Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării ȘtiințificeInspectoratul Şcolar Judeţean Brăila

Şcoala Gimnazială “Mihail Kogălniceanu”- BrăilaStr. Costache Negruzzi nr. 102- tel./fax 0239 619787

E-mail: sc_kogalniceanu@yahoo.comC.U.I.17378931

PROIECT DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ

2016-2020

1

Nr. Înreg. 719/20.09.2016Avizat în ședința CP din data 19.09.2016Aprobat în ședința CA din data 19.09.2016

AUTORI

Decizia Nr. din 642 din 14.09.2016privind numirea echipei de lucru pentru

elaborarea Proiectului de Dezvoltare InstituţionalăPDI

Profesor CHIRU DORIN, director al Şcolii Gimnaziale “MihailKogălniceanu”- Brăila,numit prin Decizia Nr. 709/18.08.2016În temeiul:- art. 97 din Legea Educației Naționale nr. 1 din 2011,- standardul I (managementul) din OMF 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial,- art. 96 din Legea Educației Naționale nr. 1 din 2011, având în vedere prevederile dinRegulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,- Regulamentul intern emis în baza Codului Muncii, Avizul Consiliului Profesoral şiHotărârea Consiliului de Administraţie

Decid:

Art. 1.Se constituie echipa de lucru pentru elaborarea Proiectului de Dezvoltare Instituţională, în următoarea componenţă: Coordonator Profesor CHIRU DORIN, director

1.prof. VÎRTEJARU GABRIELA FLORENTINA2.prof. înv. primar IORDAN DORALINA3.Prof. LEPĂDATU NICOLETA4.prof. ENACHE GENOVEVA OANA5.Ec. STAVARACHE NELA6.STERIAN GICA secretar şef

Art. 2. Prevederile prezentei decizii vor fi duse la îndeplinire de către serviciul secretariat.

Director,Prof. CHIRU DORIN

2

Motto:

“ Școala trebuie să te învețe a fi propriul tău dascăl, cel

mai bun și cel mai aspru,,

"I se cere şcolii să pregătească omul care

să nu se încurce în viaţă, ci să o domine"

Nicolae lorga

3

ACTE NORMATIVE

Ordin nr. 5115/15.12.2014 referitor la aprobarea Regulamentului de organizare şifuncţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;Ordinul nr.5132/10/09/2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte;Ordinul nr.44366/10/09/2010 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte învățământprimar;Ordinul nr.44267/28/09/2010 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte învățământpreșcolar;Ordinul 6143/01.11.2011 cu privire la aprobarea criteriilor de performanţă pentruevaluarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar;Ordinul nr. 5497/25.10.2006 privind aprobarea criteriilor de acordare a atribuţiilor deperfecţionare prin definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I, instituţiilor deînvăţământ superior - centre de perfecţionare;Ordinul nr.5561/07.10.2011 privind Metodologia de formare continuă a personaluluididactic din învăţământul preuniversitar;Ordinul nr. 5554/07.10.2011 privind repartizarea bugetului destinat perfecţionării/formării continue Ordinul. nr. 3337 08.03.2002 privind activitatea desfăşurată de consilierul pentru proiecteşi programe educative şcolare şi extraşcolare în cadrul unităţilor de învăţământpreuniversitar;Ordonanţă de urgenţă nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei (art.14 alin.2,abrogat);Ordinul nr. 5564/07.10.2011 privind Metodologia de acreditare a programelor de formarecontinuă a personalului din învăţământul preuniversitar Ordinul nr.1409/29.06.2007 cu privire la aprobarea strategiei Ministerului Educaţiei,Cercetării şi Tineretului cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile deînvăţământ preuniversitar;Ordinul nr. 3844/24.05.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind actele de studii şidocumentele şcolare în învăţământul preuniversitar;Ordinul nr. 5435/23.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea dedistincţii şi premii personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat;Ordinul 5106/01.09.2010 privind aprobarea Normelor metodologice privind modul derealizare a raportului de activitate, în vederea obţinerii gradaţiei de merit pentru personaluldidactic de predare din învăţământ.Legea Nr. 1/ 4.01.2011, LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE;Ordinul OMECTS 3753/9.02.2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemulnaţional de învăţământ;

4

CUPRINS

I. CONTEXT I. 1. Argument

I. 2. Viziunea şcolii

I. 3 Misiunea şcolii

I.4. Direcţii strategice

I.5. Elemente de cultură organizaţională

I.6. Priorităţi naţionale

I.7. Priorităţi şi obiective regionale/ locale

II. ANALIZA NEVOILOR

II .1 Analiza mediului extern

II.1.1 Profilul demografic judeţean

II.1.2.Profilul economic judeţean

II.1.3.Analiza pieţei muncii

II.1.4.Analiza PEST

II .2. Analiza mediului intern

II.2.1.Profilul prezent al şcolii

II.2.2.Principii pe care le cultivă școala

II.2.3.Resurse umane

II.2.4.Baza materială

II.2.5.Resurse financiare

II.2.6.Dinamica şcolară şi rezultatele elevilor

II.2.7.Consiliere şi orientare

II.2.8.Egalitatea de şanse

II.2.9.Parteneriate

II.2.10.Strategia privind traiectul şcolar

II.2.11.Asigurarea calităţii şi eficienţei procesului de învăţare

II.2.12.Analiza SWOT

OBIECTIVE STRATEGICE

ŢINTE STRATEGICE

III. PLANUL OPERAŢIONAL

III.1. Prioritățile școlii pentru anul școlar 2016-2017

III.2. Strategii de promovare și adaptare a ofertei școlii

III.3. Program de marketing operațional pentru promovarea ofertei educaționale

III.4. Plan operațional pentru activitățile de învățare centrate pe elev

III.5. Plan operațional pentru rețelele interne de colaborare( între școli)

IV. PLANUL DE ŞCOLARIZARE- FUNDAMENTARE

V. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

V.1 Consultare. Acțiuni în vederea elaborării PDI

V.2 Surse de informare

V.3 Monitorizare şi evaluare

V.4 Programul actual de monitorizare şi evaluare a PDI

5

CAPITOLUL I – CONTEXT

I.1. ARGUMENT PRIVIND NECESITATEA PROIECTULUI DE DEZVOLTAREINSTITUŢIONALĂ

PDI

Educaţia şi formarea instituţională, în unităţi de învăţământ de diferite grade, esteresponsabilă de pregătirea tinerilor pentru evoluţia în carieră într-o lume dinamică, în plinădesfăşurare a procesului globalizării şi pentru netezirea impactului noilor tehnologii asuprasocietăţii. Pornind de la aceste realităţi, oferta educaţională a şcolii necesită flexibilitate şiposibilităţi de adaptare la cerinţele unei societăţi extrem de dinamice.

În această viziune, se impune un învăţământ: Bine susţinut de societate şi pentru comunitate (alocări bugetare suficiente, sprijinul

autorităţilor locale, al comunităţii, agenţilor economici, eventual al unor organizaţii dinţările membre UE);

Retehnologizat, care să asigure un flux informaţional corespunzător prin existenţa şiutilizarea unor laboratoare dotate corespunzător, accesul la comunicaţii electronice,funcţionarea reţelei informaţionale, tehnologii didactice modernizate;

Deschis, promovând egalitatea şanselor pentru a facilita dezvoltarea dimensiuniieuropene în educaţie la toate nivelurile şi să faciliteze accesul larg, transnaţional laresursele educaţionale din Europa;

Cu standarde ridicate, orientat spre cercetarea ştiinţifică şi inovare în practicăpedagogică şi în elaborarea materialelor educaţionale prin utilizarea noilor tehnologiiinformaţionale şi de comunicare;

Bazat pe management profesional în toate domeniile funcţionale esenţiale şi prin toatefuncţiile manageriale recunoscute;

Care să asigure calitatea în educaţie; Care să se afirme ca un bun public; Descentralizat, pentru a produce calitate, accentuând controlul şi crescând libertatea de

decizie.

PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ reprezintă principalulinstrument al politicii manageriale a directorului, fiind o nouă modalitate de abordare aactivităţii instituţiei şcolare, într-un context orientat spre descentralizare, orientat predominant spreinstituţia şcolară, argumentând că centrul activităţii educaţionale îl constituie şcoala şi clasa deelevi, ceea ce conferă o mare autonomie funcţională (mai ales pedagogică) şcolii, fără a eliminatotal rolul instanţelor manageriale superioare.

6

PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ:

reprezintă expresia concretă a echilibrului dintre reglementări şi iniţiative;

intenţie de a întreprinde o acţiune cu caracter ameliorativ;

are caracter anticipativ (imaginează modalităţi de acţiune în contexte noi, adeseaimprevizibile) şi valoare strategică;

întăreşte parteneriatele interne şi externe (comunitate locală: părinţi, autorităţi locale,agenţi economici, diferite componente ale societăţi civile) ale şcolii;

concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei;

asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a şcolii;

favorizează creşterea încrederii în capacităţile, capabilităţile şi forţele proprii;

asigură dezvoltarea personală şi profesională;

stimulează dezvoltarea ethosului şcolar;

însumează responsabilităţile în care este nevoie de cunoaştere, încredere,consecvenţă şi personalitate

un instrument centrat pe problemele-cheie ale şcolii, care sunt definitorii pentrupolitica sa de dezvoltare.

Elaborarea proiectului presupune existenţa unei echipe care coordonează elaborarea generalăa proiectului şi care negociază permanent cu toţi cei implicaţi (din şcoală şi din cadrul comunităţii)pentru fiecare componentă a acestuia, în vederea elaborării unui proiect cât mai cuprinzător şi realistşi, pe de altă parte, pentru a spori interesul şi motivaţia actorilor proiectului, în special a partenerilorexterni ai şcolii.

Şcoala devine o organizaţie din ce în ce mai complexă, ce necesită un managementspecializat, bazat pe acumulări teoretice şi practice în acest domeniu. Directorul (managerul) trebuiesă devină coordonatorul şi animatorul principal al proiectelor de dezvoltare instituţională şi,împreună cu echipa sa, să formuleze politica de dezvoltare a şcolii. Directorul (managerul) trebuiesă înţeleagă că şcoala pe care o conduce este o organizaţie cu structurile, normele, regulile şivalorile ei particulare şi pentru a o gestiona eficient el trebuie să aibă un proiect managerial PMclar, suplu şi concordant cu realitatea şcolii sale.

Concluzionând, un proiect trebuie să răspundă clar unor întrebări, ale căror răspunsuri pot ficonsiderate chiar identitatea proiectului respectiv:

care sunt beneficiarii proiectului?

cu ce resurse şi prin ce proceduri?

este şcoala respectivă suficient de maturizată pentru a accepta şi susţine schim-bările implicate de proiect?

