PROIECT DE MANAGEMENT AL BIBLIOTECII BUCOVINEI „I. G. … · consiliere metodologică pentru...

PROIECT DE MANAGEMENT

AL BIBLIOTECII BUCOVINEI „I. G. SBIERA” SUCEAVA

PENTRU PERIOADA 01.01.2018-31.12.2022

2

A. ANALIZA SOCIOCULTURALĂ A MEDIULUI ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ

ACTIVITATEA INSTITUŢIA ŞI PROPUNERI PRIVIND EVOLUŢIA ACESTEIA ÎN

SISTEMUL INSTITUŢIONAL EXISTENT

Educaţia şi o viaţă culturală cu adevărat animată nu sunt de imaginat fără acele instituţii

numite biblioteci, care să vină în întâmpinarea publicului utilizator.

Astfel, bibliotecile publice se numără printre cele mai vechi instituţii socio-culturale

existente, primele dintre ele dezvoltându-se şi prosperând încă din antichitate. Deşi create de

naţiuni şi culturi diferite, acestea aveau o importantă însuşire, şi anume că toate posedau un

volum de informaţii înregistrate pe un gen sau altul de suporţi. Oricum, dacă „suporţii”

informaţiei au evoluat de la tăbliţe de piatră la tăbliţe de lut, de la papirus la pergament, de la

suluri la cărţi, de la cărţi copiate manual la cele tipărite, iar – în ultima perioadă – de la cărţi la

discuri digitale interactive, totuşi, trebuie reţinut că nu are importanţă sub ce formă este

înregistrată informaţia atâta timp cât ea există şi este accesibilă. Astfel, obiectivul unei biblioteci

– centru de informare, centru de formare, centru cultural şi centru social, este acela de a oferi

accesul la orice tip de informaţie, pentru oricine, oricând şi oriunde, iar asigurarea acestui

acces presupune o anume capacitate de organizare.

Bibliotecile publice moderne sunt instituţii care trebuie să funcţioneze bine şi eficient1,

respectiv care trebuie să urmărească să satisfacă nevoile utilizatorilor, să creeze angajaţilor

proprii mulţumirea şi mândria apartenenţei la acel loc de muncă, să asigure condiţii de lucru

bune şi fără pericole şi să ofere servicii eficiente şi de calitate.

În funcţionarea concretă a unei biblioteci publice, cum este şi o bibliotecă judeţeană,

există doi factori care influenţează esenţial modul de organizare instituţională, şi anume procesul

tehnologic şi mediul socio-cultural.

Analizând mediul în care îşi desfăşoară activitatea Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”,

trebuie să avem mai întâi în vedere principalele evoluţii în plan socio-economic şi cultural-

educaţional înregistrate la nivelul comunităţii locale. Este o necesitate firească, izvorâtă din

recunoaşterea capacităţii unor asemenea evoluţii şi realităţi de a acţiona, direct şi indirect, asupra

vizibilităţii publice a unei instituţii de cultură, asupra gradului de dotare şi modernizare a

spaţiilor şi serviciilor sale, precum şi asupra nivelului de diversificare şi utilizare a ofertei sale de

servicii.

Referitor la evoluţiile în plan socio-economic, trebuie remarcat faptul că economia

judeţului Suceava se axează în prezent pe activităţi de prestări servicii şi comerţ, după ce în

trecut judeţul a cunoscut o importantă dezvoltare industrială (în domenii precum cel al extragerii

şi prelucrării minereurilor, exploatării şi prelucrării lemnului, construcţiei de maşini, materialelor

de construcţii, textilelor şi pielăriei, alimentar – bazat în principal pe producţia de carne şi lapte).

Totuşi, defrişările masive din ultimele decenii au determinat instituţiile statului să ia

anumite măsuri în dorinţa de a proteja patrimoniul forestier al judeţului, iar acest demers a

condus la reducerea drastică a volumului de lemn exploatat şi, implicit, lucru a influenţat

veniturile întreprinderilor specializate. Pe cale de consecinţă, închiderea sau restrângerea

activităţii obiectivelor industriale importante care funcţionau în zonă (şi aici nu ne referim doar

la cele din sectorul industriei lemnului) au condus la transformarea judeţului Suceava dintr-unul

industrial într-unul în care predomină, aşa cum menţionam şi mai sus, sectorul serviciilor, mai

ales comerţul.

În acelaşi timp, evoluţiile în plan economic şi social din ultimele decenii au condus,

inevitabil, la apariţia unor „ameninţări” manifestate la nivelul comunităţii locale, care, de altfel,

pot fi identificate cu evoluţii similare şi la nivel de ţară. Astfel, în ceea ce priveşte populaţia,

trebuie observate două aspecte esenţiale:

descreşterea constantă a populaţiei şcolare atât la nivelul întregului judeţ, cât şi în

1 Robert D. Stueart, Barbara B. Moran, Management pentru biblioteci şi centre de informare, ediţia a patra,

Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 1998, p. VIII.

3

municipiul de reşedinţă:

Judeţul Suceava 2007/2008 2015/2016

total populaţie şcolară 144.936 128.178

total elevi înscrişi 108.634 99.332

total studenţi înscrişi 11.201 8.899

Municipiul Suceava 2007/2008 2015/2016

total elevi înscrişi 22.991 21.752

total studenţi înscrişi 11.039 8.763

îmbătrânirea continuă a populaţiei şi – proporţional – adâncirea grijilor legate de

nivelul de trai, starea de sănătate şi cerinţele suplinirii unor membri de familie

plecaţi la muncă în străinătate sau având program de lucru extins.

Cât priveşte mediul cultural-educaţional şi, în mod particular, situaţia instituţiilor info-

documentare la nivelul judeţului Suceava, trebuie menţionat faptul că dintre bibliotecile publice

(judeţeană, municipale, orăşeneşti şi comunale), se distinge, evident, Biblioteca Bucovinei „I. G.

Sbiera” Suceava.

În prima parte a secolului al XX-lea, societatea suceveană cunoştea un ritm de dezvoltare

fără precedent, iar într-o astfel de perioadă de efervescenţă economică nu a fost neglijat nici

progresul cultural. Se simţea acut nevoia înfiinţării unei biblioteci, care să completeze peisajul

cultural al oraşului creionat de celelalte instituţii (liceu, muzeu, societăţi culturale), ceea ce avea

să se şi întâmple la 12 decembrie 1923, când a fost inaugurată prima bibliotecă publică a oraşului

Suceava, numită Biblioteca Centrală a Sucevei, actualmente, mai exact din 1993, Biblioteca

Bucovinei „I. G. Sbiera”.

Referitor la evoluţiile în plan naţional, putem identifica cel puţin trei importante

neîmpliniri, cu evident impact negativ asupra oportunităţilor de consolidare şi dezvoltare

accelerată a bibliotecilor publice şi de îmbunătăţire substanţială a percepţiei acestora la nivelul

societăţii româneşti:

o diminuarea constantă a numărului personalului de specialitate (şi nu numai) din

biblioteci;

o diminuarea calităţii şi stabilităţii personalului de specialitate din biblioteci prin

menţinerea unui nivel modest de salarizare, ca urmare a insuficientei recunoaşteri a

importanţei sociale a funcţiei de bibliotecar, chiar şi în condiţiile în care Legea nr.

334/2002 conferă instituţiei bibliotecare un rol de importanţă strategică în societatea

informaţiei;

o insuficienţa politicilor Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale faţă de palierul

biblioteci publice.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcat faptul că utilizatorii serviciilor de bibliotecă2, chiar

dacă numeric sunt în scădere, s-au specializat pe anumite domenii info-documentare şi se

preconizează o specializare continuă; această specializare ţine cont de bibliografia şcolară, de

specializările oferite de facultăţile din cadrul universităţii sau universităţilor din localitatea

respectivă, de oferta info-documentară existentă sau de trendul imprimat de piaţa editorială

actuală. Există însă în prezent mulţi utilizatori care nu se încadrează în nici una din categoriile

(specializate) menţionate mai sus, la fel cum există şi foarte mulţi membri ai fiecărei comunităţi

care nu se încadrează actualmente printre utilizatori, fapt ce creează posibilitatea bibliotecilor să-

şi diversifice atât oferta info-documentară, culturală, cât şi serviciile oferite, în aşa fel încât să

atragă unele noi segmente importante de public.

2 Prin utilizator se înţelege cititor, utilizator al serviciilor oferite de bibliotecă, utilizator al informaţiilor

biblioteconomice şi/sau din bibliotecă.

4

a.1. Instituţii, organizaţii, grupuri informale (analiza factorilor interesaţi) care se

adresează aceleiaşi comunităţi:

La nivelul municipiului Suceava, comunitatea căreia aparţin cei mai mulţi dintre

utilizatorii Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, există şi cele mai multe instituţii/organizaţii din

judeţ care, prin relativa similitudine a ofertelor instructiv-educative, cultural-artistice şi formativ-

recreative, constituie un puternic factor/mediu concurenţial, dar şi de cooperare/parteneriat.

Prin marea disponibilitate a bibliotecii de servire a celor mai diverse interese de

informare şi recreative, precum şi graţie prestigiului pe care şi l-a câştigat în calitate de instituţie

de cultură şi important centru de informare, avem oportunitatea unei bune colaborări cu celelalte

instituţii/organizaţii ce se adresează, în acelaşi context socio-cultural, populaţiei municipiului

Suceava şi/sau chiar a întregului judeţ.

În fapt, identificarea şi analizarea importantelor dificultăţi de ordin demografic, social-

economic, instructiv-educativ, ca şi a celor de pe piaţa concurenţială a informaţiei, comunicării,

educaţiei şi petrecerii timpului liber, ce au apărut şi au luat amploare în ultimul timp, au

constituit tot atâtea motive de diversificare şi intensificare a colaborării cu organizaţiile

(instituţii, structuri instituţionale, compartimente, ONG-uri) şi specialiştii care au – din varii

perspective şi în diferite proporţii – atribuţii şi competenţe în marele domeniu de interes comun:

satisfacerea intereselor de informare, studiu, lectură, educaţie şi recreere ale populaţiei.

În prezent, la nivelul judeţului Suceava există, în afară de Biblioteca Bucovinei, încă

două instituţii care activează în domeniul culturii şi se adresează aceleiaşi comunităţi, şi anume

Centrul Cultural Bucovina, Muzeul Bucovinei şi Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava,

acestora adăugându-li-se şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Suceava, care însă în ultimul timp

a căpătat un profil mai mult de „inspecţie” în domeniul culturii, în detrimentul celui de

„operator” cultural, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, sau o serie de instituţii de

învăţământ preuniversitar, precum Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Colegiul de Artă

„Ciprian Porumbescu”, Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” sau Colegiul Naţional „Petru

Rareş”.

De asemenea, există şi un important număr de organizaţii care se preocupă de viaţa

culturală la nivel de judeţ, dintre acestea meritând a fi menţionate Societatea Scriitorilor

Bucovineni, Fundaţia Culturală a Bucovinei, Fundaţia Culturală „Leca Moraru”, Societatea

pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, ş.a.m.d.

Tuturor acestora li se adaugă supermarket-urile şi mall-urile existente la nivelul

municipiului Suceava, care, în ultima perioadă, au preluat o serie de activităţi specifice

instituţiilor culturale şi, profitând de puterea financiară, conduc încet-încet la scăderea interesului

pentru cele din urmă.

În ceea ce priveşte efectiv Biblioteca Bucovinei, trebuie reţinut faptul că aceasta este

singura bibliotecă publică a municipiului Suceava, şi cea mai mare structură info-documentară a

judeţului, având misiune, funcţii şi atribuţii clar definite de Legea nr. 334/2002 – Legea

bibliotecilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Regulamentul

de organizare şi funcţionare a instituţiei. Ca bibliotecă judeţeană, îndeplineşte trei funcţii şi

atribuţii la nivelul întregului judeţ: (i) funcţia de Depozit legal local pentru întreaga producţie

editorială şi tipografică a judeţului, potrivit Legii nr. 111/1995 - Legea Depozitului legal, cu

modificările şi completările ulterioare, (ii) elaborarea bibliografiei locale şi (iii) asistenţă şi

consiliere metodologică pentru reţeaua bibliotecilor publice din judeţ.

Împreună cu instituţia arhivelor şi cu cea a muzeelor, face parte din sistemul de instituţii

ale memoriei, depozitare ale patrimoniului informaţional şi documentar al umanităţii. În aceste

condiţii, Biblioteca Bucovinei este în raporturi de colaborare cu toate instituţiile şi organizaţiile

care se adresează comunităţii, în primul rând cu cele culturale, dar şi cu celelalte, între care o

colaborare privilegiată o are cu instituţiile de învăţământ, prin rolul educaţional al bibliotecii, rol

complementar şcolii, şi pe care biblioteca îl extinde, prin serviciile şi produsele sale

informaţionale adresate comunităţii, la dimensiunile învăţării pe tot parcursul vieţii.

5

Datorită aprecierii favorabile de către beneficiari şi parteneri a gradului superior de

participare a bibliotecii la viaţa comunităţii, consolidarea colaborărilor existente şi/sau stabilirea

unora noi pot conduce la creşterea continuă a nivelului de implicare a bibliotecii şi în viaţa

cultural-artistică şi/sau instructiv-educativă a municipiului Suceava.

Astfel, relaţiile cu celelalte instituţii/organizaţii care activează în domeniul culturii şi se

adresează comunităţii sucevene vor fi o prioritate şi pentru perioada următoare, vizând în special

parteneriatele şi colaborările cu acestea şi/sau cu organismele de specialitate în vederea

organizării unor manifestări cu participare cât mai largă, a unor programe şi proiecte culturale

şi/sau ştiinţifice cât mai diverse şi care să corespundă cerinţelor actuale ale publicului.

În acest sens pentru perioada 01.01.2018-31.12.2022 vom avea în vedere următoarele:

continuarea parteneriatelor şi/sau colaborărilor cu instituţiile culturale locale: Centrul

Cultural „Bucovina” şi Muzeul Bucovinei;

colaobarea cu Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava;

continuarea colaborării cu Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale;

colaborarea cu Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava;

parteneriate cu ONG-uri pentru organizarea de manifestări culturale şi/sau pentru dezvoltarea

unor programe şi proiecte de finanţare, respectiv continuarea colaborărilor cu Societatea

Scriitorilor Bucovineni, Fundaţia Culturală a Bucovinei, Fundaţia Culturală „Leca Moraru”,

organizaţiile minorităţilor etnice (Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT., Forumul

Regional al Germanilor din Bucovina, Comunitatea Evreilor din Suceava), alte asociaţii şi

fundaţii, în fapt cu toate segmentele societăţii civile;

continuarea colaborărilor cu grădiniţele, şcolile şi liceele/colegiile din municipiu/judeţ;

colaborarea cu mass-media pentru organizarea unor manifestări comune şi/sau pentru

creşterea vizibilităţii instituţiei şi a acţiunilor sale.

Parteneriatele pe care ne propunem a le realiza cu instituţiile de învăţământ, atât cele care

vor ajunge să prindă „viaţă” într-o formă scrisă, cât şi, mai ales, cele care vor fi transpuse în fapt

fără existenţa unui acord formal, semnat, vom urmări să fie concretizate în activităţi sistematice

prin care se induc utilizatorilor-copii dragostea faţă de carte, interesul faţă de lectură, respectul

faţă de bibliotecă, formarea unor habitudini de muncă intelectuală, şi anume: vizitarea bibliotecii

în ansamblul ei şi iniţierea în utilizarea serviciilor oferite, prezentarea colecţiilor secţiilor, a

instrumentelor de informare, a fondului de referinţă, organizarea de expoziţii de carte, rafturi

tematice şi vitrine cu noutăţi editoriale; realizarea şi redactarea de materiale de promovare a

bibliotecii, secţiilor şi serviciilor sale. Vom căuta de asemenea ca pe perioada vacanţelor şcolare

să fie derulate o serie de programe prin intermediul cărora să menţinem legătura cu publicul de

vârstă şcolară, să îi menţinem pe utilizatori în relaţie cu activităţile cultural-educative. Mai mult,

se va avea în vedere ca pe site-ul bibliotecii să fie realizate prezentări de cărţi (dicţionare,

enciclopedii, alte tipuri de lucrări de interes pentru vârsta şcolară), prezentări de documente

audiovizuale (CD-uri, DVD-uri, casete, etc.), răspunsuri la întrebări adresate de cititori,

promovarea activităţilor secţiilor, toate acestea având ca scop final plasarea bibliotecii în

avanscena instituţiilor puternic implicate în procesul de învăţământ.

De asemenea, se va urmări ca împreună cu Centrul Cultural Bucovina, Muzeul Bucovinei

sau alte organizaţii (asociaţii, fundaţii) să fie organizate simpozioane, dezbateri, lansări de carte,

expoziţii şi/sau alte acţiuni culturale diverse.

Mai mult, în parteneriat cu Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT., Forumul

Regional al Germanilor din Bucovina, Comunitatea Evreilor din Suceava, sau alte organizaţii

etnice, se va urmări organizarea de evenimente de promovare a interculturalităţii spaţiului

bucovinean, comemorări ale unor personalităţi culturale şi/sau istorice aparţinând etniilor

conlocuitoare.

În acelaşi timp, ne propunem şi dezvoltarea relaţiilor externe, în limitele de competenţă,

prin identificarea oportunităţilor de colaborare şi a direcţiilor de dezvoltare a acestora; în acest

scop, se va urmări realizarea de parteneriate cu biblioteci şi organizaţii din ţară şi/sau străinătate

6

în vederea organizării de manifestări comune (concursuri literare, simpozioane, etc.); în privinţa

colaborării cu cea de-a doua categorie menţionată, a instituţiilor externe, o atenţie specială va fi

acordată regiunilor cu care Consiliul Judeţean Suceava are relaţii de colaborare, respectiv

regiunilor şi instituţiilor cu care Biblioteca Bucovinei are deja stabilite colaborări.

În altă ordine de idei, continuarea colaborării cu toate aceste instituţii/organizaţii (de

învăţământ, cultură, etc.) şi/sau stabilirea de noi colaborări cu altele activând în acelaşi sector,

precum şi cu diverse asociaţii profesionale şi/sau personalităţi culturale locale şi nu numai, se va

baza pe caracterul enciclopedic al fondului de unităţi de bibliotecă, profesionalismul personalului

şi tradiţia culturală a instituţiei.

Astfel, Biblioteca Bucovinei susţine, în forme specifice, parteneriate şi colaborări cu toate

organismele societăţii civile în ansamblul ei, la solicitarea acestora, sau iniţiind ea însăşi

cooperări benefice întregii comunităţi.

Urmărind o continuă punere în valoare şi promovare a patrimoniului bibliotecii, ne

propunem să desfăşurăm numeroase activităţi ce atrag publicul spre lectură, studiu, dar şi

petrecerea plăcută a timpului liber. Dorinţa de studiu şi lectură în continuă dinamică face din

Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava un reper important în viaţa spirituală a comunităţii.

Întreaga strategie de dezvoltare a bibliotecii în perioada următoare se va constitui ca un

vector dinamic în evoluţia generală a comunităţii sucevene.

a.2. Analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi, ameninţări):

STRENGTHS WEAKNESSES

- apartenenţă la un sistem naţional de biblioteci, cu rol

de importanţă strategică în cadrul societăţii

informaţionale;

- este una dintre cele mai frecventate instituţii de

cultură din judeţ, răspunzând unor foarte diverse

cerinţe de informare, educaţie şi recreere ale

membrilor comunităţii;

- poziţie de lider în cadrul bibliotecilor publice din

judeţul Suceava, cu o foarte bună vizibilitate publică şi

largă atractivitate;

- volum mare de unităţi biblioteconomice: deţine

colecţii enciclopedice reprezentative de documente

specifice (peste 430.000), riguros constituite şi

structurate, spre a servi celor mai diverse interese de

informare, studiu, lectură, educaţie şi recreere ale

utilizatorilor;

- fond documentar unic „Fondul Bucovina”; fonduri

docu-mentare complete referitoare la personalităţile

bucovinene;

- personal bine pregătit profesional, cu disponibilitate

pentru lucrul în echipă şi pentru adaptarea la

schimbare;

- competenţe deosebite în selectarea, prelucrarea,

organizarea, gestionarea şi valorificarea informaţiei;

- infrastructură dezvoltată, cu distribuirea colecţiilor

pe secţii specializate pentru a facilita accesul rapid şi

organizat ştiinţific la informaţii;

- număr insuficient de documente electronice

şi audio-vizuale pentru cerinţele info-

documentare şi de loisir ale utilizatorilor;

- dificultăţi în accesarea fondurilor europene

datorită statutului instituţiei;

- oportunităţi minime de atragere a

sponsorizărilor, datorită lipsei de atractivitate

a cadrului legal şi contextului nefavorabil al

unui mediu de afaceri modest, dominat de

manageri pasionaţi în principal de domeniul

sportului;

- insuficientă atragere a persoanelor de vârsta

a treia, copleşite de dificultăţi financiare şi

ocupate cu supravegherea copiilor lăsaţi în

grija lor de părinţii plecaţi la muncă în

străinătate, şi, mai ales, a persoanelor adulte

cu vârsta între 25/30-60 ani;

- dificultăţi majore în motivarea personalului,

în condiţiile unor venituri modeste şi lipsei de

stimulente de ordin financiar;

- statutul de chiriaş în cele două filiale din

cartierele Burdujeni şi Obcini, care nu

permite efectuarea îmbunătăţirilor esenţiale a

spaţiilor şi de asemenea afectează bugetul

alocat instituţiei.

7

- disponibilitate pentru realizarea unor parteneriate

capabile să asigure suportul info-documentar necesar

procesului de învăţământ, activităţilor şi educaţiei

cultural-artistice, proiectelor şi programelor

comunitare, domeniului cercetării ştiinţifice;

- asigură acces facil şi nediscriminatoriu al

utilizatorilor la informaţie;

- oportunităţi şi soluţii software, reţea de calculatoare,

baze de date electronice (catalogul online al colecţiilor

bibliotecii);

- oferă o gamă largă de servicii şi facilităţi, potrivit

evoluţiilor cerinţelor de la nivelul comunităţii locale şi

al sistemului naţional de biblioteci;

- grad înalt de satisfacere a utilizatorilor, prin achiziţii

curente, referinţe bibliografice, condiţii de studiu,

echipamente moderne;

- accesul gratuit la internet pentru public, inclusiv prin

sistem wireless;

- asistenţă permanentă de specialitate în utilizarea

sistemului informatic de către public;

- experienţă pertinentă în organizarea activităţilor de

animaţie culturală pentru toate categoriile de public;

- existenţa unor spaţii noi, moderne, atractive.

OPPORTUNITIES THREATS

- lărgirea pieţei de utilizatori prin creşterea cerinţelor

de informare şi comunicare la nivelul tuturor

structurilor organizaţionale şi categoriilor de persoane

din cadrul comunităţii;

- schimburi culturale cu instituţii similare din cadrul

UE, cât şi din afara acesteia;

- multiplicarea oportunităţilor de parteneriat în relaţia

cu structurile administraţiei publice locale, instituţiile

de învăţământ şi cultură, celelalte organizaţii abilitate

în domeniul educaţiei permanente, informării civice

ori dialogului social-cultural la nivelul comunităţilor;

- posibila sporire semnificativă a facilităţilor de

accesare a fondurilor europene, în condiţiile adoptării

unor strategii guvernamentale;

- dezvoltarea relaţiilor culturale cu diaspora română,

mai ales cu personalităţi bucovinene;

- înfiinţarea unor filiale în străinătate pentru

promovarea patrimoniului cultural naţional şi

bucovinean;

- îmbunătăţirea legislaţiei în domeniile sponsorizării şi

culturii;

- diminuarea tendinţelor de abandon şcolar;

- stabilitate socială progresivă;

- sporirea oportunităţilor de asociere şi cooperare

pentru realizarea de consorţii şi alte structuri

asociative, în scopul îmbunătăţirii şi diversificării

serviciilor de bibliotecă.

- un nivel scăzut al alocărilor bugetare

(comparativ cu cererea utilizatorilor), ca

urmare a posibilelor politici de austeritate la

nivel guvernamental;

- alocarea unor resurse insuficiente realizării

performante a programului de management şi

proiectelor bibliotecii;

- creşterea costurilor la utilităţile necesare

pentru buna desfăşurare a activităţilor;

- scăderea interesului de studiu şi lectura pe

alt suport decât cel tradiţional (având ca

suport hârtia) şi/sau electronic;

- creşterea preţurilor la cărţi/publicaţii;

- dezvoltarea accelerată a pieţei concurenţiale

şi sporirea vulnerabilităţii bibliotecii pe piaţa

operatorilor de informaţie;

- posibila lentoare în promovarea unor

programe guvernamentale de consolidare şi

valorificare a potenţialului bibliotecilor

publice, de modernizare a serviciilor lor,

inclusiv prin asigurarea infrastructurii

comunicaţionale la nivel de sistem şi prin

serviciile Internet;

- scăderea numarului populaţiei şcolare;

- sporirea abandonului şcolar, implicit a

numărului de persoane analfabete sau fără

nevoi culturale.

8

a.3. Analiza imaginii existente a instituţiei şi propuneri pentru îmbunătăţirea

acesteia:

Una dintre cele mai importante dimensiuni ale diseminării rezultatelor programelor şi

proiectelor derulate de Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava este promovarea imaginii şi

activităţii instituţiei. Construită în timp, cu eforturi constante din partea conducerii şi a

colectivului, imaginea Bibliotecii Bucovinei este astăzi una solidă, instituţia reprezentând astăzi

un reper în mediul cultural sucevean.

În acest context, pentru o cât mai bună cunoaştere la nivelul comunităţii beneficiare nu

numai a bogatei oferte de servicii, ci şi a principalelor activităţi specifice, potrivit palierului

profesional al bibliotecii, vom avea în vedere folosirea unei game variate de activităţi de

informare, unele deja consacrate, acţiunile de mediatizare a proiectelor proprii ale instituţiei şi a

activităţii desfăşurate urmând a se canaliza pe mai multe direcţii, şi anume:

1. elaborarea şi distribuirea de materiale informative cu caracter general, de mediatizare a

activităţilor proprii, de promovare a serviciilor şi produselor culturale oferite publicului

(flyere, pliante, semne de carte, calendare, afişe, invitaţii, etc.), având ca scop

îmbunătăţirea percepţiei asupra rolului determinant pe care Biblioteca Bucovinei îl are în

comunitate; venind în întâmpinarea noilor tendinţe pe segmentul de promovare, ce se

desfăşoară în ultimul timp tot mai consistent şi în spațiul virtual, respectiv ţinând cont de

cerințele utilizatorilor de informare cât mai rapidă, propun o prezență mai activă în

mediul online, prin utilizarea instrumentelor moderne oferite de Internet (în acest sens,

pentru informarea rapidă și atragerea de noi utilizatori, voi avea în vedere şi folosirea

unor noi instrumente de informare şi promovare, de tip newsletter, sau prin fluxuri

informaţionale de tip e-mail adresate, cât și platformele de socializare); de asemenea,

vom utiliza în continuare, în mod permanent, şi site-ul instituţiei (www.bbsv.ro);

2. elaborarea şi distribuirea de materiale şi publicaţii cu caracter ştiinţific (bibliografii locale

şi alte instrumente de informare, monografii, etc.), urmând ca activitatea profesională şi

ştiinţifică, de documentare şi cercetare, prezența la simpozioane, colocvii, etc. să se

oglindească şi în presa de specialitate, prin articole de profil; în acest sens, potrivit

cerinţelor de atragere a utilizatorilor şi de împărtăşire a experienţei acumulate, de

informare a breslei profesionale şi a comunităţii referitor la bunele practici din cadrul

unor compartimente specializate, precum şi din cadrul instituţiei în ansamblul său, vom

avea în vedere şi folosirea publicaţiilor cu caracter ştiinţific, în fapt o altă modalitate de

mediatizare a instituţiei şi a activităţii acesteia, urmând să avem în vedere:

dezvoltarea cercetării în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării, scop în care

am continuat publicarea semestrială a revistei „Scriptum” – publicaţia bibliotecii

judeţene;

elaborarea şi publicarea de lucrări bibliografice, monografice, studii, etc.

realizarea, din proprie iniţiativă sau la cerere, a unor bibliografii locale, a unor lucrări

bibliografice tematice şi/sau a altor diferite instrumente de informare.

3. promovarea activităţii bibliotecii, pentru o informare optimă a publicului şi urmărind

îmbunătăţirea imaginii instituţiei la nivelul comunităţii, prin interviuri şi articole de presă,

emisiuni ale posturilor locale de radio şi/sau televiziune, prin conferinţe de presă,

comunicate şi anunţuri de presă, dedicate atât mass-mediei tipărite, cât şi celei

audiovizuale, sau diverselor site-uri de ştiri online, ş.a.m.d.

