PROIECT DE LECTIE

PROIECT DE LECTIE

DISCIPLINA: Ed. Plastica

CLASA: a VI-a

DATA: 9 -V-2005

SUBIECTUL: Arta Bizantina

DURATA: 50 min.

TIPUL LECŢIEI: Predare de cunostinte noi

Sensibilizare la fenomenul artistic

Formare de deprinderi si priceperi

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

4.1 Sa compare trasaturile specifice artei bizantine cu cele ale artelor studiate

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

Pe parcursul desfasurarii activitatii si la

sfârsitul ei elevii trebuie:

2 sa identifice elementele caracteristice stilului bizantin (cupola, mosaic)

3 sa recunoasca tipul de compozitie, elementele de limbaj plastic din reproducerile de arta

4 sa utilizeze într-o lucrare tehnica mozaicului

METODE sI PROCEDEE: Explicatia, Dialogul, Exercitiul aplicativ /

munca individuala

MATERIAL DIDACTIC: Albume, manualul, reproduceri de arta

MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, hârtie colorata, foarfeca, lipici,culori tempera, pensule

Liceul de Coregrafie ,,Floria Capsali" Prof. Madalina Enache

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ


CLASA: a VII-a

DATA: 9 -V-2005

TEMA PLASTICĂ: Design-ul grafic

SUBIECTUL: Circul

DURATA: 50 min.



Sensibilizare la fenomenul plastic


2.2 Sa identifice caracteristicile definitorii ale design-ului




5 sa selecteze o imagine sugestiva

6 sa foloseasca un text concis care sa vina în sprijinul imaginii

7 sa utilizeze raporturi clare de culoare si texturi diferite


munca individuala, Experimentul

MATERIAL DIDACTIC: Reproduceri de arta, manualul

MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, ziare, hârtie colorata, foarfeca, lipici, culori tempera, pensule




CLASA: a V-a

DATA: 9 -V-2005

TEMA PLASTICĂ: Structuri naturale, Structuri plastice

SUBIECTUL: Lumea vegetala, Lumea marina

DURATA: 50 min.

TIPUL LECŢIEI: Aprofundare si consolidare de

cunostinte

Formare de deprinderi si de priceperi


2.1. Sa reprezinte trasaturile caracteristice

unor structuri naturale

2.2. Sa utilizeze o forma obtinuta prin

transformarea structurilor naturale în

structuri plastice




8 sa recunoasca structuri naturale, structuri plastice

9 sa identifice pe reproduceri de arta elementele folosite penru realizarea structurilor plastice

10 sa realizeze o compozitie cu structuri plastice obtinute prin transformarea structurilor naturale


munca individuala

MATERIAL DIDACTIC: Material intuitiv, albume, manualul

MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, culori tempera, pensule,

paleta, recipienti pt. apa




CLASA: a V-a

DATA: 25 -IV-2005

TEMA PLASTICĂ: Structuri naturale, Structuri plastice

SUBIECTUL: Lumea vegetala

DURATA: 50 min.





2.1. Sa reprezinte trasaturile caracteristice

unor structuri naturale

2.2. Sa utilizeze o forma obtinuta prin

transformarea structurilor naturale în

structuri plastice




11 sa recunoasca structuri naturale, structuri plastice

12 sa identifice pe reproduceri de arta elementele folosite penru realizarea structurilor plastice

13 sa realizeze o compozitie cu structuri plastice obtinute prin transformarea structurilor naturale


munca individuala

MATERIAL DIDACTIC: Material intuitiv, albume, manualul

MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, culori tempera, pensule,

paleta, recipienti pt. apa




CLASA: a VI-a

DATA: 18-IV-2005

TEMA PLASTICĂ: Rolul decorativ al punctului si al liniei

SUBIECTUL: Oua de Pasti

DURATA: 50 min.





3.1 Sa distinga între punct si linie atât ca

elemente decorative de constructie, cât

si ca semnificanti

2.5 Sa foloseasca principiile artei în

compozitii decorative




14 sa identifice pe imagini principiile compozitiei decorative dupa care au fost folosite punctual si linia

15 sa recunoasca diferite tipuri de linii si puncte

16 sa realizeze compozitii în care sa foloseasca punctual si linia ca elemente decorative

METODE sI PROCEDEE: Explicatia, Dialogul, Instruirea prin

Instruirea prin mijloace vizuale, Exercitiu

aplicativ / munca individuala

MATERIAL DIDACTIC: Imagini cu arta populara, manualul

MATERIALE DE LUCRU: Hârtie colorata, hârtie de desen,foarfeca,

lipici, culori tempera, carioci




CLASA: a VI-a

DATA: 25-IV-2005

TEMA PLASTICĂ: Rolul decorativ al punctului si al liniei

SUBIECTUL: Oua de Pasti

DURATA: 50 min.


