidentelor;

-Grad înalt de satisfacție a părinților;

-Tematici acceptate la activitățile de consiliere;

-Sporirea numărului de activități atractive

pentru copii

-Mediu incluziv

- anual câte 50 reviste;

-150 de flayere, 150 semne de carte;

-Identificarea instituției în comunitate;

-2 apariții pe an la televiziunile locale;

-4 acțiuni pe an;

-Premii obținute;

-Valorizarea copiilor;

-Politici organizaționale și educaționale

adaptate exigențelor comunității.




forme și acțiuni specifice:

a) grădiniță incluzivă – educație incluzivă;

b) act educațional atractiv, accesibil, inovativ, adaptat;

c) revista grădiniței;

d) materiale cu caracter publicitar: carte de vizităsemne de carte,

calendare, pliante, flayere, mapa grădiniței cu oferta grădiniței;

e) însemne ale grădiniței: ecuson personalizat, deviză,accesorii

exterioare, tablouri expuse, steagul grădiniței,firmă;

f) emisiuni televizate, activități în cadrul proiectelor inițiate de

Inspectoratul Școlar Județean Brașov,Primărie, biblioteca

g) manifestări culturale și sportive organizate la nivelul

comunității, concursuri județene, naționale și internaționale;

h) promovarea imaginii instituției preșcolare prin site-ul grădiniței.

V. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI - Intrare în vigoare – octombrie 2020;

- Finalizare – 31.08.2025.

- Perioada 5 ani;

- Anual, actualizat și îmbunătățit;




V.1.Acţiuni

Implementarea cu succes a planului strategic prin următoarele demersuri;

• Planul strategic va fi transformat în planuri manageriale anuale, care vor fi revizuite şi modificate cu regularitate (semestrial ,anual),

• Conform planului managerial va fi evaluată realizarea fiecărui obiectiv,

• Lunar, în Consiliul de Administraţie, se va urmări respectarea termenelor calendaristice şi se vor propune măsuri de remediere,

• Sarcinile neîndeplinite vor fi reprogramate, după analiza cauzelor; vor fi trasate noi responsabilităţi,

• Se va analiza trimestrial modificarea condiţiilor externe şi apariţia de noi oportunităţi.

V.2. Evaluare

Studii:

De impact Se va urmări atingerea scopurilor propuse. Efectele de lungă durată vor fi măsurate după

terminarea proiectului.

Vor fi identificate schimbările pe care proiectul le-a produs în grădiniţă.

Asupra rezultatelor în timp Se va monitoriza gradul de atingere a obiectivelor propuse;

Se vor măsura, pe toată durata proiectului, rezultatele pe durată medie;

Se va previziona aducerea impactului.

Asupra rezultatelor imediate Fiecare activitate prevăzută în proiect va fi atent monitorizată şi se va măsura gradul de realizare

a rezultatelor aşteptate.




Având la bază resursele disponibile (resurse umane, resurse materiale și financiare, ale comunității) strategia aleasă la nivelul instituției urmărește următoarele aspecte:

• Respectarea politicilor și strategiilor de dezvoltare naționale și locale;

• Atingerea țintelor propuse cu resurse materiale și umane existente, precum și cele potențiale;

• Creșterea calității educației oferite de instituția preșcolară;

• Îmbunătățirea condițiilor de educație în instituția preșcolară;

Implementarea PDI-ului va fi realizată de către întreg personalul grădiniței pe perioada 2020-2025 iar procesul de monitorizare și evaluare va fi asigurat de grupul de

lucru și consultanță al PDI prin feedback obținut prin actualizare și completare periodică.

Monitorizarea PDI-ului se va realiza prin inventarierea și concentrarea tuturor ofertelor în vederea realizării țintelor strategice după o analiză ritmică a factorilor implicați,

a soluțiilor, a riscurilor și a împrejurărilor care apar în realizarea țintelor, astfel:

• Rapoarte semestriale: raport financiar, raport curricular, raport privind dezvoltarea resurselor umane, raport privind dezvoltarea relațiilor sistemice comunitare;

• Rapoarte privind starea și calitatea învățământului din instituție;

• Evaluarea internă anuală – CEAC, SCIM.




METODE ȘI INSTRUMENTE DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE ce pot fi utilizate:

• Chestionare

• Fișă de observație

• Statistici

• Ghiduri de interviu

• Analize comparative

• Grafice, diagrame

• Fișe de monitorizare



Proiect de-Personal didactic auxiliar: 2 -Personal nedidactic: 11 Programul grădiniței: 2 ture cu...

Documents

Transcript of Proiect de-Personal didactic auxiliar: 2 -Personal nedidactic: 11 Programul grădiniței: 2 ture cu...