Un bun PDI al şcolii constituie premisa unor activităţi reuşite, dar între proiect şi realizarealui efectivă pot apărea situaţii care impun readaptări succesive ale acestuia, iar realizarea lui implicăo gestionare eficientă a planului :

7

- organizarea şi coordonarea echipelor de lucru, prin valorizarea membrilor

organizaţiei, recunoaşterea şi încurajarea resurselor de care dispun, prin evidenţiereareuşitei şi contribuţiei fiecăruia, prin asigurarea unui climat optim;

- luarea deciziilor şi implicarea echipelor în această activitate, precum şi delimitarea

clară a responsabilităţilor în această privinţă;

- o bună circulaţie a informaţiei între echipele şi partenerii proiectului, asigurarea

transparenţei întregului proiect şi a derulării sale.

Reuşita unui plan depinde şi de recunoaşterea şi acordarea libertăţii de expresie a unorgrupuri de contraproiect (urmărite atât în faza elaborării cât şi în cea a realizării), analiza punctelorde vedere afirmate de acestea poate asigura o sporire a caracterului realist şi a viabilităţiiproiectului.

În ultimă instanţă, PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ reprezintă uninstrument prin care directorul şi echipa sa de conducere gestionează o politică proprie deschimbare şi dezvoltare a şcolii.

I.2. VIZIUNEA ŞCOLII

Şcoala Gimnazială “Mihail Kogălniceanu”- Brăila îţi dă o şansă unică: de a reuşi printine însuţi alături de adevaraţi Dascăli ,să fii Elevul ,care poate opta pentru un traseueducaţional potrivit ”

O şcoală modernă, puternic ancorată în viaţa comunităţii, prin oferta educaţională actuală şi

diversificată, bazată pe valori şi principii europene, prin dialogul deschis cu toţi partenerii im-

plicaţi în actul educaţional, prin calitate şi performanţă în spaţiul local şi naţional.

I.3. MISIUNEA ŞCOLII

Şcoala noastră, împreună cu toţi factorii educaţionali, asigură tuturor elevilor proveniţi

din mediul multicultural , şanse egale de studiu, protecţie socială, dezvoltare intelectuală şi a

carierei într-o EUROPĂ UNITĂ, prin întărirea şi diversificarea laturii formative a procesului

educaţional.

Şcoala Gimnazială,,Mihail Kogălniceanu’’este un mediu valorizant, creativ şi democratic

pentru toţi factorii implicaţi în actul educaţional, care permite formarea la elevi a unei personalităţi

adaptabile societăţii contemporane, o structură eficientă şi echitabilă, un furnizor de resurse

educaţionale moderne şi de calitate.

Şcoala Gimnazială,,Mihail Kogălniceanu’’, instituţie credibilă în cadrul comunităţii, oferă

prin intermediul cadrelor didactice calificate, servicii de calitate preşcolarilor şi elevilor între 3 -15

ani şi elevilor cu cerinţe educative speciale.

Atenţia şcolii este îndreptată spre un curriculum atractiv centrat pe elev, pe asigurarea unui climat

8

de siguranţă fizică şi psihologică în şcoală şi grădiniţă, intensificarea concursurilor şcolare atractive,

toate având ca scop educarea elevilor ca viitori cetăţeni ai comunităţii europene. Şcoala răspunde

cerinţelor mediului cultural, social şi economic, oferind o educaţie orientată spre viitor, având ca

fundament valori precum profesionalismul,perseverenţa, integritatea şi responsabilitatea.

Aspiraţia spre calitate, modernitate, eficienţă, stimularea învăţării continue,

deschiderea către comunitatea locală sunt câteva dintre atributele care ne definesc

în peisajul educaţional brăilean.

Asumarea răspunderii se va realiza prin:

asigurarea de şanse egale în formarea şi dezvoltarea profesională a tuturor elevilor interesaţisă obţină un traseu educaţional care să-i confere posibilitatea dobândirii unei calificari dinoferta educaţională a liceelor din oraş.

crearea unui mediu de învăţare şi instruire care să stimuleze dezvoltarea competenţelorspecifice abordarii unui nivel superior de instruire, nivel liceal sau profesional tehnic.

dezvoltarea capacităţilor de comunicare, cooperare şi stabilire a unor relaţii interumaneadecvate prin dezvoltarea ofertei curriculare şi învăţarea limbilor de circulaţie internaţională.

utilizarea tehnologiilor informaţionale în activităţile şcolii.

formarea unor deprinderi sociale şi tehnice care să-i ajute pe elevi să se adapteze laschimbările şi ideile noi, să respecte valorile unei societăţi democratice, să participe, cacetăţeni activi, la viaţa comunităţii.

iniţierea şi dezvoltarea unor parteneriate cu unităţi şcolare din ţară şi din alte ţări ale UE.

furnizarea siguranţei ca mediul în care se dezvoltă elevii , este favorabil formării lorprofesionale.

I.4. DIRECŢII STRATEGICE

1. Dezvoltarea capacităţii şcolare privind asigurarea şi evaluarea calităţii servicilor

educaţionale oferite de sistemul de management al calităţii.

2. Îmbunătăţirea şi modernizarea continuă a infrastructurii şi a bazei materiale didactice,

corespunzător noilor direcţii identificate în politicile educaţionale.

3. Creşterea şi dezvoltarea de parteneriate active cu mediul socio – economic autohton şi în

străinătate, în scopul susţinerii dezvoltării profesionale a cadrelor didactice şi a elevilor,

cât şi a implicării lor în activităţi extraşcolare cu caracter cultural artistic, sportiv sau

comunitar.

4. Formarea şi susţinerea perfecţionării unui corp didactic de titulari , capabil să confere

stabilitate, continuitate şi perspectivă în procesul de învăţământ al şcolii.

9

5. Încurajarea şi susţinerea excelenţei în educaţie, a performanţelor elevilor cu aptitudini

înalte prin organizarea olimpiadelor, concursurilor şi valorizarea rezultatelor deosebite

obţinute.

6. Asigurarea de şanse egale privind accesul la învăţământ a tuturor copiilor.

I.5. ELEMENTE DE CULTURĂ ORGANIZAŢIONALĂSimboluri

Sigla: Şcoala Gimnazială “Mihail Kogălniceanu”- Brăila

Logo: “Pentru un viitor aşa cum ţi-l doreşti !”

Subtitlu: “Vino să înveţi la Şcoala Gimnazială “Mihail Kogălniceanu”- Brăila ,,Pasiunea ta, misiunea noastră”

Valori promovate:

Orientarea permanentă către dezvoltare;

Calitatea demersului educațional;

Responsabilitate socială.

Principii:

Suntem o școală care învață alături de elevii săi;

Toți elevii doresc să învețe și ei trebuie încurajați în acest sens;

Dacă unii refuză să o facă sau întâmpină dificultăți, ei trebuie ajutați să le depășească șisă nu fie etichetați cu ușurință drept „dificili”;

Îmbunătățirea continuă a performanțelor și a încrederii în forțele proprii;

Acumulările pozitive trebuie recunoscute și încurajate;

Eșecurile nu trebuie cuantificate;

Competiția este un lucru natural, dar cooperarea este mult mai eficientă în îndeplinireasarcinilor;

Nu există o metodă garantată de predare, există loc pentru o multitudine de metode;

În clasă, profesorii trebuie să fie “resurse”, nu doar manageri, supervizori sau instructori;

Școala creează și întreține strânse legături cu comunitatea locală;

Implicarea școlii în activități de cooperare europeană și derularea de proiecte în parten-eriat internațional reprezintă un pilon important al plus valorii promovat de școală;

Spațiul de școlarizare trebuie extins la cerere în afara școlii, pentru a crea oportunitățiegale tuturor elevilor.

Cultura organizațională o putem defini printr-un ethos profesional înalt, unmanagement strategic în continuă perfecţionare, de practicarea leadership-ului, prinvalorizarea învăţării instituţionale din experienţă.

10

Valorile dominante sunt:

egalitate de şanse, cooperare,munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de elevi,respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm,dorinţă de afirmare.

Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizaţională şi profesională monolitică, existăîn şcoala noastră tradiţii, atitudini, stiluri de interrelaţionare,perspective comune de abordarea actului educaţional şi a rolului şcolii. Simbolurile tradiţionale ţin de învăţământul de masă,de educaţia pentru toţi şi creează o cultură profesională axată pe profesor/învăţător.

Reforma învăţământului a introdus în şcoli sloganul „educaţia pentru fiecare” cucomponentele: învăţământ diferenţiat, parcursuri individuale de învăţare, integrare, abordaretransdiciplinară, relativ dificil de acceptat de profesionişti cantonaţi în predarea unei singurediscipline. Există în şcoala noastră ritualuri de trecere încetăţenite şi încurajate de manager care salutăcălduros pe noii veniţi şi invită colegii să-i trateze cu afecţiune. Managementul democratic aplicat a creat posibilitatea de participare directă a colectivelor de părinţi la luarea actului decizional şi stabilirea obiectivelor de viitor din cadrul programelor de dezvoltare.În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare am putea spune că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare ; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice.

I.6. PRIORITĂŢILE INTERNAŢIONALE /NAŢIONALE

Învățământul în contextul european

Orizontul de timp (2020) în care se încadrează prezentul PDI este marcat de obiectivul privind educaţia și formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor și programelor UE.Mai jos sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.Tratatul de la Amsterdam 1:

Aşează politicile de ocupare în centrul agendei comunitare; Declară promovarea ocupării ca "problemă de preocupare comună" a statelor membre; Introduce acţiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare;

În condiţiile în care responsabilitatea combaterii şomajului revine statelor membre, acestea decid să acţioneze pe baza unei strategii comune (“Common guidelines”), având ca obiectiv: „Promovarea unei forţe de muncă calificate, bine pregătite și adaptabile și a unei pieţe a muncii caresă răspundă schimbărilor din economie”.

Procesul Luxemburg:

Începând cu anul 1998, statele membre ale U.E .adoptă un prim set de orientări care să ghideze politicile de ocupare, definind cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare. Aceiaşi piloni se regăsesc începând cu anul 2002 și în Planul Naţional de Ocupare al României:

PILONUL I: Capacitatea de ocupare a forţei de muncă (Employability): Vizează creşterea capacităţii de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

PILONUL II: Antreprenoriat (Entrepreneurship):

11

Măsuri pentru facilitarea demarării și derulării unei afaceri și pentru crearea a noi locuri de muncă.

PILONUL III: Adaptare (Adaptability): Vizează capacitatea de adaptare a forţei de muncă și a relaţiilor de muncă (prin noi forme

flexibile), a mediului organizaţional din întreprinderi la o lume în rapidă schimbare.PILONUL IV: Şanse egale (Equal opportunities):

Are în vedere accesul egal la slujbe pentru bărbaţi și femei, tratamentul egal în întreprinderi, combaterea discriminărilor în ocupare.

Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) Adoptă obiectivul strategic al U.E. pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune și mai multe și o mai mare coeziune socială”.Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere și calcule de bază):

deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”); limbile străine; cultura tehnologică; spiritul antreprenorial; competenţele sociale.