cunostinte



3.1 Sa distinga între punct si linie atât ca

elemente decorative de constructie, cât

si ca semnificanti

2.6 Sa foloseasca principiile artei în

compozitii decorative




17 sa identifice pe imagini principiile compozitiei decorative dupa care au fost folosite punctual si linia

18 sa realizeze compozitii în care sa foloseasca punctual si linia ca elemente decorative

19 sa utilizeze în compozitii diferite tipuri de linii si puncte

METODE sI PROCEDEE: Explicatia, Dialogul, Instruirea prin

Instruirea prin mijloace vizuale, Exercitiu

aplicativ / munca individuala

MATERIAL DIDACTIC: Imagini cu arta populara, manualul

MATERIALE DE LUCRU: Hârtie colorata, hârtie de desen,foarfeca,

lipici, culori tempera, carioci




CLASA: a VII-a

DATA: 25-IV-2005

TEMA PLASTICĂ: Studiu dupa natura

SUBIECTUL: Natura statica

DURATA: 50 min.


cunostinte

Formare de deprinderi si de priceperi


1.1 Sa reprezinte dupa natura aspectul

exterior si trasaturile specifice fiecarei forme




20 sa identifice zonele de lumina, umbra proprie si purtata în natura statica

21 sa realizeze prin valoratie volumul obiectelor, spatialitatea si atmosfera

22 sa diversifice în lucrarile lor griurile valorice


munca individuala

MATERIAL DIDACTIC: Manualul, planse

MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, creioane de diferite

intensitati

EVALUARE SCRISĂ

cl. a VII-a

1. Definiti natura statica.

2. Care sunt etapele realizarii naturii statice?

3. Studiul dupa natura presupune:

a. analiza, observarea modelului

b. desenarea din imaginatie

4. Compozitia plastica este o forma de................... a unei suprafete, a unui spatiu, a unui volum.

5. Prin ce se caracterizeaza o compozitie dinamica?

6. Ce este centrul de interes?

4p. din oficiu

Câte 1p. pentru fiecare întrebare

EVALUARE SCRISĂ

cl. a VI-a

1.Enumerati principiile artei decorative.

2.În compozitia decorativa se foloseste:

a. pata de culoare uniforma

b. pata de culoare vibrata

3.Care este functia artei decorative?

4.Potriviti cuvintele din cele doua coloane:

1. stilizare a. compozitia plastica

2. pata picturala b. compozitia decorativa

5.Dati exemplu de tipuri de alternanta.

6.Studiul dupa structurile naturale presupune:

c. analiza, observarea modelului

d. desenarea din imaginatie

4p. din oficiu

Câte 1p. pentru fiecare întrebare

PROIECT DIDACTIC

DATA: GRUPA : mijlocie

EDUCATOARE :

CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate de educatie estetica

DENUMIREA ACTIVITATII: DesenTEMA: ”Nori”

TIPUL ACTIVITATII: Predare

OBIECTIVE DE REFERINTA:

- Familiarizarea cu mijloacele expresive în diferite domenii de artă.

- Însuşirea cunoştiinţelor elementare despre artă plastică, necesare pentru ridicarea nivelului de percepere.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

- sa stie sa tina corect creionul in mana;

- sa aiba o tinuta corecta in timpul lucrului ;- sa-si dezvolte simtul de ordine si acuratete;

- sa-si dezvolte gustul pentru frumos;

- sa-si aprecieze corect lucrare;

- sa dezvolte muschii mici ai mainii sis a-si consolideze deprinderea de a trasa segemente oblice.

METODE: Conversatia,explicatia , demonstratia, exercitiul.

MATERIAL DIDACTIC:

-foi de hartie, creioane colorate, creioane negre, modelul educatoarei, panou.

DURATA:20 minute

ORGANIZAREA ACTIVITATII:

Pentru o buna desfasurare a activitatii voi avea in vedere urmatoarele:

-aerisirea salii de grupa:

-aranjarea scaunelelor in semicerc:

-pregatirea materialului didactic;

-intrarea ordonata a copiilor in sala de grupa.

DESFASURAREA ACTIVITATII:

Introducerea in activitate o voi realiza prezentand plansa model sub forma de surprinza.

“Sa vedem ce se afla ascuns aici!”

- apoi voi anunta tema: “Pentru ca toamna a sosit deja printre noi si ploile sunt foarte aproape eu m-am gandit sa desenam si noi stropi de ploaie dusi de vant!”