4. promovarea întregii activităţi a instituţiei, prin:

prezenţa periodică în şcoli cu oferta de documente şi instrumente de informare a

bibliotecii;

organizarea de vizite la sediul bibliotecii, cu prezentarea valorilor documentare şi a

serviciilor;

http://www.bbsv.ro/

9

valorificarea şi promovarea colecţiei de documente deţinute de bibliotecă prin

comunicări ştiinţifice;

întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor locale din judeţ.

a.4. Propuneri pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari (studii de consum,

cercetări, alte surse de informare):

Oportunitatea colectării şi interpretării tuturor datelor statistice privind gradul de

utilizare a bibliotecii, respectiv cunoaşterea categoriilor de beneficiari, este una deloc de

neglijat în activitatea desfăşurată.

În atare condiţii, în următorii ani de management vom avea în vedere ca Biblioteca

Bucovinei să utilizeze studii, cercetări și diverse alte surse de colectare şi interpretare a datelor

statistice privind atât gradul de utilizare și promovare a bibliotecii, cât și nivelul de satisfacere a

utilizatorilor. Secţiile şi toate celelalte compartimente desfăşurând activităţi specifice dedicate

servirii intereselor de informare, studiu, lectură, educaţie şi recreere ale publicului, urmează a

consemna periodic întreaga gamă a operaţiunilor şi activităţilor ce pot fi evidenţiate cantitativ şi

chiar calitativ, acestea regăsindu-se în cele două documente de raportare statistică specifice

bibliotecilor:

- Raportul statistic de activitate al fiecărui compartiment (cu centralizări lunare,

trimestriale, semestriale şi anuale, pentru operaţiuni/activităţi care nu sunt

evidenţiate prin Raportul statistic de utilizare a bibliotecii)

- Raportul statistic anual CULT 1, ce se înaintează Institutului Naţional de

Statistică. Fireşte, în baza rolului de coordonare şi îndrumare metodologică a

tuturor bibliotecilor publice din judeţ, pe care – ca bibliotecă judeţeană – îl avem

consfinţit prin Legea nr. 334/2002, aceeaşi preocupare o manifestăm şi în relaţia

cu aceste unităţi.

Evident, dimensiunile utilităţii unor asemenea rapoarte statistice sunt date de atenţia care

li se acordă, iar noi ne propunem să le folosim ca instrumente principale de evaluare şi analiză

pertinentă a realităţii din bibliotecă. Mai mult, ne propunem ca acestea rapoarte să fie completate

prin realizarea unor activităţi/sondaje sociologice, chestionare, discuţii cu utilizatorii (direct sau

prin operatori – profesori, învăţători, alţi parteneri), precum şi dialogul în spaţiul virtual, astfel

încât, pe baza metodelor specifice de investigare a nevoilor de lectură-studiu şi timp liber,

precum şi a cunoaşterii dorinţelor participării la anumite evenimente culturale, să putem cunoaşte

îndeaproape profilul beneficiarului serviciilor de bibliotecă, precum şi căile de atragere spre

bibliotecă a cât mai multor utilizatori.

De altfel, în ceea ce priveşte instrumentele de sondare şi evaluare periodică, respectiv de

cunoaştere a categoriilor de beneficiari ai serviciilor bibliotecii, trebuie menţionat aici faptul că

vom avea în vedere şi:

- întocmirea de liste cu lucrările solicitate de cititori care nu pot fi puse la dispoziţie din

cauza inexistenţei în colecţiile bibliotecii, în vederea completării fondului de carte într-un

mod cât mai apropiat de cerinţele publicului;

- utilizarea aşa-numitului „buletin (chestionar) pentru deziderate privind informarea” (în

vederea simplificării activităţii de întocmire a listelor cu lucrările solicitate de cititori care

nu pot fi puse la dispoziţia cititorilor din cauza inexistenţei în colecţiile bibliotecii, în

vederea completării fondului de carte într-un mod cât mai apropiat de cerinţele

publicului) – utilizat de către toţi cititorii care doresc acest lucru.

Astfel, vom avea posibilitatea de a cunoaşte nu doar care sunt categoriile de public ce

beneficiază direct sau indirect de serviciile bibliotecii, ci şi necesităţile acestora, domeniile cele

mai căutate, respectiv lucrările/tipurile de documente solicitate de utilizatori (cititori) care nu au

putut fi puse la dispoziţia lor din cauza inexistenţei în colecţiile bibliotecii, lucrări/tipuri de

documente pentru care, dacă ar fi achiziţionate, respectivele persoane ar reveni la bibliotecă.

10

a.5. Grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei pe termen scurt/mediu:

Prin oferta sa de servicii, extrem de diversificată, în concordanţă nu numai cu abilităţile şi

competenţele personalului, ci şi cu orizontul de aşteptare al membrilor comunităţii, cu structura

şi calitatea colecţiilor, precum şi cu oportunităţile funcţionale ale spaţiilor şi dotărilor realizate

până la această dată, Biblioteca Bucovinei are asumată, în calitate de centru de cultură şi

informare, una dintre poziţiile de lider pe piaţa culturală suceveană. Din această postură, ca şi

prin misiunea sa, instituţia se adresează, în mod nediscriminatoriu, tuturor categoriilor de

beneficiari, indiferent de statutul socio-profesional, vârstă, sex, convingeri politice şi religioase

ori alte posibile elemente de diferenţiere a persoanelor.

Atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu, potrivit largilor sale disponibilităţi de

servire a intereselor de informare, studiu, lectură, educaţie şi recreare ale tuturor categoriilor de

public din cadrul comunităţii, biblioteca îşi va focaliza şi mai mult capacitatea de atragere a

următoarelor categorii de public-ţintă:

- pe termen scurt:

- adulţii şi persoanele de vârsta a treia:

o utilizatorii care consultă doar presa, legislaţia, materiale de referinţă, Internet-ul;

o utilizatorii aflaţi în tranzit, ce solicită informaţii turistice;

o utilizatorii care solicită doar informaţii de interes local (adrese, locaţii, diverse instituţii);

o utilizatorii care doresc organizarea unor evenimente culturale diverse (lansări de carte,

conferinţe, simpozioane, expoziţii, spectacole, etc.);

- pe termen mediu:

- copiii preşcolari (viitorii elevi ai şcolilor primare, gimnaziale şi liceale din municipiul

Suceava), pentru familiarizarea de la vârste fragede cu cartea şi mediul cultural, precum şi

pentru formarea unor deprinderi timpurii de lectură, necesare a se consolida în timp;

- copiii şi adolescenţii (mai ales actualii elevi din ciclurile primare, gimnaziale şi liceale din

municipiul Suceava), tinerii şi adulţii (în mod particular studenţii din cadrul Universităţii

„Ştefan cel Mare” Suceava) – respectiv utilizatorii permanenţi care constituie ponderea

majoritară progresivă şi care solicită informaţii enciclopedice de la toate secţiile şi serviciile

bibliotecii (în consens şi cu obiectivele educaţiei permanente/învăţării pe tot parcursul vieţii).

a.6. Profilul beneficiarului actual:

În calitatea sa de instituţie publică de cultură de interes judeţean, Biblioteca Bucovinei se

adresează mai multor categorii de public ţintă, pentru care există oferte personalizate (respectiv

colecţii care să satisfacă cerinţele fiecărei categorii de public). În acest sens, Biblioteca

Bucovinei „I. G. Sbiera” a căutat şi caută nu numai să diversifice oferta culturală destinată

publicului, ci şi să sporească calitatea acestei oferte, intenţionând şi reuşind astfel, în bună

măsură, să cultive nu numai simţul cultural al publicului-ţintă ci şi propria sa imagine. Având

deopotrivă un mare grad de diversificare şi adresabilitate dar şi o calitate deosebită, serviciile

culturale oferite de Biblioteca Bucovinei nu au rămas fără ecou în rândul publicului-ţintă.

Pornind de la scopurile declarate ale activităţii sale, Biblioteca Bucovinei urmăreşte

creşterea gradului de interacţiune cu publicul său ţintă prin prestarea unor servicii sau programe

cu adresabilitate directă ori prin achiziţionarea unui fond de carte cât mai apropiat de cerinţele

publicului ţintă şi utilizarea unor materiale informative sau publicitare atractive pentru fiecare

categorie de public.

În demersurile noastre de eficientizare a activităţii culturale a Bibliotecii Bucovinei,

pornind în principal de la criteriile de segmentare a publicului ţintă în funcţie de vârstă, trebuie

să avem în permanenţă în vedere categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite, respectiv:

- preşcolarii;

11

- elevii şi studenţii: cel mai numeros public este, în momentul actual, alcătuit din elevii

din ciclurile primare, gimnaziale şi liceale din judeţul Suceava, cu precădere din

municipiul Suceava, cărora li se alătură studenţii de la Universitatea „Ştefan cel

Mare” Suceava;

- publicul adult: cadrele didactice care predau în municipiul Suceava şi/sau care îi

însoţesc pe elevi (fie ei din municipiu, fie din judeţ); “Prietenii Bibliotecii” – o

categorie generic denumită astfel, fiind alcătuită din adulţi care sunt fie colaboratori

voluntari apropiaţi ai Bibliotecii Bucovinei, fie prieteni direcţi ai angajaţilor, sau

membri ai familiilor acestora, fie persoane care sunt prezente la majoritatea

evenimentelor organizate de bibliotecă – vizitatori loiali, un grup de cca. 30-50 de

persoane adulte; alţi categorii de salariaţi, precum funcţionarii, ş.a.m.d.; şomerii şi

casnicele;

- pensionarii.

Oferta culturală a Bibliotecii Bucovinei are în vedere aceste criterii de segmentare, astfel

că instituţia realizează programe pentru licee, şcoli şi grădiniţe, programe pentru adolescenţi/

studenţi, programe pentru publicul adult şi ghidaje generale pentru vizitele organizate.

Pentru a răspunde cât mai bine nevoilor categoriilor de public ţintă identificate,

Biblioteca Bucovinei lucrează şi cu alte criterii de segmentare, aşa cum se întâmplă în cazul

programelor pentru minorităţile etnice, etc.

Structurarea beneficiarilor/utilizatorilor potrivit modalităţilor de accesare a serviciilor

de bibliotecă:

Chiar dacă nu suntem în totalitate pregătiţi (moral, intelectual, tehnologic, profesional şi

financiar), societatea informaţională a devenit o realitate. Ceea ce până mai ieri părea doar un

concept ştiinţifico-fantastic, cu aplicabilitate incertă, a devenit şi în bibliotecile publice din

România o cerinţă presantă, vizibilă prioritar între solicitările tot mai multor utilizatori.

Calculatorul, scanner-ul, Internetul, toate celelalte dotări şi noutăţi tehnice aparţinând

domeniului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TI&C) sunt motorul unor transformări

copleşitoare. Acestea ajută şi determină biblioteca publică să-şi “globalizeze” prezenţa şi

serviciile, să-şi depăşească (adesea spectaculos) tradiţionala condiţie de instituţie cu spaţii

închise, limitate comunicaţional, facilitându-i plasarea în centrul intereselor de informare ale

comunităţii.

În acest context, era firesc ca evoluţiile înregistrate în ultimul deceniu prin modernizarea

şi diversificarea serviciilor de bibliotecă, introducerea noilor tehnologii (TI&C) şi promovarea

unor politici active de transformare a bibliotecii publice într-un veritabil centru cultural şi de

informare, să conducă la diversificarea, tot mai vizibilă, şi a modalităţilor/opţiunilor de accesare,

rezultând astfel cel puţin trei importante categorii de beneficiari (utilizatori) ai serviciilor de

bibliotecă:

a) utilizatori ai serviciilor directe, accesate în bibliotecă (accesează serviciile directe

– cum ar fi: împrumut de documente de bibliotecă la domiciliu sau consultare la sala de

lectură, acces la computerele/staţiile de lucru pentru public, etc. –, în baza permisului

de intrare, fiind nou înscrişi sau reînscrişi în anul de referinţă);

b) utilizatori ai serviciilor electronice, accesate de la distanţă (o categorie de

utilizatori relativ nouă, fiind vorba despre acei utilizatori care vizitează site-ul

Bibliotecii Bucovinei, respectiv catalogul online);

c) utilizatori ai serviciilor de animaţie culturală – activităţi cultural-artistice,

instructiv-educative şi cu caracter recreativ (participanţii la evenimentele şi acţiunile

organizate; potrivit cerinţelor de stimulare/satisfacere a disponibilităţilor existente la

nivelul comunităţii pentru formarea/cultivarea deprinderilor de petrecere a timpului

liber şi de educaţie cultural-artistică la orice vârstă, ne propunem ca Biblioteca

Bucovinei să îşi consolideze poziţia de centru cultural foarte activ, devenind un spaţiu

al comunicării, educaţiei şi recreării).

12

B. ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI PRIVIND

ÎMBUNĂTĂŢIREA ACESTEIA

b.1. Analiza programelor şi a proiectelor instituţiei:

Întrucât palierul activitate profesională este unul deosebit de important în funcţionarea

oricărei instituţii/organizaţii, este esenţială derularea unor programe/proiecte menite a

adapta/optimiza activităţile specifice bibliotecii, potrivit atât evoluţiilor TI&C, cât şi

schimbărilor survenite în cerinţele de servire a utilizatorilor. În ceea ce priveşte analiza efectivă a

programelor şi a proiectelor instituţiei, subliniem faptul că, în general, acestea s-au remarcat prin

eficienţă şi inovaţie, drept pentru care majoritatea trebuie continuate, cu optimizările de rigoare:

1) Activităţi culturale specifice bibliotecii: Având ca obiectiv consolidarea poziţiei Bibliotecii Bucovinei de centru cultural şi

educativ al comunităţii, prin organizarea de activităţi cât mai diverse şi valorificarea potenţialului

informaţional, acest program a fost structurat pe două segmente, şi anume:

a) Evenimentele – „cartea de vizită a Bibliotecii”:

Între fenomenele regresive de după 1990 manifestate ca atare şi în viaţa cultural-artistică

a municipiul Suceava, multe categorii de public au identificat accentuata diminuare a

activităţilor şi oportunităţilor dedicate „amatorilor” de diferite vârste, reducerea spaţiilor

culturale, disoluţia ofertei profesioniste. Identificând aceste disfuncţionalităţi, s-a acţionat

potrivit cerinţelor de stimulare/satisfacere a disponibilităţilor existente la nivelul

comunităţii pentru formarea/cultivarea deprinderilor de petrecere a timpului liber şi de

educaţie cultural-artistică la orice vârstă, urmărindu-se ca Biblioteca Bucovinei să fie un

centru cultural foarte activ, un spaţiu al comunicării, educaţiei şi recreării.

În acest scop s-a căutat în permanenţă diversificarea acţiunilor/activităţilor organizate. De

altfel, Biblioteca Bucovinei trebuie să îşi exprime vocaţia de instituţie comunitară şi

printr-o ofertă culturală bogată şi atractivă, ce promovează valorile naţionale şi

universale: expoziţii şi lansări de carte, expuneri şi simpozioane, omagierea unor

evenimente istorice sau a unor personalităţi culturale, seri de audiţii şi recitaluri, întâlniri

cu scriitorii, saloane de carte, expoziţii de pictură şi grafică, festivaluri, ş.a.m.d., ce au

fost organizate în mod permanent, fie conform Calendarului anual privind acţiunile

culural-artistice de la nivelul judeţului, fie conform diverselor oportunităţi ivite ocazional

(acţiuni care nu pot fi planificate în prealabil). În acest sens, remarcăm:

- realizarea unui număr foarte mare de evenimente culturale, net superior faţă de

programul minimal aprobat;

- realizarea unor manifestări culturale în regiunea Cernăuţi, cu accent pe sensibilităţile

minorităţii româneşti;

- diversificarea ofertei culturale a instituţiei prin manifestări care au satisfacut o gamă

largă de gusturi culturale (simpozioane, colocvii, lansări de carte, festivaluri, seri/audiţii

muzicale, expoziţii, spectacole, conferinţe etc.).

Având în vedere aspectele constatate, concluzionăm că în perioada următoare va trebui să

urmărim în permanenţă:

intensificarea colaborării cu instituţiile şcolare, cu instituţiile de cultură, cu alte

instituţii din municipiu şi din judeţ, în organizarea şi susţinerea unor evenimente

culturale complexe, interactive;

organizarea de activităţi de promovare a anti-discriminării, prin iniţierea şi

organizarea unor acţiuni de promovare a culturii minorităţilor naţionale din Bucovina;

implicarea activă în colaborări şi/sau proiecte comune cu scriitorii locali şi nu numai,

cu edituri şi editori, cu diverse alte instituţii şi/sau organizaţii care sprijină „cartea”,

respectiv tipărirea şi difuzarea acesteia.

13

b) Valorificarea potenţialului informaţional al bibliotecii (al publicaţiilor monografice

şi seriale, al tuturor resurselor documentare ale bibliotecii), prin:

- ofertă lărgită de instrumente de informare, lectură şi studiu, tranzacţii de împrumut la

domiciliu, listări din baze de date specializate (LEX, etc.); susţinerea unor campanii de

informare la nivelul comunităţii;

- utilizarea bibliotecii de către un public numeros (utilizatori activi şi participanţi la

manifestări);

- organizarea de audiţii muzicale pentru melomani (adulţi, elevi) sau mini-spectacole,

însoţite de recitaluri şi concerte de referinţă pentru valorile componistice şi interpretative

ale muzicii culte;

- organizarea unor programe tip „club de vacanţă” (pe perioada vacanţei de vară mai

ales), vizând grupul copiilor şi elevilor şi incluzând diverse activităţi specifice vârstei lor

(cum ar fi, spre exemplu, teatru de păpuşi sau proiecţii de filme, jocuri de perspicacitate

sau ateliere de pictură şi desen, şi/sau lecturi din legende bucovinene, din curiozităţile

lumii, din legende din mitologia greacă, ghicitori, proverbe, zicători, etc.);

- organizarea unor expoziţii de carte cât mai diverse (gen, Incursiuni în tainele Planetei,

Călătorii virtuale, Evocări aniversare/comemorative);

- studiu în sălile de lectură specializate (presă, literatură şi artă, Fond Bucovina, Secţia

pentru copii) şi tranzacţii de împrumut la domiciliu sau audiţii muzicale;

- asigurarea de informaţii legislative (inclusiv electronice), respectiv documente

legislative listate, şi/sau informaţii din diverse alte baze de date specializate;

- informare la zi din fişierele tematice;

- încheierea de parteneriate şi protocoale de colaborare cu instituţiile şcolare, în vederea

susţinerii în comun a unor activităţi specifice vizând iniţierea micilor cititori în utilizarea

serviciilor de bibliotecă şi în cunoaşterea instrumentelor de informare, susţinerea unor

manifestări culturale care să formeze gustul pentru lectură şi educaţie artistică: recitaluri,

concursuri tematice, expoziţii de desen şi pictură ale elevilor, audiţii muzicale, cenacluri

literare; prezentări de carte, medalioane literare, expoziţii tematice.

Amploarea şi eficienţa preocupărilor din acest domeniu se regăsesc atât în evoluţii

semnificative ale numărului de evenimente organizate şi găzduite – lansări de carte, simpozioane

tematice, colocvii şi conferinţe, expoziţii, spectacole şi momente artistice, recitaluri, cluburi de

lectură, lecturi publice, cursuri, concursuri, ateliere, festivităţi şi alte activităţi diverse, cât şi în

creşterea gradului lor de atractivitate.

Dată fiind amploarea şi complexitatea acestui program şi numărul foarte mare de proiecte

iniţiate/derulate, respectiv cu scopul de îmbunătăţi capacitatea de monitorizare a rezultatelor

obţinute, pentru perioada următoare de management ne propunem o nouă abordare. Astfel,

urmează ca cele două segmente din structura acestui program să devină programe distincte,

separate, intitulate:

- Evenimentele – „cartea de vizită” a Bibliotecii

- Valorificarea potenţialului informaţional al bibliotecii

2) Înnoirea, completarea, diversificarea colecţiilor: În perioada anterioară, s-a pus un accent deosebit pe completarea continuă şi dezvoltarea

colecţiilor bibliotecii, numărul de documente achiziţionate anual fiind mai mult decât consistent:

2014 2015 2016

Nr. documente achiziţionate,

din care:

15.360 15.115 11.875

- în cadrul proiectului „Obţinere documente din donaţii” 2.763 1.320 1.023 - în cadrul proiectului „Achiziţii documente din finanţare bugetară” 12.597 13.795 10.852

Acest program îşi are baza în prevederile Legii bibliotecilor, unde este stabilită asigurarea

unei creşteri anuale de 50 documente specifice la 1000 locuitori ai comunităţii deservite. Astfel,

14

în condiţiile în care, conform Anuarului Statistic al judeţului Suceava pe 2016, numărul

populaţiei municipiului reşedinţă de judeţ este menţionat ca fiind de 116.767 locuitori, pentru

perioada 2018-2022 anticipăm un necesar al creşterii anuale a colecţiilor bibliotecii de minimum

5.838 unităţi de bibliotecă (u.b.). În această privinţă, trebuie însă remarcat un aspect deosebit de

important, şi anume că, în ceea ce priveşte creşterea valorii colecţiilor, aceasta se va putea realiza

şi printr-o selecţie negativă atentă a documentelor depăşite ştiinţific şi uzate fizic, operaţiunea de

casare fiind deci oarecum benefică într-o anumită măsură, în sensul înnoirii colecţiilor; în atare

condiţii, ne propunem ca numărul documentelor achiziţionate anual să fie consistent mai mare

decât cel referitor la creşterea anuală efectivă a colecţiilor.

În altă ordine de idei, managementul dezvoltării colecţiilor are ca obiectiv dezvoltarea şi

diversificarea echilibrată şi selectivă a colecţiilor de documente tradiţionale şi electronice, într-

un mod cât mai adecvat cerinţelor actuale ale publicului. Acest lucru se poate realiza printr-o

selecţie optimă, adecvată şi raţională a documentelor nou intrate şi prin complementaritatea

colecţiilor pe suport tradiţional cu informaţiile pe suport electronic şi/sau de pe Internet.

În vederea dezvoltării continue a colecţiilor într-un mod eficient, obiectiv, calitativ,

adecvat nevoilor publicului şi care să menţină sau chiar să îmbunătăţească valoarea cultural-

istorică şi ştiinţifică a colecţiilor Bibliotecii Bucovinei, este imperativ necesară continuarea

programului, pe care îl vom redenumi şi îl vom intitula Fondul de documente – calea spre

utilizator. Nu în ultimul rând, pentru perioada următoare se impune să continuăm o politică de

achiziţii ce coroborează satisfacerea intereselor de informare, studiu, lectură ale utilizatorilor, cu

criteriile profesionale: asigurarea profilului enciclopedic, a continuităţii şi actualităţii colecţiilor,

valoarea ştiinţifică şi culturală a publicaţiilor, achiziţionarea lucrărilor cu caracter bucovinean şi

a lucrărilor în limbile minorităţilor etnice reprezentate în municipiu şi judeţ.

3) Promovarea imaginii bibliotecii:

Una dintre cele mai importante dimensiuni ale diseminării rezultatelor programelor şi

proiectelor derulate de Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava este legată de promovarea

activităţii instituţiei, respectiv:

- tipărirea/execuţia şi distribuirea de:

flyere şi/sau pliante pentru o serie de activităţi/servicii noi ale bibliotecii,

afişe pentru acţiunile organizate de bibliotecă şi invitaţii de participare la acestea,

semne de carte, calendare, sacoşe personalizate, conţinând informaţii succinte cu şi

despre bibliotecă.

- apariţia unor materiale în mass-media (sub formă de ştiri şi note, privitor la activităţile curente).

În acest context, este oportun a se folosi, şi pe mai departe, toată gama activităţilor de

informare deja consacrate la nivelul bibliotecii, spre o cât mai bună cunoaştere la nivelul

comunităţii beneficiare nu numai a bogatei oferte de servicii, ci şi a principalelor activităţi

specifice, potrivit palierului de activitate, respectiv pentru creşterea vizibilităţii instituţiei,

scopuri care pot fi atinse prin tipărirea/execuţia şi distribuirea de materiale publicitare (de

promovare) pentru o gamă cât mai variată şi un număr cât mai mare de

evenimente/acţiuni/activităţi/servicii ale bibliotecii sau pentru comunicarea unor informaţii

despre bibliotecă, promovarea lecturii, ş.a.m.d. (afişe, invitaţii, pliante, flyere, semne de carte,

calendare, sacoşe personalizate, etc.).

Venind în întâmpinarea noilor tendinţe pe segmentul de promovare, ce se desfăşoară în

ultimul timp tot mai consistent şi în spațiul virtual, respectiv ţinând cont de cerințele utilizatorilor

de informare cât mai rapidă, propun o prezență mai activă şi în mediul online, prin utilizarea

instrumentelor moderne oferite de Internet (în acest sens, pentru informarea rapidă și atragerea

de noi utilizatori, voi avea în vedere şi folosirea unor noi instrumente de informare şi promovare,

de tip newsletter, sau prin fluxuri informaţionale de tip e-mail adresate, cât și platformele de

socializare); de asemenea, vom utiliza în continuare, în mod permanent, şi site-ul instituţiei

(www.bbsv.ro – secţiunea „Noutăţi”).

http://www.bbsv.ro/

15

4) Publicaţiile bibliotecii:

În perioada anterioară, s-a acţionat intens şi pe segmentul activităţii profesionale de

cercetare şi documentare, sens în care – potrivit cerinţelor de atragere a utilizatorilor şi de

împărtăşire a experienţei acumulate, de informare a breslei profesionale şi a comunităţii referitor

la bunele practici din cadrul unor compartimente specializate, precum şi din cadrul instituţiei în

ansamblul său – au fost elaborate, publicate şi distribuite numeroase materiale şi publicaţii cu

caracter ştiinţific (bibliografii locale şi alte instrumente de informare, monografii, etc.).

Menţionăm aici:

- editarea unor publicaţii periodice: revista „Scriptum”, nr. 1-4/2014, nr. 1-4/2015, nr. 1-4/2016;

- elaborarea şi publicarea a trei lucrări bibliografice:

o „Crai Nou” (1990-1991). Bibliografie – autori: Elena Pintilei, Adriana Chindriş, Editura

„George Tofan”, Suceava, 2015, volum editat sub egida Biblioteca Bucovinei „I. G.

Sbiera” Suceava,

o „Revista Bucovinei” (Bucureşti 1916, Cernăuţi 1942 – Timişoara 1945). Bibliografie –

autori: Alis Niculică, Vasile I. Schipor, Editura „George Tofan”, Suceava, 2015, volum

editat sub egida Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava şi a Institutului

„Bucovina” al Academiei Române,

o „Făt-Frumos” (Suceava, 1926 – Cernăuţi, 1934 – Bucureşti, 1940 – Cernăuţi, 1941 –

Râmnicu Vâlcea, 1944). Bibliografie – autori: Alis Niculică, Vasile I. Schipor, Editura

Accent Print, Suceava, 2016, volum editat sub egida Biblioteca Bucovinei „I. G.

Sbiera” Suceava,

o „Crai Nou” (1992-1993). Bibliografie – autor: Elena Pintilei, Editura Muşatinii, Suceava,

2016, volum editat sub egida Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, şi

o „Crai Nou” (1994-1995). Bibliografie – autor: Adriana Chindriş, Editura Muşatinii,

Suceava, 2016, volum editat sub egida Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava;

- tipărirea, sub egida bibliotecii, a revistei “Bucovina literară”, nr. 1-12/2014, nr. 1-12/2015, nr.

1-12/2016 (publicaţie editată de Societatea Scriitorilor Bucovineni).

Ţinând cont de faptul că folosirea publicaţiilor cu caracter ştiinţific reprezintă în fapt o

altă modalitate de mediatizare a instituţiei şi a activităţii acesteia, ne propunem ca în perioada

următoare să avem în vedere:

- dezvoltarea cercetării în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării, scop în care vom

continua publicarea semestrială a revistei „Scriptum” – publicaţia bibliotecii judeţene;

- desfăşurarea de activităţi de cercetare şi documentare din sursele informaţionale ale bibliotecii,

din alte surse disponibile, respectiv elaborarea şi publicarea, în măsura posibilităţilor financiare,

a unor noi lucrări specifice sectorului biblioteconomic şi/sau cultural – lucrări bibliografice,

monografice, studii, etc.

- realizarea, din proprie iniţiativă sau la cerere, a unor bibliografii locale, a unor lucrări

bibliografice tematice şi/sau a altor diferite instrumente de informare;

- asigurarea, la cerere, de asistenţă de specialitate pentru toate categoriile de utilizatori în

realizarea bibliografiilor necesare studiului şi redactării diferitelor genuri de lucrări;

- asigurarea, la cerere, de asistenţă metodologică în tehnica cercetării documentare pentru

lucrările de diplomă, licenţă, diverse lucrări de specialitate.

