PROIECT DE LECŢIE Data: 02905.2012Obiectul: Geografie. Manual pentru clasa a IX-a.Clasa : a IX-a Subiectul lecţiei: Zone biopedoclimatice.Tipul de lecţie: lecţie de recapitulare şi sistematizare( de consolidare).Competenţe specifice: 1.1; 3.2; 5.4

Demers didactic1.Motivaţie : această lecţie este importantă deoarece se încearcă o abordare sistematizată a informaţiilor legate de zonele biopedoclimatice.2.Obiective operaţionale. La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :a). De cunoaştere şi analiză:- să enumere principalele zone biopedogeografice;- să identifice, pe baza hărţilor din manual diviziunile zonelor biopedoclimatice;- să analizeze harta din manual privitoare la repartiţia vegetaţiei pe Globul terestru;- să coreleze, cu ajutorul hărţii, repartiţia vegetaţiei cu cea a solurilor, pentru fiecare tip de zonă;- să precizeze pe baza informaţiilor din manual, minim trei exemple de specii de plante şi animale, pentru fiecare zonă analizată;- să urmărească schema logică din manual cu privire la speciile de plante şi animale prezentate; b). Psihomotorii- să localizeze pe harta din manual/ murală zonele biopedoclimatice analizate;- să dezvolte exerciţiul de analiză şi citire a modelelor geografice;

c). Afectiv – atitudinale- să manifeste interes, curiozitate ştiinţifică pentru problematica elementelor de natură fizico-geografică;- să aprecieze şi să preţuiască biodiversitatea;- dezvoltarea sentimentului de protecţie a mediului înconjurător;

Metode folosite: conversaţia euristică, comparaţia, problematizarea, demonstraţia, lucrul cu harta. expunerea sistematică şi explicaţia, observarea, lucrul cu harta.Mijloace de învăţământ: harta fizică e lumii, atlasul geografic, manualul.Strategia didactică: euristică, dirijată, deductiv – inductivă.Organizarea activităţii: frontală şi independent – individuală.Nivelul clasei: bun (corespunde nivelului programei).

Resurse materiale: Harta fizică a Pământului, Atlasul, manual, prezentare power point.Material bibliografic: Dulamă, Maria Eliza, Modele, strategii şi tehnici didactice activitante cu aplicaţii în geografie, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002.Dulamă, Maria Eliza, Strategii Didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2000.

Conţinutul informativ al lecţiei: I. Mediile zonei calde se află de o parte şi de alta a Ecuatorului, până la limita cu mediile temperate. În funcţie de condiţiile climatice se deosebesc următoarele tipuri de zone biopedoclimatice: caldă, temperată şi rece.A. Zona biopedoclimatică ecuatorială.- localizare: - de o parte şi de alta a Ecuatorului; - America de Sud (bazinul fluviului Amazonului),Africa (bazinul fluviului Congo), Arhipelagul Indonezian şi Filipinez; - la altitudini până la 1.000 m.- caracteristici climatice: - Precipitaţiile medii anuale sunt abundente, depăşind 2.000 mm/an; - Nebulozitatea este ridicată, iar atmosfera este permanent saturată cu vapori de apă; - Evaporaţia este foarte mare; - valorilor temperaturilor (25–350 C); - caracteristici biopedologice: Vegetaţia: - este reprezentată de pădure; selvasul - pădurea este dispusă etajat; - cuprinde un număr mare de specii de liane, orhidee, licheni, muşchi, ferigi arbori cu valoare economică (arborele de cauciuc,cacao,cafea, palmierul de vin, de ulei, acaju, abanosul, palisandrul, mango, arborele de scorţişoară, bambusul, mahonul). Fauna: - cuprinde zeci de mii de specii de insecte, numeroase păsări şi reptile, şerpi(anaconda, boa, pitonul); - dintre mamifere:maimuţele(gorila, cimpanzeul şi babuinul în Africa, urangutanul şi gibonul în Asia de Sud-Est), jaguar, pumă, pantera neagră; Solurile sunt lateritice.B. SAVANA(pădurea subecuatorială). - localizare: - între 5 – 20o latitudine nordică şi sudică; - caracteristici climatice: - sezonul cald şi ploios are temperaturi de 20–250 C;precipitaţiile anuale, de 1.000-1.500 mm/an; - sezonul cald şi secetos are temperaturi de 10–200 C, cu precipitaţii rare;