Exercitii de incalzire ai muschiilor mici ai mainii:

-ploua;

-bate vantul;-morisca;

-casuta-cuib.

Explicarea si demonstrarea modului de lucru o voi face la tabla cu creta colorata albastra.

“Priviti cum desenez eu stropii de ploaie! Din dreptul fiecarui norisor vom duce liniute de sus in jos, inclinate intr-o parte. Vom face mai multe siruri de liniute(stropi). ”

Apoi voi da semnalul de incepere a lucrului. In timp ce copiii lucreaza voi trece pe la fiecare in parte pentru a da indicatii individuale acolo unde acestea sunt necesare. De asemenea voi nota numele fiecarui copil pe fiecare lucrare. Inainte cu cateva minute de expirarea timpului afferent activitatii voi da un semnal premargator incetarii lucrului atentionand copiii sa se pregateasca de incheiere.-Semnalul de incetare a lucrului. Strangerea lucrarilor.

INCHEIEREA ACTIVITATI:

Voi afisa lucrarile pe panou si le voi analiza si aprecia impreuna cu grupa. De asemenea voi face aprecieri privind comportamentul copiilor din timpul activitatii.

OBIECTUL: Desen artistic si educaţie plasticăCLASA: a V –a BTEMA PLASTICA:EFECTUL TERMODINAMIC AL CULORILOR SUBIECTUL APLICATIV: „IN GRĂDINĂ”SCOPUL LECTIEI: INSUŞIREA MODULUI DE A APLICA EFECTUL TERMODINAMIC AL CULORILOR; TIPUL LECTIEI: MixtaOBIECTIVE OPERATIONALE:CognitiveO1- să numească şi să definească culorile lumină;O2-să numească şi să definească culorile pigment primare;

O3-să explice caracteristicile culorilor secundare(binare de gradul I);O4-să explica caracteristicile culorilor terţiare(binare de gradul II)O5- să descrie cercul lui ITTEN;O6- explice care sunt culorile calde şi reci şi caracteristicile lor;O7- să-şi insuşească definiţia şi caracteristicile efectului termodinamic al culorilor.AfectiveO8-să-şi dezvolte gustul estetic;O9-să-şi dezvolte spiritul critic.Psiho-motoriiO10-să realizeze o planşă cu tema plastică efectul termodinamic al culorilor şi subiectul aplicativ „In grădină”;METODE DE INVATAMANT:de predare-asimilare- observaţia sistemică, exerciţiul, explicaţia, conversaţia euristica, , conversaţia catihetica, demonstraţia.De evaluare:A)de verificare:verificarea orală curentă;B)de apreciere:aprecierea verbală;MIJLOACE DE INVATAMANT:reproduceri din albume de artă şi din manual;BIBLIOGRAFIE:• „Educaţie plastica”, cls.a V-a, de N. Filoteanu si D. Marian, ed.All, 2005• „Metodica predării desenului la cls.V-X”, de Al.Tohaneanu, Ed.Did. si Peda gogica ,1971 • ***Bonard, Ed De Agostini, 2004;• ***Monet, Ed. De Agostini , 2005

OBIECTUL: Educatie plastica-PicturaTEMA PLASTICA: Culori calde si culori reciImprimarea pe material textil-tehnica sitei-sablonSUBIECTUL: Omul. Meserii-Micii designeriTIPUL LECTIEI: ConsolidareSCOPUL:" S1: Consolidarea deprinderilor de combinare a culorilor." S2: Stimularea inclinatiilor si a talentelor artistice ale copiilor.OBIECTIVE OPERATIONALE:Pe parcursul si la sfarsitul acivitatii copiii trebuie:" O1: -sa recunoasca culorile calde si reci avand la dispozitie planse didactice demonstrative;" O2: -sa denumeasca culorile calde/reci pe baza cunostintelor acumulate anterior;" 03: -sa foloseasca tehnica sitei-sablon in imprimarea tricourilor folosite ca suprafata de lucru;" O4: -sa realizeze cu ajutorul culorilor calde/reci si cu ajutorul tehnicii de imprimare creatii (vestimentare) originale;" O5: -sa se miste in ritmul muzicii, prezentandu-si creatiile;" O6: -sa evalueze si sa autoevalueze lucrarile pe baza criteriilor stabilite.