5) Reparaţii curente:

Analizând capacitatea instituţională de amenajare adecvată a spaţiilor bibliotecii,

constatăm că în perioada anterioară s-a acţionat pentru:

- finalizare lucrări obiectiv “Mansardare, inclusiv înlocuire învelitoare, clădire corp B” (2014);

- executare mici reparaţii şi igienizări la:

depozit Arhivă, birou contabilitate; compartimentare cameră servere IT şi igienizare;

reparaţii centrala termică, instalaţia termică (2014);

depozit carte Compartiment Informare bibliografică, depozit carte Compartiment

Asistenţă metodică, depozit carte “Sport. Religie” - Secţia Împrumut pentru adulţi, Casa

16

scării - intrare subsol Corp B, grup sanitar secţie Împrumut pentru adulţi, cameră centrală

termică; reparaţii centrala termică, instalaţia termică; reparaţii copiator A3 (2015);

- executare reparaţii centrala termică (2015, 2016), instalaţia termică (2015), instalaţii sanitare

(2016);

- executare reparaţii copiator A3 (2015), reparaţii auto (2016).

Întrucât fără spaţii moderne, amenajate corespunzător, nu putem vorbi despre

desfăşurarea activităţii în condiţii optime, ne propunem ca şi în perioada următoare de

management să tratăm cu maximă atenţie şi acest program şi să continuăm a avea în vedere

execuţia de igienizări, reparaţii de refacere, reabilitare sau întreţinere a clădirilor/spaţiilor în care

funcţionează biblioteca şi a echipamentelor existente. Motivat de ideea expusă mai sus, vom şi

redenumi acest program, care în perioada următoare de management se va intitula Spaţii moderne

pentru o instituţie modernă.

6) Dotări:

În condiţiile în care dotarea bibliotecii – ca, de altfel, a oricărei alte instituţii sau

organizaţii – cu echipamentele/mijloacele necesare desfăşurării activităţii curente în condiţii

optime, reprezintă una dintre primele cerinţe pentru obţinerea unor rezultate eficiente, remarcăm

demersurile efectuate în perioada anterioară în acest sens, acestea fiind îndreptate în patru

direcţii:

o dotarea bibliotecii cu echipamente şi infrastructură IT: monitoare, plăci bază, HDD, surse

neîntreruptibile; cablare structurată reţea IT bibliotecă; suporţi videoproiectoare –

amenajare secţie bibliotecă şi sală cursuri mansardă (2014); calculatoare, monitoare, plăci

bază, surse neîntreruptibile, etc. (2015); calculatoare, monitoare, plăci bază, surse

neîntreruptibile, etc. (2016);

o dotarea bibliotecii cu mobilier specific: rafturi+fişete metalice pentru arhivă, mobilier

divers (rafturi, cuiere, scaune, etc.) pentru secţia de artă şi informare audio-vizuală, secţia

împrumut pentru copii, sala de lectură, compartiment Resurse umane şi spaţii mansard

(2014); vitrină expoziţională pentru Secţia de Artă şi informare audio-vizuală, mobilier

divers (rafturi, dulapuri, standuri de expunere carte, scaune, etc.) pentru Secţia Împrumut

pentru copii, secţia Fond Bucovina, Secţia de Artă şi informare audio-vizuală, Secţia

pentru Adolescenţi, etc. (2015); mobilier divers (rafturi, dulapuri, scaune) pentru Secţia

Împrumut pentru adulţi, Secţia de Artă şi informare audio-vizuală, Secţia pentru

Adolescenţi, diverse compartimente, etc. (2016); scaune vizitator, fotolii, canapele, mese,

birouri, măsuţe, cuiere pentru spaţii mansardă (obţinute gratuit prin transfer) (2016);

o dotarea bibliotecii cu echipamente pentru protejarea valorilor umane şi materiale: aparate

aer condiţionat (2014, 2015); stingătoare, aspirator (2016);

o dotarea bibliotecii cu alte bunuri şi echipamente: centrală telefonică, telefoane, etc.

(2015); scăriţe, instalaţii luminoase, reportofon, etc. (2016).

În condiţiile în care dotarea bibliotecii – ca, de altfel, a oricărei alte instituţii sau

organizaţii – cu echipamentele/mijloacele necesare desfăşurării activităţii curente în condiţii

optime, reprezintă una dintre primele cerinţe pentru obţinerea unor rezultate eficiente, vom

continua să acordăm, şi în continuare, o atenţie aparte şi acestui program. Facem precizarea că,

tocmai din prisma acestei idei, vom şi redenumi acest program, intitulându-l Dotări moderne

pentru rezultate eficiente.

7) Perfecţionarea personalului:

Analizând capacitatea instituţiei din punctual de vedere al asigurării formării şi

perfecţionării resursei umane proprii, trebuie observant că în perioada 2014-2016 situaţia

cursurilor la care au participat salariaţi ai Bibliotecii Bucovinei a fost după cum urmează:

17

Nr.

crt.

Tipul Cursului 2014 2015 2016

1 “Noutăţi legislative privind finanţele şi contabilitatea instituţiilor publice” 2 - -

2 Curs de calificare în ocupaţia de bibliotecar - modulul II 2 - -

3 Curs de calificare “Bibliotecar Studii superioare” - modulul I 3 - -

4 Curs de calificare “Bibliotecar Studii superioare” - modulul II - 3 -

5 Instruire anuală a personalului ce deserveşte centrale termice cu

supraveghere nepermanentă 1 1 1

6 Curs de perfecţionare “Tehnici de cunoaştere şi comunicare cu

segmentele de public” 2 - -

7 Curs de formare “Legător manual” 1 - -

8 Curs de perfecţionare “Formare de formatori în domeniul cetăţeniei active” 1 - -

9 Curs de formare profesională pentru ocupaţia de Formator - 3 -

10 Curs de perfecţionare „Expert legislaţia muncii” - 1 -

11 Curs de utilizare a Sistemului Electronic de Achiziţii Publice adresat

Autorităţilor Contractante - 1 -

12 Seminar “Salarizarea personalului din instituţiile publice. Perspective

2016-2018” - 1 -

13 Seminar „Noutăţi în contabilitatea şi raportarea instituţiilor publice” - - 1

14 Conferinţă achiziţii publice - - 1

15 Curs de „Expert achiziţii publice” - - 2

După cum se poate observa, tabelul de mai sus reflectă o evoluţie firească a perfecţionării

personalului, constatându-se accentul pus pe cursurile de specialitate, îndeosebi cele de formare/

calificare în ocupaţia de bibliotecar.

În ceea ce priveşte perfecţionarea personalului în perioada 2018-2022, cu excepţia

bibliotecarilor nou-angajaţi, care, conform prevederilor Legii Bibliotecilor, trebuie să-şi

desăvârşească nivelul pregătirii prin cursuri de formare-calificare profesională în ocupaţia de

bibliotecar, pentru restul personalului pregătirea profesională, prin participarea periodică la

diverse cursuri de instruire sau de consolidare, actualizare şi perfecţionare a cunoştinţelor, se

poate aprecia ca esenţială. Analiza noastră porneşte, în mod firesc, şi de la realitatea că pentru

personalul bibliotecilor publice, care în foarte rare cazuri are în momentul angajării studii în

specialitatea biblioteconomie ori ştiinţele informării şi comunicării, este absolut fundamental să

parcurgă periodic programe de acest gen, pentru a-şi forma un statut profesional cât mai

temeinic. Drept urmare, pe lângă activităţile interne, cu caracter profesional, în perioada anilor

următori se vor face eforturi pentru participarea personalului (de execuţie şi de conducere) la

programele de formare profesională şi la diferite programe profesionale de actualizare a

cunoştinţelor, de instruire, perfecţionare şi/sau în domeniul managementului, ideea centrală fiind

că dobândirea de către salariaţii bibliotecii a unor noi cunoştinţe oferă posibilitatea îmbunătăţirii

şi diversificării serviciilor oferite de către instituţie. Din acest motiv vom şi redenumi acest

program, care se va intitule Perfecţionarea personalului – cheia succesului.

8) „BIBLIONET - lumea în biblioteca mea”: Program naţional pe 5 ani (2009-2014), menit a accelera introducerea Internetului şi a

dota adecvat circa 50% din bibliotecile publice din România, cu susţinerea financiară a Fundaţiei

„Bill & Melinda Gates” din Statele Unite, Biblionet a fost implementat în România de

organizaţia internaţională non-profit IREX, în colaborare cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor

şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), EOS Timişoara, Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional, precum şi cu bibliotecile judeţene eşalonat selectate în program. Acest

program a fost pentru Biblioteca Bucovinei, ca pentru orice bibliotecă judeţeană, şi o bună şansă

de a susţine şi promova pe mai departe propriile demersuri de dezvoltare a bibliotecilor publice

locale ca centre culturale şi de informare redutabile.

18

Pe perioada celor cinci runde de selecţie derulate în cadrul Programului (2009, 2010,

2011, 2012, 2013), Biblioteca Bucovinei a reuşit să obţină includerea în program – pe lângă

biblioteca judeţeană (care a obţinut echipamente de ultimă generaţie atât pentru sediul central,

cât şi pentru filialele Burdujeni şi Obcini, în total 11 laptop-uri, 28 de calculatoare, 4

videoproiectoare, 4 imprimante, 4 scannere, etc., plus softurile necesare şi o serie de softuri

educaţionale) – a nu mai puţin de 83 de biblioteci publice locale din judeţ, dotate gratuit în

perioada 2009-2014, pentru ai căror bibliotecari au şi fost livrate tot gratuit cursuri de

perfecţionare pe diverse teme.

Punctual, pentru perioada anterioară de management remarcăm:

- instruirea bibliotecarilor din bibliotecile selectate în program, cu privire la oferirea de noi

servicii: sesiuni de instruire în educaţie financiară „Bani IQ”; cursuri online ECDL (2014);

- obţinerea gratuită, cu titlu de donaţie, de la organizaţia IREX România, în cadrul Programului

Naţional „Biblionet”, a încă 4 sisteme de calcul complete, dotate inclusiv cu soft-urile necesare,

imprimantă, scanner, surse UPS, etc. – pentru filiala Obcini a bibliotecii judeţene (urmare a

selectării în cadrul rundei a V-a, aferentă anului 2013), şi a 4 sisteme de calcul complete, dotate

inclusiv cu soft-urile necesare, pentru sediul central (2014).

Având în vedere finalizarea, în anul 2014, a Programului Naţional „Biblionet”, evident că

şi la nivelul Bibliotecii Bucovinei programul implementat s-a încheiat odată cu anul 2014.

9) Automatizarea prelucrării şi circulaţiei documentelor, având ca obiectiv

perfecţionarea accesului la informaţii şi documente şi dezvoltarea serviciilor bazate pe noile

tehnologii ale informaţiei, s-a axat pe cele două componente ale sale:

Automatizarea prelucrării documentelor: prelucrarea automatizată a documentelor;

căutare şi regăsire informaţii, bazate pe elementele descrierii bibliografice

Programul de informatizare „eBibliophil” utilizat în biblioteca judeţeană este unul

deosebit de complex, organizat într-o formă modulară şi flexibilă, fapt ce a dus la

introducerea sa în multe biblioteci publice.

Interfaţa pentru prelucrarea documentelor asigură, pe lângă introducerea în bazele de date

a descrierilor bibliografice ale documentelor, o gamă largă de instrumente de căutare şi

regăsire, bazate pe multitudinea de elemente ale descrierii bibliografice, precum şi pe

termenii suplimentar ataşaţi potrivit prelucrării şi indexării pe vedete de subiect. Se

asigură astfel constituirea de ample cataloage virtuale, care le înlocuiesc pe cele clasice

conferind o mai mare flexibilitate, diversitate şi operativitate în procesul de căutare şi

regăsire a informaţiilor. În acest sens menţionăm faptul că în perioada analizată toate

documentele nou achiziţionate au fost prelucrate prin utilizarea softului eBibliophil şi, în

plus, chiar o serie de documente mai vechi, deja existente în colecţiile bibliotecii, au fost

şi acestea introduse în baza de date a acestui soft, astfel că descrierile bibliografice ale

aproape tuturor documentelor existente în colecţiile bibliotecii se regăsesc şi în format

electronic în catalogul online. Importanţa continuării acestui proiect este demonstrată şi

de faptul că acest software asigură nu doar suportul electronic pentru prelucrarea

documentelor, ci întreaga gestionare a colecţiilor (cu toată mişcarea formularistică

necesară, de la cea privind intrarea documentelor în bibliotecă şi până la ieşirea acestora

din gestiune). În această privinţă, ne propunem ca, în perioada următoare de

management, pe lângă prelucrarea informatizată documentelor nou achiziţionate, să

finalizăm procesul de introducere a descrierilor bibliografice aferente tuturor

documentelor din colecţiile bibliotecii, astfel încât acestea să se regăsească în proporţie

de 100% în catalogul online, condiţii în care şi denumirea proiectului va trebui să fie

oarecum actualizată, respectiv Prelucrarea informatizată a documentelor de bibliotecă.

Automatizarea circulaţiei documentelor: „toaletarea” documentelor şi permiselor de

intrare ale utilizatorilor, în sensul aplicării etichetelor cu coduri de bare.

Potrivit nevoilor de informare şi comunicare tot mai rapidă, în condiţii de scurtare a

timpilor de aşteptare, biblioteca a trecut în ultima vreme şi la automatizarea circulaţiei

19

documentelor împrumutate/restituite de utilizatori. La ora actuală, acest sistem este în curs

de implementare – în faza finală: pentru aceasta, în perioada anterioară s-au desfăşurat în

mai multe secţii ale bibliotecii operaţiunile de „toaletare” a documentelor şi permiselor de

intrare ale utilizatorilor, în sensul aplicării codurilor de bare ce le conferă individualitate

irepetabilă numeric şi un plus de operativitate şi securizare în efectuarea tranzacţiilor.

În prezent, această tehnică este folosită la secţiile Împrumut pentru adulţi, Împrumut pentru

copii, Fond Bucovina, Artă şi informare audio-vizuală, Sala de lectură, Secţia pentru

adolescenţi şi filialele Obcini şi Burdujeni. De altfel, folosirea acestei tehnici, ce presupune

şi utilizarea cititoarelor electronice de coduri de bare, vizează nu numai o servire mai

operativă, ci şi o evidenţă mai precisă a documentelor aflate în circulaţie, corelată cu deloc

neglijabila oportunitate de a facilita studii, analize şi evaluări privind tematica

documentelor împrumutate şi frecvenţa împrumuturilor realizate de fiecare utilizator sau un

anumit grup ţintă, motive suficient de solide pentru continuarea proiectului. Ca atare, este

de la sine înţeles că finalizarea procesului de introducere şi utilizare a acestei tehnici în

absolut toate secţiile bibliotecii va fi una dintre priorităţile noastre pentru perioada

următoare de management, condiţii în care şi în acest caz se va impune actualizarea

denumirii proiectului, pe care ne propunem să îl intitulăm adecvat noului său stadiu,

respectiv: Servicii de împrumut informatizat pentru public.

10) Sondarea preferinţelor/oportunităţilor de la nivelul comunităţii:

Unul dintre obiectivele strategiei manageriale pe care o propunem îl va constitui şi în

continuare cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor info-documentare şi culturale ale

comunităţii, realizabil prin programele prevăzute de prezentul Program de management.

Această cerinţă imperios necesară pentru evaluarea şi prefigurarea oportunităţilor de

optimizare a activităţii se poate materializa, după caz, prin:

- analiza constantă a instrumentelor curente de consemnare şi raportare lunară, trimestrială,

semestrială şi anuală existente la nivelul bibliotecilor publice, care au fost utilizate şi în perioada

anterioară de management:

Raportul statistic de activitate al fiecărui compartiment/secţie ce desfăşoară activităţi

specifice, dedicate servirii intereselor de informare, studiu, lectură, educaţie şi recreare

ale persoanelor (cu date privind evidenţa activităţii zilnice, consemnându-se periodic

întreaga gamă a operaţiunilor şi activităţilor ce pot fi evidenţiate cantitativ);

Raportul statistic anual CULT 1, ce se înaintează Institutului Naţional de Statistică.

Fireşte, în baza rolului de coordonare şi îndrumare metodologică a tuturor bibliotecilor

publice din judeţ, pe care – ca bibliotecă judeţeană – îl avem consfinţit prin Legea nr.

334/2002, republicată, aceeaşi preocupare o vom manifesta şi în relaţia cu aceste unităţi,

respectiv în centralizarea tuturor acestor date.

- efectuarea periodică a unor cercetări/anchete/sondaje, ale căror rezultate să contribuie la

obţinerea unor concluzii mai ample şi mai nuanţate, prin luarea în considerare şi a unor realităţi/

cerinţe precum:

nevoia studierii şi a acelor categorii de public care nu cunosc oferta bibliotecii şi nu au

găsit încă motive pentru a frecventa biblioteca;

gradul de satisfacţie al utilizatorilor serviciilor de bibliotecă.

11) Dezvoltarea de noi servicii şi facilităţi de informare pentru utilizatori:

Programul, care urmăreşte atât creşterea gradului de utilizare a bibliotecii (utilizatori

activi), cât şi asigurarea unui acces lărgit la resursele informaţionale, s-a concretizat prin:

- activităţi de asistenţă de specialitate în navigarea pe Internet în domenii de interes pentru studiu

şi informare, respectiv activităţi de asistenţă de specialitate în utilizarea soft-ului eBibliophil

pentru regăsirea informaţiilor, în toate secţiile de Relaţii cu publicul, dar şi în cadrul

compartimentului de Informare bibliografică;

- asigurarea de împrumut interbibliotecar naţional;

20

- iniţiere periodică în tehnica de căutare şi evaluare a surselor de informare în vederea dezvoltării

habitudinilor de muncă intelectuală autonomă, în cadrul Secţiei pentru copii, prin vizite

planificate ale claselor de elevi;

- acordarea de referinţe orale, în scris, telefonic şi on-line la solicitările publicului şi dezvoltarea

bazelor de date, precum şi asigurarea unei oferte minimale de documente/bibliografii pe teme de

interes comunitar (informare comunitară locală şi informare europeană);

- extinderea serviciilor de bibliotecă pentru diverse categorii de public, cu derularea unor noi

tipuri de activităţi, cât mai diverse.

Pentru perioada următoare ne propunem continuarea acestui program – pe care îl vom

intitula însă Ofertă diversificată de servicii pentru utilizatori – şi implementarea sa pe trei

categorii de proiecte, respectiv:

- Cursuri gratuite, cluburi de lectură, etc.

- Ateliere diverse

- „Ajutor la teme”

12) Consolidarea imaginii bibliotecilor publice locale:

Proiectele realizate de Biblioteca Bucovinei pe acest segment, în calitate de iniţiator

şi/sau de partener, au vizat atât bibliotecile publice din judeţ, în virtutea misiunii pe care o avem,

de a le coordona şi îndruma metodolgic/profesional activitatea, cât şi alte spaţii publice, precum

sediul altor instituţii sau organizaţii, unde au fost organizate diverse acţiuni. Convinşi fiind că şi

în celelalte localităţi sucevene există suficiente premise pentru accelerarea schimbării de

mentalitate şi de acţiune, astfel încât şi respectivele biblioteci să se înscrie mai ferm şi temeinic

pe calea afirmării lor ca şi centre culturale şi de informare publică, pe parcursul perioadei

anterioare s-au depus eforturi constante în vederea consolidării imaginii bibliotecilor publice

locale. În acest scop, s-a acţionat pe mai multe direcţii, analizate mai jos.

În ce priveşte achiziţia de carte în bibliotecile publice locale din judeţ se constată că

aceasta s-a realizat în principal cu sprijinul Bibliotecii Bucovinei, adică prin redistribuirea de

carte din donaţiile obţinute de la anumite edituri şi asociaţii sau de la persoane particulare.

Urmare demersurilor Bibliotecii Bucovinei, bibliotecile publice din județul Suceava sunt incluse

începând din 2015 în proiectul-pilot EduCab (județul Suceava a fost inclus alături de Timiș, Cluj,

Brăila, Dolj, Dâmbovița, Teleorman și Vâlcea). România EduCab este o platformă națională

inter-instituțională, interdiscipinară, lansată cu scopul de de a crește capacitatea bibliotecilor

publice din țară de a răspunde nevoilor educaționale și de dezvoltare la nivel local. Programul

vizează lărgirea și înnoirea fondului de carte și a materialului educațional, inclusiv a

calculatoarelor, sprijinirea intervențiilor la nivel de infrastructură fizică (mobilier, amenajări),

programe educaționale (schițarea și implementarea unor inițiative pe termen scurt și mediu). În

acest proiect am beneficiat de sprijinul voluntarilor din proiect, care au contribuit la reabilitarea

Bibliotecii Comunale Dornești şi la dotarea bibliotecilor din Dornești, Vulturești, Grămești,

Zamostea, Preutești, Fîntînele, Rîșca, Dolhești, Drăgoiești, Hânțești și Bunești cu mobilier și

calculatoare și carte.

În altă ordine de idei, obiectivele metodice de instruire şi perfecţionare a bibliotecarilor s-

au realizat atât pe plan local cât şi la nivel judeţean prin Centrul de Pregătire Profesională al

ANBPR. Au fost organizate conferinţe anuale de consfătuire cu bibliotecarii din judeţ şi sesiuni

de instruire în cadrul centrelor metodice, a fost continuată pregătirea bibliotecarilor pentru

implementarea pe mai departe a programelor naţionale de educaţie financiară BaniIQ (2014,

2015, 2016) și Banii pe Net (2015, 2016) care urmăresc să faciliteze în bibliotecile publice

accesul la informaţii de natură financiară şi economică prin informare şi instruire. De asemenea,

au fost organizate două sesiuni de instruire pentru bibliotecari în cadrul proiectului InfOlanda:

întrebați un bibliotecar! (2016), proiect finanțat de Guvernul olandez, implementat de

Ambasada Olandei în București; scopul proiectului pilot este de a crește accesul la informații și

materiale utile în documentarea deciziei de a lucra în străinătate, pentru informarea lucrătorilor

înainte de plecare în Olanda și integrarea pe piața muncii & în comunitatea de destinație.

21

De altfel, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava se constituie, conform Legii

bibliotecilor, în for metodologic pentru bibliotecile publice din judeţ, cu atribuţii de coordonare

şi control, iar programul – care presupune desfăşurarea de proiecte şi activităţi în/cu bibliotecile

publice din judeţ, asistenţă şi consiliere acordate în teritoriu, inclusiv la sediul bibliotecilor

selectate în cadrul Biblionet, consfătuiri profesionale şi diverse acţiuni culturale; distribuire

donaţii de carte; cursuri de instruire – va fi continuat, cu îmbunătăţirile de rigoare. În acest sens,

ne propunem, spre exemplu, să continuăm demersurile de sprijinire concretă a bibliotecilor

publice locale şi în ceea ce priveşte colecţiile de documente puse la dispoziţia publicului, drept

pentru care vom acţiona constant pentru obţinerea şi redistribuirea de donaţii de carte şi vom

avea în vedere dezvoltarea serviciului „Biblioteca mobilă” care prin Compartimentul Asistenţă

metodică pune la dispoziţia bibliotecilor publice din judeţ un fond de carte de peste 4500 vol.

(acest serviciu de împrumut de documente de bibliotecă oferă astfel accesul liber la informaţie şi

asigură deservirea populaţiei cu documente care nu există în colecţiile bibliotecilor respective).

De asemenea, vom acţiona şi pentru realizarea statisticii centralizate a activităţii acestor

biblioteci şi transmiterea ei către instituţiile cu atribuţii în domeniu, organizarea la sediul

bibliotecii judeţene de cursuri sau întâlniri şi activităţi de instruire pentru bibliotecari, etc.

Doar astfel vom avea posibilitatea realizării unor paşi importanţi atât în schimbarea

percepţiei autorităţilor administraţiei publice locale faţă de bibliotecă, cât şi în promovarea

imaginii bibliotecii ca şi centru cultural şi de informare. Consolidarea statutului bibliotecilor

publice locale în comunitate trebuie asigurată în următorii ani atât prin extinderea de noi servicii

la cât mai multe dintre bibliotecile publice din judeţ, cât şi prin susţinerea aspectelor de conţinut,

precum îmbunătăţirea pregătirii profesionale a bibliotecarilor, realizarea de cât mai eficiente

parteneriate şi acţiuni în plan local, etc.

În afară de programele şi proiectele analizate mai sus, care, în general, s-au remarcat, aşa

cum am menţionat deja, prin eficienţă şi inovaţie, drept pentru care majoritatea trebuie continuate,

cu optimizările de rigoare, ne propunem ca în perioada următoare să demarăm şi unele noi:

1) CENTENARUL MARII UNIRI:

În condiţiile în care în anul 2018 se vor împlini 100 de ani de la momentul istoric al

înfăptuirii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, iar întreaga ţară va serba CENTENARUL, este

evident că şi Biblioteca Bucovinei va marca cum se cuvine faptele înaintaşilor noştri. Şi cum

Bucovina a fost direct implicată în actul istoric al realizării României Mari, fiind una dintre cele

trei provincii istorice care au votat Unirea cu Ţara, unirea cu provinciile din Vechiul Regat, ne

propunem realizarea acestui program distinct, aferent anului 2018, în cadrul căruia vom avea în

vedere organizarea de activităţi omagiale cât mai diverse.

Biblioteca în mileniul III:

Prezentarea bibliotecii, a serviciilor, facilitărilor și resurselor de care pot beneficia

utilizatorii, este un aspect deosebit de important din perspectiva atragerii de noi beneficiari, drept

pentru care propunem acest nou program. În cadrul acestuia, vom avea în vedere desfăşurarea de

activităţi multiple, diverse, în colaborare cu cât mai multe unităţi de învăţământ, urmând să ne

axăm pe cinci categorii de proiecte, şi anume:

vizite ghidate

activităţi festive

concursuri tematice

„Paşi spre bibliotecă” - activităţi dedicate Zilei mondiale a cărţii pentru copii (2 aprilie)

„Săptămâna naţională a bibliotecilor” – activităţi dedicate Zilei internaționale a cărții și a

drepturilor de autor şi Zilei bibliotecarului din România (23 aprilie)

„Bucovina vie”:

Relațiile internaționale, în general, respectiv cele cu diaspora, cu românii din afara

graniţelor, în particular, şi organizarea de activităţi punctuale pe acest palier („de nişă” am putea

22

spune), reprezintă o altă modalitate de satisfacere a unei game cât mai largi de gusturi culturale.

În atare condiţii, ne propunem ca în perioada următoare să punem un accent tot mai constant pe

organizarea de activități culturale comune cu organizaţii, instituții și/sau personalități culturale

din diaspora, să participăm activ la diverse activităţi/întâlniri în străinătate (simpozioane,

conferinţe, etc.) şi, bineînţeles, să întreprindem demersuri pentru donații de carte care să ajungă

în comunităţile româneşti din diaspora. Scopurile urmărite prin acest program sunt două:

pe de o parte, să contribuim la cunoaşterea limbii şi a culturii române în acele spaţii în

care există comunităţi importante de români (fie că este vorba de cei ce se află vremelnic

la muncă în străinătate, fie că ne referim la cei din regiunea Cernăuţi sau din Republica

Moldova), şi

pe de altă parte, să contribuim la cunoaşterea în Bucovina a personalităţilor din diaspora,

a realizărilor culturale, literare, artistice ale acestora.

b.2. Concluzii:

Biblioteca Bucovinei a cunoscut până în prezent o continuă dezvoltare pe mai multe

paliere. Practic avem de-a face cu creşterea numărului de beneficiari culturali, asigurarea de

alocaţii bugetare – implicit de fonduri alocate pentru achiziţia de documente din finanţare

bugetară per capita – suficiente pentru procesul de dezvoltare a instituţiei, atragerea de donaţii

(mai ales cărţi) tot mai consistente, creşterea numărului de programe şi proiecte culturale,

ş.a.m.d.

Pentru perioada 2018-2022 ne propunem ca biblioteca judeţeană să îşi continue procesul

de dezvoltare/modernizare. De aici şi necesitatea obţinerii unui „efect de uimire” la publicul din

comunitate: o bibliotecă trebuie să ofere utilizatorilor săi experienţe neaşteptate, pentru toate

tipurile de servicii oferite, cu scopul atragerii diverselor categorii de posibili beneficiari.

În acest context, credem cu tărie că:

Viitorul comunităţii noastre depinde de viitorul Bibliotecii Bucovinei.

În temeiul Legii nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava este o instituţie publică din categoria bibliotecilor

de drept public, cu personalitate juridică, funcţionând în subordinea Consiliului Judeţean

Suceava şi fiind finanţată exclusiv de la bugetul local al judeţului.

În temeiul aceleiaşi legi, ea se defineşte ca structură info-documentară aparţinând

Sistemului Naţional de Biblioteci, parte integrantă a Sistemului Naţional de Informare şi

Documentare şi are, în societatea informaţională, „rol de importanţă strategică” (art. 1).

Ca bibliotecă publică ce are profil enciclopedic, fiind pusă în slujba comunităţii judeţene,

instituţia noastră are misiunea de a asigura accesul nelimitat şi gratuit la colecţii, baze de date şi

la alte surse proprii de informaţii sau la serviciile sale informaţionale, documentare şi culturale,

în scop educativ şi/sau de recreare, asigurând egalitatea accesului la informaţii şi la documentele

necesare informării, educaţiei permanente, petrecerii timpului liber şi dezvoltării personalităţii

utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstã, sex, apartenenţã politicã,

religie ori naţionalitate. De altfel, manifestul UNESCO „Carta Cărţii” consideră că biblioteca

„face parte din resursele naturale ale fiecărei ţări”.