- caracteristici biopedologice: Vegetaţia: - păduri care îşi păstrează frunzele (2-3 luni în vreme de secetă); - „pădurile galerii", care înaintează în lungul râurilor; - în Africa: savane cu baobabi, acacii, palmieri, iar în America de Sud savane cu: ierburi înalte şi arbori rari campos în Brazilia, llanos în Venezuela ). - pădurile cu frunze căzătoare; - abanos, teck;Fauna cuprinde diferite specii de: ierbivore(gazela, antilopa, bivolul, rinocerul, zebra, girafa, elefantul)şi carnivore( leii, leoparzii, tigrul, hienele, şacalii), rinocerul şi hipopotamul sau specii de păsări ca: flamingo, pelicani, egrete ş.a.Solurile roşii de savană sunt relativ fertile.C. PĂDURILE MUSONICE Sunt întâlnite în sudul şi sud-estul Asiei (estul şi nord-estul Indiei şi peninsula Indochina).

Climatul este tropical musonic: temperaturi medii anuale de 20 – 25 ° C; precipitaţii foarte bogate aduse de vânturile musonice ( pot depăşi 10 000 mm pe an); două sezoane distincte ( verile sunt calde şi foarte bogate în precipitaţii, iar iernile sunt uscate şi relativ călduroase).

Aceste păduri sunt asemănătoare cu cele ecuatoriale, dar sunt mai puţin dense, iar în anotimpul secetos majoritatea arborilor îşi pierd frunzele.

Dintre speciile vegetale, reprezentativi sunt teckul, santalul şi bambusul.Fauna cuprinde maimuţe, tigrul, pantera, elefantul ş.a.Solurile întâlnite sunt lateritele.

D. DEŞERTURILE TROPICALE Se întind de o parte şi de alta a tropicelor – Sahara, Kalahari, , Arabia, centrul Australiei – sau de-a lungul ţărmurilor scăldate de apele unor curenţi reci: Atacama (America de Sud), Namib (Africa).

Clima este tropical uscată cu: temperaturi medii anuale 20 -30 ° C; amplitudini termice diurne ridicate; precipitaţiile sunt reduse cantitativ, de de 250 mm pe an. Vegetaţia este concentrată în semideşerturi unde sunt întâlnite ierburi mărunte, plante suculente (cactuşi, agave), care s-au adaptat la uscăciune acumulând rezerve de apă.

În deşerturi există suprafeţe întinse lipsite de vegetaţie, acoperite cu dune de nisip sau stânci. Vegetaţia este localizată pe văi şi în oaze ( specii de palmier). Fauna este reprezentată prin reptile (şarpele de nisip, şopârla de deşert), păsări (struţul, nandu), mamifere ( antilopa, hiena, şacalul, cămila, dromaderul, vulpea de deşert) şi insecte (lăcuste şi gândaci). Solurile întâlnite în deşerturi sunt cele cenuşii şi roşii de deşert. Solurile în deşerturi acoperă suprafeţe mici, sunt puţin evoluate şi foarte sărace în humus.

II. Mediile zonei temperateA. PĂDURI MEDITERANEENE Mediul mediteranean este legat de bazinul Mării Mediterane, la care se adaugă şi California, Africa de Sud, sud-vestul Australiei, între 30 - 45 ° latitudine nordică şi sudică. Peisajul din jurul Mării Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe întreaga planetă. Aici au înflorit, din vechi timpuri, strălucite civilizaţii (egipteană, iudaică, grecească, romană, bizantină). Climatul este caracterizat de ierni blânde, ploioase şi veri uscate, cu temperaturi medii de15 – 17°C şi precipitaţii de 400 – 800mm/an. Vegetaţia este formată din arbori veşnic verzi, xerofiţi, cum sunt : stejarul de plută, stejarul veşnic verde, pinul de Alep, cedrul de Liban, măslinul sălbatic; în Australia este caracteristic eucaliptul şi salcâmul. Cea mai mare parte a pădurilor mediteraneene a fost distrusă, locul lor fiind luat de tufişuri dese numite:- în sudul Europei (în Franţa şi Grecia) maquis şi garriga;- în California, chaparral. Fauna este reprezentată prin: şacali, hiene, scorpioni; broasca ţestoasă; reptile (vipera cu corn); insecte .

