Plan de lecie

Proiect de lecie

Data: 17.02-21.02

Clasa: a VIII-a

Aria curricular: Matematic i tiine ale naturii

Obiect: Ecologie

Unitatea de nvare: Echilibre i dezechilibre n ecosisteme. Deteriorarea mediuluiSubiect: Observaii asupra unor zone poluate i nepoluatePropuntor: Morar Camelia-Ioana

Scopul leciei: Cunoaterea diferenei ntre zonele poluate i nepoluate;Competene specifice: 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1; 5.2; 5.3;

Competene derivate:

C1- identificarea unor zone poluate;C2- utilizarea unor valori date pentru a identifica zonele cele mai afectate de poluare;

C3-analiza unor ecosisteme date;

C4- formarea unei atitudini pozitive de protecie a mediului;

Tip de lecie: Transmitere i nsuire de noi cunotine.

Strategia didactic:

a) Resurse procedurale: explicaia,conversaia euristic, expunerea, dialogul, observaia, problematizarea, analiza.

b) Resurse materiale: manualul, imagini, tabla, studiu de caz, tabel.

c) Forma de activitate: frontal, pe grupe.

Resurse umane: capacitatea elevilor de nvare:foarte bun;

Coninutul informaional: conform programei;

Locul de desfurare: cabinetul de biologie:

Bibliografie:

1. Aglaia Ionel, Victoria Oaid, Biologie-Manual pentru clasa a VIII-a, Ed. Humanitas Educaional, Bucureti, 2013.

2. Aurora Mihail, Gheorghe Mohan, Biologie-Manual pentru clasa a VIII-a, Ed. All, Bucureti, 2005.

3. Jelea Stela-Gabriela, Introducere n studiul didacticii tiinelor biologice, Ed.Universitii de Nord, Baia Mare, 2010;

4. www.didactic.ro5. www.edu.ro

Nr.

crt.Etapele lecieiCm.Activitatea profesoruluiActivitatea elevilora)Metode

b)Mijloace

c)Forme de organizareEvaluare

1.Momentul organizatoric-Pregtete materialul didactic;

-Noteaz n catalog elevii abseni i verific dac sunt condiii optime pentru desfurarea leciei.-i pregtesc manualele i caietele pentru lecie.

2.Verificarea cunotinelor dobndite n lecia anterioar.Adreseaz aleatoriu ntrebri:

-Ce este poluarea?

-Ce sunt poluanii?

-Cum se clasific poluanii?

-Descriei fiecare tip de poluare.

Rspund la ntrebri.- Poluarea const n impurificarea mediului cu diferite substane (poluani).

-Poluanii=orice substan solid, lichid sau gazoas care introdus n mediu produce dezechilibre;

a) conversaia de verificare

b)

c)frontalSumativ

3. Captarea ateniei- Astzi vom vorbi despre modul n care se difereniaz un ecosistem poluat de unul nepoluat.

-Sunt ateni.a)expunerea;

b);

c)frontal;

4.Prezentarea noului coninut i a sarcinilor de nvare-Scrie pe tabl titlul leciei i prezint obiectivele pe care elevii trebuie s le cunoasc la finalul leciei.-Noteaz n caiete titlul leciei i urmresc obiectivele.a)expunerea;

b)tabla, manual;

c)frontal;

5.Dirijarea nvriiC1

- Cere elevilor s se mpart n mai multe grupe.-Fiecare grup va primi un caz de studiat.

-Un reprezentant va expune n faa clasei materialul.-Se mpart n grupe.-Citesc materialul primit.

-Prezint materialul n faa clasei.

a) explicaie, observaia;

b) studiu de caz;

c) pe grupe.

Formativ

C2

-Prezint elevilor valorile unui studiu efectuat n Romnia i cere elevilor s identifice cele mai afectate zone.-Urmresc valorile.-Identific cele mai poluate zone ale Romniei.a)observaia, explicaie, analiza;

b) studiu;

c) frontal.

Formativ

C3

-Prezint elevilor mai multe imagini cu ecosisteme poluate, respectiv nepoluate.-Cere elevilor s completeze tabelul de mai jos pe baza observaiilor din fotografii, dar i folosindu-se de cunotinele anterioare.-Completeaz tabelul.

a) observaia, explicaie;

b) tabla, manual, imagini, tabel;

c) frontal.