Tratatul de la Amsterdam: document semnat de şefii de stat și de guvern din U.E. la 2 oct.1997 și intrat în vigoare la 1 mai1999. Completează și consolidează tratatele anterioare asupra C.E. și U.E.(Paris 1951, Roma 1957, Maastricht 1992). Este considerat o schiţă a principalelor probleme comunitare.La întâlnirea de la Luxemburg, ("Jobs Summit") din noiembrie 1997, fără să mai aştepte ratificarea formală a tratatului de la Amsterdam (intrat în vigoare ulterior la 1 mai 1999), statele membre au decis să preseze în direcţia adoptării unei Strategii Comune de Ocupare ("European Employment Guidelines") și s-a convenit asupra unui ciclu anual de implementare și revizuire (care acum este cunoscut că Procesul Luxemburg))Consiliul European de la Feira (2001)Invită statele membre “să identifice strategii coerente și măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual și instituţional”.Memorandum asupra învăţării permanente: (octombrie 2000)Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:1. Noi competenţe de bază pentru toţi;2. Realizarea de investiţii superioare în resurse umane,3. Încurajarea inovaţiei în predare și învăţare;4. Valorificarea învăţării;5. Regândirea orientării și consilierii;6. Să apropiem învăţarea de domiciliu.

“Procesul Barcelona”(iniţiat prin Consiliul European de la Barcelona din 2002)Implementează un program de lucru detaliat pe baza celor 3 obiective strategice pentru sistemele educaţionale și de formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2017:1. îmbunătăţirea calităţii și eficienţei sistemelor educaţionale și de formare profesională;2. facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale și de formare profesională;3. transparenţa sistemelor europene de educaţie și formare .

„Procesul Copenhaga” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002)

12

Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre și din ţările candidate și reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare: întărirea dimensiunii europene în educaţie și formare profesională ; creşterea transparenţei și temelor de educaţie și formare profesională; recunoaşterea competenţelor și a calificărilor; asigurarea calităţii în educaţie și formare profesională.Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks”)Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul U.E .(5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale U.E. (ţinte pentru 2010): rata medie în U.E. a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10%; cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar

superior; procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul

2000; în 2010 media în U.E. privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din

populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani); numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe și tehnologie în U.E.să crească până în 2010 cu cel

puţin 15% și eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii.

Conform documentului „Priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru învăţământulpreuniversitar”, principalele domenii pe care se axează reforma învăţământuluipreuniversitar în şcoala noastră, sunt următoarele:

Implementarea învăţării centrate pe elev;

Eficientizarea parteneriatelor cu agenţii social-economici-culturali.

Formarea continuă a personalului didactic;

Asigurarea calităţii învăţământului preuniversitar;

Orientarea profesională şi consilierea elevilor;

Dezvoltarea sistemului informaţional;

Dezvoltarea bazei materiale a şcolii;

Asigurarea de şanse egale pentru fiecare elev al şcolii

I.7. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE/LOCALE

PRIORITATEA/OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea structurii IPT în concordanță cudinamica unei societăți bazate pe cunoaștere, cu tendințele dezvoltării socio-economice dinregiunea Sud-Est

Obiectiv 1: Adaptarea rețelei școlare și a ofertei de formare profesională inițială la cerințelepieței muncii și a opțiunilor elevilor.

Obiectiv 2: Creșterea participării la programe de Formare Profesională Continuă .

Obiectiv 3: Asigurarea egalității de șanse în formarea inițială.

Obiectiv 4: Dezvoltarea resurselor umane din sistemul educațional în vederea asigurării calitățiide formare.

Obiectiv 5: Dezvoltarea infrastructurii unităților școlare , în vederea asigurării calității în formare.

13

CAPITOLUL II – ANALIZA NEVOILOR

II .1 Analiza mediului externII.1.1.Prezentare generală a judeţului Brăila

Situat în sud-estul României, în Câmpia Română, județul Brăila se întinde pe osuprafață de 4.765,8 km2, având 321.212 locuitori la 20.10.2011, potrivit Institutului Național deStatistică.Detaliere administrativ teritorială a unităților județului Brăila:- 1 municipiu;- 3 orașe- Ianca, Făurei, Insurăței- 40 comune(unități administrativ teritoriale)

Județul Brăila face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est alături de județele: Buzău,Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea. Cea mai importantă arteră hidrografică a județului este Dunărea, cu cele două brațe principale:Brațul Măcin (Dunărea Veche) spre Dobrogea și Brațul Cremenea, spre Câmpia Brăilei, având îninterior fosta Baltă a Brăilei, care astăzi este indiguită. Râul Siret delimitează partea de nord a județului Brăila de județul Galați, pe o lungime de 50km. Pe partea dreaptă, la Voinești, primește ca afluent râul Buzău, care udă teritoriul județuluiBrăila pe o lungime de 126 km. Între Jugureanu și Gura Călmățui, pe o distanță de 84 km, curge peteritoriul judeţului Brăila râul Calmăţui, care în cea mai mare parte este amenajat pentru irigaţii.În judeţul Brăila se întâlnesc lacuri de stepa şi de luncă. Apele din Lacu Sărat - Brăila, Sarat Batogu, Tătaru-Câineni şi Movila Miresii au efecteterapeutice, Lacu-Sărat şi Câineni fiind declarate staţiuni balneoclimaterice. Judeţul Brăila are o vegetaţie caracteristică zonei de câmpie (95% culturi şi suprafeţerestrânse de pajişti). Vegetaţia arborescentă este relativ puţin reprezentată. Pădurile ocupă osuprafaţa de 22.600 hectare, majoritatea păduri de luncă. Astfel, în Insula Mică a Brăilei, suprafațădeclarată rezervație naturală a biosferei, fiind principală atracție turistică a zonei, pe 5460 hectare,se întind păduri de salcii şi plopi. Flora judetului este completată de vegetaţia halofilă (rogoz desărătura, ghiriu, saratica) specifică solurilor sărăturate, precum şi de o vegetaţie acvatică întâlnităpredominant în bălţile şi lacurile zonei inundabile ale Dunării. Fauna este reprezentată prin animale şi păsări sedentare, dar şi prin păsări migratoare.Înrezervaţia naturală din Insula Mică a Brăilei se găseşte o faună specifică de deltă:diferite specii deraţe, gâşte, stârci, pescăruşi, nagâţi, becatine, sitari, lişite, lebede. Ihtiofaună este,reprezentată prinpeşti autohtoni (crapul, somnul, şalăul, linul, ştiucă, carasul, mreana, obleţul, ghiborţul), precum şiprin peşti migratori ce se reproduc în Dunăre (nisetrul, morunul, cega, scrumbia). Statutul României de Stat membru al Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2007 adeterminat necesitatea elaborării Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013, care încearcă săreflecte cât mai fidel prioritîţile stringente de dezvoltare ale Romaniei la nivel naţional, regional şilocal şi propune susţinerea acestora prin investiţii publice concentrate, alocate pe bază de programeşi proiecte, reprezentând instrumentul fundamental prin care Romania va încerca să recupereze câtmai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. În acest context, s-a impus elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilă, de către ConsiliulJudeţean Brăila, pe baze ştiinţifice şi cu participarea tuturor actorilor locali care pot contribui laobţinerea unui document strategic relevant şi care să răspundă aşteptărilor cetăţenilor judeţului înceea ce priveşte creşterea nivelului de trai, a standardului de viaţă prin realizarea unor serviciipublice de calitate, crearea de locuri de muncă, creşterea atractivităţii şi competivităţii produselorpublice din domeniile de competenţă. Strategia de dezvoltare durabilă locală este atât un proces de planificare cât şi un produs carepromovează parteneriatul în rândul diferiţilor actori de pe plan local: administraţia publică locală,sectorul privat, comunitatea locală. Parteneriatul are ca scop analizarea împreună a problemelor

14

legate de dezvoltare, de previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor dedezvoltare, a proiectelor, precum şi de implementarea, monitorizarea şi evaluarea acestora. Parteneriatele locale reprezinta în numeroase procese de dezvoltare comunitara elemente carecontribuie în mod hotărâtor la atingerea obiectivelor propuse în cadrul strategiilor de dezvoltarelocală. Implementarea cu succes a proiectelor de dezvoltare comunitară presupune parteneriatulîntre actorii mai sus menţionaţi. Un rol aparte îl are însă administraţia publică locală, care participăatât în faza de elaborare dar şi în cea de implementare a iniţiativelor de dezvoltare locală. DEMOGRAFIE

Populaţia Regiunii Sud - Est era la data de 1 iulie 2016 de2794337 persoane ceea ce reprezintă 13,09 % din populaţia României.În perioada 1992-2011, populaţia regiunii a înregistrat o scăderecontinuă, tendinţa păstrându-se în continuare. Toate judeţele regiunii aucunoscut scăderi ale populaţiei în perioada de analiză. Cel mai puţinafecta de scăderea populaţiei a fost judeţul Vrancea în care scăderea afost de 0,32% .

Distribuţia populatiei

Regiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă.Datele de la recensământul populaţiei şi locuinţelor, arată că 4,8% din populaţia Regiunii Sud – Esto reprezintă minorităţi etnice. Judeţul Brăila are o structură etnică diversificată.

DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ- implicaţii pentru invățământ

Din punct de vedere al influenţelor datelor prezentate asupra educaţiei şi formării pro-fesionale, apreciem următoarele:

Scăderile prognozate pentru populaţia din grupele de vârstă 3-6 ani, 7-14 ani şi 15-24 ani impun optimizarea ofertei de formare profesională iniţială prin:

Concentrarea pregătirii în şcoli identificate ca viabile din punct de vedere al potenţialului localşi zonal de dezvoltare socio-economică;

Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională iniţială pentru şcoliapropiate;

Diversificarea ofertelor de formare profesională iniţială a şcolilor pentru a acoperi nevoile locale

Colaborarea şcolilor în cadrul reţelelor de şcoli pentru utilizarea eficientă a resurselor şiacoperirea teritorială a nevoilor de educaţie şi formare profesională iniţială;

Într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui să pună accent pe cali-tate în formarea profesională, certificată prin inserţia socio-profesională a absolvenţilor. Înacest context, este necesară dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurareaunei pregătiri în concordanţă cu nevoile acestora.

Ponderea mai mare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani din mediul rural faţă decea din mediul urban în toate judeţele regiunii ridică problema adaptării reţelei şcolare de for-mare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acesteicategorii de populaţie şcolară la educaţie şi formare profesională, cu asigurarea egalităţiişanselor. Oferta de formare profesională iniţială a şcolilor va trebui să susţină valorizarea patri-moniului cultural specific şi a resurselor naturale din mediul rural.

15

Diversitatea etnică caracteristică regiunii impune soluţii pentru asigurarea accesului laeducaţie şi formare profesională şi sprijinirea grupurilor etnice defavorizate, în special pentrupopulaţia rromă.

Deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană , în condiţiile noului statut alRomâniei de stat membru al UE, are ca efecte, datorită migraţiei externe, un important deficit deforţă de muncă. Fenomenul este deja sesizat în Regiunea Sud Est în industria construcţiilornavale şi în construcţii

II.1.2.PROFILUL ECONOMIC AL JUDEŢULUI

Produsul intern brut(PIB) şi valoarea adăugată brută(VAB)

Cu un PIB care reprezintă în anul 2012 11,17% din PIB naţional, Regiunea Sud - Est se

situează pe locul 6, în timp ce, pe locuitor acest indicator se situează sub media naţională în toată

perioada 2010-2014.

II 1.3 Analiza pieții muncii

Productivitatea muncii pe persoană angajată la nivel naţional calculată ca valoarea PIB (laparitatea puterii de cumpărare, PPC),înregistrează în perioada 2008-2012 o creştere continuă,ajungând în 2012 la 38,3% din media UE 27%. Mai mult, calculele previzionale pentru 2013 şi2014 arată o diminuare în continuare a decalajului faţă de media europeană.

Tabelul 2.2.Ponderea productivităţii muncii în România comparativ cu media UE 272006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

UE – 27 100 100 100 100 100 100 100 (f)

România 29.4 31.3 34.1 35 38,3 42,1 (f) 44,9 (f)

Sursa datelor: Eurostat IMPLICAŢIILE PENTRU DEZVOLTAREA INVĂŢĂMÂNTULUI

Rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungădurată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe

parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele

privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă dupăabsolvirea şcolii.

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din cate-

gorii defavorizate economic şi social

Adaptarea ofertei de formare profesională iniţială la nevoile anticipate ale pieţei munciicorelată cu validarea periodică a datelor din studiile previzionale pe baza datelor curente dinsurse oficiale şi administrative.

Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe bazacolaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:

16

- acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu;- eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate

opta elevul în zonă;- utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii ser-

viciilor;

II.1.4 Analiza mediului extern (PEST) a. Factori politico- legali:

Oportunitati AmenintariA Legislaţia muncii A Legislaţia muncii permite angajarea de către şcoală , pe baza

deciziei semnate de inspectorul şcolar general, a personalului didactic calificat;.

descentralizarea structurilor de decizie existenţa la nivel local a unor consilieri cadre

didactice existenţa în Consiliul de Administraţie al

şcolii a unui reprezentant al primarului şi adoi reprezentanți al Consiliului local

politica de coeziune şi integrare europeană

nu permite eliberarea din funcţie a cadrelor didactice cu performanţe scăzute.

nu permite recrutarea şi angajarea propriului colectiv de cadre didactice

B. Reţeaua şcolară B. Reţeaua şcolară min. 300 elevi , asigură unităţii noastre

statutul de instituţie publică cu personalitate juridică, cu toate implicaţiile date;

existența unor școli în aceiaşi arie geograficăscăderea numarului de elevi recenzați

C. Relaţia sindicate C. Relaţia sindicate reprezintă un element de echilibru în relaţia

dintre politicile educaţionale locale;posibila retragere din organizația sindicală a unor membrii din personalul școlii

D. Relaţia şcoală – familieD. Relaţia şcoală – familie

părinţii reprezintă un factor important în prezentarea şcolii, a realizărilor şi performanţelor acesteia;

existenţa în Consiliul de Administraţie al şcolii a doi reprezentanți ai parintilor

sunt părinţi care nu colaborează cu şcoala. număr mare de elevi în grija unor tutori legali, da-

torată plecării părinților în străinătate

E. Relaţia şcolii cu I.Ş.J.,C.C.D E. Relaţia şcolii cu I.Ş.J.,C.C.D

• este asiguratǎ asistenţa de specialitate

b. Factori economici:

Oportunitati Amenintari

17

A Rata inflaţiei A Rata inflaţiei în scădere de la an la an, influenţând pozitiv

parte a populaţiei şcolare; prețurile mari afectează statutul social al

familiilor cu copii la școalB. Nivelul productivităţii muncii B. Nivelul productivităţii muncii

dezvoltare preponderent comercială

politica de finanţare pe baza de proiecte şi programe a UE

• insuficienţa resurselor financiare alocate învăţământului• nivelul slab al venitului localnicilor• agentii economici nu sunt suficient de sensibili la nevoile financiare ale şcolii• lipsa unei legislaţii motivaţionale pentru agentul economic astfel încât sponsorizările pentru şcoală să fie mai facile

C. - Venitul disponibil al familiei C. - Venitul disponibil al familiei este din ce în ce mai mic în ultimii ani,

influenţând gradul de şcolarizare şi performanţeleşcolare ;

D. Rata şomajului D. Rata şomajului este în creştere, ducând la scăderea venitului

disponibil al familiei cu implicaţii asupra com-portamentului elevului, vis-à-vis de actul edu-caţional

plecarea părinţilor în străinătate şi lăsarea copiilorîn grija bunicilor care nu au puterea de a se impune în faţa acestora.

nivel de trai scăzut pentru unele familii

Factori socio – culturali

Oportunitati AmenintariA Nivelul educaţional A Nivelul educaţional

oportunitatea unei oferte extinse pe piaţamuncii în contextul dezvoltării europene

parte a populaţiei adulte din zonǎ nu este cultivată în spiritul respectului faţă de muncă, de şcoală, de profesori;

reducerea populaţiei şcolare

educaţia nu este văzută ca un mijloc de promovare socială şi economică

B. Atitudinea faţă de religie B. Atitudinea faţă de religie religia este cuprinsă în trunchiul

comun, astfel încercându-se educarea elevilor în spiritul creştin

C. - Disponibilitatea locurilor de muncă C. - Disponibilitatea locurilor de muncă declinul economic al zonei determină o

comprimare severă a ocupării forţei de muncă, majoritatea celor fără ocupaţie sau şomeri angajându-se pe perioade scurte de timp, de multe

18

ori în “munca la negru”D Rata natalităţii D. Rata natalităţii

situaţia statistică a recensămantului copiilor de 0- 7 ani din cartierul unităţii noastre şcolare arată o scădere a natalității

Factori tehnologici:

Oportunitati Amenintari

unitatea şcolară a fost cuprinsă într-un program de reabilitare- corp clǎdire A , prin Banca Modialǎ şi au avut loc lucrǎri de reabilitare a celorlalte corpuri de clǎdire şi a terenului de sport prin douǎ HG.

în corpul de clǎdire ,,F’’ ca urmare a construirii ansamblului de blocuri ANL, am înfiinţat grǎdiniţa ,,Mihaela’’ în scopul de a deveni pepenieră pentru şcoală şi a mări populaţia şcolară

pătrunderea tehnologiei moderne întâmpină dificultăţi financiare

influenţa nu totdeauna pozitivă a mass-medieiși interes prea scăzut pentru utilizarea tehnologiei informaţiei în scopul dezvoltării relaţiilor interinstituţionale

II .2. Analiza mediului intern

II .2.1. Profilul prezent al şcolii• Şcoala “Mihail Kogălniceanu” a fost înfiinţată 1898, este situată în Brăila, strada Costache

Negruzzi nr.102 şi deserveşte, în proporţie de 90%, comunitatea locală din cartierul Brăiliţa şi 10% din alte cartiere .

• Şcoala cuprinde ciclul preprimar- 60 preşcolari, primar - 165 elevi şi ciclul gimnazial- 117 elevi cu un total de 342 elevi.

II.2. 2 PRINCIPII PE CARE LE CULTIVA SCOALA toţi elevii doresc să înveţe şi ei trebuie încurajaţi în acest sens; dacă unii refuză să o facă sau întâmpina dificultăţi, ei trebuie ajutaţi să le depăşească şi să nu

fie etichetaţi cu uşurinţă drept „dificili”; îmbunătăţirea continuă a performanţelor şi a încrederii în forţele proprii; acumulările pozitive trebuie recunoscute şi încurajate; eşecurile nu trebuie cuantificate; competiţia este un lucru natural, dar cooperarea este mult mai eficienta în îndeplinirea sar-

cinilor; nu exista o metoda garantată de predare, există loc pentru o multitudine de metode; în clasă, profesorii trebuie să fie mentori, nu doar manageri, supervizori sau instructori; şcoala creează şi întreţine strânse legături cu comunitatea locală.

II.2.3. Resurse umane Încadrarea cu personal didactic , didactic- auxiliar şi nedidactic este următoarea:

19

• total cadre didactice 34 , din care titulare 26, suplinitori 7, 1 pensionar ( cu grad didactic I – 13 ; cu grad didactic II –9; cu grad didactic definitiv – 8; debutanţi- 4);

• total personal didactic auxiliar – 4 persoane (contabil, secretar, bibliotecar , administrator) ;• total personal nedidactic – 4 persoane ( 1 mecanic întreţinere, 1 fochist , 2 îngrijitoare).

Planul de dezvoltare profesionala a personalului didactic si didactic auxiliar

AcţiuniRezultateaşteptate

TermenPersoane

responsabile

Parteneri Cost

Sursade

finantare

Perfecţionare prin obţinere definitivat şi grade didactice

Creşterea numărului de cadre didactice cu definitivat şi grade didactice

An şcolar

Responsabil cu perfecţionarea

I Ş.J. Universităţi de profil

Conformbugetului

Fi-nanţare proprie

Activităţi metodice în cadrul catedrei

Toate cadrele didactice ale şcolii

LunarŞef comisie metodică

Reprezentanţi ai agenţilor economici

Conformbugetului

Fi-nanţare proprie

Participarea la Sesiunide comunicări ştiinţifice

cadre didactice implicate activ

An şcolarEchipa man-agerială a şcoli

Conformbugetului

Fi-nanţare proprie

Stagii de formare pe utilizarea TIC în formare şi metode active de învăţare

cadre didactice formate

An şcolarEchipa man-agerială a şcolii

CCD

Conformbugetului Finan

ţare proprie

Se impun îmbunătătiri:

- menţinerea şi creşterea numărului de cadre didactice formate pe metode inovative depredare adaptate noilor cerinţe;

- creșterea calității actului educațional și a performanţelor elevilor.

- dezvoltarea bazei materialeII.2.4.Baza Materială

• Unitatea noastră şcolară dispune de 6 corpuri de clădire :• Corp “A” - 8 săli clasă, laborator chimie – fizică-biologie, cancelarie , cabinet director,

secretariat, contabilitate , cabinet metodic, sala educatorului în care se desfăşoară activităţile extraşcolare dotat cu aparatură modernă/ cabinet informatică dotat cu 10 calculatoare legate în reţea, arhivă, spaţiu amenajat pentru Programul,,Lapte corn’’;

• Corp “B” – cabinet medical, sală de gimnastică ;• Corp “C” – cabinet de geografie, 2 săli de clasă;• Corp “D” – bibliotecă cu peste 8357 volume , sala de lectură şi cabinet învăţământ de

sprijin, conectate la internet,• Corp “E” – grădiniţă cu patru săli de clasă, din care două sunt amanajate pentru program

prelungit, sală de mese, grupuri sanitare pentru preşcolari şi cadre didactice;

20

• Corp “F” – cu 5 săli de clasă neutilizate în procesul didactic şi închiriate în vederea obţineriide venituri extrabugetare.