Solurile sunt soluri roşcate-castanii şi roşcate-brune. Se întâlneşte de asemenea terra rossa, un sol roşu format pe calcar.

B. FORMAŢIUNI DE PĂDURE Mediul temperat-oceanic se află în spaţiile continentale vecine oceanelor, la 40–55 ° latitudine nordică şi sudică,în Europa de Vest , S.U.A., Chile, Noua Zeelandă. Clima temperat-oceanică este caracteristică prin predominarea maselor de aer oceanic, din vest. Iernile sunt blânde, iar verile răcoroase. Temperaturile medii anuale au valori de 10–15° C, iar cantităţile medii precipitaţii sunt în jur de 1.000 mm/an.Vegetaţia este reprezentată de păduri de :- Foioase: fag, stejar, carpen, ulm, plop, tei;- Conifere(Taiga): molid, brad, pin, zadă, cedru siberian; Fauna este reprezentată prin: cerb, căprioară, mistreţ, lup, vulpe, urs brun şi jder.

Solurile sunt:- luvisolurile, formate sub păduri de foioase, păduri de amestec şi pajişti;- argiluvisolurile, dezvoltate sub păduri de foioase (fag, stejar), de culoare brun-roşcată sau brună;- - podzolurile se dezvoltă sub pădurile de conifere.

C. TAIGAUA este prezentă în extremităţile continentelor nordice, între 50- 70° latitudine nordică şi sudică. Vegetaţia este reprezentată prin păduri de răşinoase (molid, pin,brad). Fauna taigalei cuprinde animalele cu blană preţioasă. Solul este îngheţat în adânc (permafrost), dezgheţul atingând vara numai o pătură superficială, favorizând formarea mlaştinilor.

D. FORMAŢIUNI DE STEPĂ Mediul temperat-continental se află în părţile centrale ale continentelor, la distanţe mari în raport cu oceanele, la 35–50 ° latitudine nordică şi sudică,pe continentele european, asiatic,nord american şi Argentina. Climatul se caracterizează prin frecvenţa maselor de aer continentale. Iernile sunt extrem de reci, iar verile călduroase şi uscate. Temperaturile medii anuale au valori de 15–18° C, iar cantităţile medii precipitaţii sunt în jur de 500 mm/an. Vegetaţia este reprezentată de ierburi de talie mică: graminee, colilie, spinul vântului. Vegetaţia poartă diferite denumiri:- Pustă în Ungaria; - Bărăgan în România;- Stepă în Rusia şi partea centrală a Asiei; - Prerii în America de Nord;- Pampas în America de Sud. Fauna este reprezentată prin:iepuri, popândăi, hârciogi şi păsări(potârnichea, prepeliţa). Solurile sunt: cernoziomuri, formate pe loess, foarte fertile.

E. FORMAŢIUNI DE DEŞERT Mediul temperat-excesiv se află în interiorul continentelor cuprinzând deşerturile din Asia Centrală (Kara Kum, Kâzâl-Kum), Mongolia – Gobi - şi din S.U.A. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative, veri lungi, calde şi uscate, cu precipitaţii reduse (sub 100 mm/an). Vegetaţia se dezvoltă primăvara sub forma unui strat erbaceu de plante efemere. Fauna este reprezentată de antilopa saiga, cai sălbatici , cămile, reptile. Solurile sunt de tipul seroziomuri, foarte sărace în humus.

III. Mediile zonei reci

A. Tundra se află la nord de taiga, formând o fâşie de-a lungul ţărmului Oceanului Arctic, Siberia, America de Nord şi în jurul continentului antarctic.