Formativ

6.Obinerea performanei-Inventariaz principalele informaii i solicit elevilor s dea rspunsuri rapide, clare, concrete, prin care verific modul n care s-au atins competenele.-Rspund la ntrebri.a)conversaia

dialogul;

b) tabla;

c)frontal;Sumativ

7. Asigurarea feed-back-ului-Cere elevilor s dea ct mai multe exemple de metode de combatere a polurii.-Explic.

a)exerciiu, problematizare;

b) situaie problem;

c)frontalSumativ

8.Asigurarea reteniei-mparte clasa pe grupe.

- Fiecare grup va avea de realizat un desen pe tema: Poluarea.

-Desenele vor fi expuse i analizate ora urmtoare.-Realizeaz desene pe tema cerut.a) prezentarea;b) desen;

c) pe grupe;Sumativ

Schia tableiObservaii asupra unor zone poluate i a unor zone nepoluateCriteriiZona poluatZona nepoluat

AerulAerulAerul

Miros

Culoare

Analize chimice

Analize biologice

Prezena lichenilor

Apa ApaApa

Miros

Culoare

Deeuri

nverzirea excesiv (eutrofizare)

Analize chimice

Analize biologice

Solul SolulSolul

Culoare

Miros

Deeuri

Analize chimice

Analize biologice

Numrul de autovehicule

Prezena pdurilor

Prezena unor fabrici

Agricultura excesiv

Msuri de protecie i combatere a poluriiAer Dotarea echipamentelor industriale poluate cu instalaii de reinere (filtre) sau neutralizare a poluanilor atmosferici.

Poluarea energiei prin procedee nepoluante (solar, eolian).

Utilizarea carburanilor nepoluani de ctre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre speciale.

Extinderea i protejarea spaiilor verzi, a parcurilor, a gardurilor vii etc.

Protejarea pdurilor.

Interzicerea claxonatului i a altor surse generatoare de zgomot.

Ap Construirea unor staii de epurare a apelor reziduale ale localitilor.

Executarea lucrrilor de ndiguire i de construire a unor baraje.

S nu se arunce i s nu se depoziteze pe maluri sau n albiile rurilor deeuri de orice fel.

Sol Meninerea suprafeelor mpdurite i utilizarea lemnului pdurilor numai n limita aprobat de lege. Combaterea eroziunii solului.

Colectarea reziduurilor menajere n recipiente speciale, pe sortimente (sticl, metal, hrtie, material plastic, etc.) i reciclarea acestora.

Studiu de cazGrupa 1. Bucuretiul, orasul cu cea mai mare reducere a speranei de via, din cauza polurii

Bucurestiul este orasul unde speranta de viata este redusa cel mai mult, din cauza poluarii, in urma unui studiu in care au fost incluse 25 de orase europene.

Un studiu aparut in buletinul epidemiologic saptamanal al unui institut sanitar francez a relevat faptul ca poluarea atmosferica reprezinta un pericol pentru sanatatea noastra, putand genera boli cardio-vasculare sau pulmonare si sa fie cauza unei scaderi a sperantei de viata, scrie Sante AZ.

Traficul rutier ne scurteaza viata, potrivit studiului efectuat asupra 25 de orase europene, dintre care 9 franceze, unde s-a constatat ca poluarea atmosferica din aglomeratiile urbane europene provoaca boli si diminueaza speranta de viata a locuitorilor sai.

In fapt, traficul rutier aglomerat este responsabil pentru jumatate din emisiile de azot in aer, mai ales in regiunea pariziana, iar masinile care folosesc carburanti diesel sunt aratate cu degetul in primul rand.

Cateva sute de cazuri de decese provocate de maladii respiratorii si cardiace, din cauza inhalarii de particule fine, sunt inregistrate in fiecare an.

Aceste cercetari, efectuate pe o perioada de 15 ani, au aratat ca locuitorii unui oras precum Parisul pot pierde intre trei si sapte luni din speranta de viata. Bucurestiul este insa orasul unde pierderea sperantei de viata este cea mai mare, putand ajunge la 22 de luni.