• Curtea interioară a şcolii este asfaltată şi cuprinde teren de handbal, teren de volei şi teren deminibaschet.

II.2.5 Resurse financiare:

Resursele financiare ale şcolii se compun în cea mai mare parte din bugetul local..

Caracteristica esenţială sub aspect financiar a ultimilor ani constă în continuarea eforturile susţinute pentru fundamentarea, proiectarea şi execuţia corectă a bugetului de venituri şi cheltuieli.

Activităţile concrete derulate în domeniul resurselor financiare au vizat în principal:

1. Fundamentarea, realizarea proiectului de buget şi planificarea bugetului aprobat;

2. Execuţia bugetară conform prevederilor legale în vigoare;

3. Atragerea de fonduri din proiecte și extrabugetare.Bugetul instituţiei a permis o dezvoltare corespunzătoare a bazei materiale, precum şi

asigurarea unor servicii necesare bunei desfăşurări a activităţilor.

Resurse informaţionale:• bibliotecă cu sală de lectură, care cuprinde 8357 volume/ fond carte;• conectare internet;• telefon/fax;• cablu TV• abonament “Tribuna învăţămantului”• conectare directă cu I.Ş.J.• site-ul școlii

Oferta educaţională a şcolii este următoarea:• Cadre didactice calificate ;• Studierea limbilor moderne(limba engleză şi limba franceză);• Pregătiri suplimentare gratuite pentru susţinerea examenelor naţionale;• Posibilitatea elevilor şi părinţilor de a alege disciplinele opţionale ;• Desfăşurarea activităţilor instructiv- educative în cabinete, laboratoare , teren de sport,

bibliotecă, sala educatorului;• Pregătirea elevilor în domeniul utilizării calculatorului • Serbări şcolare, concursuri sportive, excursii;• Consiliere şi orientare profesională pentru elevii claselor a VIII-a ;• Asistenţă educaţională calificată pentru elevii cu CES;• Relaţii de parteneriat cu: Poliţia Brăila, Biserica “Sf.Dumitru”,teatrul “Maria Filotti”, teatrul

de copii “Cărăbuş”, Muzeul de Istorie Brăila, Muzeul de Stiinţe Galaţi

II.2.7.Dinamica școlară și rezultatele elevilor

Analiza rezultatelor școlare Activitatea didactică• Cadrele didactice au fost şi sunt organizate pe compartimente de lucru, în comisii metodice:

- comisia metodică educatori;- comisia metodică învăţători;- comisia metodică diriginţi;- comisia metodică ,,Limbă şi comunicare”;

21

- comisia metodică ,,Matematică şi Ştiinţe ale naturii”;- comisia metodică ,,Om şi societate”;- comisia metodică ,,Arte, Tehnologii, Educaţie fizică”.

Promovabilitatea * La învățământul preșcolar s-au format patru grupe cu 60 de elevi, dintre care 20 de elevila program prelungit. * La clasele preg-IV : - efectiv de elevi - 164 -promovaţi - 162 -repetenţi - 2 -abandon şcolar - 0 Procent de promovabilitate - 98,7% * La clasele V-VIII: efectiv de elevi - 109 - promovaţi - 109 - repetenţi - 0

- abandon şcolar - 0 Procent promovabilitate – 100 % faţă de 95 % Pentru clasele I-VIII procentul de promovabilitate 99,35%.

Rezultate la examenul de Evaluare Naţională –disciplina limba şi literatura română :

Disciplina Clasa Nr.elevi înscrişi

Nr.elevi prezenţi

Nr.elevi promovaţi

Nr.elevi cu note < 5

Limba şi literatura română a VIII-a 11 11 7 4Promovabiltatea : 64%

Evaluare naţională la matematică clasa a VIII-a Disciplina Clasa Nr.elevi

înscrişiNr.elevi prezenţi

Nr.elevi promovaţi

Nr.elevi cu note < 5

Matematică a VIII-a 11 11 5 6Promovabilitate- 46%

TRASEUL EDUCAȚIONAL AL ABSOLVENTILOR CLASEI A VIII a Situţia elevilor care au absolvit clasa a VIII-a, cuprinşi într-o formă superioară de învăţământ:

Din totalul de 17 elevi înscriși la clasa a VIII-a, au promovat 17 elevi și au fost cuprinși într-o formă superioară de învățământ 17 elevi, în etapele I și a II-a.

Fonduri utilizate în activitatea didactică şi administrativă 1.Fond buget local:

Fonduri alocate pentru salarii ; Fonduri alocate pentru cheltuieli materiale ; Fonduri alocate pentru bursele elevilor .

2.Fonduri extrabugetare: - fonduri obţinute prin contractul de arendare a 10 ha pământ aflate în proprietatea şcolii ; - chirii pe corpul ,,F’’de clădire . -sponsorizări și donații Facilitati acordate elevilor - burse ( medicale, sociale) - rechizite şcolare gratuite; - elevi/ preşcolari au beneficiat de Programul guvernamental,,Lapte Corn’’; - premii, excursii pentru particpare/ rezulate la concursuri şcolare;

22

- cadouri promoţionale din partea unor firme; - spectacole gratuite la nivelul şcolii.

II.2.8.CONSILIERE SI ORIENTARE

Şcoala are drept scop nu doar formarea elevilor bine informaţi, ci formarea de persoane curesurse adaptative la solicitările sociale şi psihologice ale vieţii, cu un sistem axiologic fermconturat. În fapt, scopul este pregătirea pentru viaţă a elevilor. Activitatea de consiliere şi orientareprofesională urmăreşte să armonizeze latura cognitivă a persoanei cu cea afectivă, atitudinală şireacţii comportamentale.

Activitatea de consiliere şi orientare profesională se realizează prin:

Formarea unui stil de viaţă sănătos, controlul stresului, dobândirea de repere de orientare

profesională sunt condiţii esenţiale pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor. Disciplinele Limba șiComunicare dezvoltă lucrul în echipă ,oferă cadrul formal în care profesorul poate să lucreze nudoar cu dimensiunea raţional-intelectivă a elevilor dar şi cu cea afectivă, motivaţională, atitudinalăşi socială.

Activitatea de consiliere şi orientare profesională desfăşurată în Cabinetul de consiliere

al şcolii - activitate asigurată de către psihologul şcolii. Activitatea de consiliere în cadrulcabinetului se desfăşoară la solicitarea elevilor, a familiilor acestora sau a cadrelor didactice.

Activităţi la nivelul comisiei diriginţilor.

Activităţi cu membrii consiliului elevilor şi al părinţilor.

Colaborări cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Brăila.

II.2.9 EGALITATEA DE ŞANSEAvând în vedere că o serie de documente de referinţă naţionale şi internaţionale atrag atenţia

asupra incluziunii deficitare a grupurilor defavorizate sau vulnerabile pe piaţa forţei de muncă şimenţionează cu claritate nevoia de participare socială şi de egalizare a şanselor pentru acestea,institutia noastra asigură accesul liber şi egal, nediscriminatoriu la activităţile educative a tuturorpersoanelor.

Activitatea se realizează conform principiilor fundamentale privind protecţia persoaneloraflate în dificultate sau cu dizabilităţi şi nu discriminează pe criterii de etnie, rasă, naţionalitate,religie, categorie socială, convingeri, sex sau orientare sexuală, apartenenţă la o categoriedefavorizată sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarearecunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilorfundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege.

II.2.10. PARTENERIATE

23

Organizaţia parteneră Activitate Cine CândRezultateevaluate

/aşteptate

Instituţii/ Agenţi economici:

- Semnează protocoa-lele de colaborare şi, ulterior contractele în vederea desfăşurării activităţilor de informare a elevilor

Conducerea şcolii

Membrii reţelei

Pe toată durata anului şcolar

Raportări semestriale privind derularea activităţilor care fac obiectul parteneriatelor

Inspectoratul Şcolar judeţean

Oferă informaţii din sfera legislativă

Organizează şedinţe de informare a perso

nalului didactic şi a celui din conducerea şcolii

Organizează cadrul dedesfăşurare a inspec

ţiilor şcolare în vede

rea obţinerii gradelor didactice

Avizează şi monito

rizează organizarea examenelor naţionale şi a concursurilor de titularizare/suplinire

Conducerea şcolii

Consilierul juridic al şcolii

Responsabilul cu perfecţionarea

Inspectori şcolari

permanent

Raportări statistice, implicarea în programe de perfecţionare, proiecte şi activităţi comune

CCDFurnizor de formare continuă a cadrelor didactice

Conducerea şcolii

Responsabilul cu perfecţionarea

permanent

Organizarea de programe de formare continuă pentru personalul didactic şi mana

gerial al şcolii

ARACIP

Elaborează şi monito

rizează cadrul legal şi aplicativ pentru asigurarea calităţii în unitatea şcolară

Evalueaza extern, la cerere, instituţia şcolară .

Conducerea şcolii

Coordonator CEAC

permanent

Îmbunătăţirea ofertei de şcolarizare

Evluarea externă a unităţii şcolare

Licee şi grupuri şcolare din Regiunea SUD- Est

Asigura accesul reprezentanţilor liceelor la clasele

Conducerea şcolii

semestrial Prezentarea ofertei școlilor dinzonă

24

Organizaţia parteneră Activitate Cine CândRezultateevaluate

/aşteptate

terminale în vederea promovării ofertei de şcolarizare

Membrii ai reţelei

Biblioteca Judeţeană

Asigura accesul elevilor la fondul de carte, pe baza legitimaţiilor de cititor

Conducerea şcolii

Reprezentanţi ai bibliotecii

permanent

Facilitarea accesului elevilor şcolii la carte de specialitate

Servicii Sociale

(Primăria, Consiliul Local, Consiliul Judeţean)

Furnizori de informaţii şi de statistici

Conducerea şcolii

Membrii reţelei

permanent

Oferirea de informaţii şi materiale necesareşcolii

Inspectoratul Judeţean dePoliţie – Prevenţii

Furnizori de educaţie în domeniu

Poliţistul de proximitate

permanent

Obţinerea de informaţii educative din domeniu

Institutii educaţionale dinUE

Furnizoare de servicii educaţionale, parteneriîn proiectele europene derulate de Şcoală .