Intr-un spatiu plastic, prin organizarea elementelor de limbaj plastic (puncte , linii , culori , forme) dupa anumite principii, se creeaza o forma unitara numita compozitie plastica. O compozitie este considerata unitara daca prin eliminarea unui element se strica ordinea si echilibrul acesteia. Cand elementele de limbaj plastic (puncte si linii) au o semnificatie statica , fiind ordonate pe trasee orizontale sau verticale, iar culorile apropiate valoric, raman in acelasi plan, compozitia este statica. Cand elementele sunt puse pe diagonale ascendente sau descendente, iar culorile contrastante accetueaza efectul dinamic si spatial , compozitia este dinamica .Clasificarea compozitiei plastice dupa modul in care centrul de interes conduce privirea spre interiorul sau exteriorul unei lucrari : Compozitia inchisa are, de regula , un singur centru de interes care indreapta privirea spre interiorul lucrarii, iar principalele elemente componente sunt dispuse in zona centrala care o inconjoara. Exemplu: ,, Nasterea Venerei “de Sandro Botticelli Compozitia deschisa se caracterizeaza prin existenta mai multor centre de inters care indreapta privirea spre exteriorul lucrarii. Aspectul acesteia poate crea impresia ca este un detaliu dintr-un ansamblu. Exemplu: ,, Primavara “de Sandro Botticelli Principii compozitionale 1. Paginatia consta in modul de asezare , de organizare a elementelor de limbaj in spatiul plastic.

2. Structura reprezinta schema compozitionala de ansamblu dupa care sunt dispuse elementele .

2.1. Schemele compozitionale sunt de mai multe feluri : a) in triunghi - triunghiul cu varful in sus exprima masivitate , stabilitate si se potriveste cu reprezentarea unor subiecte care exprima solidaritate si permanenta; - triunghiul cu varful in jos exprima lipsa de stabilitate sau echilibru instabil ; b) in spirala - spirala exprima dinamismul maxim, fie centripet sau centrifug, si este proprie unor subiecte dinamice ; c) circulara - cercul este perfectiunea , centrarea atentiei fiind dirijata spre interiorul imaginii si se potriveste unor compozitii cu subiecte din domeniul mesajelor simbolice ; d) eliptica - elipsa este expresia miscarii de rotatie dinamice, privirea fiind dirijata circular si este recomandata unor subiecte dinamice inchise ; e) trapezoidala - trapezul inspira ceva solid , consistent ; f) pe diagonala - diagonala exprima spatialitate si dinamism si se potriveste unor subiecte care exprima miscarea ; g) pe registre orizontale / verticale - orizontala exprima stabilitate, echilibru si se potriveste pentru subiecte statice; / verticala semnifica inaltarea, ascensiunea ;

3. Unitatea - reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intr-un intreg coerent ; o compozitie este unitara daca nu se poate adauga sau scoate nimic din intreg , fara a afecta compozitia ;

4. Echilibrul - este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile se echivaleaza, iar contrastele se neutralizeaza prin complementaritate ; echilibrul se realizeaza intre parti juxtapuse :

dreapta-stanga; sus-jos; gol-plin; apropiere-departare; abstract-concret; general-particular; intre valori, intre culori , volume-forme;

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL GURA VULCANEI, DÂMBOVIŢA

EDUCATOARE: ELENA CONSTANTIN

DATA:19.XI 2007

GRUPA: mare-pregatitoare ,,Ursuletii”

TEMA CENTRALĂ:Vietuitoare

SUBTEMA:Animale salbatice

CATEGORII DE ACTIVITĂTI:

∙Etapa I si a II-a – ACTIVITĂŢI INTEGRATE

1.STIINŢĂ: Cunoasterea mediului - Joc didactic ,Descopera animalul!”

2.ARTĂ: Educatie plastica - Pictura- Tema plastica- ,,Punctul-semn plastic”

Subiectul plastic- ,,Animalul preferat”

3.CONSTRUCŢII:,,Gradina Zoologica”

TIPUL DE ACTIVITATE: Activitate mixta

FORMA DE REALIZARE: Activitate pe arii de stimulare, pe grupuri si individual

SCOPUL ACTIVITĂŢII: Consolidarea cunostintelor copiilor referitoare la animale salbatice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 12512w229m

sTIINŢĂ :

O1-sa urmareasca cu atentie povestirea, înlocuind cuvintele cerute de educatoare cu jetoanele ce le au la dispozitie

O2 –sa recunoasca si sa denumeasca caracteristici ale animalelor

O3 – sa elimine de pe panou elementele necorespunzatoare temei

O4 –sa resolve fisa de munca independenta

ARTĂ:

O1-sa realizeze tema si subiectul plastic, respectând indicatiile si modelul educatoarei

O2-sa foloseasca culori corespunzatoare

O3-sa finalizeze si sa analizeze critic si autocritic lucrarile

CONSTRUCŢII:

O1-sa construiasca prin alaturare, îmbinare, suprapunere, utilizând ambele mâini în timpul lucrului

O2-sa realizeze lucrarea individual sau în grup, respectând regulile de disciplina

Etapa a III-a:PROGRAM DISTRACTIV :

,Cântece si jocuri despre animale”:,,Casuta din padure”

,,In padure”

,,Vulpea si gâsca”

,,Veverita”

,,Vulpea si gainile”

SCOPUL ACTIVITĂŢII:Crearea unei atmosfere de destindere

Dezvoltarea aptitudinilor motrice

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 12512w229m

O1-sa transpuna prin miscare versurile, starile sufletesti, sugerate de cântece

O2-sa execute miscari indicate de text, în ritmul melodiilor

O3-sa paricipe activ la desfasurarea jocurilor

STRATEGII DIDACTICE:

∙METODE sI PROCEDEE:conversatia, explicatia, povestirea, observatia, demonstratia, exercitiul,jocul,munca independenta

∙MIJLOACE DE INVĂŢĂMÂNT:

sTIINŢĂ:imagini cu animale salbatice, jetoane, panou, fise, creioane colorate

ARTĂ:acuarele, pensule, pahare cu apa, foi de desen

CONSTRUCŢII:cuburi de lemn,cuburi de plastic,animale din plastic si de plus

BIBLIOGRAFIE:

“Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii”, Bucuresti, Editura V&Integral, , 2005

Preda, Viorica- “Educatia pentru stiinta în gradinita”, Bucuresti, Editura Compania, 2000

Taiban, Maria- “Jocuri didactice pentru gradinita de copii”,E.D.P. , Bucuresti, 1976

Bojneag, Maria-,,Educatie plastica-ghid metodic pentru învatamântul

prescolar, Editura TehnoArt, Petrosani,2007

DURATA: pe parcursul unei zile

PENTRU JOCUL DIDACTIC:

ELEMENTE DE JOC:aplauze, închiderea si deschiderea ochilor, stimulente

SARCINA DIDACTICĂ:asocierea si completarea povestirii cu materialul corespunzator sensului celor relatate

REGULILE JOCULUI: la întreruperea povestirii de catre educatoare, copiii trebuie sa caute si sa aleaga din materialele primite, imaginile care corespund continuarii logice a povestirii si le aseaza pe panou

DESFĂsURAREA ACTIVITĂŢII

DESFĂsURAREA ACTIVITĂŢII

EVENIMENTUL

DIDACTIC

CONŢINUTUL sTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE

EVALUARE

MOMENTUL ORGANIZATORIC

Asigurarea conditiilor necesare unei bune desfasurari a activitatii

Pregatirea materialelor pentru fiecare arie

Un moment de relaxare-jocul ,,De-a visul”

Expunerea Observarea comportamentului copiilor

Citirea oraruluiCAPTAREA ATENŢIEI

Trezirea interesului pentru activitate printr-o scrisoare primita pe adresa gradinitei, de la un copil de la alta gradinita

Discutii pe baza scrisorii despre animalele salbatice, la central temetic

Surpriza

Conversatia

Explicatia

Aprecieri verbale

ANUNŢAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR

Prezentarea ariilor de joc

Intuirea de catre copii a materialelor

Anuntarea temelor si obiectivelor la fiecare arie

Precizari privind sarcinile de lucru specifice fiecarei arii de joc

La aria ,,Arta”,se efectueaza exercitii pentru încalzirea muschilor mici ai mâinii, iar educatoarea demonstreaza modul de lucru pentru realizarea lucrarii

La aria ,,stiinta”se efectueaza jocul de proba

Stabilirea modului de evaluare pentru fiecare arie

Mentionarea ca pe la ariile ,,stiinta” si

,,Arta”vor trece toti copiii, prin rotatie

Conversatia

Explicatia

Demonstratia

Jocul

Observarea comportamentului copiilor

PREZENTAREA CONŢINUTULUI sI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

Îndrumare directa la aria ,,stiinta” si indirecta la celelalte arii

sTIINŢĂ

∙Explicarea modului de desfasurare a activitatii

∙Efectuarea jocului

∙Complicarea jocului-sa închida ochii si la deschiderea lor, sa identifice pe panou imaginile ce nu corespund temei

∙Rezolvarea fisei individuale

ARTĂ

∙Realizarea lucrarii –umplerea cu puncte obtinute cu vârful pensulei, a unui contur de