De altfel, Biblioteca Bucovinei, instituţie de distinsă ţinută culturală, fondată în 1923,

este una dintre cele mai frecventate instituţii de cultură din judeţ, care serveşte, de aproape un

secol, interesele de informare, studiu, educaţie, lectură şi recreare ale utilizatorilor săi.

În activitatea desfăşurată trebuie urmărită permanent integrarea reală a bibliotecii

sucevene în comunitate, în vederea realizării obiectivului principal: satisfacerea nevoilor

utilizatorilor.

23

Acceptând că biblioteca viitorului va fi una deopotrivă electronică, dar şi una cu

publicaţii tradiţionale, vom avea în vedere realizarea unui echilibru în trecerea uşoară de la

tradiţie la modernitate, fenomen menit să schimbe mentalitatea oamenilor, clădită de secole,

despre ceea ce trebuie să fie o bibliotecă.

Bibliotecarii se numără printre cei care cred cu tărie că biblioteca tradiţională va

supravieţui atât ca formă cât şi ca instituţie, deşi reţelele electronice permit individului să creeze

materiale şi să le distribuie, de multe ori în mod haotic, pe căi care ocolesc editorul tradiţional şi

biblioteca. Ceea ce nu poate acesta să realizeze singur este gestionarea ştiinţifică a informaţiei

(catalogare, clasificare, diseminare), factor hotărâtor într-o societate bazată pe performanţă

intelectuală. Tocmai de aceea, rolul bibliotecarului este esenţial în procesul deosebit de complex

al cunoaşterii nevoilor de studiu şi de informare ale utilizatorilor, în organizarea formelor de

promovare a lecturii şi activităţilor culturale. Viitorul profesiei de bibliotecar este organic legat

de performanţele intelectuale şi de educaţie ale noilor generaţii, biblioteca fiind, în fapt, unul dintre

pilonii procesului de învăţare şi dezvoltare a cunoştinţelor fiecărui cititor/utilizator.

b.2.1. Reformularea mesajului, după caz;

Nu este cazul, atât timp cât îndeplinirea misiunii Bibliotecii Bucovinei este corelată cu

toate actele normative în vigoare, cu documentele oficiale care îi reglementează activitatea şi cu

strategia asumată.

b.2.2. Descrierea principalelor direcţii pentru îndeplinirea misiunii.

Îndeplinirea misiunii bibliotecii trebuie susţinută prin programe, proiecte şi activităţi

menite a se încadra în următoarele direcţii de acţiune, dintre care unele referitoare la cerinţele de

informare, educaţie, cultură şi petrecere a timpului liber ale unor largi categorii de utilizatori –

reali şi potenţiali –, ce trebuie, în conformitate şi cu unele prevederi ale Manifestului UNESCO

pentru biblioteci publice, să stea în centrul serviciilor bibliotecii publice:

1. dezvoltarea, diversificarea şi prelucrarea adecvată a colecţiilor de documente, potrivit

cerinţelor de informare, educaţie şi cunoaştere ale membrilor comunităţii;

2. organizarea, conservarea şi comunicarea colecţiilor potrivit normelor biblioteconomice şi

nevoii de satisfacere a intereselor celor mai diverse categorii de beneficiari;

3. crearea şi întărirea deprinderilor de lectură la copii, de la vârste fragede;

4. susţinerea educaţiei individuale şi autodidacte, precum şi a celei instituţionale, la toate

nivelurile şi la orice vârstă, inclusiv din perspectiva cunoaşterii pericolelor antisociale ce

ameninţă dezvoltarea liberă şi armonioasă a persoanei;

5. stimularea imaginaţiei şi a creativităţii la orice vârstă;

6. promovarea conştientizării moştenirii culturale, a aprecierii artei, realizărilor ştiinţifice şi

inovaţiilor atât la nivelul comunităţii locale, cât şi în plan naţional, european şi universal;

7. oferirea posibilităţii de accesare şi exprimare culturală a tuturor artelor dramatice, susţinerea

diversităţii culturale şi a tradiţiei orale;

8. continuarea proiectelor şi activităţilor de transpunere în practică a iniţiativei privind

consolidarea imaginii bibliotecilor publice locale, în baza unor programe şi acţiuni derulate în

teritoriu, respectiv dezvoltarea bibliotecilor publice ca centre viabile de cultură şi informare;

9. facilitarea deprinderii unor abilităţi informaţionale şi de operare pe calculator şi de navigare

Internet atât la nivelul personalului, cât şi la cel al diferitelor categorii de utilizatori, de toate

vârstele şi ocupaţiile;

10. diversificarea, modernizarea şi consolidarea dotărilor necesare şi a întregii baze materiale

menite să asigure cadrul/suportul general al realizării tuturor acestor direcţii de acţiune.

24

În acest mod, prin urmarea acestor direcţii, orice bibliotecă publică trebuie să devină din

furnizor pasiv de acces la informaţie, furnizor activ care să ofere mai mult decât serviciile

comune de comunicaţii.

Biblioteca Bucovinei este implicată într-un proces de modernizare prin care, alături de

serviciile tradiţionale, trebuie să dezvolte noi şi noi servicii şi să utilizeze tehnologii noi aşa cum

fac cele mai multe biblioteci europene. S-a conştientizat faptul că bibliotecile publice

tradiţionale, care se limitează numai la documentele tipărite, nu mai pot face faţă nevoilor

crescânde de informare ale populaţiei şi rămân în urma celor care oferă servicii moderne.

Oportunităţile şi provocările societăţii informaţionale dau bibliotecilor posibilitatea de a

ocupa un loc central în comunitate, cu condiţia ca ele să-şi orienteze activitatea cu prioritate spre

utilizatori şi spre cunoaşterea şi satisfacerea intereselor de cunoaştere ale acestora.

Punând în centrul activităţii utilizatorul şi nevoile lui, bibliotecile îşi asigură

recunoaşterea şi respectul comunităţii şi pot aspira la poziţia de instituţii „cu rol strategic în

societatea informaţională” (Art. 1, Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările

şi completările ulterioare).

În altă ordine de idei, în perioada 01.01.2018-31.12.2022 vom pune în centrul atenţiei

noastre următoarele trei aspecte:

concentrarea întregii strategii a bibliotecii, respectiv a activităţii tuturor salariaţilor asupra

cerinţelor utilizatorilor/beneficiarilor/vizitatorilor şi a calităţii serviciilor oferite;

asigurarea disponibilităţii resurselor – atât umane (personal calificat, instruit), cât şi

materiale (financiare, infrastructură performantă, mediu de lucru adecvat) – necesare

desfăşurării activităţii în condiţii optime;

posibilitatea derulării unor proiecte cu finanţare nerambursabilă.

C. ANALIZA ORGANIZĂRII INSTITUŢIEI ŞI PROPUNERI DE RESTRUCTURARE

ŞI/SAU DE REORGANIZARE, DUPĂ CAZ

26

Referitor la structura organizatorică a Bibliotecii Bucovinei, la momentul actual aceasta

se prezintă astfel:

Serviciul Relaţii cu publicul, care are în componenţă următoarele secţii/compartimente:

Secţia Împrumut pentru adulţi

Secţia Împrumut pentru copii

Sala de lectură

Secţia Periodice

Filiala Obcini

Filiala Burdujeni

Compartimentul Marketing cultural şi informare comunitară

Biroul Dezvoltare, prelucrare şi asistenţă metodică, care are în componenţă:

Compartimentul Dezvoltare, evidenţă, prelucrare

Compartimentul Asistenţă metodică

Biroul Informare bibliografică, Fond Bucovina, compus din:

Compartimentul Informare bibliografică

Secţia Fond Bucovina

Biroul Informatică, secretariat şi multimedia, care are în componenţă:

Compartimentul Administrare reţea informatică

Compartimentul Secretariat

Secţia pentru adolescenţi

Secţia Artă şi informare audio-vizuală

sub directa coordonare a Directorului adjunct se află:

Compartimentul Financiar-contabil, achiziţii publice şi gestiune

Compartimentul Resurse umane

Compartimentul Arhivă

Compartimentul Legătorie, întreţinere şi deservire generală

Compartimentul Pază

Considerăm că nu este necesară, cel puţin pentru moment, o anumită restructurare sau

reorganizare a structurii actuale. În timp însă, dacă instituţia se va confrunta cu un trend de

diminuare a numărului de personal, vom avea în vedere comasarea anumitor secţii sau, în caz

extrem, chiar externalizarea anumitor servicii. De asemenea, dacă se va constata necesitatea

eficientizării anumitor segmente de activitate, vom analiza care ar putea fi cele mai eficiente

variante de lucru şi vom acţiona în consecinţă la momentul în cauză.

c.1. Analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi a actelor normative incidente:

Principalele activităţi desfăşurate pe acest palier în perioada anterioară au fost:

- actualizarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, în conformitate cu legislaţia;

- actualizarea Regulamentului de ordine interioară, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

- modificarea organigramei şi a statului de funcţii ale bibliotecii, în sensul eficientizării unor

sectoare de activitate ale instituţiei;

- întocmirea procedurilor operaţionale pentru diverse activităţi specifice, etc.

În acelaşi timp, au fost înaintate către autoritatea tutelară, Consiliul Judeţean Suceava, o

serie de propuneri de reglementare prin acte normative, care au şi fost adoptate:

- propunerea de modificare/actualizare a Regulamentului de organizare şi funcţionare;

- propunerile privind aprobarea bugetelor anuale de venituri şi cheltuieli;

- propunerile privind aprobarea statelor de funcţii şi organigramelor instituţiei;

- propunerile privind aprobarea Calendarelor anuale de acţiuni culturale.

Toate aceste reglementări şi acte normative incidente au fost necesare, corespunzător

redactate/efectuate şi prompt aplicate.

27

c.2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne:

Cerinţele realizării funcţiei de organizare sunt dinamismul continuu, adaptarea

permanentă la schimbările interne şi externe şi identificarea soluţiilor optime prin luarea în

considerare a tuturor intercondiţionărilor, sens în care propunem următoarele direcţii de acţiune:

actualizarea, dacă va fi cazul, a Regulamentului de organizare şi funcţionare, respectiv a

Regulamentului de ordine interioară: cerinţă firească şi necesară, după analizarea

temeinică a implicaţiilor pe care le au anumite modificări ale cadrului legal în care

biblioteca îşi desfăşoară activitatea;

modificarea/actualizarea organigramei şi a statului de funcţii ale bibliotecii: potrivit

evoluţiilor şi cerinţelor ce se vor înregistra în politicile publice guvernamentale de

utilizare şi valorizare a resurselor umane, respectiv pentru a veni în întâmpinarea unor

cerinţe fireşti de promovare a personalului, vom propune, atunci când va fi cazul,

modificarea/actualizarea statului de funcţii şi, funcţie de situaţie, vom analiza şi

oportunitatea propunerii unor posibile modificări ale organigramei;

delegarea concretă a autorităţii, respectiv corelarea responsabilităţii cu autoritatea, şi

împărţirea clară a atribuţiunilor ce revin fiecărui salariat în conformitate cu organigrama

şi sfera de competenţă şi în limitele Regulamentului de organizare şi funcţionare;

înaintarea propunerilor privind aprobarea bugetelor anuale de venituri şi cheltuieli;

înaintarea propunerilor privind aprobarea Listelor anuale de programe şi proiecte

culturale minimale;

elaborarea, aprobarea şi implementarea Codului etic al bibliotecarului;

emiterea, în baza referatelor întocmite şi aprobate, a deciziilor ce se impun în vederea

asigurării unei funcţionări eficiente şi a desfăşurării activităţii curente în condiţii optime;

desigur, pentru perioada 2018-2022, se cer şi modificări şi actualizări operative atât

pentru fişele unor posturi care, după caz, vor cunoaşte anumite modificări/suplimentări de

atribuţii, cât şi pentru procedurile operaţionale ce urmează a fi actualizate sau definitivate

la nivelul anumitor compartimente ale bibliotecii, corespunzător activităţilor specifice de

realizat în cadrul acestora.

c.3. Analiza capacităţii instituţionale din punctul de vedere al resursei umane

proprii şi/sau externalizate:

Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei:

Total personal 2014

Estimat

(conform Program

minimal şi stat de funcţii

din ian. 2014)

Realizat

(conform statului de

funcţii din

31.12.2014)

Existent

(posturi ocupate)

la 1 ian.

2014

la 31 dec.

2014

Personal de conducere 6 6 5 6

Personal de execuţie 45 48 41 40

Total personal 2015

Estimat

(conform Program

minimal şi stat de funcţii

din ian. 2015)

Realizat


funcţii din

31.12.2015)

Existent

(posturi ocupate)

la 1 ian.

2015

la 31 dec.

2015



28

Total personal 2016

Estimat


funcţii din 01.01.2016)

Realizat


funcţii din 31.12.2016)

Existent

(posturi ocupate)

la 01.01.2016 la 31.12.2016



În ceea ce priveşte resursele umane proprii disponibile la nivelul Bibliotecii Bucovinei,

pentru perioada următoare ne propunem:

ocuparea, din resursă internă, a postului de conducere de şef birou Dezvoltare, prelucrare

şi asistenţă metodică (post vacant în acest moment),

completarea numărului de personal prin ocuparea a încă minim 2 posturi de specialitate

(în sectorul financiar-contabil şi achiziţii publice, respectiv la departamentul de

Dezvoltare, evidenţă, prelucrare, sau în alt sector de activitate, funcţie de necesar).

Nu în ultimul rând, ţinând cont de numărul mare de programe, proiecte şi activități avute

în vedere pentru perioada 2018-2022, vom căuta soluţii, în măsura în care vom găsi resurse

umane disponibile, şi pe segmentul de colaborare cu voluntari.

Perfecţionarea personalului - cursuri de perfecţionare pentru conducere şi restul

personalului:

Analizând capacitatea instituţiei din punctual de vedere al asigurării formării şi

perfecţionării resursei umane proprii, trebuie observant că la nivelul Bibliotecii Bucovinei “I. G.

Sbiera” Suceava fiecare bibliotecar parcurge obligatoriu după angajare un curs de iniţiere în

biblioteconomie (cursul de calificare în ocupaţia de bibliotecar este împărţit în două module:

primul, de iniţiere efectivă, se desfăşoară sub formă de cursuri, seminarii şi lucrări practice, iar al

doilea, sub formă de probe de verificare şi examen de atestare finală). Ulterior acestor cursuri,

bibliotecarii mai pot parcurge şi anumite cursuri de actualizare a cunoştinţelor sau de

perfecţionare pe diverse subdomenii ale biblioteconomiei. De asemenea, şi ceilalţi salariaţi, alţii

decât bibliotecarii, urmează, de regulă, anumite cursuri de actualizare a cunoştinţelor sau de

perfecţionare pe diverse domenii/sectoare de activitate.

Concret, în perioada 2014-2016 situaţia cursurilor de perfecţionare la care au participat

salariaţi ai Bibliotecii Bucovinei a fost după cum urmează:

Nr.

crt.

Tipul Cursului 2014 2015 2016

1 “Noutăţi legislative privind finanţele şi contabilitatea instituţiilor publice” 2 - -

2 Curs de calificare în ocupaţia de bibliotecar - modulul II 2 - -

3 Curs de calificare “Bibliotecar Studii superioare” - modulul I 3 - -

4 Curs de calificare “Bibliotecar Studii superioare” - modulul II - 3 -

5 Instruire anuală a personalului ce deserveşte centrale termice cu

supraveghere nepermanentă 1 1 1

6 Curs de perfecţionare “Tehnici de cunoaştere şi comunicare cu

segmentele de public” 2 - -

7 Curs de formare “Legător manual” 1 - -

8 Curs de perfecţionare “Formare de formatori în domeniul cetăţeniei active” 1 - -

9 Curs de formare profesională pentru ocupaţia de Formator - 3 -

10 Curs de perfecţionare „Expert legislaţia muncii” - 1 -

11 Curs de utilizare a Sistemului Electronic de Achiziţii Publice adresat

Autorităţilor Contractante - 1 -

12 Seminar “Salarizarea personalului din instituţiile publice. Perspective

2016-2018” - 1 -

13 Seminar „Noutăţi în contabilitatea şi raportarea instituţiilor publice” - - 1

14 Conferinţă achiziţii publice - - 1

15 Curs de „Expert achiziţii publice” - - 2

29

După cum se poate observa, tabelul de mai sus reflectă o evoluţie firească a perfecţionării

personalului, constatându-se accentul pus pe cursurile de specialitate, îndeosebi cele de formare/

calificare în ocupaţia de bibliotecar.

În ceea ce priveşte perfecţionarea personalului în perioada 2018-2022, cu excepţia

bibliotecarilor nou-angajaţi, care, conform prevederilor Legii Bibliotecilor, trebuie să-şi

desăvârşească nivelul pregătirii prin cursuri de formare-calificare profesională în ocupaţia de

bibliotecar, pentru restul personalului pregătirea profesională, prin participarea periodică la

diverse cursuri de instruire sau de consolidare, actualizare şi perfecţionare a cunoştinţelor, se

poate aprecia ca esenţială. Analiza noastră porneşte, în mod firesc, şi de la realitatea că pentru

personalul bibliotecilor publice, care în foarte rare cazuri are în momentul angajării studii în

specialitatea biblioteconomie ori ştiinţele informării şi comunicării, este absolut fundamental să

parcurgă periodic programe de acest gen, pentru a-şi forma un statut profesional cât mai

temeinic. Drept urmare, pe lângă activităţile interne, cu caracter profesional, în perioada anilor

următori se vor face eforturi pentru participarea personalului (de execuţie şi de conducere) la

programele de formare profesională şi la diferite programe profesionale de actualizare a

cunoştinţelor, de instruire, perfecţionare şi/sau în domeniul managementului.

Evaluarea personalului din instituţie:

În conformitate cu prevederile legale, evaluarea întreg personalului se realizează anual pe

baza analizei activităţii desfăşurate, drept pentru care aceasta se va efectua cu stricteţe şi în

perioada următoare.

Promovarea personalului din instituţie:

Aspect important al strategiei şi activităţii manageriale, deoarece face parte din gama

mijloacelor de motivare a personalului, preocuparea privind promovarea personalului s-a

materializat periodic, potrivit reglementărilor legislaţiei în vigoare şi oportunităţilor concrete. În

ceea ce priveşte situaţia concretă a promovării personalului din instituţie în perioada anterioară

analizată, aceasta se prezintă după cum urmează în tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Funcţiile în care s-a promovat Număr salariaţi promovaţi

2014 2015 2016

1 Bibliotecar S, gr. II

Nu a fost cazul

4

Nu a fost cazul 2 Bibliotecar S, gr. I 1

3 Bibliotecar S, gr. IA 1

4 Referent de specialitate S, gr. II 2

5 Economist S, gr. IA 1

Facând parte, aşa cum am menţionat deja, din gama mijloacelor de motivare a

personalului, ne propunem ca şi în perioada următoare să ne preocupăm în mod constant de

aspectele privind asigurarea promovării personalului. Scopul final urmărit în acest sens, va fi,

fireşte, îmbunătăţirea nivelului profesional şi sporirea gradului de implicare şi responsabilitate

individuală, situaţie care rezultă din posibilitatea încredinţării unor noi atribuţiuni, mai complexe

(astfel consemnate şi în fişa postului), potrivit unor competenţe nou dobândite într-un anumit

domeniu de activitate. În mod evident, această abordare va fi în deplină concordanţă şi cu

cerinţele îmbunătăţirii calitative şi diversificării ofertei de servicii a bibliotecii.

Motivare/sancţionare:

Premieri, acordări de prime, comisii de disciplină (măsuri, sancţiuni dispuse) în perioada

anterioară: nu a fost cazul.

Conform noi legislaţii în materie de muncă şi salarizare, aprobată recent, pentru perioada

2018-2022 vom avea în vedere folosirea unui important instrument de motivare a personalului, ;i

anume cel al acordării de premii. În acelaşi timp, dacă va fi cazul, vom uza şi de instrumentul

măsurilor disciplinare, de sancţionări.

30

c.4. Analiza capacităţii instituţionale din punct de vedere al spaţiilor şi

patrimoniului instituţiei, propuneri de îmbunătăţire:

În ceea ce priveşte spaţiile în care funcţionează instituţia, situaţia se prezintă după cum

urmează:

Denumirea Amplasament Suprafaţă

(m.p.) Proprietate / chirie

Sediul central – Corp A Str. Mitropoliei nr. 4 1303,31 spaţiu domeniu public dat în

administrare

Sediul central – Corp B Str. Mitropoliei nr. 4 1570 spaţiu domeniu public dat în

administrare

Filiala Burdujeni Calea Unirii nr. 59A 145,5 contract închiriere Societatea

Cooperativă „Suceveanca”

Filiala Obcini Str. Corneliu Coposu

(fostă Dornelor) nr. 1 53,21

contract închiriere gratuită

Primăria Municipiului Suceava

Situaţie detaliată a spaţiilor (sediul central):

Corp A:

etaj I:

- depozite: 3 (113 mp), din care:

- 1 (50 mp) – pentru Secţia Artă

- 1 (40,5 mp) – pentru Secţia Împrumut pentru Copii (fiind,

utilizat/ocupat parţial şi ca sală de lectură pentru aceeaşi secţie)

- 1 (22,7 mp) – pentru Secţia Împrumut pentru Copii

- depozite cu acces liber la raft: 2 (118 mp) – pentru Secţia Împrumut pentru Copii

şi pentru Secţia Artă

- săli de manifestări (săli de lectură şi audiţii): 1 (90 mp) – pentru Secţia Artă

- birouri: 1 (17 mp) – Compartimentul Marketing cultural şi informare comunitară

- hol (Galeriile Bibliotecii Bucovinei): 1 (76 mp)

parter:

- depozite: 7 (224,6mp) – pentru Sala de lectură şi Secţia Periodice

- săli de lectură: 2 (75,6 mp) – pentru Sala de lectură Carte şi pentru Secţia

Periodice

- săli cataloage: 1 (18 mp) – pentru Sala de lectură Carte

- oficiu pază/întreţinere: 1 (9 mp)

demisol:

- depozite: 5 (148,8 mp) – pentru Sala de lectură, pentru Secţia Periodice, pentru

Secţia Artă

- centrală termică: 1 (17,4 mp)

Corp B:

mansardă:

- secţie bibliotecă (sală de lectură şi sală cu acces liber): 2 (217,4 mp) – pentru

Secţia pentru adolescenţi

- sală de cursuri: 1 (37,8 mp)

- sală de şedinţe / birou: 1 (37,6 mp)

etaj I:

- birouri: 9 (155,1 mp)

- săli de lectură (şi depozite cu acces liber la raft): 1 (105,4 mp) – Secţia Fond

Bucovina

31

parter:

- depozite: 9 (171,3 mp) – pentru Secţia Împrumut pentru Adulţi

- depozite cu acces liber la raft: 2 (88,6 mp) – pentru Secţia Împrumut pentru

Adulţi, respectiv pentru Secţia Limbi Străine

- săli cataloage: 1 (13,1 mp) – pentru Secţia Împrumut pentru Adulţi

demisol:

- depozite: 9 (156,1 mp) – pentru Secţia Împrumut pentru Adulţi (6), pentru Secţia

Fond Bucovina (1, utilizat pentru „depozitul legal”), pentru compartimentul

Informare bibliografică (1), pentru compartimentul Asistenţă metodică (1, utilizat

pentru „rezerva de carte”)

- depozite materiale: 1 (6 mp) – pentru Legătorie

- arhivă: 1 (15,3 mp)

- atelier electric/mecanic: 1 (16,8 mp)

- atelier legătorie: 1 (23 mp)

- spălătorie/uscătorie: 1 (16,8 mp)

În ceea ce priveşte repartizarea actuală a acestor spaţii, aceasta are în vedere utilizarea la

maximum a suprafeţelor desfăşurate ale clădirilor din cadrul sediului central, ca de altfel şi a

spaţiilor în care funcţionează cele două filiale, o atenţie deosebită fiind acordată celor destinate

publicului. Astfel, referitor la utilizarea spaţiilor instituţiei în perioada care urmează, trebuie spus

faptul că ne propunem ca atât cele destinate utilizatorilor direcţi ai serviciilor de bibliotecă (sălile

de lectură, secţia de artă, secţiile de împrumut, filialele), cât şi spaţiile administrative (birourile)

şi cele destinate depozitării documentelor de bibliotecă (depozitele) să fie utilizate în continuare

în proporţie de 100%, iar sala de artă „Elena Greculesi”, precum şi celelalte spaţii utilizate pentru

diverse activităţi/evenimente, în proporţie de cca. 75%, potrivit programului acţiunilor

organizate. Astfel, holurile vor fi destinate expoziţiilor de carte ale bibliotecii (expoziţii lunare

aniversare şi comemorative, expoziţii de noutăţi editoriale, expoziţii ale celor mai importante

lucrări de referinţă, expoziţii tematice – de carte şcolară, de carte pe teme de stringentă

actualitate etc.), sau chiar expoziţiilor de artă – pictură, grafică, desen şi/sau fotografie,

organizate de bibliotecă şi/sau găzduite la solicitarea unor instituţii şi organizaţii partenere (cum

ar fi, spre exemplu, Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, diverse asociaţii) sau artişti plastici.

Secţiile bibliotecii vor găzdui şi activităţi cât mai diverse, de la conferinţe, simpozioane, lansări

de carte, serbări şi recitaluri, până la cursuri, cluburi de lectură, ateliere, mini-spectacole, etc., ca

acţiuni iniţiate şi organizate de bibliotecă sau în colaborare cu alte instituţii sau organizaţii.

Propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor:

Pentru anii 2018-2022 propunem realizarea unor lucrări de reabilitare a spaţiilor

bibliotecii, după cum urmează:

- 2018-2022 – continuarea executării de reparaţii de refacere/reabilitare a clădirilor/spaţiilor în

care funcţionează biblioteca: lucrări de reparaţii curente (inclusiv de înlocuire a reţelei

electrice) şi igienizări, după caz; resursele financiare necesare în acest sens vor trebui

obţinute de la autoritatea tutelară – Consiliul Judeţean Suceava, în cadrul alocaţiilor bugetare

anuale3;

- 2018-2022 – obţinerea, de la autoritatea tutelară, sau de la Primăria Municipiului Suceava, a

unei locaţii în care să fie transferată (mutată) Filiala Obcini: propunerea are în vedere cerinţa

firească a îmbunătăţirii calităţii şi diversităţii serviciilor oferite populaţiei din unul dintre cele

mai mari cartiere ale municipiului de reşedinţă al judeţului şi se poate realiza în condiţiile

încheierii unui parteneriat între Consiliul Judeţean (ordonatorul principal de credite al

bibliotecii) şi Primăria Municipiului Suceava, care este proprietar al spaţiului în care

funcţionează filiala - un apartament cu 2 camere, care este mai mult decât insuficient.

Temeiul legal al realizării acestei propuneri îl asigură art. 27, alin. (4), din Legea bibliotecilor

3 Realizarea acestor obiective se raportează strict la disponibilitatea surselor de finanţare.

32

nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: Consiliile locale ale

municipiilor reşedinţă de judeţ pot finanţa programe culturale, achiziţii de documente pentru

biblioteca judeţeană, lucrări de investiţii şi pot susţine cheltuielile materiale şi de capital

pentru biblioteca judeţeană respectivă.

Gestionarea fondului de carte:

Colecţiile Bibliotecii Bucovinei s-au dezvoltat consistent în ultima perioadă, fondul de

carte, publicaţii periodice şi alte tipuri de documente de bibliotecă ajungând la aprox. 430.000

unităţi bibliografice, distribuite pe gestiuni, respectiv pe secţiile, filialele şi compartimentele

bibliotecii.

În acest sens trebuie menţionat faptul că, în conformitate cu legislaţia în vigoare:

- în 2014 a avut loc inventarierea fondului de carte al Secţiei de Artă şi informare audio-

vizuală, o operaţiune care are loc o dată la 6 ani, durând peste 2 luni, perioadă în care

activitatea cu publicul a secţiei a fost suspendată în totalitate;

- în 2015 a avut loc inventarierea fondului de carte al Secţiei Fond Bucovina, o operaţiune care

are loc o dată la 6 ani, durând 2 luni, perioadă în care activitatea cu publicul a secţiei a fost

suspendată în totalitate;

- în 2016 a avut loc inventarierea fondului de carte al Filialei Burdujeni, o operaţiune care are

loc o dată la 8 ani, durând 4 luni, perioadă în care activitatea cu publicul a filialei a fost

suspendată în totalitate.

Dotările instituţiei constau în două autoturisme şi un bibliobus, echipamente IT pentru

personalul bibliotecii şi pentru publicul utilizator (cu o cablare structurată a reţelei IT realizată

recent), mobilier adecvat activităţilor şi serviciilor specific unei biblioteci publice, centrale

termice pentru sediul central, etc.

c.5. Viziunea proprie asupra utilizării instituţiei delegării, ca modalitate legală de

asigurare a continuităţii procesului managerial:

Biblioteca Bucovinei funcționează conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, respectiv pe baza Regulamentului de Organizare și

Funcționare a instituției, a Regulamentului de Ordine Interioară, a procedurilor și a fișelor

posturilor care cuprind responsabilitățile fiecărui angajat în parte.