Membri ai DepartamentelorPrograme

permanent

Implementarea deproiecte europene în domeniul educaţional

Alţii (ONG, alte instituţii etc)

Asigurarea de resurse locative în vederea desfăşurării unor activităţi extracurri

culare ale şcolii

Realizarea în parteneriat a unor activităţi cu caracter social

Membrii reţeleila cerere

anual

Implementări programe

Diseminări informaţii

II.2.11 STRATEGIA UNITĂȚII NOASTRE ȘCOLARE DE URMĂRIRE AEVOLUŢIEI ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE A VIITORILOR ABSOLVENȚI

Traiectul şcolar şi profesional al viitorilor absolvenţiREZULTATE AȘTEPTATE (ȚINTE): Orizont de timp:Nivelul optim de acoperire a tuturor claselor conform legislatiei în vigoare.Grad ridicat de absorbţie a absolventilor clasei a VIII a în învățământul liceal şi professional.Rata de promovabilitate pe an şcolar va fi în creştere de la an la an şi va fi cel puţin egală cu

25

rata medie de promovabilitate la nivel judeţean.Rata medie de repetenţie se va reduce de la an la an.Creşterea numărului de participanţi la concursurile şcolare: faza locală şi naţională.

Astfel, vor fi promovate cunoştinţele fundamentale şi se va urmări atingerea de către elevi aunui set de obiective esenţiale:

învăţarea limbilor moderne; însuşirea fundamentului ştiinţelor (fizică, chimie, biologie); cunoaşterea generală a societăţii; educaţia pentru sănătate și igienă;

II.2.12. ASIGURAREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI PROCESULUI DEÎNVĂŢĂMÂNT

Comisia de Evaluare și Asigurarea Calităţii (CEAC) a coordonat implementareaprincipiilor calităţii în procesul instructiv educativ și a elaborat toate documentele specifice:

A elaborat un nou Plan de Acţiune al C.E.A.C. pe anul 2016-2017

A revizuit Regulamentul C.E.A.C.

A revizuit Manualul Calității

A completat Manualul Procedurilor

A efectuat asistențe la ore conform planificării

A întocmit „Formularele de monitorizare internă” pentru anul şcolar 2015-2016

Asigurarea calitatii se va realiza prin:

- elaborarea si implementarea instrumentelor de asigurare a calităţii;

- strategii de perfecţionare;

- iniţiere în utilizarea de tehnologii didactice moderne

Planificarea activităţii

26

27

Nr.crt. Denumire activitate

Fre

cven

ţa

Sep

tem

bri

e

Oct

omb

rie

Noi

emb

rie

Dec

emb

rie

Ianu

arie

Feb

ruar

ie

Mar

tie

Ap

rilie

Mai

Iun

ie

Iulie

Au

gust

1. Constituirea comisieiAnual x

2. Realizarea planului operaţional Anual x

3. Aplicarea de chestionare pentru cadre didactice și elevi

Sem x x

4. Stabilirea stilurilor de învăţare la elevi

Anual x

5. Planificări pe programe de învăţare

Sem x x

6. Evaluarea inițială Anual x7.

Autoevaluare Anual x

8. Realizarea portofoliilor cadrelor didactice

Sem x x

9. Realizarea portofoliilor elevilor

Sem x x x x

10. Observarea lecţiilor, completarea fişelor de observare

Lunar x x x x x x x x x x

11.Monitorizarea frecventei participării la programele de învăţare

Lunar x x x x x x x x x x x x

12. Monitorizarea completării cataloagelor

Trim x x x x x

13.Monitorizarea notării ritmice

Sem x x

14.Monitorizarea progresului şcolar

Sem x x x

15.Completarea fişelor de monitorizare privind implementarea principiilor de calitate

La 3 luni x x x

16. Raport de autoevaluare final

Anual x

17. Plan de îmbunătăţire Anual x18. Selectarea, păstrarea şi

verificarea materialelor şi dovezilor

Lunar x x x x x x x x x x

19. Rezolvarea contestaţiilorDe cate ori este

cazulx x x x x x x x x x

20.Verificarea documentelor oficiale

Trim x x x

21. Monitorizare orar La început desem.

x x x x

II.2.13. Analiza SWOTANALIZA MEDIULUI INTERN (S.W.O.T)

CURRICULUM

PUNCTE TARI/STRENGTHS PUNCTE SLABE/WEAKNESSES-Cunoașterea și respectarea planurilorcadru și a programelor școlare în vigoare -Existenta CDS- ului -Personalizarea ofertei școlii -Program specific săptamanii ,, Școalaaltfel,, - “Să știi mai mult să fii mai bun ”-Acces larg la o varietate de mijloace deînvățământ CDS , prin varietate șiatractivitate favorizează dezvoltareacalităților individuale ale elevilor, -Reducerea absenteismului și prevenireaabandonului școlar;-Proiectarea didactică este bine realizată, stabilindu-se corelări între conţinuturi, competenţe, activităţi de învățare, -Profesorii utilizează metode activ participative, iar activităţile diferenţiate permit elevilor să aibă iniţiative și să-și dezvolte capacităţile și abilităţile;-Evaluarea se realizează după criterii explicite;-Școala abordează activitatea didactică ţinând cont de principiul şanselor egale;

-Nu există material didactic suficient şimodern;-Utilizarea preponderentă a metodelortradiționale în raport cu cele alternativemoderne -Puţine cadre didactice participă la sesiunide comunicări;-CDS nu poate acoperi toate cerinţeleelevilor şi ale părinţilor, datorită lipseipersonalului calificat pentru domeniile pecare ei le solicită;-Organizarea unui număr mic de excursii şitabere şcolare pentru elevi;-Lipsa unor manuale;-Portofolii incomplete la unele cadre didactice;

OPORTUNITATI/OPPORTUNITIES AMENINTARI/THREATS-Cursuri de formare continuă a cadrelor di-dactice oferite de CCD, ISJ, MENCS pen-tru stimularea creativităţii profesionale şipentru operare pe calculator;-Utilizarea rapoartelor de analiză, în ved-erea stimulării și dezvoltării instituționale.

-Programa şcolară foarte încărcată la unelediscipline ;-Supraîncarcarea curriculei școlare -Necorelarea curriculumului a manualelor şi auxiliarelor cu necesitatea formării competențelor elevilor -Orarul încărcat al elevilor-Modificări în domeniul curriculum-ului.

RESURSE UMANE

PUNCTE TARI/STRENGTHS PUNCTE SLABE/WEAKNESSES- Cadre didactice calificate;-Recrutarea şi încadrarea cu personal di-dactic şi nedidactic , prin concursuri orga-nizate în şcoală;-Avem cadre didactice care sunt respons-abili de cercuri pedagogice, metodişti ;-Cadre didactice au gradaţia de merit; -Participarea unor cadre didactice la

- Există fluctuaţii în componenţa corpuluiprofesoral;-Nu toate cadrele didactice care auparticipat la cursuri de perfecţionare aplicăla clasă metodele şi tehnicile însuşite;-Avem cadre didactice care au ocomunicare deficitară cu părinții și elevii

28

examenele pentru obţinerea gradelordidactice şi la cursurile de perfecţionare ;-Participarea directorului la cursuri demanagement educaţional;-Toţi absolvenţii şcolii sunt înscrişi la liceeși învățământ de trei ani-Relații interpersonale ce favorizeazăcrearea unui climat educațional deschis șipropice desfăsurării activitatii instructiveducative-Implicarea reprezentantului părinților peșcoală în actul decizional-Profesorii stabilesc relaţii bune cu elevii, colaborează eficient la nivelul comisiei metodice, împărtăşindu-și exemplele de bună practică;-Majoritatea profesorilor sunt interesați de aplicarea principiilor educaţiei bazate pe competenţe și a metodelor de învăţare centrate pe elev a căror eficienţă în învăţareeste mai mare decât a metodelor tradiţionale;

-Număr mic de personal nedidacticcomparativ cu numărul de elevi şi cusuprafaţa şcolii;-Avem şi elevi problemă(dar, din fericire,un număr mic);-Unii elevi nu ating standardele de performanță,;

OPORTUNITATI/OPPORTUNITIES AMENINTARI/THREATS- Participarea cadrelor didactice la cursuride formare continuǎ prin cursuri organizatede Casa Corpului Didactic și alte instituțiide formare și abilitare curriculară şiaplicarea la clasă a tehnicilor învăţate;-Atragerea elevilor prin măsuri depopularizare a rezultatelor şcolii;-Pregătiri suplimentare pentru elevii maislabi la învăţătură şi pentru elevii claselor aVIII-a-Atragerea de fonduri pentru premiereaelevilor;-Sprijin acordat elevilor care provin dinfamilii defavorizate-Implicarea cadrelor în cadrul unorproiecte şcolare și lingvistice pe termenmediu și lung;-Posibilitatea întocmirii de cătreprofesori a unor proiecte de finanţarepentru dotare și formare;-Perspectiva salarizǎrii cadrelordidactice în funcţie de performanteleşcolare ;

-Existenţa familiilor dezorganizate şi cucopii nesupravegheaţi; -Atitudinea negativă a unor familii faţă de şcoală cu repercusiuni asupra elevilor -Reducerea populaţiei şcolare, în perspec-tivă (demografică);-Neimplicarea unor familii ale elevilor în viața școlii.

RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE

PUNCTE TARI/STRENGTHS PUNCTE SLABE/WEAKNESSES

29

- întocmirea corectǎ a proiectului bugetar învederea asigurǎrii cheltuielilor de personalşi a utilitǎţilor;-preocupare pentru atragerea de fonduri ex-trabugetare;- dotare cu echipament modern şiconectarea şcolii la internet; - dotarea bibliotecii şcolare cu peste 8500de volume;- amenajarea corespunzǎtoare a spaţiuluigrǎdiniţei;- încǎlzire centralizatǎ proprie în toate cor-purile de clǎdire;- existenţa sǎlii educatorului pentru activ-itǎţi extraşcolare; - bazǎ sportivǎ externǎ cu trei terenuri dejoc ;

-Lipsă material didactic modern la anumitediscipline ;-Neglijenţa elevilor în privinţa curăţeniei şia grijii faţă de bunurile şcolii-Fonduri insuficiente primite de la bugetullocal, comparativ cu nevoile şcolii-Număr mic de calculatoare la dispoziţiaelevilor şi a cadrelor didactice;-Nu existǎ cabinet de consilierepsihopedagogicǎ specializat;

OPORTUNITATI/OPPORTUNITIES AMENINTARI/THREATS-Pregătirea cadrelor didactice în domeniulelaborării de proiecte;-Colaborarea cu unele organizaţii ONG-URI instituţii nonguvernamentale;-Descentralizarea şi autonomia instituțion-ală -Posibilitatea organizării unor activități ex-trașcolare în comunitate cât și în afara ei.-Posibilitatea de accesare a fondurilor eu-ropene-Intenţia autoritǎţilor locale de construire a unei sǎli de sport pentru elevii şcolii; - Existența blocurilor tip A.N.L. în apropierea şcolii.