Studiul a mai aratat ca ar fi suficient ca normele Organizatiei Mondiale a Sanatatii in materie de poluare atmosferica sa fie respectate pentru ca locuitorii marilor orase europene sa castige in jur de sase luni de speranta de viata.Grupa 2. Poluarea n Romanian perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalaii din Romnia au dreptul s emit un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect de ser, respectiv 75,9 milioane tone anual. Romnia are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units - Unitati ale Cantitii Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, n perioada 2008-2012, pentru care ar putea ncasa pn la 2 miliarde euro (1 miliard de euro dup alte estimri).n anul 2010, Statul romn acorda n mod gratuit aceste certificate pentru 219 companii poluatoare de pe teritoriulrii, n majoritatea lor cu capital de stat. Scopul este de a ajuta aceti poluatori s investeasc n ecologizare. Aceste companii au posibilitatea s vnd certificatele direct altor poluatori, romni sau strini, cu capacitate mai mare de producie, s le listeze la bursele specializare sau s le vnd unor intermediar.Poluarea aerului n unele zone ale Romniei a depit limitele anuale pentru sntatea uman, n ceea ce privete concentraiile de dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberile n suspensie i metalele grele, potrivit Raportului privind Starea Mediului n Romnia pe anul 2008, realizat de Agenia Naional pentru Protecia Mediului.Concentraiile medii anuale de dioxid de azot n aerul nconjurtor arat depiri ale valorii limite anuale pentru sntatea uman n unele aglomerri urbane, respectiv: Bucureti, la dou staii care monitorizeaz poluarea provenit din trafic (Mihai Bravu i Cercul Militar) i la o staie de tip industrial (Dr. Taberei); Braov la staia de fond urban; Constana la staia de trafic. Nu a fost depit valoarea limit anual pentru protecia vegetaiei (30 g/m3) a concentraiei de oxizi de azot (NOx) la staiile destinate monitorizrii ecosistemelor i vegetaiei.Concentraia de dioxid de sulf a depit valoarea limit orar pentru protecia sntii umane (350 g/m3) ntr-un numr de ore mai mare dect numrul maxim permis pe an (24), la o staie din Baia Mare, precum i la staiile din Copa Mic i Media. La aceste staii s-a depit, de asemenea, valoarea limit zilnic pentru protecia sntii.Concentraia de dioxid de sulf a depit valoarea pragului de alert (500 g/m3) timp de cel puin 3 ore consecutiv, la staii amplasate n: Rovinari (4 zile, n noiembrie i decembrie 2008); municipiul Craiova (2 alerte nregistrate n aceeai zi, de ctre dou staii); Copa Mic (dou zile); Media (o zi).Concentraia dioxidului de sulf, la staiile destinate monitorizrii ecosistemelor i vegetaiei (staii de fond rural/regional), nu a depit valoarea limit anual (20 g/m3) pentru protecia vegetaiei.Valorile concentraiilor medii anuale de PM10 (pulberi n suspensie), nregistrate prin metoda automat, au depit valoarea limit (40 g/mc) anual pentru protecia sntii umane cu preponderen n zonele urbane, precum i la staiile ce suport influena unor mari poluatori industriali (Baia Mare, Rovinari).n aglomerrile urbane Bucureti,Craiova, Cluj,Iai, pulberile n suspensie au fost msurate prin metoda de referin gravimetric. Media anual a depit valoarea limit anual pentru protecia sntii umane n toate cele patru aglomerri. De asemenea, n toate cele patru aglomerri menionate, media zilnic a depit valoarea de 50 g/m3, de mai mult de 35 de ori. Concentraiile cele mai mari au fost nregistrate la staiile de monitorizare a traficului. Nu au fost semnalate depiri ale valorii limit pentru sntatea uman (10 mg/mc, calculat ca maxim zilnic a mediilor pe opt ore) n cursul anului 2008.Valori ridicate ale concentraiilor de metale grele se nregistreaz n dou zone cu poluare istoric, n judeele Maramure iSibiu, n localitile Baia Mare, Copa Mic i Media. Metalele grele rezult din activitatea industrial specific, dar i din pulberile cu coninut n metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare. n localitile menionate, concentraia medie anual a plumbului a depit, n anul 2008, valoarea limit anual pentru protecia sntii umane (0,5 g/m3).

Grupa 3. Oraele cel mai puin poluate din lume

In ciuda faptului ca marile metropole sunt caracterizate printr-un grad ridicat de poluare, exista orase mari, unde municipalitatea se ingrijeste sa redea mediului cadrul natural, care ii este caracteristic.

In mod poate neasteptat, nu sunt putine, iar cateva dintre ele ies cu totul din comun si merita sa fie evidentiate - noteaza Infoniac.

Vancouver, Canada

Vancouver este lider mondial in ce priveste folosirea energiei hidroelectrice. Peste 90 la suta din energia sa foloseste surse de energie produsa de ape, iar restul de 10% hidrocarburi, dar si energie solara sau eoliana.