Explicatia

Povestirea

Jocul

Observatia

Munca independenta

Munca

independenta

Jocul

Exercitiul


Aprecieri verbale

Aplauze

Acordarea de stimulente


Aprecieri verbale

animal salbatic

∙Redarea elementuluide limbaj plastic cât mai corect posibil

CONSTRUCŢII

∙Realizarea temei, folosindu-se de materialul pus la dispozitie

∙Antrenarea imaginatiei creatoare

∙Dezvoltarea spiritului de echipaOBŢINEREA PERFORMANŢEI

Copiii luceraza în grupuri mici si individual

Utilizeaza informatii si experiente diverse conform cerintelor,tinând cont de activitatea specifica fiecarei arii

Folosirea diferitelor metode si tehnici de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

Jocul

Exercitiul

ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI

Fiecare grup îsi autoregleaza comportamentul

Se corecteaza si se controleaza raportându-se la reguli, la cerintele stabilte la început, în momentul comunicarii obiectivelor

EVALUAREA ACTIVITĂŢII

ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII

Grupurile îsi prezinta lucrarile realizate

Evaluarea si autoevaluarea lucrarilor

Aprecieri si recomandari

Acordarea de recompense

Expozite cu lucrari

Aprecieri generale

Proiect didactic de scurtă durată la dirigenţie(II)

Clasa: a XI-a

Subiectul lecţiei: Avortul-păcat sau libertate de alegere?

Obiective operaţionale: elevul va fi capabil :

O1-să conştientizeze valoarea vieţii umane;

O2-să ia atitudini corecte faţă de cele enunţate.

Tehnici utilizate: discuţia ghidată, problematizarea, axa valorilor, argumente în 4 paşi.

Desfăşurarea lecţiei:

Etapele lecţiei

Activitatea profesoarei Activitatea elevilor

Evocarea Întreţine o discuţie introductivă cu elevii: care sunt problemele cu care se confruntă societatea, care sunt problemele cu care se confruntă ei?

Enumeră, răspund

Realizarea sensului

Enunţă subiectul şi obiectivele lecţiei: astăzi vom discuta una din problemele societăţii – avortul. Ca să observe atitudinea elevilor faţă de avort, desenează pe tablă o axă a valorilor:

Proiect didactic de scurtă durată la dirigenţie(I)

La categoria “Proiecte didactice“ voi prezenta proiectele de lungă durată fie la dirigenţie, fie la disciplina l.şi lit. română pe care le-am realizat la ore .Le puteţi prelua şi sugera noi idei. Clasa : a IX-a Subiectul lecţiei: Cum recunosc dragostea adevărată: amorezare sau dragoste? (modulul:Cultura comporamentului etic)Obiective operaţionale: elevul va fi capabil să:O1-actualizeze cunoştinţele proprii asimilate anterior; O2- distingă noţiunea de dragoste şi amorezare;O3- raporteze corect la situaţiile de viaţă noţiunile asimilate;Tehnici utilizate: Ştiu-Vreau să ştiu –Învăţ, Argumente în 4 paşi, 3x2x1.Resurse educaţionale: tabla, postere, creta, carioci, computer, manualul de studiu biblic „Căsătorie fără regrete”, Biblia.Desfăşurarea lecţiei: Etapele lecţiei

Activitatea profesoarei Activitatea elevilor Tehnici Obiective

Evocarea

Organizează clasa.Propune să se enumere valorile umane.Întreabă: Care din valorile enumerate îi interesează cel mai mult pe tinerii de azi?Subliniază că la lecţia de azi ne vom referi doar la una din valorile enunţate de elevi şi anume DRAGOSTEA, care este un cuvînt frumos, poate unul din cele mai utilizate, dar cel mai maltratat, denaturat şi neînţeles.Propune să se dea o definiţie a acestei valori.

Enumeră: bunătatea, altruismul, onestitatea, dragostea, blîndeţea, hărnicia, etc.RăspundDefinesc. CitescPrivesc. Reţin Iubire, patimă , amorezare, pasiune, afecţiune, amor, sentiment, etc.

Conversaţia

O1

Prezintă în Power Point mai multe definiţii ale dragostei spuse de copii de diferite vîrste.Cere să se propună sinonime pentru acest cuvînt.

Realizarea sensului

Enunţă obiectivele lecţiei, subliniind importanţa cunoaşterii celor două noţiuni, căci se află la vîrsta cînd astfel de sentimente se încearcă şi se comit greşeli din necunoştinţă.Desenează(afişează)tabelul:Ştiu Vreau

să ştiuÎnvăţ

Completează cu ceea ce ştiu ei despre aceste noţiuni

Îşi fixează nişte obiective pe care ar vrea să le realizeze studiind acest subiect

Completează cu informaţia nouă pe care o asimilează în timpul orei

Enunţă sarcina: să se cerceteze , în grup, informaţia dată pentru a se extrage trăsături specifice celor 2 noţiuni.Informaţia nouă se transcrie în rubrica a treia. Roagă elevii să se gîndească la exemple concrete de dragoste şi pasiune.Creează o situaţie –problemă: să se diferenţieze cele două noţiuni în urma vizionării unui videoclip.