Delegarea - ca proces de atribuire de către manager (sau personalul de conducere), pe o

perioadă limitată de timp, a sarcinilor, unui subordonat, împreună cu competenţele şi

responsabilităţile aferente - reprezintă un instrument aflat la îndemâna managerului, pe care

acesta îl folosește în situații de necesitate pentru a îndeplini misiunea și obiectivele instituției,

respectiv pentru a realiza programele, proiectele, acțiunile și activitățile propuse/asumate. În

acest context, instituţia delegării, ca modalitate legală de asigurare a continuităţii procesului

managerial, va fi asigurată, după caz, prin modificarea limitelor de competenţe în cadrul

personalului de conducere: astfel, ne propunem ca, în lipsa managerului, atribuțiile acestuia să

fie preluate de către directorul adjunct, delegarea autorității urmând a se face prin decizii scrise și

comunicate părților în timp util.

În același timp, remarcăm faptul că actualul sistem de informare şi consultare periodică a

şefilor şi coordonatorilor de compartimente şi de reunire, funcţie de necesităţi, a Consiliului de

administraţie (organism care în bibliotecile de drept public cu personalitate juridică are, conform

legislației în vigoare, un rol consultativ), asigură şi o bună funcţionare a instituţiei delegării

competenţelor.

Nu în ultimul rând, ne propunem că în perioada 2018-2022 să asigurăm un cadru optim

pentru:

33

comunicarea permanentă, informarea reciprocă şi dialogul direct între diversele structuri

şi niveluri de lucru, cu o informare coerentă a personalului asupra cerinţelor curente şi de

perspectivă ale bibliotecii pentru implicarea salariaţilor în desfăşurarea activităţii

specifice,

consultarea permanentă cu un colectiv mai larg de specialişti din cadrul bibliotecii, având

reuniuni periodice de lucru cu participarea personalului de conducere sau chiar întâlniri

informale cu întreg colectivul.

D. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI

Analiza financiară, pe baza datelor cuprinse în caietul de obiective:

Analizând situația economico-financiară a instituției în perioada anilor 2014-2016,

remarcăm faptul că aceasta se prezintă într-o formă echilibrată din punct de vedere al respectării

reglementărilor legale în vigoare, cu încadrarea în alocațiile aprobate în fiecare an şi cu un grad

foarte bun de realizare a execuţiei bugetare.

d.1. Analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu

informaţii solicitate/obţinute de la instituţie:

d.1.1. bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii):

Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava este o instituţie culturală de drept public

finanţată integral de la bugetul local, respectiv bugetul judeţului, drept pentru care nu dispune şi

de un buget de venituri (neavând posibilitatea realizării/înregistrării de venituri proprii), iar în

perioada anterioară, bugetul instituţiei a fost constituit, conform legislaţiei în vigoare, din

alocaţiile acordate de către Consiliul Judeţean Suceava. Sumele realizate pe segmentul

veniturilor reprezintă în fapt surse atrase, după cum urmează:

finanțări europene nerambursabile: Proiect „Al treilea spaţiu al cetăţeniei active”;

donații de:

o carte și alte tipuri de documente de bibliotecă, obținute de la diverse persoane

fizice/juridice;

o bunuri diverse obținute cu titlu gratuit de la diverse persoane juridice sau în cadrul

unor programe naționale – echipamente IT (donaţie de la IREX în cadrul

Programului Naţional „Biblionet”), mobilier;

unele mici sponsorizări pentru diverse proiecte ale bibliotecii, obținute de la diverse

persoane juridice

(pentru detalii – a se vedea tabelele de la punctul următor)

d.1.2. bugetul de cheltuieli (personal; bunuri şi servicii din care: cheltuieli de

întreţinere, colaboratori; cheltuieli de capital):

Analizând situația economico-financiară a instituției în perioada analizată 2014-2017,

remarcăm faptul că aceasta se prezintă echilibrată din punct de vedere al încadrării în

reglementările legale în vigoare, cu încadrarea în alocațiile bugetare aprobate în fiecare an: prin

urmare, comparând creditele bugetare aprobate în respectivul interval cu plăţile efectuate

(respectiv cu cheltuielile), se poate observa că gradul de realizare a execuţiei bugetare a fost unul

foarte bun.

În ceea ce priveşte efectiv structura cheltuielilor, acestea cuprind cheltuielile curente

(de personal şi materiale) şi cheltuielile de capital.

Cheltuielile de personal, având la bază doar contracte individuale de muncă, deţin cea

mai mare pondere în totalul cheltuielilor: 59,43% în 2014, 62,93% în 2015, 70,03% în 2016

(pentru detalii – a se vedea pct. d.4.1).

34

În cadrul cheltuielilor materiale, ponderile mai mari le reprezintă cheltuielile cu “bunuri şi

servicii” (în care sunt incluse şi cheltuielile de întreţinere), respectiv cheltuielile cu achiziţia de

“cărţi, publicaţii şi materiale documentare” (pentru care trebuie acordată o importanţă deosebită).

Cheltuielile de capital reprezintă cheltuielile cu ponderea cea mai mică în cadrul

execuţiei bugetului bibliotecii, iar în cadrul lor, pentru perioada anterioară, regăsim: finalizare

lucrări la obiectivul de investiţii «Mansardare, inclusiv înlocuire învelitoare, clădire corp B»

(2014), instalarea unei a treia centrale termice (pentru a se putea asigura căldura necesară pe

timpul rece inclusiv în noile spaţii amenajate la mansarda corpului B al instituţiei), înlocuirea

completă a vechii reţele de cablu pentru transmisia de date şi acces la Internet a instituţiei (2014),

precum şi echipamente IT (6 sisteme complete PC-desktop în 2015 şi 8 buc. în anul 2016), o

vitrină expoziţională (2015) şi extinderea sistemului de supraveghere video de la sediul central al

instituţiei (2016) (pentru detalii – a se vedea pct. d.4.2).

Tabelul managementului economico-financiar:

- LEI -

INDICATORI 2014

Estimat Realizat

conform

buget iniţial

şi Program

minimal

conform

buget final

an

a. Venituri totale, din care: 2.000.000 2.038.000 2.049.477,19

- subvenţii/alocaţii bugetare 2.000.000 2.038.000 2.013.205

- surse atrase/venituri proprii donaţii

atrase (cărţi)

în val. de

8.000 lei

donaţii

atrase

(cărţi) în

val. de

8.000 lei

donaţii atrase: 2.419 vol. carte, 11

buc. CD, 40 buc. DVD, 97 buc.

discuri vinyl, 62 buc. periodice în val.

tot. de 23.368,89 lei; bunuri/

echipamente IT în val. de 12.303,30

lei (IREX, Program „Biblionet”)

b. Cheltuieli totale, din care: 2.000.000 2.038.000 2.013.205

- cheltuieli de personal, inclusiv

colaboratori

1.300.000 1.210.000 1.196.400

- cheltuieli cu bunuri şi servicii, din care: 519.000 619.000 610.529

- cheltuieli de întreţinere 175.000 192.000 186.434

- cheltuieli pentru reparaţii capitale - - -

- cheltuieli de capital 181.000 209.000 206.276

SURSA A: LEI

INDICATORI 2015

Estimat Realizat

conf. buget iniţial şi

Program minimal

conform

buget final an

1. Venituri totale (lei), din care: 2.025.000 2.025.000 1.926.294


- surse atrase/venituri proprii donaţii atrase (cărţi)

în val. de 8.500 lei

donaţii atrase

(cărţi) în val. de

8.500 lei

donaţii atrase:

1.320 u.b. - în val.

tot. de 10.865 lei

2. Cheltuieli totale (lei), din care: 2.025.000 2.025.000 1.915.429


colaboratori

1.300.000 1.300.000 1.209.811



35



SURSA D (2015):

- surse atrase (Proiecte cu finanţare din FEN) - 7.200* 6.961*

* Proiect „Al treilea spaţiu al cetăţeniei active”

SURSA A: LEI

INDICATORI 2016

Estimat Realizat

conf. buget

iniţial

conf. buget

final an

1. Venituri totale (lei), din care: 2.500.000 2.145.000 2.057.186


- surse atrase/venituri proprii donaţii

atrase

(cărţi) în

val. de

9.000 lei

donaţii

atrase

(cărţi) în

val. de

9.000 lei

donaţii în val. tot. de 20.730 lei, din

care: cărţi şi periodice în valoare de

3.930 lei; rechizite şi dulciuri pt.

participanţii la proiectul „Ajutor la

teme” în valoare de 1.352 lei; mobilier

(scaune, mese, birouri, măsuţe, fotolii,

canapele, cuiere) în val. de 15.448 lei

2. Cheltuieli totale (lei), din care: 2.500.000 2.145.000 2.036.456


colaboratori

1.797.000 1.487.000 1.426.070





d.2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în

perioada/ perioadele indicată/indicate în caietul de obiective, după caz, completate

cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie:

2014:

Nr.

crt.

Programul/proiectul Devizul

estimat

Devizul

realizat

Observaţii, comentarii,

concluzii

(1) (2) (3) (4) (5)

1 Programul:

Activităţi culturale specifice bibliotecii

Proiecte:

25.000

9.700

Nr. proiecte estimate în

cadrul programului: 65 /

Nr. proiecte realizate în

cadrul programului: 113,

cu costuri mult mai mici

decât cele estimate

a) Evenimente: lansări şi prezentări de carte, lecturi

publice, întâlniri cu scriitori, simpozioane, colocvii,

conferinţe, etc. – minim 12 activităţi/an

Realizat: 55 activităţi4

b) Valorificarea potenţialului informaţional al

bibliotecii, prin:

4 Deoarece estimările s-au făcut pe proiectele culturale negociate anual, anexă la contractul de management, datele

din această secţiune se vor referi doar la programul minimal aprobat, fără să enumerăm şi să detaliem aici activităţile

realizate în plus faţă de programul minimal asumat.

36

Audiţii muzicale – 4 activităţi/an Realizat: 9 activităţi5

Jocul de-a vacanţa... la bibliotecă:

- program tip „club de vacanţă” (pe perioada

vacanţei de vară)

Expoziţii de carte – Incursiuni în tainele Planetei: 4

activităţi/an

Expoziţii de carte – Călătorii virtuale: 4 activităţi/an

Expoziţii de carte – Evocări aniversare/comemorative:

„Sub semnul lui Eminescu”

Anastasie Crimca (1560-19.01.1629)

Pagini de istorie: „Unirea Principatelor” (24

ianuarie 1859) – naşterea României moderne

Ziua Internaţională de Comemorare a

Holocaustului (27 ianuarie)

Eudoxiu Hurmuzachi (29.09.1812-10.02.1874)

George Löwendal (10.05.1897-12.02.1964) – Un

virtuoz al penelului: 50 de ani de la moarte

Ion Irimescu (27.02.1903-28.10.2005) – Viaţa şi

opera

Alexandru Macedonski (14.03.1854-24.11.1920) -

160 de ani de la naşterea poetului

„Paşi spre bibliotecă” - manifestări dedicate Zilei

mondiale a cărţii pentru copii (2 aprilie)

Camil Petrescu (09.04.1894 – 17.05.1957) - 120

ani de la naştere

Gala Galaction (16.04.1879 – 08.03.1961) - 135 de

ani de la naştere

Leonardo da Vinci (15.04.1452-02.05.1519) - artist

reprezentativ al Renaşterii (495 de ani de la moarte)

Constantin Morariu (05.05.1854-16.03.1927) -

preot, poet, publicist, traducător

Pagini de istorie:Proclamarea independenţei de stat

a României (9 mai 1877)

Europa şi România de azi, manifestări dedicate

„Zilei Europei” (9 mai)

Centenar George Nimigean (24.05.1909-

05.12.1987) – geograf, scriitor

1 iunie - Ziua copilului

Eminescu şi Bucovina. Opera poetului Mihai

Eminescu în spaţiul intercultural bucovinean

George Călinescu (19.06.1899-12.03.1965) – 110

ani de la naştere

510 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

(?-02.07.1504)

105 ani de la naşterea lui Constantin Noica

(12.07.1909- 04.12.1987)

Eusebie Mandicevski (18.08.1857-13.07.1929) –

85 de ani de la moartea marelui compozitor

5 Idem

37

Francesco Petrarca (20.07.1304-19.07.1374)

Ernest Hemingway (21.07.1899-02.07.1961)

Vasile Lovinescu (17.12.1905-14.08.1984) – 30 de

ani de la dispariţia scriitorului

Ziua europeană a comemorării victimelor

stalinismului şi nazismului (23 august)

Max Blecher (18.09.1909- 31.05.1938) - scriitor şi

publicist

Salonul literaturii române din Bucovina

Ziua Holocaustului în România (9 octombrie)

Frederic Chopin (01.03.1810 – 17.10.1849) – 165

de ani de la dispariţia marelui compozitor

Iancu Flondor (03.08.1865-19.10.1924)

Gheorghe Asachi (01.03.1788-12.11.1869)

Magda Isanos (17.04.1916-17.11.1944) – 70 de ani

de la dispariţia poetei

„Zilele Monica Lovinescu”

Voltaire (21.11.1694-30.05.1778) – 320 ani de la

naştere

Matei Millo (25.11.1814 – 09.09.1896) – actor şi

dramaturg

Pagini de istorie: 28 noiembrie 1918, ziua Unirii

Bucovinei cu România

„1 Decembrie – Ziua Naţională a României” -

Pagini de istorie: Unirea cea Mare a românilor

oglindită în opere istorice şi literare

Ziua Revoluţiei Române (22 decembrie 1989)

Ion Creangă – 120 de ani de la moarte (01.03.1837-

31.12.1889)

Programul:

Înnoirea, completarea, diversificarea colecţiilor

Proiecte:

180.000

275.000

- Obţinere documente din donaţii

S-au obţinut numeroase

donaţii: 2.419 vol. carte,

11 buc. CD, 40 buc.

DVD, 97 buc. discuri

vinyl, 62 buc. periodice

în valoare totală de

23.968,89 lei

- Achiziţii documente din finanţare bugetară

S-au achiziţionat din

finanţare publică 12.597

documente de bibliotecă

şi s-au făcut abonamente

pentru 2015 la ziare şi

reviste

Programul:

Promovarea imaginii bibliotecii

Proiectul:

- Tipărire şi distribuire pliante, flyere, semne de

carte, calendare, sacoşe personalizate

2.000

3.066

38

Programul:

Publicaţiile bibliotecii

Proiecte:

- Revista „Scriptum”( nr. 1-4/ 2014)

- Alte publicaţii sau lucrări de specialitate,

bibliografii, monografii, studii (dacă va fi cazul)

22.000

16.966

Tipărire revista “Bucovina

literară” nr. 1-12/2014

Programul:

Reparaţii curente

180.000

157.772

Proiecte:

- Continuarea executării de reparaţii de

refacere/reabilitare a clădirilor/ spaţiilor în care

funcţionează biblioteca, igienizări sau mici

intervenţii de reparaţii, după caz

Executare reparaţii la

depozit Arhivă, centrală

termică, instalaţie

termică; igienizare birou

contabilitate;

compartimentare cameră

servere IT

- Continuarea executării de reparaţii de

refacere/reabilitare a clădirilor/ spaţiilor în care

funcţionează biblioteca

Finalizare “Mansardare,

inclusiv înlocuire

învelitoare, clădire corp B”

Programul:

Dotări

Proiecte:

17.000

96.868

- Echipamente şi soluţii IT&C

Monitoare, plăci bază,

HDD, surse UPC; Suporţi

videoproiectoare –

amenajare secţie

bibliotecă şi sală cursuri

- Mobilier specific

Rafturi+fişete metalice

pentru arhivă; Mobilier

divers (rafturi, cuiere,

scaune, etc.) pentru secţia

de artă şi informare audio-

vizuală, secţia împrumut

pentru copii, sala de

lectură, compart. Resurse

umane şi spaţii mansardă.

- Echipamente pentru protejarea valorilor umane şi

materiale: Instalare aparate aer condiţionat

Acest proiect nu a fost

prevăzut iniţial

- Instalare a treia centrală termică

Acest proiect nu a fost

prevăzut iniţial

- Echipamente şi soluţii IT&C: Cablare structurată

reţea IT Acest proiect nu a fost

prevăzut iniţial

Programul:

Perfecţionarea personalului

Proiectul:

- Dezvoltarea competenţelor profesionale

10.000

7.055

Programul:

Biblionet - lumea în biblioteca mea

Poiectul:

- Colocvii zonale, sesiuni de informare/instruire

500

-

S-au obţinut gratuit, cu

titlu de donaţie, în cadrul

Programului Naţional

„Biblionet”, 4 sisteme de

calcul complete,

39

imprimantă, scanner, surse

UPS, etc., şi dotate

inclusiv cu soft-urile

necesare, pentru filiala

Obcini a bibliotecii, şi 4

sisteme de calcul

complete, dotate cu soft-

urile necesare, pentru

sediul central (în val. de

12.303,30 lei).

Programul:

Automatizarea prelucrării şi circulaţiei

documentelor

Proiectul:

- Prelucrare informatizată a documentelor prin

utilizarea soft-ului BIBLIOPHIL; servicii

informatizate pentru public

15.000

13.505

Programul:

Sondarea preferinţelor/ oportunităţilor de la nivelul

comunităţii

Proiecte:

300

-

- „Buletin (chestionar) pentru deziderate privind

informarea”

- Studii sociologice pentru cunoaşterea

comportamentelor şi atitudinilor faţă de bibliotecă şi

lectură ale utilizatorilor



lectură ale publicului larg

Programul:

Dezvoltarea de noi servicii şi facilităţi de informare

pentru utilizatori

Proiectul:

- Servicii de bibliotecă cât mai diverse

600

1.798,80

S-au realizat 11 tipuri de

activităţi

Programul:

Consolidarea imaginii bibliotecilor publice locale

Proiecte:

500

215,35

- Consfătuirea anuală cu bibliotecarii comunali din

judeţul Suceava: Consfătuire profesională (loc de

desfăşurare: Biblioteca Bucovinei)

- Consfătuirea anuală cu bibliotecarii din bibliotecile

publice municipale şi orăşeneşti: Colocviu

profesional (loc de desfăşurare: o bibliotecă

municipală sau orăşenească)

Realizat pe 19 iunie la

Biblioteca Orăşenească

“I. E. Torouţiu” Solca

- Aniversări, simpozioane omagiale, mese rotunde,

colocvii, diverse alte acţiuni – 10 activităţi/an

(locuri de desfăşurare: diverse biblioteci publice)

Realizat: 18 activităţi

Total:

Programe: estimat: 12 / realizat: 12

Proiecte: estimat: 93 / realizat: 162

Total:

452.900

Total:

581.946

Estimările şi realizările

fac dovada unei exigente

preocupări pentru

40

utilizarea judicioasă a

resurselor materiale/

financiare şi umane ale

instituţiei, precum şi a

unei atenţii deosebite ce a

fost acordată realizării şi

depăşirii programelor

minimale anuale asumate

2015:

Nr.

crt.


estimat

Devizul

realizat


concluzii

(1) (2) (3) (4) (5)

1 Programul:


Proiecte:

26.000

11.750





cu costuri mai mici decât

cele estimate






bibliotecii, prin:

Audiţii muzicale – 4 activităţi/an Realizat: 11 activităţi7



vacanţei de vară)


activităţi/an



250 de ani de la naşterea scriitorului Ion Budai-

Deleanu (6.01.1760-24.08.1820)


Romancierul Ioan Slavici (18.01.1848-17.01.1925)

– 90 de ani de la moarte

Pagini de istorie: „Unirea Principatelor” (24

ianuarie 1859) – naşterea României moderne



În lumea minunată a poveştilor: 185 de ani de la

naşterea lui Petre Ispirescu (ian. 1830 - 27.11.1887)

Titu Maiorescu (15.02.1840-18.06.1917) – 175 de

ani de la naştere


din această secţiune se vor referi, ca şi pentru anul 2014, doar la programul minimal aprobat, fără să enumerăm şi să

detaliem aici activităţile realizate în plus faţă de programul minimal asumat. 7 Idem

41

45 de ani de la moartea actorului Grigore Vasiliu-

Birlic (24.01.1905-15.02.1970)

A.D. Xenopol, un mare istoric al neamului

românesc – 95 de ani de la moarte (23.03.1847-

27.02.1920)

Frederic Chopin (01.03.1810-17.10.1849) – 205 de

ani de la naşterea marelui compozitor

George Călinescu (19.06.1899-12.03.1965) – 50

de ani de la moarte

„Paşi spre bibliotecă” - activităţi dedicate Zilei

mondiale a cărţii pentru copii (2 aprilie)

105 de ani de la moartea scriitorului Mark Twain

(30.11.1835-21.04.1910)

75 de ani de la naşterea scriitorului Grigore

Constantin Bostan (4.05.1940-17.11.2004)

60 de ani de la moartea compozitorului George

Enescu (19.08.1881-4.05.1955)

Pagini de istorie: Proclamarea independenţei de

stat a României (9 mai 1877)

Europa şi România de azi, manifestări dedicate

„Zilei Europei” (9 mai)

Lucian Blaga, personalitate marcantă a literaturii

române – 120 ani de la naştere (09.05.1895-

6.05.1961)

35 de ani de la moartea scriitorului Marin Preda

(5.08.1922-16.05.1980)

135 de ani de la naşterea poetului Tudor Arghezi

(21.05.1880-14.06.1967)

130 de ani de la moartea scriitorului Victor Hugo

145 de ani de la moartea scriitorului Charles

Dickens (7.02.1812-9.06.1870)

Eminescu şi Bucovina. Opera poetului Mihai

Eminescu în spaţiul intercultural bucovinean

130 de ani de la naşterea istoricului Teodor Balan

(26.07.1885 – 25.11.1972)

265 de ani de la moartea compozitorului Johann

Sebastian Bach (21.03.1685– 28.07.1750)

120 ani de la naşterea dramaturgului Victor Ion

Popa (29.07.1895-30.03.1946)

150 de ani de la naşterea marelui om politic Iancu

Flondor (03.08.1865-19.10.1924)

90 de ani de la moartea scriitorului Ioan Slavici

(18.01.1848-17.08.1925)

225 de ani de la moartea poetului Vasile

Alecsandri (21.07.1821-22.08.1890)

Ziua europeană a comemorării victimelor

stalinismului şi nazismului (23 august)

Salonul literaturii române din Bucovina


Ion Irimescu (27.02.1903-28.10.2005) – Viaţa şi

opera

42

Personalitatea literară a marelui scriitor Mihail

Sadoveanu (05.11.1880-19.10.1961) – 135 de ani

de la naştere


95 de ani de la naşterea poetului Paul Celan

(23.11.1920-20.04.1970)

Liviu Rebreanu şi opera sa – 130 ani de la naşterea

marelui prozator (28.11.1885)






65 ani de la moartea pianistului şi compozitorului

Dinu Lipatti (19.03.1917-2.12.1950)

Nicolae Labiş: 80 de ani de la naşterea poetului (2

decembrie 1935)

Ludwig van Beethoven (17.12.1770-26.03.1827) -

245 de ani de la naştere

Vasile Lovinescu (17.12.1905-14.08.1984) – 110

de ani de la naştere


Programul:


Proiecte:

300.000

348.899


S-au obţinut numeroase

donaţii: 1.320 unităţi

bibliografice în valoare

totală de 10.865 lei






pentru 2016 la o serie de

ziare şi reviste

Programul:


Proiectul:


carte, mape, calendare

2.000

1.255

Programul:


Proiecte:

- Revista „Scriptum”( nr. 1-4/2015)

30.000

20.263



- Elaborarea/publicarea a

două lucrări bibliografice:

1. „Crai Nou” (1990-

1991). Bibliografie -

autori: Elena Pintilei,

Adriana Chindriş, şi

43

2. „Revista Bucovinei”

(Bucureşti 1916,

Cernăuţi 1942 –

Timişoara 1945).

Bibliografie - autori: Alis

Niculică, Vasile I.

Schipor;

- Tipărire revista

„Bucovina literară”, nr.

1-12/2015

Programul:

Reparaţii curente

50.000

20.635

Proiecte:

- Continuarea executării de reparaţii de refacere/

reabilitare a clădirilor/ spaţiilor în care funcţionează

biblioteca, igienizări sau mici intervenţii de

reparaţii, după caz

Executare mici reparaţii

şi igienizări la depozite

carte: Compartiment

Informare bibliografică;

Compartiment Asistenţă

metodică; depozit carte

“Sport. Religie” şi grup

sanitar - Secţia Împrumut

pentru adulţi; Casa scării

- intrare subsol Corp B;

cameră centrală termică;

reparaţii instalaţie

termică; reparaţii

autoturism, copiator A3

Programul:

Dotări

Proiecte:

40.000

67.694


Computere, monitoare,

plăci bază, surse

neîntreruptibile, etc.

- Mobilier specific

Vitrină expoziţională

pentru Secţia de Artă şi

informare audio-vizuală,

mobilier divers (rafturi,

dulapuri, standuri de

expunere carte, scaune,

etc.) pentru secţiile

Împrumut pentru copii,

Fond Bucovina, Artă şi

informare audio-vizuală,

Adolescenţi, etc.

Alte dotări Instalare aparate aer

condiţionat; centrală

telefonică; etc.

Programul:


Proiectul:


10.000

4.671

44

Programul:


documentelor

Proiectul:




15.000

14.165

Programul:


comunităţii

Proiecte:

100

-


informarea”







Programul:


pentru utilizatori

Proiectul:


1.000

1.738


activităţi

Programul:


Proiecte:

500

1.374












Total:



Total:

474.600

Total:

492.444



preocupări pentru









45

2016:

Nr.

crt.


estimat

Devizul

realizat


concluzii

(1) (2) (3) (4) (5)

1 Programul:


Proiecte:

27.000

6.278





cu înregistrarea de

economii importante






bibliotecii, prin:

Audiţii muzicale – 4 activităţi/an Realizat: 6 activităţi



vacanţei de vară)


activităţi/an



130 de ani de la naşterea cărturarului Ion Grămadă

(13.01.1886-27.08.1917)


Pagini de istorie: „Unirea Principatelor” (24 ian.

1859) – naşterea României moderne



115 ani de la moartea compozitorului Giuseppe

Verdi (10.10.1813-27.01.1901)

Constantin Brâncuşi (19.02.1876-16.03.1957) –

sculptor: 140 de ani de la naştere

Marin Sorescu (29.02.1936-8.12.1996),

personalitate marcantă a literaturii româneşti – 80

de ani de la naştere şi 20 ani de la moarte

Gala Galaction (16.04.1879-08.03.1961) - 55 de

ani de la moarte

55 ani de la moartea scriitorului Cezar Petrescu

(1.12.1892-9.03.1961)

Garabet Ibrăileanu (23.05.1871 – 11.03.1936) - 80

de ani de la moarte

Pe urmele lui Păcală - 160 de ani de la naşterea lui

Petre Dulfu (10.03.1856-31.10.1953), scriitor

român, autor de poveşti, snoave, balade


din această secţiune se vor referi, şi pentru anul 2016, doar la programul minimal aprobat, fără să enumerăm şi să

detaliem aici activităţile realizate în plus faţă de programul minimal asumat.