Orasul are 300 km piste pentru bicicisti amenajate si intens folosite. Vancover este evidentiat ca avand cele mai mici emisii de gaz carbonic pe cap de locuitor de pe planeta.

In prezent, 20% dintre autovehiculele aflate in circulatie folosesc exclusiv surse electrice de energie, iar cifra va creste cu 15% pana in anul 2020. Tot pana in acel an, primaria a prevazut masuri privind amenajarea de spatii verzi printre constructii, dar si folosirea exclusiv a materialelor ecologice in acest domeniu.

San Francisco, SUA

Pare ciudat faptul ca una din marele metropole ale lumii, orasul San Francisco, reuseste sa mentina un aer deosebit de pur mai ales prin gestionarea rationala a deseurilor si regenerarea lor.

Fostul primar al orasului, Gavin Newson, a aplicat masuri energice si sustinute privind mediul in oras, indeosebi pentru a-l face atractiv tursitilor, foarte sensibili in ultimii ani cu privire la factorul ecologic, iar actiunea sa a reusit.

Conform statisticilor, San Francisco recicleaza 77% din deseurile orasului, iar spatiile verzi ocupa 20% din suprafata urbana, ceea ce reprezinta o pondere ridicata pentru un oras industrializat. In San Francisco, sunt amenajate 500 de "cladiri verzi", certificate in acest sens de catre Organizatia de alimentare cu energie LEED.

Sunt prevazute pana la sfarsiutl acestui an sa circule in oras 60 electromobile alimentate exclusiv electric, si 5.000 vehicule hibride pentru care au fost amenajate 2.750 statii de alimentare specifice.

Oslo, Norvegia

Datorita faptului ca doua treimi din suprafata orasului Oslo este constituita din paduri, ape si terenuri agricole, capitala Norvegiei a ajuns sa fie unul din cele mai curate metropole din Europa. Aici functioneaza renumitul "iluminat inteligent", un sistem capabil sa intensifice sau sa diminueze consumul de energie, in functie de trafic.

Deasmenea, in Oslo se foloseste biometan din deseuri, pentru transportul public. Pe strazile orasului circula 1.700 vehicule electrice si, pentru incurajarea folosirii lor, primaria a initiat parcarea gratuita a acestora in orice parcare din oras.

Elecromobilele se bucura de numeroase facilitati printre care si aceea ca le este permis sa circule pe acele strazi care sunt destinate exclusiv transportului in comun.

Pentru incalzirea acestui oras nordic, Norvegia, desi dispune de propriile hidrocarburi, foloseste in proportie de 80 % energie regenerabila, din deseuri reciclate.

Curitiba, Brazilia

Orasul s-a facut remarcat datorita numeroaselor premii internationale, pentru activitatile sale de pastrarea mediului. In anii '70 a fost elaborat un plan pe termen lung, privind mentinerea starii ecologice a cadrului urbanistic. Acest plan este riguros respectat si in prezent, constituind un mod structurat de conservare a mediului natural.

Fata de situatia din 1970, cand in oras exista un mp de spatiu verde pe cap de locuitor, astazi acest parametru s-a dezvoltat, atingand cifra rar intalnita de 52 mp. Este de remarcat ca au fost pantati peste 1,5 milioane pomi, o adevarata padure, dispersata, in lungul tuturor cailor de comuncatie ale orasului.

Copenhaga, Danemarca

Capitala Danemarcei este orasul biciclistilor si al bicicletelor. In Copenhaga, 1,2 milioane persoane merg la lucru zilnic pe bicilete, pentru care primaria a pus la dispozitie piste amenajate in lungime de 350 km.

O caracteristica a Danemarcei este aceea ca 19% din energia tarii este de natura eoliana, autoritatile incurajand folosirea fortei vantului, spatiile pretandu-se acestui scop.

Copenhaga si-a propus ca, pana in anul 2025, sa devina prima capitala a lumii cu zero emisii de carbon.

De asmenea, autoritatile au emis o lege, privind "politca spatiilor verzi", care obliga toti constructorii sa planteze vegetatie pe terasele, acoperisurile si chiar pervazurile prin a caror realizare au afectat vegetatia.Grupa 4. Fapte incredibile despre poluare

In afara de faptul ca ne otraveste viata, poluarea produce un dezechilibru in intregul mediu atat de armonios al naturii, cu efecte dezastruoase, atat asupra animalelor, cat si a vegetatiei. Clima resimte si ea consecintele.