-Aplicarea noului sistem de finanţare/elevConduce la reducerea bugetului;-Legislaţia,care nu încurajează destul peagenţii economici să sponsorizeze;-Resurse financiare insuficiente pentru for-mare cadrelor didactice -Lipsa unei sǎli de sport pentru elevii şcolii;

RELAȚII COMUNITARE ȘI DE PARTENERIATPUNCTE TARI/STRENGTHS PUNCTE SLABE/WEAKNESSES- Buna colaborare cu autorităţile locale:Primăria , Consiliul Local, biserica, părinţii,cabinetul medical , muzeul , unii agenţi eco-nomici, mass-media locală ; -Parteneriate cu poliţia de proximitate, poliţiarutieră, grădiniţe, școli învecinate, biblioteca ,-Existența proiectelor în parteneriate -Popularizarea activității locale pe site-ul școlii

-Reticența unor părinţi de participare laactivităţile şcolii.-Neimplicarea părinților elevilor cuprobleme comportamentale în procesuldecizional-Mediatizarea insuficientă a unor rezultate și a succeselor şcolare.

OPORTUNITĂŢI/OPPORTUNITIES AMENINŢĂRI/THREATS-Parteneriate cu autorităţile locale;-Prezentarea şcolii în mass-media locală şi laîntâlnirile cu reprezentanţii comunităţii şi ai au-torităţilor locale;-Întâlniri cu părinţii pentru prezentarea rezul-tatelor elevilor şi ale cadrelor didactice;

-Lipsa de supraveghere a copiilor ca ur-mare a plecării părinților în străinătate, la muncă

30

-Diseminarea experienţelor pozitive şi abunelor practici ;-Prezentarea la şedinţele cu părinţii aRegulamentului şcolar şi a Regulamentului deordine interioară;-Disponibilitatea majorității parinților de a se implica în activități de voluntariat la nivelul școlii

MANAGEMENTUL UNITĂȚII

PUNCTE TARI/STRENGTHS PUNCTE SLABE/WEAKNESSES-Constituirea de echipe de lucru care să permităo eficientizare a activității manageriale și a ac-tului decizional prin delegare de sarcini, pe cri-teriul competenței; -Proiectarea activității manageriale pe baza unei diagnoze pertinente, specifice, realiste, cu ținte strategice care să vizeze proceduri de asigurare a calității în educație-Buna colaborare și comunicare dintre echipa managerială și colectivul de cadre didactice în unitatea școlară -Implicarea echipei de management în imple-mentarea și funcționarea principiului calităţii îneducație; -Monitorizarea echipei manageriale a progra-melor de învăţare și a propriei performanţe de management, prin colectarea de feed-back, par-ticiparea la discuţii cu cadrele didactice, părinţi, parteneri în educație-Stabilirea structurii organizatorice și definirea clară a responsabilităţilor compartimentelor, ale comisiilor și ale catedrelor, în vederea im-plementării unui management de calitate bazat pe transparență, eficacitate, implicare, comuni-care;-Întocmirea documentaţiei, a planurilor de acți-une, a politicii educaționale și a planurilor strategice la nivelul unităţii de învăţământ, în conformitate cu specificitatea școlii;

-Insuficienta implicare a unor cadre didac-tice membre în comisiile de lucru -Colectarea feed-back-ului din partea elevilor, și a altor factori interesați este uneori nesistematică;-Neimplicarea în procesul de implementare a calității în educație, la nivelul unităţii şcolare, a tuturor compartimentelor funcţionale, în mod egal.

OPORTUNITĂŢI/OPPORTUNITIES AMENINŢĂRI/THREATS-Interesul părinților și al comunității locale în sprijinirea echipei manageriale-Posibilitatea unor schimburi de experiență cu unități școlare cu performanțe și rezultate deosebite -Management flexibil, deschis inovației și comunicării.

-Capacitate de adaptare la dinamica acce-lerată a sistemului educațional și legislativ, impuse de reforma învăţământului-Inconsecvența sistemului legislative, modificări rapide în sistemul educaţional, privind domeniul legislativ

31

1. OBIECTE STRATEGICE

Planificarea strategiei se constituie ca fiind un mijloc de optimizare şi sporire a eficienţeiactivității din școală. Având in vedere că in derularea activităţii pot interveni factori perturbatori, este posibil castrategia să fie corectată pe parcurs prin mijloace proprii de autoreglare:

dezvoltare curricularǎ; dezvoltarea resurselor umane; atragerea resurselor financiare pentru îmbunătăţire bazei materiale; dezvoltarea relaţiilor comunitare.

2. ȚINTE STRATEGICE1. Atragerea populatiei şcolare cǎtre unitatea noastrǎ, la grǎdiniţǎ şi în clasa pregătitoare,

asigurarea și promovarea calității servicilor educaționale oferite.

2. Dezvoltarea unui sistem de invǎţǎmânt compatibil cu cerintele Uniunii Europene, prin

perfecţionarea şi autoperfecţionarea cadrelor didactice ale şcolii.

3. Imbunǎtǎţirea rezultatelor şcolare la evaluările naționale, susținerea și încurajarea

performanțelor elevilor cu aptitudini de participare la concursuri și olimpiade.

4. Imbunatățirea și modernizarea continuă a infrastructurii și a bazei materiale didactice, în

vederea asigurării condiţiilor optime de desfǎşurare a activitǎţii educative şi sportive, a

stǎrii de sǎnǎtate fizicǎ şi mentalǎ a elevilor/ preşcolarilor.

5. Implicarea şcolii in acţiuni de parteneriat, proiecte educaţionale cu şcoli din municipiu,

judeţ şi ţarǎ. în scopul sustinerii dezvoltarii profesionale a cadrelor didactice şi a elevilor,

prin activitati extrascolare cu caracter cultural artistic, sportiv sau comunitar.

32

III

PLANURI OPERAȚIONALE

AN ȘCOLAR

2016-2017

33

III.1. PRIORITĂŢILE ŞCOLII PENTRU 2016-2017

PRIORITATEA I ATRAGEREA POPULAȚIEI ȘCOLARE CĂTRE UNITATEA NOASTRĂ ȘCOLARĂ, LA GRĂDINIȚĂ ȘI ÎN CLASA PREGĂTITOARE Obiective:1.Necesitatea măririi populației școlare în contextual finanțării per elev2.Creșterea calității procesului instructiv-educativ

PRIORITATEA II CREȘTEREA CALITĂȚII PRESTAȚIEI DIDACTICE PRIN PERFEȚIONAREA ȘI AUTOPERFECȚIONAREA CADRELOR DIDACTICE ALE ȘCOLII Obiective:1. Îmbunătăţirea actului educațional prin perfecționarea și autoperfecționarea cadrelor didactice ale școlii

PRIORITATEA III IMBUNĂTĂȚIREA REZULTATELOR ȘCOLARE LA EVALUĂRILE NAȚIONALE ȘI CONCURSURI ȘCOLARE/ SUSŢINEREA ŞI PROMOVAREA PERFORMANŢEI ÎN EDUCAŢIE. Obiective:1. Obținerea de rezultate mai bune ale elevilor din clasele II, IV, VI, VIII, cel puțin peste media pe județ 2.Încurajarea şi susţinerea performanţei elevilor prin organizarea concursurilor școlare, a olimpiadelor valorizarea rezultatelor obţinute.

PRIORITATEA IV ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚILOR ȘCOLARE Obiective:1. Dezvoltarea infrastructurii școlii2.Reamenajarea și dotarea corespunzătoare a laboratorului de fizică- chimie

PRIORITATEA V DEZVOLTAREA PROIECTELOR DE PARTENERIAT Obiective:1.Inițierea, derularea și finalizarea unor parteneriate/ proiecte educaționale

34

DIRECŢII PRIORITARE DE ACŢIUNE

PRIORITATEA I Atragerea populaţiei şcolare cǎtre unitatea noastrǎ şcolarǎ, la grǎdiniţǎ şi în clasa pregătitoareObiectiv I.1:

1. Necesitatea măririi populaţiei şcolare în contextul finanţării per elev2. Creșterea calității procesului instructiv-educativ

Ţinta:Pǎrinţii copiilor de 0 – 7ani din circumscripţia şcolară şi nu numaiContext: construirea ansamblului de blocuri de tip ANL şi tendinţa părinţilor de a înscrie copii la alte şcoli

Acţiuni pentru atingerea Obiectivelor

Rezultate așteptate Orizont de timp Responsabili Parteneri Surse de finanțare/costuri

A.1 – Efectuarea recensământului copiilor de 0-7 ani

A.2 – Popularizarea ofertei educaţionale a şcolii prin pliante actualizarea site-lui şcolii, a paginii de facebook şi discuţii cu părinţii copiilor,atât la domiciliul acestora câtşi la grădiniţa Mihaela şi grădiniţele din circum-scripţia şcolară.

A.3 – Acţiuni comune cu părinţii preșcolarilor din grădinița proprie și a celor din zona de circumscripție

R.1 – cunoaşterea popu-laţiei de 0 – 7 ani din cartierul Brǎiliţa şi ansamblul ANL unde şcoala noastrǎ funcţi-oneazǎ

R.1 – îmbunătățirea imaginii școlii R.2 – creșterea interesuluipărinților pentru unitatea noastră școlară

R.1 – cunoaşterea şcolii, acadrelor didactice care vor preda la clasa pregă-titoare și a condiţiilor pe care unitatea noastră şcolară le ofera.

Noiembrie2016Februarie2017

2016-2017

Noiembrie 2016Mai 2017

DirectorMembrii consiliului de administraţie, cadre didactice

DirectorMembrii Consiliului de Administraţie, cadre didactice

Director,învatatorii claselor a IV-a şi educatoarele.

P.1 – pǎrinţi

P.1 – grădiniţele din circumscripţia şcolarăP.2 - părinţi

P.1 – părinţi, bunici, copii .

Proprii

Proprii

Proprii

35

A.4– Acţiunea “porţi deschise” prin care părinţii interesaţi de oferta propusă vor vizita şcoala, vor avea discuţii cu cadrele didactice si vor participa la activități comune

A.5- Iniţierea, derularea şi finalizarea unor parteneriate/ proiecte cu părinţii şi alte unitǎţi şcolare din municipiu,judeţ şi ţarǎ

R.1 – cunoaşterea şcolii şia grădiniţei, a potenţialului uman şi material si a condiţiilor pecare unitatea noastră şcolară le ofera.R.2- motivarea părinţilor în luarea deciziilor privind înscrierea copiilor

R.1 - implicarea cadrelor didactice, părinţilor şi elevilor în proiecte, stimularea muncii în echipǎ, a competitivitǎţii şi performanţelor, exemple de bune practici

Februarie- Mai 2017

2016 - 2017

Conducerea şcoliimembrii Consiliuluide admistraţie şi toate cadrele didactice

Conducerea şcoliimembrii Consiliuluide admistraţie şi toate cadrele didactice, membrii proiectului

P.1 – părinţi, bunici, copii .P.2.- grădinițele din circumscripția școlară

P.1 părinţii P.2- Comitetul de Părinţi al şcoliiP.3- elevii şcolii cu rezultatefoarte buneP.4- invitaţi din partea ISJ,Biserica”Sf.Dumitru”, Poliţia Brăila,Jandarmeria Brăila, PMBP.5.- cadre didactice

Proprii

Proprii/ sponsorizări

PRIORITATEA II. Creșterea calității prestației didactice prin perfecţionarea şi autoperfecţionarea cadrelor didactice ale şcolii.