Completează tabelul. Citesc. Numesc trăsăturile specifice. Exemplifică.Amorezare

Dragostea

-din greacă: eros- are la bază satisfacerea poftelor erotice- se gîndeşte doar la sine-are la bază o poftă erotică-este atrasă de cealaltă persoană pentru că ea are „ceva” care o atrage-dispare din moment ce dispare acel „ceva”-îi place mai întîi să primească şi numai astfel dăruieşte

-din greacă:agape-are la bază preţuirea celuilalt, fie că o merită sau nu- este o dragoste necondiţionată de purtarea celuilalt-iubeşte pentru că aşa este în caracterul său-doreşte numai binele celuilalt-se jertfeşte, dăruindu-se pe sine-este o dragoste inteligentă, care are la bază cunoaşterea nevoilor celuilalt, nu este una oarbă-este dragostea pe care a

Ştiu-Vreau să ştiu-ÎnvăţLucrul în grupArgument în 4 paşi

O2O3O2

-dacă nu primeşte,se supără pe celălalt-este gata să dăruiască doar dacă primeşte ceva în schimb-este condiţionată de purtarea celuilalt

demonstrat-o Dumnezeu pentru omenire, prin jertfa lui Isus

Privesc. Se expun, motivînd opţiunea.

Reflecţia

Întreabă: Cît de important este să cunoaştem aceste adevăruri, azi cînd oamenii le confundă şi cînd atîtea căsătorii se destramă?Să se enumere: 3 lucruri noi învăţate azi 2 lucruri pe care le vor aplica eu1 lucru pe care-l vor spune şi altora(părinţi , prieteni, rude, colegi…)Citeşte, ca şi îndemn, pasajul biblic aflat la Epistola 1 către Corinteni(capitolul 13)

Proiect didacticInvatator-Data-Institutia de invatamint-Clasa a III-a;Disciplona – Educatia tehnologica;Modulul – Arta acului;Subiectul lectiei – Normele de protectie a muncii;Tipul lectiei – mixta;Durata lectiei – 45 minute.

Obiectivul de referinta :-sa respecte normele de igiena si protectie a muncii in activitatile practice;

Obiectivele operationale:O1 – sa reactualizeze cunostintele insusite anterior;O2 – sa manifeste interes pentru sarcinile propuse;O3 – sa idenifice normele de securitate;

O4 – sa distinga normele de securitate;O5 – sa ia atitudini fata de normele de securitate.

Metode didactice:Conversatia, discutia dirijata, observatia organizata, explicatia, demonstratia imaginilor, discutia colectiva, problematizarea, lectura independenta.

Pentru a vedea desfasrarea proiectului apasati mai jos:

Et.lectiei Ob. Activitatea invatatorului Activitatea elevului Met. did.Organizarea

lectiei

Verificareatemeipentruacasa

O2

O1

Invatatorul stabileste un climat adecvat pentru desfasurarea actului didactic.

Captarea atentieiSe propune elevilor sa asculte o poezie si sa completeze cu cuvintele lipsa., acestea fiind inlocuite cu imagini.„Ana are ac si ata.Un arici o tot invataCum se coasa uite-aici Un cearsaf pentru pitici.Ana s-a intepat cu acul,Pinza sa-nrosit ca macul,Iar albina cea isteataUite-o, s-ancurcat in ata.Nu le mai pot descurcaAna plinge a-a-a!”

Apoi invatatorul da intrebari pe baza poeziei citite:Ce face Ana si Ariciul?Din ce cauza Ana s-a inteput?Profesorul le face elevilor cunostinta cu noul capitol ce-l vor studia si explica notiunea-norme de securitate si importanta lor.

Invatatorul se va reintoarce mai tirziu la poezie, rigindui-I pe elevi mai intii sa stringa nourasii de pe tabla raspunzind la intrebarile de pe ei(intrebari din capitolul trecut),pentru ca in calsa sa rasara soarele.Intrebarile:-De ce ustensile avem nevoie pentru a croseta?

-Numeste doua sinonime ale cuvintului coreseta.-Care este materia prima pentru

Elevii isi organizeaza locul de munca.

Elevii asculta atent poezia si numeste cuvintele-lipsa.