Chiar si zgomotul este un tip depoluarecare ar trebui limitat. Studiul si impiedicarea poluarii au devenit o ramura importanta a stiintei, o preocupare majora a cercetatorilor si expertilor in domeniu.

Pentru publicul larg insa nu este lipsit de importanta sa ia cunostinta de curiozitatile unor fapte la care nu ne-am fi asteptat, dar care s-au constatat a fi realitati, poate amuzante la prima vedere, dar tragice in fondul lor - noteaza portalulkabanik, prezentand mai multe exemple:

* In India, mor uneori pana la o mie de copii pe zi, ca urmare a diareei si altor boli provocate prin consumul apei contaminate. Este de retinut ca adultii sunt relativ mai rezistenti la acesti factori agresivi, in fata carora organismul si-a creat o relativa imunitate de-a lungul vietii.

* Americanii cumpara peste 29 milioane recipienti cu apa plata pe an. Pentru realizarea lor, industria consuma 17 milioane barili de titei, cantitate suficienta pentru alimentarea cu carburanti a unui milion autoturisme timp de un an, la un consum mediu.

* Dintre recipientii rezultati dupa consumul apei plate, numai 13% sunt reciclati. Descompunerea in natura a celorlalti dureaza cel putin un secol, iar uneori mai mult timp. Daca recipientii sunt arsi, substantele nocive, inclusiv metalele grele, aruncate in aer, aduc mediului prejudicii mult mai grele, decat daca recipientii ar zace un secol in gropile de gunoi.

* Dupa cunoscutul tsunami din Japonia, materialele adunate de ape nu s-au risipit in Ocean. Dimpotriva, vartejul le-a adunat laolalta, formand un fel de insula, care pluteste in deriva. Specialistii au calculat ca, in curs de doi ani, ea va ajunge pana in insulele Hawaii, iar in anii urmatori va aborda coastele vestice ale Americii.

* S-a calculat ca ambalajele nefolosite, care sunt deversate anual in oceane - sub o forma sau alta - cantareasc 7 miliarde kilograme. Revine cate un kilogram de fiecare locuitor al planetei.

* In fiecare an, din cauza deseurilor de tot felul deversate de oameni, isi gesesc moartea pe planeta un milion de pasari si 100.000 vietuitoare marine sau mamifere.

* Aerul poluat din China este transportat de curenti pana pe tarmurile Americii in timp de aproximativ cinci zile (in functie, fireste de conditiile meteorologice). Aerul transportat dinspre Asia spre continentul american impiedica formarea precipitatiilor, ceea ce a determinat deja o reducere a acestora.

* Un studiu, elaborat de OMS in 2010, a aratat ca acei copii ale caror familii locuiesc in aproperea autostrazilor, sunt mai predispusi sa se imbolnaveasca de autism, decat oricare altii. Cercetatorii apreciaza ca situatia este o consecinta a gazelor de esapament aflate in atmosfera in apropierea marilor cai de circulatie.

* Cercetatorii britanci au costatat ca poluarea apelor din Regatul Unit are drept consecinta modificarea sexului pestilor masculi din rauri. Ei devin pesti femele, fara a avea insa capacitatea de reproducere. S-a emis ipoteza ca hormonii continuti in materialele deversate in canalizare constituie principala cauza a acestei situatii.

StatisticiAvnd n vedere prevederile Ordonanei de Urgen nr. 114/2007, prin care autoritile administraiei publice locale au obligaia de a asigura din terenul intravilan o suprafa de spaiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pn la data de 31 decembrie 2010, i de minimum 26 m2 /locuitor, pn la data de 31 decembrie 2013.

n municipiul Bucureti, n anul 2004, suprafaa de spaiu verde era de 17.082.024 m2, din care suprafaa parcurilor i grdinilor aflate n administrarea Primriei Municipiului Bucureti era de 2.490.630 m2. Pe baza observaiilor efectuate, ntre anii 1990 i 2006, s-a constat o accentuat tendin de degradare i de scdere a suprafeelor verzi (cu circa 50% ntre 1990 i 2005). Astfel, suprafaa spaiului verde cu acces nelimitat, care a revenit unui locuitor al Capitalei a sczut din 1989 pn n 2002, de la 16,79 m2 la 9,38 m2/locuitor.

Desfurarea leciei

7