46

Iraclie Porumbescu (9.03.1823-13.03.1896)

precursor al literaturii bucovinene – 120 ani de la

moarte

185 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari

pictori români, Theodor Aman (20.03.1831-

19.08.1891)

130 de ani de la naşterea poetului George

Topârceanu (21.03.1886-7.05.1937)

Octavian Goga (1.04.1881-6.05.1938) – 135 de ani

de la naştere

30 de ani de la moartea scriitorului Mircea Eliade

(9.03.1907-22.04.1986)

Ion Heliade Rădulescu (6.01.1802-27.04.1891) –

scriitor, lingvist şi om politic; membru al

Academiei Române: 125 de ani de la moarte

Salonul Literaturii Române din Bucovina

Lucian Blaga, personalitate marcantă a literaturii

române – 55 ani de la moarte (09.05.1895-

6.05.1961)

Pagini de istorie: Proclamarea independenţei de

stat a României (9 mai 1877)

Europa şi România de azi - acţiuni dedicate „Zilei

Europei” (9 mai)

Centenar Constantin Ciopraga (12.05.1916-

2.02.2009) – personalitate marcantă a literaturii

române

195 de ani de la naşterea şi 125 de ani de la

moartea lui Ion. C. Brătianu (2.06.1821-

16.05.1891) – om politic

Eminescu şi Bucovina

145 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga

(17.06.1871-27.11.1940), istoric, critic literar,

enciclopedist, membru al Academiei Române

Mihail Kogălniceanu (6.09.1817-20.06. 1891) –

125 de ani de la moartea marelui scriitor, istoric şi

om politic

55 de ani de la moartea lui Ernest Hemingway

(21.07.1899-02.07.1961)

195 de ani de la naşterea poetului Vasile

Alecsandri (21.07.1821-22.08.1890)

275 de ani de la moartea compozitorului italian

Antonio Vivaldi (4.03.1678-28.07.1741)

Mihai Viteazul (1558 – 9 aug. 1601) – domnitor al

celor trei Ţări Române: Ţara Românească,

Transilvania, Moldova: 415 ani de la asasinarea sa

Ion Nistor (17.08.1876-11.11.1962) – personalitate

marcantă a culturii româneşti: 135 de ani de la

naşterea marelui istoric şi om politic

Seară „George Enescu” (19.08.1881-4.05.1955) –

135 de ani de la naşterea marelui compozitor,

violonist, dirijor şi pianist

http://ro.wikipedia.org/wiki/4_martie


http://ro.wikipedia.org/wiki/28_iulie


47

695 de ani de la moartea scriitorului Dante

Alighieri (15.05.1265-13.09.1321)

„Mari aniversări – Mari scriitori”:

- George Bacovia (17.09.1881-22.05.1957) – 135 de

ani de la naştere

- George Coşbuc (20.09.1866-9.05.1918) – 150 de

ani de la naştere

150 de ani de la naşterea marelui poet George

Coşbuc (20.09.1866-9.05.1918)


Personalitatea literară a marelui scriitor Mihail

Sadoveanu (05.11.1880-19.10.1961) – 55 de ani

de la moarte

135 de ani de la naşterea lui Pablo Picasso

(25.10.1881-8.04.1973) – pictor, grafician,

sculptor şi ceramist spaniol

135 de ani de la naşterea criticului şi istoricului

literar Eugen Lovinescu (31.10.1881-16.07.1943)

I.G. Sbiera (1.11.1836-22.10.1916), mare om de

cultură al Bucovinei: istoric literar, folclorist,

memorialist – 180 de ani de la naştere şi 100 de ani

de la trecerea în nefiinţă







Wolfgang Amadeus Mozart (27.01.1756-

5.12.1791) – 225 de ani de la moartea marelui

compozitor

„Oameni” care au fost…: George Sidorovici

(13.02.1920-9.12.1976) – 40 de ani de la moarte;

Dragoş Vicol (6.07.1920-22.12.1981) – 35 de ani

de la trecerea în nefiinţă; Nicolae Labiş

(2.12.1935-22.12.1956) – 60 de ani de la moarte


Programul:


Proiecte:

250.000

278.997


S-au obţinut ca donaţii,

precum şi în cadrul

Depozitului legal, 1.023

unităţi bibliografice






pentru 2017 la ziare şi

reviste

48

Programul:


Proiectul:


carte, calendare

3.000

989

Programul:


Proiecte:

- Revista „Scriptum”( nr. 1-4/2016)

30.000

31.686



- Elaborare şi publicare

trei lucrări bibliografice:

1) „Făt-Frumos”

(Suceava, 1926 - Cernăuţi,

1934 - Bucureşti, 1940 -

Cernăuţi, 1941 - Râmnicu

Vâlcea, 1944).Bibliografie

– autori: Alis Niculică,

Vasile I. Schipor,

2) „Crai Nou” (1992-

1993). Bibliografie –

autor: Elena Pintilei,

3) „Crai Nou” (1994-

1995). Bibliografie –

autor: Adriana Chindriş,

- Tipărire revista

„Bucovina literară”, nr.

1-12/2016

Programul:

Reparaţii curente

50.000

12.975

Proiecte:

- Continuarea executării de reparaţii de refacere/

reabilitare a clădirilor/ spaţiilor în care funcţionează

biblioteca, igienizări sau mici intervenţii de reparaţii

Executare reparaţii la

centrala termică, instalaţii

sanitare; reparaţii auto

Programul:

Dotări

Proiecte:

60.000

57.831


Calculatoare, monitoare,

plăci bază, surse

neîntreruptibile, etc.

- Mobilier specific

Mobilier divers (rafturi,

dulapuri, scaune) pentru

secţiile Împrumut pentru

adulţi, Artă şi informare

audio-vizuală,

Adolescenţi, diverse

compartimente, etc.

*De asemenea, s-au

obţinut gratuit prin

transfer: scaune vizitator,

mese, birouri, măsuţe,

cuiere, fotolii, canapele.

49

Alte dotări

Stingătoare, scăriţe,

instalaţii luminoase,

aspirator, reportofon,

extindere sistem

supraveghere video, etc.

Programul:


Proiectul:


10.000

3.600

Programul:


documentelor

Proiectul:




17.000

15.016

Programul:


comunităţii

Proiecte:

300

-


informarea”







Programul:


pentru utilizatori

Proiectul:


1.000

825


activităţi

Programul:


Proiecte:

600

200












Total:



Total:

448.900

Total:

408.397



preocupări pentru



50







CONCLUZIE GENERALĂ: Analizând datele de mai sus, se poate constata că estimările şi

realizările fac dovada unei exigente preocupări pentru utilizarea judicioasă a resurselor materiale/

financiare şi umane ale instituţiei, precum şi a unei atenţii deosebite ce a fost acordată constant

pentru realizarea şi depăşirea programelor minimale anuale asumate; vom avea în vedere această

strategie şi în perioada 2018-2022.

d.3. soluţii şi propuneri privind gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii

a cheltuielilor instituţiei:


finanţată integral de la bugetul judeţului, iar veniturile proprii care pot fi realizate din activitatea

de bază, din alte activităţi ale instituţiei sau din prestări de servicii culturale sunt practic aproape

inexistente, deoarece, urmărind asigurarea accesului nelimitat și nediscriminatoriu la cultură,

serviciile oferite sunt aproape 100% gratuite. Aşadar, cheltuielile Bibliotecii Bucovinei, ca, de

altfel, ale oricărei biblioteci publice, nu pot fi acoperite din venituri proprii, din simplul motiv că

acestea aproape nu există, şi, pe cale consecinţă nu avem posibilităţi nici să găsim soluţii şi să

facem propuneri pentru a putea, eventual, să creştem gradul de acoperire din venituri proprii a

cheltuielilor instituţiei.

Sursele atrase sunt ocazionale, constând în principal în donații de carte sau alte tipuri de

documente de bibliotecă, precum şi diverse categorii de bunuri, sau în mici sponsorizări pentru

anumite proiecte derulate. În acest sens, vom continua să avem permanent în vedere identificarea

şi atragerea de donaţii (mai ales documente de bibliotecă) şi sponsorizări, fie de la persoane

fizice, fie de la persoane juridice sau în cadrul unor proiecte/programe locale sau naţionale, drept

pentru care vom urmări cel puţin atingerea următorilor indicatori:

Surse atrase - Donaţii/sponsorizări atrase

în valoare totală (LEI)

2018 2019 2020 2021 2022

Surse atrase - Donaţii de cărţi, periodice şi alte tipuri de

documente de bibliotecă sau de bunuri diverse; sponsorizări

10.000 10.000 11.000 11.000 12.000

În acelaşi timp, vom acorda o atenţie deosebită atragerii de surse din fonduri

nerambursabile europene/internaţionale sau de la Administraţia Fondului Cultural Naţional, însă

fără să cunoaştem ce oportunităţi de finanţare vor putea apărea în perioada anilor următori, nu

avem cum să previzionăm nivelul surselor care ar putea fi atrase sau să facem anumite propuneri

privind un anume grad de acoperire din surse atrase a cheltuielilor instituţiei. Pornind de la

dificultăţile de atragere a surselor nerambursabile pentru segmentul bibliotecilor publice, este

important ca în perioada 2018-2022 să fie atent studiate şi analizate cele mai diverse oportunităţi/

modalităţi de implicare/participare a Bibliotecii Bucovinei în/la programe/proiecte europene/

internaţionalele, aşa cum am procedat şi în anii precedenţi. Pentru împlinirea acestui deziderat se

va urmări atât realizarea unei mai strânse colaborări cu compartimentul specializat al Consiliului

Judeţean, cât şi cea a valorizării propriilor şanse şi competenţe ale personalului din cadrul

bibliotecii.

51

d.3.1. analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei

(în funcţie de tipurile de produse/servicii oferite de instituţiile de cultură -

spectacole, expoziţii, servicii infodocumentare etc.), pe categorii de produse/servicii,

precum şi pe categorii de bilete/tarife practicate: preţ întreg/preţ redus/bilet

profesional/bilet onorific, abonamente, cu menţionarea celorlalte facilităţi

practicate:


finanţată integral de la bugetul judeţului, iar conform art. 2 (1) din Regulamentul de Organizare

şi Funcţionare a Bibliotecii Bucovinei ,,I.G. Sbiera” Suceava această instituţie este o „bibliotecă

publică cu profil enciclopedic, pusă în slujba comunităţii judeţene, care permite accesul nelimitat

şi gratuit la colecţii, baze de date şi la alte surse proprii de informaţii, în scop educativ şi/sau de

recreare”, motiv pentru care veniturile proprii care pot fi realizate din activitatea de bază, din alte

activităţi ale instituţiei sau din prestări de servicii culturale sunt practic aproape inexistente şi se

virează la bugetul Consiliului Judeţean Suceava, acestea regăsindu-se în tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Denumire Cuantum

1. - Emiterea unui duplicat / înlocuirea unui permis pierdut 3,00 lei

2. - Copierea, multiplicarea şi listarea de documente:

- text format A-4, 1 pagină

0,20 lei

3. - Listarea de bibliografii la cerere:

- text format A-4, 1 pagină

0,20 lei

Ca o menţiune trebuie spus faptul că, în perioada 2018-2022, vom milita ca „eliberarea şi

vizarea permiselor pentru înscrierea şi accesul utilizatorilor/cititorilor la bibliotecă” să se

realizeze, în continuare, în regim gratuit.

În condiţiile în care serviciile oferite sunt, aşadar, aproape 100% gratuite, asigurând astfel

accesul nelimitat și nediscriminatoriu la cultură, Biblioteca Bucovinei nu dispune şi de un buget

de venituri (neavând posibilitatea realizării/înregistrării de venituri proprii), bugetul instituţiei

fiind constituit, conform legislaţiei în vigoare, din alocaţiile acordate de către Consiliul Judeţean

Suceava.

d.3.2. analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei:

Nu este cazul.

d.3.3. analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul

parteneriatelor cu alte autorităţi publice locale:

Nu este cazul.

d.4. soluţii şi propuneri privind gradul de creştere a surselor atrase/veniturilor

proprii în totalul veniturilor:

d.4.1. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor:

Pentru perioada anterioară, situaţia ponderii cheltuielilor de personal din totalul

cheltuielilor se prezintă după cum urmează:

52

Anul Cheltuieli

totale

Cheltuieli de

personal

Ponderea cheltuielilor de personal

din totalul cheltuielilor (%)

2014 2.013.205 1.196.400 59,43%

2015 1.922.390 1.209.811 62,93%

2016 2.036.456 1.426.070 70,03%

Fireşte, e de dorit ca ponderea cheltuielilor de personal să se situeze în continuare, de

regulă, sub 65-70% din totalul cheltuielilor.

d.4.2. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total:

Cât priveşte ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total în perioada 2014-2016,

situaţia se prezintă astfel:

Anul Total buget Cheltuieli de capital Ponderea cheltuielilor de capital din

bugetul total (%)

2014 2.038.000 206.276 10,12%

au fost finalizate lucrările la obiectivul de investiţii «Mansardare, inclusiv

înlocuire învelitoare, clădire corp B», a fost instalată o a treia centrală

termică, pentru a se putea asigura căldura necesară pe timpul rece inclusiv

în noile spaţii amenajate la mansarda corpului B al instituţiei, şi a fost

înlocuită complet vechea reţea de cablu pentru transmisia de date şi acces

la Internet a instituţiei, fiind proiectată şi realizată o cablare structurată a

reţelei IT a bibliotecii conformă cerinţelor actuale

2015 2.025.000 19.141 0,95%

au fost achiziţionate 6 sisteme de calcul complete şi o vitrină expoziţională

2016 2.145.000 27.952 1,30%

au fost achiziţionate 8 sisteme complete PC-desktop şi a fost realizată

extinderea sistemului de supraveghere video de la sediul central al instituţiei

Având în vedere faptul că fără investiţii în cheltuieli de capital, adică în cadrul „secţiunii

de dezvoltare”, nu putem vorbi de o dezvoltare instituţională adecvată a bibliotecii, menţionăm

că şi pentru perioada 2018-2022 vom analiza în permanenţă, cu atenţie, toate variantele „de

lucru” şi vom face demersurile necesare ca, atunci când va fi cazul, să fie asigurate sumele

necesare în acest sens.

d.4.3. analiza gradului de acoperire a cheltuielilor cu salariile din subvenţie/alocaţie:

În perioada 2014-2016, cheltuielile cu salariile au fost acoperite 100% din alocaţii

bugetare, ceea ce, în condiţiile în care Biblioteca Bucovinei este finanţată integral de la bugetul

judeţului, ne propunem şi pentru perioada următoare de management.

d.4.4. ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele

decât contractele individuale de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe,

contracte şi convenţii civile):

Nu este cazul: În perioada 2014-2016 cheltuielile de personal efectuate la nivelul

Bibliotecii Bucovinei au avut la bază doar contracte individuale de muncă şi ne propunem

aceeaşi abordare şi în anii următori.

53

d.4.5. cheltuieli pe beneficiar, din care:

a) din subvenţie

b) din venituri proprii

Potrivit nivelului cheltuielilor curente efective (plăţi efectuate), în perioada 2014-2016

valorile înregistrate pentru cheltuieli per beneficiar (utilizatori activi + participanţi manifestări)

se prezintă după cum urmează:

Anul Cheltuieli totale (subvenţie/alocaţie + venituri/surse

atrase – cheltuieli de capital) (lei)

Total nr. beneficiari (utilizatori activi +

participanţi manifestări)

CHELTUIELI PE BENEFICIAR (subvenţie/alocaţie + venituri/surse atrase

– cheltuieli de capital) / nr. de beneficiari

(lei)

2014 1.806.929 - din alocaţie bugetară 21.108 85,60 lei - din alocaţie bugetară

2015 1.903.249, din care:

1.896.288 - din alocaţie bugetară

6.961 - din surse atrase

18.952 100,42 lei, din care:

100,05 lei - din alocaţie bugetară

0,37 lei - din surse atrase

2016 2.008.504 - din alocaţie bugetară 16.525 121,54 lei - din alocaţie bugetară

E. STRATEGIA, PROGRAMELE ŞI PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA

MISIUNII SPECIFICE A INSTITUŢIEI, CONFORM SARCINILOR FORMULATE DE

AUTORITATE

Propuneri, pentru întreaga perioadă de management:

e.1. Viziune:

Punând în centrul activităţii utilizatorul şi nevoile lui, bibliotecile îşi asigură

recunoaşterea şi respectul comunităţii şi pot aspira la poziţia de instituţii „cu rol strategic în

societatea informaţională” (art. 1, Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările

şi completările ulterioare). Oportunităţile şi provocările societăţii informaţionale dau

bibliotecilor posibilitatea de a ocupa un loc central în comunitate, cu condiţia ca ele să-şi

orienteze activitatea cu prioritate spre utilizatori şi spre cunoaşterea şi satisfacerea intereselor de

cunoaştere ale acestora. S-a conştientizat faptul că bibliotecile publice tradiţionale, care se

limitează numai la documentele tipărite, nu mai pot face faţă nevoilor crescânde de informare ale

populaţiei şi rămân în urma celor care oferă servicii moderne.

Biblioteca Bucovinei este implicată într-un amplu şi continuu proces de modernizare prin

care, alături de serviciile tradiţionale, trebuie să dezvolte noi şi noi servicii, să ofere facilităţi cât

mai moderne şi actuale şi să utilizeze noile tehnologii aşa cum fac cele mai multe biblioteci

europene. În atare condiţii, toate programele, proiectele şi acţiunile noastre vor avea în centrul

atenţiei ideea că Biblioteca Bucovinei trebuie să fie recunoscută ca un centru cultural,

informaţional, educaţional şi recreativ foarte important în viaţa comunităţii, axat pe satisfacerea

nevoilor tuturor beneficiarilor serviciilor oferite. Vom oferi cele mai bune instrumente

contemporane și tradiționale de informare, cercetare şi recreere, resurse locale unice și facilități

de ultimă oră pentru comunitatea suceveană și vom acţiona pentru ca în perioada următoare de

management să reuşim atragerea anuală, în medie, a aprox. 18.000-20.000 de suceveni.

e.2. Misiune:

Instituţie de distinsă ţinută culturală, fondată la 12 decembrie 1923 purtând titulatura de

Bibliotecă Centrală a Sucevei, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” serveşte, de aproape un secol,

interesele de informare, studiu, educaţie, lectură şi recreere ale utilizatorilor săi. Fiind o

54

bibliotecă publică cu profil enciclopedic pusă în slujba comunităţii judeţene, instituţia noastră

permite accesul nelimitat şi gratuit la colecţii, baze de date şi la alte surse proprii de informaţii,

în scop educativ şi/sau de recreare, asigurând egalitatea accesului la informaţii şi la documentele

necesare informării, educaţiei permanente, petrecerii timpului liber şi dezvoltării personalităţii

utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstã, sex, apartenenţã politicã,

religie ori naţionalitate.

Astfel, conştientizând rolul strategic pe care îl are biblioteca în cadrul societăţii

informaţionale, subliniem faptul că Biblioteca Bucovinei are misiunea de a participa la

procesul de informare, educare permanentă şi dezvoltare a personalităţii utilizatorilor –

fără deosebire de statutul social sau economic al acestora, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie

ori naţionalitate – prin dezvoltarea colecţiilor de documente şi informaţii (destinate atât

susţinerii programelor de învăţământ şi cercetare ale elevilor, studenţilor, cadrelor didactice şi

cercetătorilor, cât şi satisfacerii nevoilor de lectură pentru recreare ale tuturor celorlalte categorii

socio-profesionale din Suceava), crearea bazelor de date privind aceste colecţii, facilitarea

accesului la respectivele informaţii şi documente, oferirea de servicii diverse, coerente şi de

calitate pentru utilizatori şi/sau potenţialii utilizatori şi, nu în ultimul rând, asigurarea

dezvoltării suportului tehnic şi material necesar. În acelaşi timp, Biblioteca Bucovinei are şi

misiunea de a coordona activitatea tuturor celorlalte biblioteci publice (municipale,

orăşeneşti şi comunale) de pe raza judeţului Suceava.

e.3. Obiective (generale şi specifice):

În conformitate cu specificul instituţiei, legislaţia în vigoare şi obligaţiile ce derivă din

strategiile şi hotărârile Consiliului Judeţean Suceava, potrivit cerinţelor fireşti de continuitate şi

inovare la nivelul activităţii bibliotecii, precum şi în concordanţă cu resursele materiale şi umane

asigurate, obiectivele strategice fundamentale ale instituţiei asumate pentru următoarea perioadă

de management se referă la:

1) creşterea calităţii serviciilor oferite în spaţiile de lectură, informare şi recreere ale bibliotecii,

respectiv dezvoltarea de noi servicii şi facilităţi pentru utilizatori;

2) consolidarea poziţiei bibliotecii de centru cultural şi educativ al comunităţii, prin organizarea

de activităţi cât mai diverse;

3) dezvoltarea şi diversificarea echilibrată şi selectivă a colecţiilor de documente tradiţionale şi

electronice, într-un mod cât mai adecvat cerinţelor actuale;

4) promovarea corespunzătoare a imaginii bibliotecii;

5) dezvoltarea activităţilor de cercetare ştiinţifică şi documentare privind patrimoniul bibliotecii

şi viaţa culturală locală, prin editarea unor publicaţii periodice, respectiv a unor lucrări de

specialitate, după caz;

6) perfecţionarea accesului la informaţii şi documente şi dezvoltarea serviciilor bazate pe noile

tehnologii ale informaţiei (automatizarea prelucrării şi circulaţiei documentelor);

7) valorificarea potenţialului informaţional al bibliotecii, printr-o ofertă lărgită de instrumente

de informare, lectură şi studiu;

8) dezvoltarea serviciilor privind Informarea Comunitară;

9) consolidarea imaginii bibliotecilor publice locale din judeţul Suceava;

10) alinierea competenţelor profesionale ale personalului la cerinţele actuale.

În ceea ce priveşte obiectivele specifice, ne propunem ca în perioada următoare:

a) să asigurăm realizarea programelor şi proiectelor propuse prin prezentul proiect de

management, respectiv incluse în programul minimal, şi îndeplinirea şi depăşirea

principalilor indicatori de performanță asumaţi;

b) să întărim colaborarea cu instituţiile de învăţământ, instituţiile publice şi cele

nonguvernamentale care activează în sectorul cultural-educativ, precum şi cu cu autorităţile

publice locale;

55

c) să asigurăm continuarea (cu optimizările de rigoare, unde va fi cazul), dezvoltarea şi

diversificarea serviciilor/produselor culturale şi a facilităţilor oferite în spaţiile de lectură, de

informare şi recreere ale instituţiei, astfel încât să reuşim fidelizarea beneficiarilor serviciilor

de bibliotecă şi atragerea unora noi;

d) să asigurăm continuitatea, dezvoltarea şi diversificarea echilibrată şi selectivă a colecţiilor de

documente tradiţionale şi electronice, într-un mod cât mai adecvat cerinţelor actuale şi

nevoilor publicului, respectiv protejarea, conservarea, securizarea şi valorificarea lor

corespunzătoare, precum şi a spaţiilor de lectură şi de împrumut ale bibliotecii;

e) să asigurăm creşterea valorii colecţiilor şi printr-o selecţie negativă atentă a documentelor

uzate fizic şi depăşite moral, operaţiunea de casare (eliminare din colecţii şi scădere din

evidenţe) fiind deci oarecum benefică, într-o anumită măsură, în sensul înnoirii colecţiilor;

f) să asigurăm perfecţionarea accesului la informaţii şi documente, prin prelucrarea

informatizată a tuturor documentelor nou achiziţionate şi finalizarea procesului de

introducere a descrierilor bibliografice aferente tuturor documentelor din colecţiile

bibliotecii, astfel încât acestea să se regăsească în proporţie de 100% în baza electronica de

date şi în catalogul online;

g) să asigurăm automatizarea circulaţiei documentelor (bazându-ne pe noile tehnologii ale

informaţiei), prin introducerea de servicii de împrumut informatizat pentru public în toate

secţiile de comunicare a colecţiilor;

h) să asigurăm stimularea circulaţiei informaţiilor de bibliotecă şi atragerea de noi utilizatori,

atât prin sporirea numărului beneficiarilor serviciilor de bibliotecă, cât şi prin sporirea

numărului de documente consultate şi împrumutate, a informaţiilor solicitate, etc.;

i) să asigurăm acordarea de asistenţă de specialitate pentru utilizatori, în sensul clarificării

nevoilor de informare şi al identificării surselor unde pot fi găsite informaţiile dorite, precum

şi îndrumarea corespunzătoare în “reţeaua” secţiilor bibliotecii şi facilitarea accesului la

documentele sau resursele care pot sau ar fi posibil să satisfacă nevoile lor de informare,

lectură, cercetare sau recreere;

j) să începem digitizarea unor documente din categoria celor de la colecţii speciale, carte

veche/rară sau despre Bucovina şi personalităţile locului, precum și a unor periodice locale;

k) să asigurăm dezvoltarea, în continuare, a bibliografiei locale curente şi retrospective şi

popularizarea istoriei locale şi a personalităţilor sucevene/bucovinene;

l) să asigurăm dezvoltarea cercetării în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării, prin

publicarea semestrială a revistei „Scriptum” – publicaţia bibliotecii judeţene, precum şi

elaborarea şi distribuirea de materiale şi publicaţii cu caracter ştiinţific (bibliografii locale şi

alte instrumente de informare, monografii, studii, etc.);

m) să asigurăm promovarea corespunzătoare a imaginii publice a Bibliotecii Bucovinei, a

colecţiilor de documente, a serviciilor oferite şi a activităţilor culturale organizate cu scop

educativ, recreativ şi de informare;

n) să contribuim la consolidarea imaginii bibliotecilor publice locale din judeţul Suceava, prin

optimizarea căilor şi mijloacelor de exercitare a funcţiei metodologice, respectiv sprijinirea

bibliotecilor prin schimb şi împrumut interbibliotecar, donaţii de carte, etc.;

o) să asigurăm alinierea competenţelor profesionale ale personalului la cerinţele actuale, prin

formarea şi perfecţionarea continuă a bibliotecarilor (asigurarea participării la vizite de lucru,

schimburi de experienţă, programe de formare, instruire sau specializare;

p) să avem în vedere atragerea de fonduri nerambursabile pentru programele şi proiectele

instituţiei sau de donaţii de carte şi alte documente de bibliotecă sau bunuri.

e.4. Strategia culturală, pentru întreaga perioadă de management:

Înţelegând şi acceptând că biblioteca viitorului va fi atât una electronică, informatizată, a

echipamentelor şi tehnologiilor moderne, cât şi una cu publicaţii tradiţionale, pe suport de hârtie,

56

bibliotecarii trebuie să aibă în vedere, în permanenţă, realizarea unui anumit echilibru în trecerea

uşoară de la tradiţie la modernitate, fenomen menit să schimbe mentalitatea oamenilor, clădită de

secole, despre ceea ce trebuie să fie o bibliotecă.

Drept urmare, strategia dezvoltată şi aplicată la nivelul Bibliotecii Bucovinei, ca, de

altfel, în mai toate bibliotecile publice, se concentrează şi se va concentra şi în viitor pe găsirea

celor mai accesibile modalităţi de punere în valoare a întregului „tezaur” bibliotecar, astfel încât,

prin complexitatea activităţilor organizate în colaborare cu numeroşi parteneri şi prin serviciile

oferite, biblioteca să-şi poată consolida poziţia de centru cultural, educativ şi de informare al

comunităţii. În acelaşi timp, trebuie urmărită o creştere continuă a prestigiului bibliotecii. Prin

programele derulate (fie că este vorba de dezvoltarea şi completarea colecţiilor bibliotecii – care,

în cazul instituţiei noastre, se apropie de 430.000 unităţi de bibliotecă – sau de automatizarea

prelucrării şi circulaţiei documentelor, fie că ne referim la activităţile culturale specifice sau la

dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea serviciilor de bibliotecă şi a facilităţilor de informare

pentru utilizatori, ş.a.m.d.) trebuie să avem în vedere o anumită creştere a nivelului de satisfacţie

al utilizatorilor instituţiei, al publicului sucevean.

Considerăm că prin întreaga activitate desfăşurată la nivelul instituţiei, prin programele şi

proiectele derulate, trebuie ca bibliotecarii şi serviciile oferite de bibliotecă să vină în

permanenţă în întâmpinarea aşteptărilor utilizatorilor, urmărindu-se pe toate palierele

satisfacerea nevoilor acestora şi integrarea reală a bibliotecii noastre în comunitate. Reuşitele

profesionale, în toate domeniile de activitate, se datorează în bună măsură modalităţilor de

continuă atragere spre lectură şi educaţie permanentă pe care le oferim publicului.

e.5. Strategia şi planul de marketing:

Potrivit nevoilor de informare şi comunicare tot mai rapidă, în condiţii de scurtare a

timpilor de aşteptare, biblioteca a trecut în ultima vreme şi la automatizarea circulaţiei

documentelor împrumutate/restituite de utilizatori. Drept urmare, la ora actuală, acest sistem se află

în faza finală de implementare, astfel încât tehnologia modernă, a împrumutului informatizat, este

folosită în marea majoritate a secţiilor (Împrumut pentru adulţi, Împrumut pentru copii, Fond

Bucovina, Artă şi informare audio-vizuală, Secţia pentru adolescenţi, Sala de lectură, filialele

Obcini şi Burdujeni) şi ne propunem ca în perioada următoare de management să fie folosită în

toate secţiile de comunicare a colecţiilor. De altfel, folosirea acestei tehnici, ce presupune şi

utilizarea cititoarelor electronice de coduri de bare, vizează nu numai o servire mai operativă, ci şi

o evidenţă mai precisă a documentelor aflate în circulaţie, corelată cu deloc neglijabila oportunitate

de a facilita studii, analize şi evaluări privind tematica documentelor împrumutate şi frecvenţa

împrumuturilor realizate.

În acelaşi timp, trebuie să avem constant în vedere colaborarea cu diverse organizații de

cultură și nu numai, pentru desfășurarea de activități cultural-științifice, educative sau de

informare cât mai diverse şi cu o adresabilitate către public cât mai largă.

Nu în ultimul rând, activităţile desfăşurate trebuie promovate eficient, prin realizarea de

materiale informative, comunicate sau materiale de presă şi postarea acestor informații pe pagina

de internet a instituției, urmărindu-se în permanenţă îmbunătăţirea comunicării, din perspectiva

bibliotecii, în mediul cultural sucevean. În fapt, mediatizarea de care se bucură activitatea

instituţiei reprezintă o altă dovadă a importanţei strategice deosebite pe care biblioteca o are

pentru întreaga comunitate. Astfel, prin fluxul de informaţii destinate instituţiilor media,

instituţiilor publice sau de învăţământ şi celorlalte organizaţii, trebuie să avem în vedere atât

realizarea unor cerinţe fireşti şi punctuale de comunicare, cât şi creşterea vizibilităţii Bibliotecii

Bucovinei şi promovarea imaginii acesteia la nivelul diferitelor categorii de public din cadrul

comunităţii.