Elevii dau raspunsuri complexa:-Ariciul o invata pe Ana cum sa coase cearsaful pentru Pitici.-Ana s-a intepat fiindca nu a fost atenta.

-Pentru a croseta avem nevoie de croseta,ace cu magalie, ace de cusut, foarfece,metru de croitorie.-Sinonimele cuvintului coseta sunt iglita si acisor.-Materia prima pentru

Conversa-tia

Observa-tia

Conversa-tia

Conversa-tia

Predarea-invatareamateriei noi

Consolida-rea materieisi formareacapacitatilor

O3

obtinerea firelor textile?

-De ce provenienta pot fi firele textile?

-Pentru executarea caror articole sunt utilizate crosetele subtiri?

-In functie de ce se alege croseta?

-De ce vei tine cont la alegerea unei crosete?

-Enumera elementele de baza ale crosetarii pe care le cunosti.

-Defineste notiunea de motiv ornamental.

In baza unor desene elevii vor deduce cele 10 norme de protectie a muncii.

In baza a trei proverbe elevii vor deduce cele trei reguli de aur:„Cine nu crede in el insusi, nu crede in nimic.”;„Ce tie nu-ti place altuia nu-i face.”;„Nu rupe floarea daca vrei sa vezi rodul ei.”

Invatatorul propune elevilor sa se imoarta in patru grupe,fiecare alegind cite un jeton de o culoare,ce semnifica un anotimp(verde-primavara;rosu-vara; galben-toamna;albastru-iarna)apoi grupindu-se, echipele primesc denumirea anotimpului reprezentat in culoare.

Fiecarui grup ii revine cite o foaie,pe aceasta fiind desenat un labirint de litere. Invatatorul da insarcinarea ca elevii sa gaseasca toate cuvintele ce

obtinerea firelor textile o constituie fibrele.-Firele textile pot fi de provenienta vegetala, animala, sintetica.-Crisetele subtiri se utilizeaza la executarea articolelor mai fine, lucrate din fire subtiri.-Croseta se alege in funtie de materialul cu care se lucreaza.-La alegerea uneicrosete vom verifica daca este slefuita bine,daca ciocul nu este prea mare.Elementele de baza ale crosetarii sunt:primul ochi de lant,lantisor de ochiuri , inel de lant, piciorus scurt.-Motiv ornamental este executarea ochiurilor libere, picioruselor cu un jeteu si picioruselor scurte intr-o anumita ordine.

Cu ajutorul invatatorului elevii numesc normele de securitate a muncii.

Elevii discutind, deduc cele trei reguli de aur:-sa nu-ti faci rau tie insusi;-sa nu faci rau celorlalti;-sa nu distrugi lucrurile din jurul tau.

Elevii se impart in 4 echipe.

Elevii studiaza labirintul si gasesc cuvintele ce contin cuvintul ac.

Problema-tizarea,Demon-strarea;Discutiadirijata

Problema-tizarea;Observa-tia dirijata

Evaluarea

O4

O2

O5

contin a cuvintul ac,acesta fiind unul din cele mai importante ustensile folosite in arta cusutului.

Fiecarui grup ii revine cite un caz de lucru cu acul. Invatatoarea da insarcinarea de a identifica ce norme de securitate nu au fosr respectate.

Fiecraui grup ii revine cite doua plicuri.In unul din plicuri sunt foile cu expresii frazeologice ce contin cuvintul arta, iar in celalalt plic explicatia expresiei.Invatatoarea da insarcinarea de a aranja in dreptul fiecarei expresii explicaia ei.

Cistiga grupul ce a avu cele mai corecte raspunsuri la activitatile date.

Invatatoarea adreseaza intrebari elevilor:-Ce se poate intimpla daca nu cunoasteti si nu respectati normele de protectie a muncii?-Ce veti face inainte de a executa un articol de cusut?-Cum vor fi acele si foarfecele ce le veti folosi?-Unde veti tine materialele folosite?-Cum si cu ce veti taia ata?-Ce veti face dupa terminarea activitatii practice?

Invatatoarea anunta ca teme pentru acasa este sa invete normele de securitate, si sa citeasca textul de la pagina 66.

Elevii citesc cazurile si observa normele ce nu au fost respectate.

Elevii citesc expresiile frazeologice si ordoneaza in dreptul fiecarei expresii, explicatia sa.

Elevii raspund la intrebari in baza normelor de securitate.

Proble-matizareaDiscutiacolectivaLecturaindepen-denta;

Conversa-tia

PROIECT DE LECTIE

Documents

Transcript of PROIECT DE LECTIE