Vegetaţia este săracă, fiind formată predominant din muşchi şi licheni, ciuperci, arbuşti semperviriscenţi (merişor, afin, salcie pitică) şi cu frunze căzătoare (mesteacăn pitic, arin pitic). Fauna cuprinde renul, lemingul, vulpea polară, iepurele alb, boul moscat(în America de Nord) şi diferite păsări, ca bufniţa de zăpada, ciuful de zăpadă etc. Solurile sunt podzolice.

B. Calotele glaciare Se desfăşoară între 70-90grade latitudine nordică şi sudică, mari întinderi de gheaţă în Antarctica, Groenlanda şi numeroase insule. Climatul este aspru, temperatura minimă absolută a fost de -90 gr C, precipitaţii reduse. Fauna este reprezentată de : urs polar, vulpe polară, foca, morsa.

3.Condiţii prealabile : elevii au cunoştinţe despre zonele biopedoclimatice însuşite de-a lungul anului şcolar.4.Evaluarea : răspunsuri la întrebări, analiza hărţilor,fişa de lucru.5.Resurse şi managementul timpului: resurse de timp o oră.

Lecţia propriu-zisă (desfăşurarea lecţiei)

1. Moment organizatoric (2 min): se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ pentru lecţie, se notează absenţii; elevii pregătesc manualele – pag. 92 - , atlasele şi caietele.2. Activitatea introductivă prin captarea atenţiei (1 min.). Modul de desfăşurare al lecţiei s-a orientat după un plan anterior, cu cerinţele principale de caracterizare a trăsăturilor generale ale zonelor biopedoclimatice.3. Anunţarea obiectivelor operaţionale (1min.).4. Dirijarea lecţiei. Începând cu semestrul II am acumulat cunoştinţe legate de învelişurile Terrei; atmosfera, hidrosfera, biosfera şi pedosfera. Astazi vom utiliza toate informaţiile dobândite pentru a analiza zonele biopedoclimatice de pe Glob. Munca cu manualul şi atlasul: *Deschideti caietele şi scrieţi titlul: Zone biopedoclimatice. Deschideţi cărţile la paginile 92 - 93. * Zonele biopedoclimatice sunt influenţate de zonele de climă, ele prezentând trei mari diviziuni. * Care sunt principalele zone de climă?.............(caldă, temperată, rece). * Ţinând cont de cele trei mari diviziuni, fiecare rând va primi câte o fişă de lucru astfel:grupa 1- zona caldă; grupa 2-zona temperată; grupa 3-zona rece. În fişa de lucru sunt urmărite aspecte legate de caracteristicile climatice pentru fiecare tip de

zonă. După citirea datelor, elevii sunt rugaţi să completeze, lucrând în echipă, fişa de lucru. Pentru completarea fişei elevii vor folosi informaţiile din manual şi din atlas. Pentru aceasta sarcină vor avea timp de lucru 10 minute. Dupa expirarea timpului de lucru se va trece la interogaţii şi la ferificarea fişei de lucru. * Pentru zona caldă: Care este localizarea zonei calde?...................0 – 350lat. N, S. Numiţi diviziunile biopedoclimatice..............pădurea ecuatorială, savana, pădurile musonice, deşerturile tropicale. Localizaţi pe harta fizică minim două zone cu păduri ecuatoriale......................baz. fl. Amazon, baz. Fl. Congo. Precizaţi minim trei specii de plante şi animale specifice.............palmieri, liane, arborele de cafea; maimute, insecte, reptile. Numiţi solurile specifice acestei zone.........feralsoluri/lateritele. Elevii urmăresc imaginile din prezentare unde sunt redate specii de plante şi animale. * Acelaşi tipar se va aplica şi pentru celelalte zone biopedoclimatice, respectiv grupele 2 şi 3.

5. Evaluarea cunoştinţelor se va realiza prin feedback.6. Tema pentru acasă: enunţarea temei ce va fi recapitulată „Interacţiunile dintre mediu şi societatea omenească ”.