57

Pentru următoarea perioadă de management, Biblioteca Bucovinei va avea o strategie

adecvată pentru un marketing de succes și pentru îndeplinirea obiectivelor, raportat la resursele

existente, strategie în care vom avea în vedere:

să ne înţelegem utilizatorii/beneficiarii (prin cercetări, sondaje, anchete sociologice,

chestionare, dialog direct), cărora să le oferim cele mai adecvate produse/servicii

culturale, ce vor putea fi realizate doar prin perfecționarea continuă și implicarea activă a

personalului;

să ne folosim de punctele forte (tari) ale bibliotecii, pentru o dezvoltare solidă şi de

durată a instituţiei, să transformăm oportunităţile de azi în punctele tari de mâine, să

evităm şi, pe cât posibil, să îndepărtăm ameninţările şi să încercăm să eliminăm punctele

slabe;

să asigurăm la nivelul comunităţii o comunicare eficientă a produselor/serviciilor

culturale oferite, urmărind în permanent creşterea vizibilităţii instituţiei şi promovarea

imaginii acesteia.

Planul de marketing al serviciilor de bibliotecă pe care îl propunem pentru perioada 2018-

2022 se va concentra pe două aspecte ce vor fi prioritare în activitatea desfăşurată:

focusarea pe utilizatorul/beneficiarul serviciilor de bibliotecă, punând mereu în centrul

atenţiei ideea că satisfacția crescută a acestuia va conduce la dorința sa tot mai accentuată

de a utiliza constant şi pe termen cât mai lung serviciile oferite;

îmbunătățirea imaginii bibliotecii, atât prin calitatea, pe care ne-o dorim deosebită, a

programelor/proiectelor/produselor/serviciilor oferite publicului, cât şi prin promovarea

adecvată a imaginii şi activităţilor instituţiei şi, implicit, creşterea vizibilităţii acesteia.

e.6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management:

În conformitate cu specificul instituţiei, legislaţia în vigoare şi obligaţiile ce derivă atât

din strategiile şi hotărârile Consiliului Judeţean Suceava, cât şi din strategiile asumate prin

prezentul Proiect de management, respectiv potrivit cerinţelor fireşti de continuitate şi inovare la

nivelul activităţii bibliotecii, precum şi în concordanţă cu resursele materiale şi umane asigurate,

pentru perioada 2018-2022 vom avea în vedere realizarea următoarelor programe9:

9 Pentru o înţelegere adecvată a programelor propuse pentru întreaga perioadă de management, vom folosi un tabel

cu denumirea şi, după caz, descrierea fiecărui program, a scopului şi publicului ţintă al acestuia, precum şi

menţionarea perioadei de realizare.

Nr.

crt.

Program Descriere Scop Public ţintă Perioada de

realizare

Secţiunea I - Activităţi culturale specifice bibliotecii

1 CENTENARUL

MARII UNIRI

- organizarea de activităţi

omagiale cât mai diverse

dedicate împlinirii a 100 de ani

de la înfăptuirea Marii Unirii

(1918)

- satisfacerea unei game cât mai largi de gusturi culturale:

omagierea corespunzătoare a marilor fapte ale înaintaşilor

noştri, care au condus la realizarea statului român modern de

astăzi

- atragerea unui public cât mai numeros la informare, lectură,

educare, în regim de accesare directă a serviciilor bibliotecii /

creşterea numărului de beneficiari ai serviciilor oferite

- creşterea vizibilităţii instituţiei, respectiv a numărului de

apariţii media (ştiri, articole)

întreaga comunitate 2018

2 Evenimentele –

„cartea de

vizită” a

bibliotecii

- organizarea de activităţi cât

mai diverse (lansări sau

prezentări de carte, colocvii,

conferinţe, simpozioane,

recitaluri, expoziţii de artă, seri/

audiţii muzicale, spectacole, etc.)

- satisfacerea unei game cât mai largi de gusturi culturale


educare, în regim de accesare directă a serviciilor bibliotecii /

creşterea numărului de beneficiari ai serviciilor oferite



întreaga comunitate 2018-2022

3 Ofertă

diversificată de

servicii pentru

utilizatori

- oferirea de servicii şi tipuri de

activităţi cât mai diverse pentru

utilizatori/beneficiari

- creşterea gradului de utilizare a bibliotecii, respectiv

asigurarea unui acces lărgit la resursele informaţionale

- dezvoltarea habitudinilor de muncă intelectuală autonomă

pentru copii

- extinderea serviciilor de bibliotecă pentru diverse categorii

de public, inclusiv pe segmentul de petrecere a timpului liber

utilizatorii, publicul

larg

2018-2022

4 Biblioteca în

mileniul III

- prezentarea bibliotecii, a

serviciilor, facilitărilor și

resurselor de care pot beneficia

utilizatorii; desfăşurare activităţi

în colaborare cu diverse unităţi

de învăţământ

- creşterea gradului de utilizare a bibliotecii, respectiv

asigurarea unui acces lărgit la resursele informaţionale

- dezvoltarea habitudinilor de muncă intelectuală autonomă

pentru copii

- extinderea serviciilor de bibliotecă pentru diverse categorii

de public


larg

2018-2022

5 Valorificarea

potenţialului

informaţional al

bibliotecii

- organizarea de expoziţii de

carte şi/sau alte tipuri de

documente de bibliotecă, etc.;

ofertă lărgită de instrumente de

informare, lectură, studiu şi

împrumut; campanii de informare



studiu şi educare, în regim de accesare directă a serviciilor

bibliotecii / creşterea numărului de beneficiari ai serviciilor




6 „Bucovina vie” - Relații internaționale:

relații cu organizații şi/sau

biblioteci publice din străinătate;

organizarea de activităţi cât mai

diverse; sprijin pentru

comunitățile românești din

diaspora



studiu şi educare, în regim de accesare directă a serviciilor

bibliotecii / creşterea numărului de beneficiari ai serviciilor

- sprijinirea comunităților românești din diaspora, respectiv

cunoaşterea limbii şi a culturii române

- creşterea vizibilităţii instituţiei

întreaga comunitate,

personalul bibliotecii,

membrii comunităţilor

din diaspora

2018-2022

7 Consolidarea

imaginii

bibliotecilor

publice locale

- desfăşurare proiecte şi activităţi

în/cu bibliotecile publice din

judeţ; asistenţă şi consiliere

acordate în teritoriu; consfătuiri

profesionale şi diverse acţiuni

culturale

- dezvoltarea bibliotecilor publice ca „centre de cultură şi

informare” recunoscute în comunitate; stimularea şi sprijinirea

activităţilor desfăşurate de bibliotecile publice (cu

preponderenţă din mediul rural) pentru a depăşi vechile tipare

şi mentalităţi, în scopul dinamizării şi devenirii moderne

- schimbarea percepţiei autorităţilor administraţiei publice

locale faţă de bibliotecă şi promovarea imaginii bibliotecii

- extinderea de noi servicii la cât mai multe dintre bibliotecile

publice din judeţ

- optimizarea pregătirii profesionale a bibliotecarilor

întreaga comunitate a

judeţului (implicit

bibliotecarii)

2018-2022

Secţiunea II: Dezvoltarea instituţională a bibliotecii: patrimoniu şi resurse

8 Fondul de

documente –

calea spre

utilizator

- completarea continuă a

colecţiilor bibliotecii, într-un

mod cât mai adecvat cerinţelor

publicului

- satisfacerea nevoilor de informare, documentare, lectură,

studiu, cercetare, educaţie şi recreere ale unui număr cât mai

mare de utilizatori, prin optimizarea ratei anuale de înnoire şi

diversificare a colecţiilor, respectiv achiziţionarea anuală (din

finanţare publică şi/sau prin obţinerea din donaţii, schimburi)

a unui număr de minimum 6.000 de documente specifice,

pentru a corespunde indicatorilor impuşi de Legea

bibliotecilor raportat la populaţie

întreaga comunitate

(în special utilizatorii

activi ai bibliotecii)

2018-2022

9 Spaţii moderne

pentru o

instituţie

modernă

- continuarea amenajării

adecvate a spaţiilor bibliotecii şi

întreţinerea corespunzătoare a

echipamentelor şi bunurilor din

dotare

- asigurarea de condiţii optime (spaţii amenajate adecvat,

echipamente şi bunuri funcţionale) pentru desfăşurarea în cele

mai bune condiţii a activităţii curente, a lecturii, studiului,

informării şi conservării colecţiilor

utilizatorii,

participanţii la

activităţi, personalul

Bibliotecii Bucovinei

2018-2022

10 Dotări moderne

pentru rezultate

eficiente

- dotarea bibliotecii cu

echipamentele/mijloacele

necesare desfăşurării activităţii

în condiţii optime

- asigurarea unor condiţii optime (dotări cu echipamente,

mobilier, ş.a.m.d.) pentru desfăşurarea activităţii instituţiei

personalul Bibliotecii

Bucovinei, utilizatorii,

participanţii la

manifestări

2018-2022

11 Perfecţionarea

continuă – cheia

succesului

- formarea/specializarea/

perfecţionarea continuă a

salariaţilor bibliotecii

- dobândirea de către bibliotecari şi restul personalului a unor

noi cunoştinţe, care să conducă la îmbunătăţirea şi

diversificarea serviciilor oferite de către instituţie

bibliotecarii (precum

şi restul personalului)

Bibliotecii Bucovinei

2018-2022

12 Automatizarea

prelucrării şi

circulaţiei

documentelor

- prelucrarea informatizată a

documentelor; căutare şi regăsire

informaţii, bazate pe elementele

descrierii bibliografice; activităţi

de „toaletare” a documentelor şi

permiselor de intrare ale

utilizatorilor, în sensul aplicării

etichetelor cu coduri de bare;

utilizarea cititoarelor electronice

de coduri de bare

- asigurarea suportului electronic pentru prelucrarea

documentelor şi întreaga gestionare a colecţiilor

- asigurarea unei mai mari flexibilităţi, diversităţi şi

operativităţi în procesul de căutare şi regăsire a informaţiilor

- contorizarea accesului la bazele de date pentru utilizatori, în

scopul prelevării de informaţii utile statisticii de bibliotecă

- asigurarea de individualitate irepetabilă numeric, atât pentru

documentele de bibliotecă, cât şi pentru utilizatori

- asigurarea unui plus de operativitate şi securizare în

efectuarea tranzacţiilor

- asigurarea unor servicii mai operative şi a unei evidenţe mai

precise a documentelor aflate în circulaţie, corelată cu

oportunitatea de a facilita studii, analize şi evaluări privind

tematica documentelor împrumutate/consultate şi frecvenţa

împrumuturilor realizate, respectiv preferinţele utilizatorilor

bibliotecarii,

utilizatorii

2018-2022

Secţiunea III: Biblioteca în comunitate

13 Promovarea

imaginii

bibliotecii

- realizare, tipărire şi distribuire

materiale publicitare pentru o

serie de activităţi/servicii ale

bibliotecii

- o cât mai bună cunoaştere la nivelul comunităţii nu numai a

bogatei oferte de servicii a bibliotecii, ci şi a principalelor

activităţi specifice, potrivit palierului de activitate

- creşterea vizibilităţii instituţiei


14 Publicaţiile

bibliotecii

- editarea unor publicaţii

periodice, respectiv a unor

lucrări de specialitate, după caz

(tipărite sau în format electronic)

- dezvoltarea cercetării în domeniul biblioteconomiei şi

ştiinţei informării şi o cât mai bună cunoaştere la nivelul

comunităţii a bogatei oferte de servicii a bibliotecii şi a

principalelor activităţi specifice, a colecţiilor şi produselor

info-documentare, respectiv creşterea vizibilităţii instituţiei

- valorificarea şi promovarea colecţiei de documente deţinute

de bibliotecă prin articole, materiale şi comunicări ştiinţifice

bibliotecarii din

Biblioteca Bucovinei,

din bibliotecile

publice din judeţ, din

bibliotecile judeţene

din ţară, cercetători,

istorici, publicul larg

2018-2022

15 Sondarea

preferinţelor/

oportunităţilor

de la nivelul

comunităţii

- efectuarea periodică a unor

cercetări/sondaje/anchete privind

preferinţele/ oportunităţile de la

nivelul comunităţii, pe diferite

grupuri-ţintă

- cunoaşterea tuturor aspectelor privind utilizatorul „generic”

al serviciilor Bibliotecii Bucovinei: sex, vârstă, localitate de

domiciliu, naţionalitate, categoria profesională căreia îi

aparţine, comportamentul faţă de bibliotecă, etc.

- cunoaşterea „nevoilor” (cerinţelor, aşteptărilor) publicului ce

beneficiază direct sau indirect de serviciile bibliotecii, a

domeniilor cele mai căutate, respectiv a lucrărilor solicitate de

cititori care nu au putut fi onorate din cauza inexistenţei în

colecţiile bibliotecii

- cunoaşterea, în măsura posibilităţilor, a comportamentului şi

atitudinii faţă de bibliotecă şi lectură a publicului larg şi/sau a

non-utilizatorilor serviciilor de bibliotecă


larg

2018-2022

e.7. Proiectele din cadrul programelor:

Nr.

crt.

Denumirea proiectului Perioada de

realizare

Secţiunea I - Activităţi culturale specifice bibliotecii

Program: CENTENARUL MARII UNIRI

1 Mica Unire (24 ianuarie 1859), un pas spre Marea Unire! ian. 2018

2 100 de ani de la Unirea Basarbiei cu România (27 martie 1918) mart. 2018

3 Pagini de istorie: Proclamarea independenţei de stat a României (9 mai 1877) mai 2018

4 Luna diasporei: „Conferinţele diasporei în Bucovina” aug. 2018

5 România în Primul Război Mondial aug. 2018

6 “ZIUA BUCOVINEI”:

Pagini de istorie – 28 noiembrie 1918, ziua Unirii Bucovinei cu România

nov. 2018

7 Colocviile Bibliotecii Bucovinei “I.G. Sbiera” Suceava – 95 de ani de la inaugurarea

primei biblioteci publice la Suceava (12 dec. 1923)

dec. 2018

Program: Evenimentele – „cartea de vizită” a bibliotecii

1 „În lumea cărţilor”: lansări şi prezentări de carte, lecturi publice, întâlniri cu

scriitori

2018-2022

2 „Dialoguri interculturale”: simpozioane, colocvii, conferinţe, etc. 2018-2022

3 „Dialogul artelor”: recitaluri de muzică şi/sau poezie, expoziţii de lucrări platice

sau fotografie, seri/audiţii muzicale, mini-spectacole

2018-2022

4 Ziua Culturii Naţionale (15 ianuarie): „Sub semnul lui Eminescu”

- Prezentări/lansări/dezbateri/ expoziţii de carte, depuneri de coroane

2018-2022

5 Pagini de istorie: „Unirea Principatelor” (24 ianuarie 1859) – naşterea României

moderne

- Activităţi omagiale / expoziţii de carte

2019-2022

6 Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului (27 ianuarie)

- Activităţi comemorative / expoziţii de carte

2018-2022

7 Festivalul Le Printemps des Poétes – Primăvara Poeţilor

- Recitaluri de poezie, activităţi diverse, expoziţii de carte

2018-2022

8 „Zilele Monica Lovinescu” - Comemorare Monica Lovinescu (19.11.1923-

20.04.2008)

- Dezbateri, prezentări / expoziţii de cărţi si documente

2018-2022

9 Salonul Literaturii Române din Bucovina

- Standuri de carte, întâlniri cu autori şi editori, lansări şi/sau prezentări de carte

2018-2022

10 Luna diasporei: „Conferinţele diasporei în Bucovina” 2019-2022

11 “ZIUA BUCOVINEI”:

Pagini de istorie – 28 noiembrie 1918, ziua Unirii Bucovinei cu România

2019-2022

Program: Ofertă diversificată de servicii pentru utilizatori

1 Cursuri gratuite, cluburi de lectură, etc. 2018-2022

2 Ateliere diverse 2018-2022

3 „Ajutor la teme” 2018/2022

Program: Biblioteca în mileniul III

1 Vizite ghidate 2018-2022

2 Activităţi festive 2018-2022

3 Concursuri tematice 2018-2022

4 „Paşi spre bibliotecă” - activităţi dedicate Zilei mondiale a cărţii pentru copii (2

aprilie)

2018-2022

5 „Săptămâna naţională a bibliotecilor” – activităţi dedicate Zilei internaționale

a cărții și a drepturilor de autor şi Zilei bibliotecarului din România (23 aprilie)

2018-2022

63

Program: Valorificarea potenţialului informaţional al bibliotecii

1 Expoziţii de carte – Evocări aniversare/comemorative 2018-2022

2 Expoziţii de carte – Călătorii virtuale 2018-2022

3 Expoziţii de carte – Planeta Pământ 2018-2022

Program: „Bucovina vie”

1 Activități culturale comune cu organizaţii, instituții și/sau personalități culturale din

diaspora

2018-2022

2 Participarea la diverse activităţi/întâlniri în străinătate (simpozioane, conferinţe,

etc.)

2018-2022

3 Donații de carte pentru comunităţile româneşti din diaspora 2018-2022

Program: Consolidarea imaginii bibliotecilor publice locale

1 Consfătuirea anuală cu bibliotecarii din judeţul Suceava 2018-2022

2 Aniversări, simpozioane omagiale, mese rotunde, colocvii, diverse alte acţiuni

- Locuri de desfăşurare: diverse biblioteci publice din judeţ

2018-2022


Program: Fondul de documente – calea spre utilizator

1 Înnoirea, completarea şi diversificarea colecţiilor prin achiziţii documente din

finanţare bugetară

2018-2022

2 Completarea colecţiilor prin obţinerea de donaţii 2018-2022

Program: Spaţii moderne pentru o instituţie modernă

1 Reparaţii curente: igienizări, reparaţii de refacere, reabilitare sau întreţinere a

clădirilor/ spaţiilor în care funcţionează biblioteca şi a echipamentelor existente

2018-2022

Program: Dotări moderne pentru rezultate eficiente

1 Echipamente şi soluţii IT&C 2018-2022

2 Mobilier specific 2018-2022

3 Alte dotări 2018-2022

Program: Perfecţionarea continuă – cheia succesului

1 Dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului bibliotecii 2018-2022

Program: Automatizarea prelucrării şi circulaţiei documentelor

1 Prelucrarea informatizată a documentelor de bibliotecă 2018-2022

2 Servicii de împrumut informatizat pentru public 2018-2022


Program: Promovarea imaginii bibliotecii

1 Tipărire şi distribuire pliante, flyere, calendare/semne de carte sau alte tipuri de

materiale de promovare

2018-2022

Program: Publicaţiile bibliotecii

1 Revista „Scriptum” 2018-2022

2 Alte lucrări de specialitate, bibliografii, monografii, studii (dacă va fi cazul) 2018-2022

Program: Sondarea preferinţelor/ oportunităţilor de la nivelul comunităţii

1 „Buletin (chestionar) pentru deziderate privind informarea” 2018-2022

2 Studii sociologice pentru cunoaşterea comportamentelor şi atitudinilor faţă de

bibliotecă şi lectură ale utilizatorilor/publicului larg

2018-2022

8. Alte evenimente, activităţi specifice instituţiei, planificate pentru perioada de

management:

Toate categoriile şi tipurile de evenimente, activităţi specifice instituţiei, planificate pentru

perioada 01.01.2018-31.12.2022, se regăsesc enumerate la punctul anterior, pct. 7 - Proiectele din

cadrul programelor, şi sunt detaliate în totalitate la pct. f.3 - Programul minimal estimat pentru

perioada de management aprobată.

64

Pe acest segment, vom acorda o atenţie deosebită următoarelor categorii de evenimente/

activităţi/acţiuni specifice bibliotecii, care sunt ocazionale, dar prin a căror natură apreciem că se

va putea facilita realizarea sarcinilor şi obiectivelor manageriale:

- concursuri, festivaluri, workshopuri, mese rotunde;

- miniconcerte, spectacole;

- expoziţii de desen, pictură, grafică, etc. ale elevilor;

- expoziţii de pictură, grafică etc. ale artiştilor plastici suceveni sau din alte zone ale ţării.

În acelaşi timp, vizăm ca în perioada următoare şi organizăm şi/sau găzduim şi o serie de

manifestări neconvenţionale, care să se adreseze unui public divers. Pe de altă parte, pentru

atragerea de vizitatori şi creşterea interesului pentru bibliotecă, mai ales în cazul „celor mici”,

vom găzdui şi diverse activităţi ale şcolilor şi/sau grădiniţelor din municipiu sau chiar din judeţ.

F. PREVIZIONAREA EVOLUŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTITUŢIEI

PUBLICE DE CULTURĂ, CU O ESTIMARE A RESURSELOR FINANCIARE CE AR

TREBUI ALOCATE DE CĂTRE AUTORITATE, PRECUM ŞI A VENITURILOR

INSTITUŢIEI CE POT FI ATRASE DIN ALTE SURSE

f.1. Proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe perioada managementului:

Nr.

crt.

Categorii Anul

2018

Anul

2019

Anul

2020

Anul

2021

Anul

2022

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)

1. TOTAL VENITURI,

din care:

2.910.000 3.075.000 3.256.000 3.426.000 3.607.000

1.a. venituri proprii,

din care:

- - - - -

1.a.1. venituri din activitatea de bază - - - - -

1.a.2. surse atrase Surse atrase - donaţii atrase (cărţi, periodice şi alte

documente de bibliotecă sau bunuri diverse),

inclusiv sponsorizări, în valoare totală de:

10.000 10.000 11.000 11.000 12.000

1.a.3. alte venituri proprii - - - - -

1.b. subvenţii/alocaţii 2.900.000 3.065.000 3.245.000 3.415.000 3.595.000

1.c. alte venituri - - - - -

2. TOTAL CHELTUIELI,

din care:

2.900.000 3.065.000 3.245.000 3.415.000 3.595.000

2.a. Cheltuieli de personal,

din care:

2.300.000 2.450.000 2.600.000 2.750.000 2.900.000

2.a.1. Cheltuieli cu salariile 2.294.000 2.444.000 2.593.000 2.743.000 2.892.000

2.a.2. Alte cheltuieli de personal 6.000 6.000 7.000 7.000 8.000

2.b. Cheltuieli cu bunuri şi servicii,

din care:

580.000 600.000 630.000 650.000 680.000

2.b.1. Cheltuieli pentru proiecte10

35.500 33.000 34.500 36.300 37.600

2.b.2. Cheltuieli cu colaboratorii - - - - -

2.b.3. Cheltuieli pentru reparaţii curente 50.000 50.000 30.000 30.000 40.000

2.b.4. Cheltuieli de întreţinere 220.000 230.000 240.000 250.000 260.000

2.b.5. Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii 15.000 15.000 16.000 16.000 17.000

2.c. Cheltuieli de capital 20.000 15.000 15.000 15.000 15.000

10

Ne referim aici la cheltuielile aferente doar pentru proiectele din secţiunea Activităţi culturale specifice bibliotecii.

65

f.2. Numărul estimat al beneficiarilor pentru perioada managementului:

f.2.1. la sediu:

Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022

Numărul estimat al beneficiarilor,

din care: 12.400 12.500 12.700 12.800 13.000

- utilizatori activi 6.400 6.400 6.500 6.500 6.600

- participanţi la programe, proiecte,

activităţi şi evenimente culturale, educative 6.000 6.100 6.200 6.300 6.400

f.2.2. în afara sediului:

Anul

2018

Anul

2019

Anul

2020

Anul

2021

Anul

2022

Numărul estimat al beneficiarilor*

*) utilizatori activi înscrişi prin intermediul unor biblioteci publice

din judeţ, beneficiari ai serviciului de împrumut de documente de

bibliotecă din “rezerva de carte” a Bibliotecii Bucovinei prin

Serviciul “Biblioteca mobilă” din cadrul Compartimentului

Asistenţă metodică

1.100 1.200 1.300 1.400 1.500

f.3. Programul minimal estimat pentru perioada de management aprobată:

Nr.

crt.

Program Scurtă descriere a

programului

Nr. proiecte

în cadrul

programului

Denumirea proiectului Buget

prevăzut

pe

program11

(lei)

Primul an de management: 2018

Secţiunea I: Activităţi culturale specifice bibliotecii

1 CENTENARUL

MARII UNIRI

- organizarea de

activităţi omagiale cât

mai diverse dedicate

împlinirii a 100 de ani

de la înfăptuirea Marii

Unirii (1918)

7 Mica Unire (24 ianuarie 1859), un

pas spre Marea Unire!

10.000

100 de ani de la Unirea Basarbiei

cu România (27 martie 1918)

Pagini de istorie: Proclamarea

independenţei de stat a României

(9 mai 1877)

Luna diasporei: „Conferinţele

diasporei în Bucovina”

România în Primul Război

Mondial

“ZIUA BUCOVINEI”:

Pagini de istorie – 28 noiembrie

1918, ziua Unirii Bucovinei cu

România

Colocviile Bibliotecii Bucovinei

“I.G. Sbiera” Suceava – 95 de ani

de la inaugurarea primei biblioteci

publice la Suceava (12 dec. 1923)

11

Bugetul alocat pentru programul minimal.

66

2 Evenimentele –

„cartea de

vizită” a

bibliotecii

- organizarea de

activităţi cât mai

diverse (lansări sau

prezentări de carte,

colocvii, conferinţe,

simpozioane, recitaluri,

expoziţii de artă,

seri/audiţii muzicale,

spectacole, etc.)

8 „În lumea cărţilor”: lansări şi

prezentări de carte, lecturi publice,

întâlniri cu scriitori

15.000

„Dialoguri interculturale”:

simpozioane, colocvii, conferinţe,

etc.

„Dialogul artelor”: recitaluri de

muzică şi/sau poezie, expoziţii de

lucrări platice sau fotografie,

seri/audiţii muzicale, mini-

spectacole

Ziua Culturii Naţionale (15

ianuarie): „Sub semnul lui

Eminescu”

- Prezentări/lansări/dezbateri/

expoziţii de carte, depuneri de

coroane

Ziua Internaţională de

Comemorare a Holocaustului (27

ianuarie)

- Activităţi comemorative /

expoziţii de carte

Festivalul Le Printemps des

Poétes – Primăvara Poeţilor

- Recitaluri de poezie, activităţi

diverse, expoziţii de carte

„Zilele Monica Lovinescu” -

Comemorare Monica Lovinescu

(19.11.1923-20.04.2008)

- Dezbateri, prezentări / expoziţii

de cărţi si documente

Salonul Literaturii Române din

Bucovina

- Standuri de carte, întâlniri cu

autori şi editori, lansări şi/sau

prezentări de carte

3 Ofertă

diversificată de

servicii pentru

utilizatori

- oferirea de servicii şi

tipuri de activităţi cât

mai diverse pentru


3 Cursuri gratuite, cluburi de

lectură, etc.

2.000

Ateliere diverse

„Ajutor la teme”

4 Biblioteca în

mileniul III

- prezentarea

bibliotecii, a serviciilor,

facilitărilor și resurselor

de care pot beneficia

utilizatorii; desfăşurare

activităţi în colaborare

cu diverse unităţi de

învăţământ

5 Vizite ghidate 7.000

Activităţi festive

Concursuri tematice (ex. Bătălia

cărţilor, Suceava - trecut şi prezent)

„Paşi spre bibliotecă” - activităţi

dedicate Zilei mondiale a cărţii

pentru copii (2 aprilie)

„Săptămâna naţională a

bibliotecilor” – activităţi dedicate

Zilei internaționale a cărții și a

drepturilor de autor şi Zilei

bibliotecarului din România (23

aprilie)

67

5 Valorificarea

potenţialului

informaţional al

bibliotecii

- organizarea de

expoziţii de carte şi alte

tipuri de documente de

bibliotecă, etc.; ofertă

lărgită de instrumente

de informare, lectură,

studiu şi împrumut;

campanii de informare

3 Expoziţii de carte – Evocări

aniversare/comemorative:

500

10 ianuarie - Sfârşitul oficial al

Primului Război Mondial şi

ratificarea Tratatului de la

Versailles (10.01.1920)

Romancierul Ioan Slavici – 170 de

ani de la naştere (18.01.1848-

17.01.1925)

Aniversare Grigore Macovei

(23.01.1908-3.07.1976) – 110 ani

de la naşterea marelui compozitor

şi dirijor

Poetul plastic al florilor – Ştefan

Lchiuan – 150 ani de la nașterea

pictorului (01.02.1868-

27/28.06.1916)

„Privelişti şi sentimente”

- Expoziţie de carte prilejuită de

comemorarea a 110 de ani de la

naşterea lui Geo Bogza

(6.02.1908-14.09.1993), scriitor şi

ziarist roman

Fantastica lume a lui Jules Verne

(8.02.1828-24.03.1905) – 190 de

ani de la naştere

Ion Irimescu (27.02.1903-

28.10.2005) – 115 ani de la

naşterea marelui sculptor

340 de ani de la naşterea

compozitorului italian Antonio

Vivaldi (4.03.1678-28.07.1741)

Mircea Eliade (9.03.1907-

22.04.1986) – 111 ani de la

nașterea marelui scriitor, filosof şi

istoric al religiei

„Limba noastră”

- 130 ani de la naşterea poetului

Alexei Mateevici (16.03.1888-

13.08.1917)

Magia cărţii pentru copii: Din

lirica Elenei Farago (29.03.1878-

4.01.1945) – 140 de ani de la

naşterea scriitoarei

Personalitatea literară a lui Barbu

Ştefănescu Delavrancea – 160 de

ani de la naştere şi 100 de ani de la

moarte (11.04.1858-29.04.1918)

Ziua Internațională a cărții și a

drepturilor de autor (23 aprilie)

Vasile Voiculescu, ultimul mare

sonetist (27.11.1884-26.04.1963) -

55 de ani de la trecerea în nefiinţă

68

Octavian Goga (1.04.1881-

6.05.1938) – 80 de ani de la

trecerea în nefiinţă

George Coşbuc (20.09.1866-

9.05.1918) – 100 de ani de la

moartea poetului

Europa şi România de azi

- Acţiuni dedicate „Zilei Europei”

(9 mai)

Nicolae Grigorescu (15.05.1838-

21.07.1907) - 180 ani de la

nașterea pictorului

Voltaire (21.11.1694-30.05.1778)

– 235 de ani de la moartea marelui

scriitor şi filosof francez

170 de ani de la naşterea marelui

pictor Paul Gauguin (7.06.1848-

8.05.1903)

O personalitate marcantă a

literaturii – Ovid Densuşianu

(29.12.1873-9.06.1938)

Eminescu şi Bucovina. Opera

poetului Mihai Eminescu în

spaţiul intercultural bucovinean

Elena Greculesi (21.06.1928) – 90

de ani de la naştere

110 ani de la moartea

compozitorului Tudor Flondor

(10.07.1862-23.06.1908)

Personalitatea criticului literar

Eugen Lovinescu (31.10.1881-

16.07.1943) - 75 de ani de la moarte

Leca Morariu (25.07.1888-

15.12.1963), filolog, lingvist,

istoric şi critic literar – 130 ani de

la naştere şi 55 de ani de la moarte

Ion I. Nistor (4/17.08.1876-

11.11.1962), istoric şi unionist

bucovinean

Ziua europeană a comemorării

victimelor stalinismului şi

nazismului (23 august)

Costache Negruzzi (1808-

24.08.1868) – 150 de ani de la

moartea marelui scriitor şi om

politic

Alexandru Vlahuţă (5.09.1858-

19.11.1919) – 160 de ani de la

naştere

Ziua Internaţională a Muzicii (1

octombrie)

Ziua Holocaustului în România (9

octombrie)

69

205 ani de la naşterea

compozitorului Giuseppe Verdi

(10.10.1813-27.01.1901)

Un compozitor şi mesajul operei

sale: Ciprian Porumbescu

(14.10.1853-6.06.1883) – 165 de

ani de la naştere

Duiliu Zamfirescu – 160 de ani de

la naştere (30.10.1858-03.06.1922)

Benjamin Fundoianu (14.11.1898-

2.10.1944) – 120 ani de la

naşterea poetului

Jubileu Franz Peter Schubert - 190

de ani de la moarte (19.11.1828)

Aron Pumnul în Bucovina – 200

de ani de la naştere (27.11.1818-

12.01.1866)

„1 Decembrie – Ziua Naţională a

României”

- Pagini de istorie: Unirea cea

Mare a românilor oglindită în

opere istorice şi literare

Expoziţii de carte – Călătorii

virtuale:

2018 - Anul European al

patrimoniului cultural

„Prin lumea largă”

Ziua Patrimoniului Mondial

UNESCO din România (16 nov.)

Expoziţii de carte – Planeta

Pământ:

„Luna pădurii” (15 mart. - 15 apr.)

Ziua Mondială a Apelor (22 mart.)

Ziua Internaţională a Mediului (5

iunie)

Ziua Mondială a Oceanelor (8 iun.)

6 „Bucovina vie” Relații internaționale:

relații cu organizații

şi/sau biblioteci

publice din străinătate;

organizarea de



comunitățile românești

din diaspora

3 Activități culturale comune cu

organizaţii, instituții și/sau

personalități culturale din diaspora

500

Participarea la diverse activităţi/

întâlniri în străinătate

(simpozioane, conferinţe, etc.)

Donații de carte pentru

comunităţile româneşti din

diaspora

7 Consolidarea

imaginii

bibliotecilor

publice locale

- desfăşurare proiecte

şi activităţi în/cu

bibliotecile publice din

judeţ; asistenţă şi

consiliere acordate în

teritoriu; consfătuiri

profesionale şi diverse

acţiuni culturale

2 Consfătuirea anuală cu bibliotecarii

din judeţul Suceava

500

Aniversări, simpozioane omagiale,

mese rotunde, colocvii, diverse alte

acţiuni

- Locuri de desfăşurare: diverse

biblioteci publice din judeţ

70


8 Fondul de

documente –

calea spre

utilizator

- completarea continuă

a colecţiilor bibliotecii,

într-un mod cât mai

adecvat cerinţelor

publicului

2 Înnoirea, completarea şi

diversificarea colecţiilor prin

achiziţii documente din finanţare

bugetară

150.000

Completarea colecţiilor prin

obţinerea de donaţii

-

9 Spaţii moderne

pentru o

instituţie

modernă

- continuarea

amenajării adecvate a

spaţiilor bibliotecii şi

întreţinerea

echipamentelor şi

bunurilor din dotare

1 Reparaţii curente: igienizări,

reparaţii de refacere, reabilitare

sau întreţinere a clădirilor/

spaţiilor în care funcţionează

biblioteca şi a echipamentelor

existente

50.000

10 Dotări moderne

pentru rezultate

eficiente


echipamentele/

mijloacele necesare

desfăşurării activităţii


3 Echipamente şi soluţii IT&C 30.000

Mobilier specific

Alte dotări

11 Perfecţionarea

continuă – cheia

succesului

-formarea/specializarea/

perfecţionarea continuă

a salariaţilor bibliotecii

1 Dezvoltarea competenţelor

profesionale ale personalului

bibliotecii

10.000

12 Automatizarea

prelucrării şi

circulaţiei

documentelor

- prelucrarea

informatizată a

documentelor; căutare

şi regăsire informaţii,

bazate pe elementele

descrierii bibliografice;

aplicare coduri de bare

pe documente şi

permisele de intrare ale

utilizatorilor; utilizarea

cititoarelor electronice

de coduri de bare

2 Prelucrarea informatizată a

documentelor de bibliotecă

18.000

Servicii de împrumut informatizat

pentru public


13 Promovarea

imaginii

bibliotecii

- realizare, tipărire şi

distribuire materiale

publicitare pentru o

serie de activităţi/

servicii ale bibliotecii

1 Tipărire şi distribuire pliante,

flyere, calendare/semne de carte

sau alte tipuri de materiale de

promovare

3.000

14 Publicaţiile

bibliotecii

- editarea unor

publicaţii periodice,

respectiv a unor lucrări

de specialitate, după

caz (tipărite sau în

format electronic)

2 Revista „Scriptum” 15.000

Alte lucrări de specialitate,

bibliografii, monografii, studii

(dacă va fi cazul)

15 Sondarea

preferinţelor/

oportunităţilor

de la nivelul

comunităţii

- efectuarea periodică a

unor cercetări/sondaje/

anchete privind

preferinţele/

oportunităţile de la

nivelul comunităţii, pe

diferite grupuri-ţintă

2 Buletin (chestionar) pentru

deziderate privind informarea

-

Studii sociologice pentru

cunoaşterea comportamentelor şi

atitudinilor faţă de bibliotecă şi

lectură ale utilizatorilor/publicului

larg

71

Al doilea an de management: 2019


1 Evenimentele –

„cartea de

vizită” a

bibliotecii

- organizarea de








spectacole, etc.)




22.000



etc.





spectacole

Ziua Culturii Naţionale (15 ian.):




coroane

Pagini de istorie: „Unirea

Principatelor” (24 ianuarie 1859)

– naşterea României moderne

- Activităţi omagiale / expoziţii de

carte



ianuarie)

- Activităţi comemorative/

expoziţii de carte







(19.11.1923-20.04.2008)




Bucovina









România

2 Ofertă

diversificată de

servicii pentru

utilizatori



mai diverse pentru



lectură, etc.

2.000

Ateliere diverse


72

3 Biblioteca în

mileniul III

- prezentarea







învăţământ













aprilie)

4 Valorificarea

potenţialului

informaţional al

bibliotecii

- organizarea de










500

George Löwendal (10.05.1897-

12.02.1964) – Un virtuoz al

penelului: 55 de ani de la moarte

Alexandru Macedonski

(14.03.1854-24.11.1920) - 165 de

ani de la naşterea poetului

Camil Petrescu (09.04.1894-

13.05.1957) - 125 ani de la naştere

Gala Galaction (16.04.1879-

08.03.1961) - 140 de ani de la

naştere



Leonardo da Vinci (15.04.1452-

02.05.1519) – artist reprezentativ

al Renaşterii (500 de ani de la

moarte)



(9 mai 1877)

Europa şi România de azi,

manifestări dedicate „Zilei

Europei” (9 mai)

George Nimigean (24.05.1909-

05.12.1987) – geograf, scriitor




George Călinescu (19.06.1899-

12.03.1965) - 120 ani de la naştere

Nicolae Bălcescu (29.06.1819-

29.11.1852) - 200 ani de la naștere

515 ani de la moartea lui Ştefan cel

Mare (n.1438-1439-d.02.07.1504),

domnitor al Moldovei

110 ani de la naşterea lui

Constantin Noica (12.07.1909-

04.12.1987)

73

Eusebie Mandicevski

(18.08.1857-13.07.1929) – 90 de

ani de la moartea marelui

compozitor, muzicolog

Francesco Petrarca (20.07.1304-

19.07.1374)

120 de ani de la naşterea lui Ernest

Hemingway (21.07.1899-

02.07.1961)





Mondial


octombrie)


octombrie)

Frederic Chopin (01.03.1810-

17.10.1849) – 170 de ani de la

dispariţia marelui compozitor

Voltaire (21.11.1694-30.05.1778)

– 325 ani de la naştere

Matei Millo (25.11.1814-

09.09.1896) – actor şi dramaturg

1 Decembrie – Ziua Naţională a

României”




Ziua Revoluţiei Române (22

decembrie 1989)

Sărbătorile la Români


virtuale


Zilele europene ale patrimoniului

(septembrie)




Pământ:




iunie)




şi/sau biblioteci


organizarea de





500




74



din diaspora



diaspora

6 Consolidarea

imaginii

bibliotecilor

publice locale








acţiuni culturale



500



acţiuni




7 Fondul de

documente –

calea spre

utilizator




adecvat cerinţelor

publicului




bugetară

150.000



-

8 Spaţii moderne

pentru o

instituţie

modernă

- continuarea



întreţinerea

corespunzătoare a

echipamentelor şi







existente

50.000

9 Dotări moderne

pentru rezultate

eficiente


echipamentele/

mijloacele necesare




Mobilier specific

Alte dotări

10 Perfecţionarea

continuă – cheia

succesului






bibliotecii

10.000

11 Automatizarea

prelucrării şi

circulaţiei

documentelor

- prelucrarea

informatizată a





„toaletarea”

documentelor şi

permiselor de intrare

ale utilizatorilor

(aplicare coduri de

bare); utilizarea


de coduri de bare



19.000


pentru public


12 Promovarea

imaginii

bibliotecii









promovare

3.000

75

13 Publicaţiile

bibliotecii

- editarea unor





format electronic)




(dacă va fi cazul)

14 Sondarea

preferinţelor/

oportunităţilor

de la nivelul

comunităţii



anchete privind

preferinţele/






-





larg

Al treilea an de management: 2020


1 Evenimentele –

„cartea de

vizită” a

bibliotecii

- organizarea de








spectacole, etc.)




23.000



etc.





spectacole





coroane





carte



ianuarie)


expoziţii de carte







(19.11.1923-20.04.2008)




Bucovina

76









România

2 Ofertă

diversificată de

servicii pentru

utilizatori



mai diverse pentru



lectură, etc.

2.200

Ateliere diverse


3 Biblioteca în

mileniul III

- prezentarea







învăţământ













aprilie)

4 Valorificarea

potenţialului

informaţional al

bibliotecii

- organizarea de










600


scriitorului Ion Budai-Deleanu

(6.01.1760-24.08.1820)

100 de ani de la sfârşitul oficial al

Primului Război Mondial şi

ratificarea Tratatului de la

Versailles (10.01.1920)

Romancierul Ioan Slavici

(18.01.1848-17.01.1925) – 95 de

ani de la moarte

În lumea minunată a poveştilor:

190 de ani de la naşterea lui Petre

Ispirescu (ian. 1830 - 27.11.1887)

Titu Maiorescu (15.02.1840-

18.06.1917) – 180 de ani de la

naştere

50 de ani de la moartea actorului

Grigore Vasiliu-Birlic

(24.01.1905-15.02.1970)

A. D. Xenopol, un mare istoric al

neamului românesc – 100 de ani de

la moarte (23.03.1847-27.02.1920)

Frederic Chopin (01.03.1810-

17.10.1849) – 210 de ani de la

naşterea marelui compozitor

77

George Călinescu (19.06.1899-

12.03.1965) – 55 de ani de la

moarte


compozitorului Johann Sebastian

Bach (21.03.1685-28.07.1750)




scriitorului Grigore Constantin

Bostan (4.05.1940-17.11.2004)

65 de ani de la moartea

compozitorului George Enescu

(19.08.1881-4.05.1955)



(9 mai 1877)



Europei” (9 mai)

Lucian Blaga, personalitate

marcantă a literaturii române –

125 ani de la naştere (09.05.1895-

6.05.1961)

40 de ani de la moartea scriitorului

Marin Preda (5.08.1922-16.05.1980)


Tudor Arghezi (21.05.1880-

14.07.1967)


scriitorului Victor Hugo

(26.02.1802-22.05.1885)


scriitorului Charles Dickens

(7.02.1812-9.06.1870)





istoricului Teodor Balan

(26.07.1885-25.11.1972)

125 ani de la naşterea

dramaturgului Victor Ion Popa

(29.07.1895-30.03.1946)


Ioan Slavici (18.01.1848-

17.08.1925)

130 de ani de la moartea poetului

Vasile Alecsandri (21.07.1821-

22.08.1890)




78

România în Primul Război Mondial


octombrie)


octombrie)

Ion Irimescu (27.02.1903-

28.10.2005) – Viaţa şi opera

Personalitatea literară a marelui

scriitor Mihail Sadoveanu

(05.11.1880-19.10.1961) – 140 de

ani de la naştere

Centenarul naşterii poetului Paul

Celan (23.11.1920-20.04.1970)

Alexandru Macedonski

(14.03.1854-24.11.1920) – Un

secol de la moartea poetului

Liviu Rebreanu şi opera sa – 135

ani de la naşterea marelui prozator

(28.11.1885)


scriitorului Mark Twain

(30.11.1835-21.04.1910)


României”




70 de ani de la moartea pianistului

şi compozitorului Dinu Lipatti

(19.03.1917-2.12.1950)

Nicolae Labiş: 85 de ani de la

naşterea poetului (2 dec. 1935)

Ludwig van Beethoven

(17.12.1770-26.03.1827) - 250 de

ani de la naşterea marelui

compozitor german

Vasile Lovinescu (17.12.1905-

14.08.1984) – 115 de ani de la

naşterea scriitorului


virtuale



(septembrie)




Pământ:




iunie)


79



şi/sau biblioteci


organizarea de




din diaspora




600






diaspora

6 Consolidarea

imaginii

bibliotecilor

publice locale








acţiuni culturale



600



acţiuni




7 Fondul de

documente –

calea spre

utilizator




adecvat cerinţelor

publicului




bugetară

160.000



-

8 Spaţii moderne

pentru o

instituţie

modernă

- continuarea



întreţinerea

corespunzătoare a

echipamentelor şi







existente

30.000

9 Dotări moderne

pentru rezultate

eficiente


echipamentele/

mijloacele necesare




Mobilier specific

Alte dotări

10 Perfecţionarea

continuă – cheia

succesului






bibliotecii

10.000

11 Automatizarea

prelucrării şi

circulaţiei

documentelor

- prelucrarea

informatizată a





activităţi de „toaletare”

a documentelor şi


ale utilizatorilor

(aplicare coduri de

bare); utilizarea


de coduri de bare



20.000


pentru public

80


12 Promovarea

imaginii

bibliotecii









promovare

3.500

13 Publicaţiile

bibliotecii

- editarea unor





format electronic)




(dacă va fi cazul)

14 Sondarea

preferinţelor/

oportunităţilor

de la nivelul

comunităţii



anchete privind

preferinţele/






-





larg

Al patrulea an de management: 2021


1 Evenimentele –

„cartea de

vizită” a

bibliotecii

- organizarea de








spectacole, etc.)




24.000



etc.





spectacole

Ziua Culturii Naţionale (15

ianuarie): „Sub semnul lui

Eminescu”



coroane





carte



ianuarie)


expoziţii de carte





81



(19.11.1923-20.04.2008)




Bucovina









România

2 Ofertă

diversificată de

servicii pentru

utilizatori



mai diverse pentru



lectură, etc.

2.500

Ateliere diverse


3 Biblioteca în

mileniul III

- prezentarea


facilitărilor și

resurselor de care pot

beneficia utilizatorii;

desfăşurare activităţi în

colaborare cu diverse

unităţi de învăţământ













aprilie)

4 Valorificarea

potenţialului

informaţional al

bibliotecii

- organizarea de










600


cărturarului Ion Grămadă

(13.01.1886-27.08.1917)

120 ani de la moartea

compozitorului Giuseppe Verdi

(10.10.1813-27.01.1901)

Constantin Brâncuşi (19.02.1876-

16.03.1957) – sculptor: 145 de ani

de la naştere

Marin Sorescu (29.02.1936-

8.12.1996), personalitate marcantă

a literaturii româneşti – 85 de ani

de la naştere şi 25 ani de la moarte

60 ani de la moartea scriitorului

Cezar Petrescu (1.12.1892-

9.03.1961)

Pe urmele lui Păcală – 165 de ani

de la naşterea lui Petre Dulfu

82

(10.03.1856-31.10.1953), scriitor

român, autor de poveşti, snoave,

balade

Iraclie Porumbescu (9.03.1823-

13.03.1896), precursor al

literaturii bucovinene – 125 ani de

la moarte

190 de ani de la naşterea unuia

dintre cei mai mari pictori români,

Theodor Aman (20.03.1831-

19.08.1891)


George Topârceanu (21.03.1886-

7.05.1937)

Octavian Goga (1.04.1881-

6.05.1938) – 140 de ani de la

naştere

Magda Isanos (17.04.1916-

17.11.1944) – 105 ani de la

naşterea scriitoarei


Mircea Eliade (9.03.1907-

22.04.1986)



Ion Heliade Rădulescu

(6.01.1802-27.04.1891) – scriitor,

lingvist şi om politic; membru al

Academiei Române: 130 de ani de

la moarte

Lucian Blaga, personalitate

marcantă a literaturii române – 60

ani de la moarte (09.05.1895-

6.05.1961)



(9 mai 1877)

Europa şi România de azi - acţiuni

dedicate „Zilei Europei” (9 mai)

105 ani de la naşterea lui

Constantin Ciopraga (12.05.1916-

2.02.2009) – personalitate

marcantă a literaturii române

Garabet Ibrăileanu (23.05.1871-

11.03.1936) – 150 de ani de la

naştere

200 de ani de la naşterea şi 130 de

ani de la moartea lui Ion. C.

Brătianu (2.06.1821-16.05.1891) –

om politic




83

150 de ani de la naşterea lui

Nicolae Iorga (17.06.1871-

27.11.1940), istoric, critic literar,

enciclopedist, membru al

Academiei Române

Mihail Kogălniceanu (6.09.1817-

20.06. 1891) – 130 de ani de la

moartea marelui scriitor, istoric şi

om politic

60 de ani de la moartea lui Ernest

Hemingway (21.07.1899-

02.07.1961)


Vasile Alecsandri (21.07.1821-

22.08.1890)


compozitorului italian Antonio

Vivaldi (4.03.1678-28.07.1741)

Mihai Viteazul (1558-9.08.1601)

– domnitor al celor trei Ţări

Române: Ţara Românească,

Transilvania, Moldova: 420 ani de

la asasinarea sa, pe Câmpia Turzii

Ion Nistor (17.08.1876-

11.11.1962) – personalitate

marcantă a culturii româneşti: 140

de ani de la naşterea marelui

istoric şi om politic

George Enescu (19.08.1881-

4.05.1955) – 140 de ani de la

naşterea marelui compozitor,

violonist, dirijor şi pianist român





Mondial

700 de ani de la moartea marelui

scriitor Dante Alighieri

(15.05.1265-13.09.1321)

„Mari aniversări – Mari scriitori”:

- George Bacovia (17.09.1881-

22.05.1957) – 140 de ani de la

naştere

- George Coşbuc (20.09.1866-

9.05.1918) – 155 de ani de la

naştere


octombrie)


octombrie)

Personalitatea literară a marelui

scriitor Mihail Sadoveanu





84

(05.11.1880-19.10.1961) – 60 de

ani de la moarte

140 de ani de la naşterea lui Pablo

Picasso (25.10.1881-8.04.1973) –

pictor, grafician, sculptor spaniol

140 de ani de la naşterea criticului

şi istoricului literar Eugen

Lovinescu (31.10.1881-16.07.1943)

I.G. Sbiera (1.11.1836-

22.10.1916), mare om de cultură

al Bucovinei: folclorist, istoric

literar, memorialist – 185 de ani

de la naştere şi 105 de ani de la



României”




Wolfgang Amadeus Mozart

(27.01.1756- 5.12.1791) – 230 de

ani de la moartea marelui

compozitor

„Oameni” care au fost…

- George Sidorovici (13.02.1920-

9.12.1976) – 45 de ani de la

moarte

- Dragoş Vicol (6.07.1920-

22.12.1981) – 40 de ani de la


- Nicolae Labiş (2.12.1935-

22.12.1956) – 65 de ani de la

moarte


virtuale



(septembrie)




Pământ:




iunie)




şi/sau biblioteci


organizarea de





600




85



din diaspora



diaspora

6 Consolidarea

imaginii

bibliotecilor

publice locale








acţiuni culturale



600



acţiuni




7 Fondul de

documente –

calea spre

utilizator




adecvat cerinţelor

publicului




bugetară

160.000



-

8 Spaţii moderne

pentru o

instituţie

modernă

- continuarea



întreţinerea

corespunzătoare a

echipamentelor şi







existente

30.000

9 Dotări moderne

pentru rezultate

eficiente


echipamentele/mijloac

ele necesare




Mobilier specific

Alte dotări

10 Perfecţionarea

continuă – cheia

succesului






bibliotecii

10.000

11 Automatizarea

prelucrării şi

circulaţiei

documentelor

- prelucrarea

informatizată a





activităţi de „toaletare”

a documentelor şi


ale utilizatorilor

(aplicare coduri de

bare); utilizarea


de coduri de bare



21.000


pentru public


12 Promovarea

imaginii

bibliotecii









promovare

3.500

86

13 Publicaţiile

bibliotecii

- editarea unor





format electronic)




(dacă va fi cazul)

14 Sondarea

preferinţelor/

oportunităţilor

de la nivelul

comunităţii



anchete privind

preferinţele/oportunităţ

ile de la nivelul

comunităţii, pe diferite

grupuri-ţintă



-





larg

Al cincilea an de management: 2022


1 Evenimentele –

„cartea de

vizită” a

bibliotecii

- organizarea de








spectacole, etc.)




25.000



etc.





spectacole





coroane





carte



ianuarie)


expoziţii de carte







(19.11.1923-20.04.2008)




Bucovina

87









România

2 Ofertă

diversificată de

servicii pentru

utilizatori



mai diverse pentru



lectură, etc.

2.500

Ateliere diverse


3 Biblioteca în

mileniul III

- prezentarea


facilitărilor și

resurselor de care pot

beneficia utilizatorii;

desfăşurare activităţi în

colaborare cu diverse

unităţi de învăţământ













aprilie)

4 Valorificarea

potenţialului

informaţional al

bibliotecii

- organizarea de










700

125 ani de la naşterea scriitorului

Ionel Teodoreanu (6.01.1897-

3.02.1954)

Ion Heliade Rădulescu

(6.01.1802-27.04.1891) – scriitor,

lingvist şi om politic; membru al

Academiei Române: 220 de ani de

la naştere

170 ani de la naşterea lui Ion

Luca Caragiale (30.01.1852-

9.06.1912) – dramaturg, nuvelist,

pamfletar, poet, scriitor, director

de teatru, comentator politic şi

ziarist român


scriitorului Charles Dickens

(7.02.1812-9.06.1870)

Comemorarea romancierului,

nuvelistului şi dramaturgului

Anton Holban (10.02.1902-

15.01.1937) – 120 ani de la

naştere şi 85 de ani de la moarte


scriitorului Victor Hugo

(26.02.1802-22.05.1885)

88

185 de ani de la naşterea marelui

povestitor Ion Creangă

(01.03.1837-31.12.1889)


scriitorului Mircea Eliade

(9.03.1907-22.04.1986)

65 de ani de la moartea marelui

sculptor Constantin Brâncuşi

(19.02.1876-16.03.1957)

Dinu Lipatti (19.03.1917-

2.12.1950) - 105 ani de la naşterea

pianistului şi compozitorului

Ludwig van Beethoven

(17.12.1770-26.03.1827) – 195 de

ani de la moarte

Leonardo da Vinci (15.04.1452-

02.05.1519) – artist reprezentativ

al Renaşterii: 570 de ani de la

naştere





(9 mai 1877)



Europei” (9 mai)

125 ani de la naşterea pictorului

George Löwendal (10.05.1897-

12.02.1964)

Duiliu Zamfirescu (30.10.1858-

03.06.1922) – 100 de ani de la





Titu Maiorescu (15.02.1840-

18.06.1917) – 105 de ani de la

moarte

Centenar Marin Preda (5.08.1922-

16.05.1980)


compozitorului şi muzicologului

Eusebie Mandicevski

(18.08.1857-13.07.1929)

Eusebie Mandicevski

(18.08.1857-13.07.1929) – 165 de

ani de la naşterea marelui

compozitor, muzicolog




România în Primul Război Mondial

89


istoricului şi prozatorului Ion

Grămadă (31.01.1886-27.08.1917)

Simion-Florea Marian (1.09.1847-

11.04.1907) – 175 de ani de la

naşterea marelui folclorist şi

etnograf

140 de la naşterea scriitorului Ion

Agârbiceanu (12.09.1882-

28.05.1963)


Zaharia Stancu (5.10.1902-

5.12.1974)

Ziua Internaţională a Muzicii (1 oct.)


octombrie)

Ion Nistor (17.08. 1876-

11.11.1962) – istoric şi unionist

bucovinean, personalitate

marcantă a culturii româneşti


României”





Cezar Petrescu (1.12.1892-

9.03.1961)

Constantin Noica (12.07.1909-

04.12.1987)- 35 de ani de la moarte


virtuale



(septembrie)




Pământ:




iunie)




şi/sau biblioteci


organizare activităţi cât

mai diverse; sprijin

pentru comunitățile

românești din diaspora




700






diaspora

90

6 Consolidarea

imaginii

bibliotecilor

publice locale








acţiuni culturale



700



acţiuni




7 Fondul de

documente –

calea spre

utilizator




adecvat cerinţelor

publicului




bugetară

170.000



-

8 Spaţii moderne

pentru o

instituţie

modernă

- continuarea



întreţinerea

echipamentelor şi







existente

40.000

9 Dotări moderne

pentru rezultate

eficiente


echipamentele/

mijloacele necesare




Mobilier specific

Alte dotări

10 Perfecţionarea

continuă – cheia

succesului






bibliotecii

10.000

11 Automatizarea

prelucrării şi

circulaţiei

documentelor

- prelucrarea

informatizată a





aplicare coduri de bare

pe documente şi

permisele de intrare ale

utilizatorilor; utilizarea


de coduri de bare



22.000


pentru public


12 Promovarea

imaginii

bibliotecii









promovare

4.000

13 Publicaţiile

bibliotecii

- editarea unor





format electronic)




(dacă va fi cazul)

91

14 Sondarea

preferinţelor/

oportunităţilor

de la nivelul

comunităţii



anchete privind

preferinţele/






-





larg

PROIECT DE MANAGEMENT AL BIBLIOTECII BUCOVINEI „I. G. … · consiliere metodologică pentru...

Documents

Transcript of PROIECT DE MANAGEMENT AL BIBLIOTECII BUCOVINEI „I. G. … · consiliere metodologică pentru...