ObiectivII.1 :Îmbunătăţirea actului educaţional prin perfecţionarea şi autoperfecţionarea cadrelor didactice ale şcolii

Ținta: Cadrele didactice care nu au cursuri de perfectionare recente în specialitate şi cele care susţin obţinerea gradelor didactice și personalul didactic

auxiliar și nedidactic.

Context: Sporirea exigenţelor elevilor şi pǎrinţilor vis-a-vis de actul educaţional.

Din analiza mediului intern se constată că sunt cadre didactice care folosesc în activitatea de predare –învăţare metode tradiţionale care nu

conduc la formare de competenţe la elevi.

Personalul auxiliar şi nedidactic îşi va îmbunătăţi competenţele profesionale necesare desfaşurării unei activităţi profesionale de calitate.

36

Acţiuni pentru atingerea Obiectivelor

Rezultate așteptate Orizont de timp Responsabili Parteneri Surse de finanțare/Costuri

A.1- Popularizarea ofertelor de formare a C.C.D.şi a instituţiilor abilitate

A.2 – Identificarea cadrelor didactice care nu au urmat cursuri de perfecţionare/ nu au susţinut examenele de obţinere a gradelor didactice la timp.

A.3- Activități de formare continuă la nivel intern :- Comisii metodice-Consiliul profesoral tematic-Sesiuni de comunicări științifice faza locală

A.4- Activități de formare continuă la nivel extern :-sesiune de comunicări faza națională-cursuri de formare pentru cadre didactice auxiliare și nedidactic-simpozioane, sesiuni științifice în specialitate-perfecționări prin grade didactice

A.5 – Asistenţe la orele de

R.1 – cunoaşterea programelor de perfecţionare

R.1 - înscrierea la cursuride perfecţionare a cadrelor didactice interesate.

R.1- participare 100%R.2- participare 90%R.3- participare 30-40%

R.1 – participare 8-10 % din numărul grupului țintă

R1.-grad sporit de implementare a

2016– 2017

2016- 2017

LunarSemestrial2016-2017

Conform calendarului

2016-2017

Responsabilul cuformarea continuăa cadrelor didatice dinşcoală

Responsabilul cuformarea continuăa cadrelor didatice dinşcoală,directorulşcolii,responsabilicomisii metodice

responsabili comisii metodiceDirectorResponsabilul cuformarea .

Conducerea școliiCadre didactice participante la formare

ISJ, CCD, instituţii abilitate în perfectionareacadrelor didactice

P.1 – cadre didactice din şcoală.

CCD, ISJ Brăila,instituții de nivel superior

CCD, ISJ Brăila,instituții de nivel superiorbuget local

----

-----

Proprii

PropriiBuget local

37

curs efectuate de inspectori despecialitate, metodisti, director, şefii comisiilor metodice

competențelor dobândite prin perfecționare

Conducerea școliiResponsabil comisii metodice

ISJ Proprii

PRIORITATEA III. Imbunǎtǎţirea rezultatelor şcolare la evaluările naționale și concursuri școlare/ susţinerea şi promovarea performanţei în educaţieObiectiv strategic III.1 :

- Obţinerea de rezultate mai bune ale elevilor din clasele II, IV, VI, VIII, cel puţin peste media pe judeţ Ţinta: Elevii claselor II, IV, VI, VIIIContext: Exigența factorilor implicați în actul educațional pentru a obține rezultate tot mai bune la Evaluările Naționale și de a accede cu succes în forme superioare de învățământ

Acţiuni pentru atingerea Obiectivelor

Rezultate așteptate Orizont de timp Responsabili Parteneri Surse de finanțare

A.1 – Testări iniţiale la disciplinele de examen, identificarea elevilor cu rezultate slabe la disciplinele evaluate

A.2- Intocmirea proiectării diferențiate pe grupuri de elevi

A.3 – Întocmirea unui program de pregătire suplimentară şi prezentarea acestuia elevilor şi părinţilor acestora.

R.1 - Identificarea lacunelor în pregătirea lorR.2- identificarea elevilor cu potențial scăzut de învățare

R.1-Asigurarea formării competențelor elevilor conform programelor școlareR.2- Recuperarea lacunelor elevilor cu problem de învățare

R.1 – Responsabilizarea elevilor şi părinţilor vis-a-vis de aceste exameneR.2 – Participarea tuturor elevilor la activitățile de

octombrie2016

Octombrie 2016

Octombrie 2016-

2016-2017

Profesorii/învățătorii care predau la clase disciplinele de examen

Conducerea şcolii, cadrele didactice implicate , consilierul educativ

Învățători, profesorii delb. românǎ, matematica

P.1–Elevii claselorI- VIII

P.1 –Elevi P.2- Părinţi

P.1 – EleviP.2.-profesor de sprijin

Proprii

Proprii

Proprii

38

A.4 – Monitorizare periodică a nivelului de pregătire a elevilor prin simulări ale examenelor și reglarea procesului educațional

A.5- Prezentarea analizei rezultatelor testărilor periodice în consiliul profesoral și comitetul depărinți pe clase

pregătire

R.1 – Familiarizarea elevilor cu tipuri de teste şi a examenul în sine R.2- Progresul școlar al elevilor

R.1- Informarea factorilor implicați asupra nivelului de pregătire a elevilor individual și pe clase

BisemestrialConform calendarului MENCS

semestrial

Directorul, învățători, profesorii de lb. românǎ, matematica

Directorul, învățători/ diriginți, profesorii de lb. românǎ, matematica

P.1 - Elevi P.2- PărințiP.3-ISJ Brăila

P.1 - Elevi P.2- Părinți

Proprii

Proprii

Obiectiv III.2: Încurajarea şi susţinerea performanţei elevilor prin organizarea concursurilor școlare, a olimpiadelor şi valorizarea rezultatelor obţinute.Țintă: Elevi capabili de performanțe pentru participarea la olimpiade și concursuri școlareContext: Dorința organizației școlare și a părinților de promovare a rezultatelor elevilor, de încurajare în depășirea propriilor performanțe

Acţiuni pentru atingereaObiectivelor

Rezultate așteptate Orizont de timp Responsabili Parteneri Surse de finanțare

A.1- Identificarea, încurajarea și pregătireaelevilor cu aptitudini învederea participării la concursuri și olimpiade școlare

R.1-Participare în număr cât mai mare a elevilor la acest tip de activitate

Decembrie 2016Responsabili de catedrăProfesori

ISJ, CCD, părinti

proprii

A.2- Organizarea eficientă și coordonareaolimpiadelor, a concursului pentru fiecare disciplina studiata.

R.1-Desfășurarea concursurilor și olimpiadelor școlare pentru toate disciplinele, faza locală

Conform calendarului

Responsabili de catedră

Director , responsabil de catedra, ISJ.

proprii

A.3-Stimularea elevilor R.1- Promovarea la faza Sem II Responsabili de catedră Director , responsabil proprii

39

cu rezultate deosebite înfaza locală, pentru participarea la fazele superioare

națională

de catedra, ISJ.

A.4- Organizarea festivităților de premiere a elevilor și profesorilor

R.1-Acordarea de premii și diplome

Septembrie 2017 Conducerea școliiDirector , responsabil de catedra, ISJ.

Proprii/ sponsorizări

PRIORITATEA IV Imbunătățirea condițiilor de desfășurare a activităților școlare

40

Obiectiv strategic IV.1 : Dezvoltarea infrastructurii școliiȚinta: Construcția unei săli de sport în vederea asigurării condițiilor optime de desfășurare a activităților educative și sportiveContext: Necesitatea desfășurării orelor de sport într-un spațiu amenajat corespunzător.

Acţiuni pentru atingerea Obiectivelor

Rezultate așteptate Orizont de timp Responsabili Parteneri Surse de finanțare

A.1 – Identificarea spațiului corespunzător în vederea construirii sălii de sport

A.2 – Identificarea unui potențial investitor pentru construcția sălii în partene-riat public- privat

A.3 – Adresă către I.S.J. Brăilași P.M. Brăila cu privire la intenția investitorului de a colabora cu școala și de a investi

A.4 –Incheierea unui contract de colaborare pentru construcție, între școală și partenerul privat

A.5 –Execuţia proiectului, a lucrărilor şi recepţia acestora cu mare exigenţă şi responsabilitate

R.1 – Găsirea spațiului adecvat construirii sălii desport

R.1 – Disponibilitatea de ainvesti în acest tip de construcție

R.1- Obţinerea acordurilorde încheiere a contractuluide participațiune

R.1 – Transparenţă şi alegerea ofertei favorabileșcolii

R.1- Lucrări de calitatecorespunzătoare necesităților școlii

Septembrie-octombrie 2016

Septembrie-octombrie 2016

decembrie 2016ianuarie 2017

mai 2017

august 2017

Directorul , Consiliulde Administratie , administratorul școlii

Conducerea școlii,Consiliul de Administratie

Directorul scolii Consiliul de Ad-ministratie

DirectorContabilAdministrator

Administrator firmă investitoareDirectorul școlii

P.1 – PMBP.2- ISJ Brǎila

P.1 – ISJ BrailaP.2- Primaria BrailaP.3- Mass- media locală

P.1 – ISJ BrailaP.2- Primaria Braila

P.1- firme specializate in domeniu

P.1 – ISJ BrailaP.2- Primaria Braila

Proprii

Proprii

Proprii

Proprii

Bugetul firmei investitoare

Obiectiv strategic IV.2 :

41

Reamenajarea și dotarea corespunzătoare a laboratorului de fizică- chimieȚinta: Amenajarea și dotarea cabinetului de fizică- chimieContext: Necesitatea modernizarii materialului didactic și a înlocuirii mobilierului școlar

Acţiuni pentru atingerea Obiectivelor

Rezultate așteptate Orizont de timp Responsabili Parteneri Surse de finanțare

A.1 – Amenajarea laboratorului de fizică- chimie

A.2 – Dotarea laboratorului cu mobilier specific

A.3 – Dotarea laboratorului cuaparatură și mijloace de învățământ specifice

R.1 –Spațiu corespun-zător desfășurării orelor de fizică- chimieR.2- Lucrări de calitate

R.1 –Mediu educațional corespunzător orelor de fizică- chimie

R.1 –Mediu educațional corespunzător orelor de fizică- chimieR.2- Eficienţă în cheltuirea fondurilor alocate

Iunie- iulie 2017

Iulie- august 2017

August- septembrie2017

DirectorContabilAdministrator

DirectorContabilAdministrator

DirectorContabilAdministrator

Comunitatea locală

Comunitatea locală

Comunitatea locală

Buget local

Buget local

Buget local

PRIORITATEA V- Dezvoltarea proiectelor de parteneriat

42

Obiectiv strategic V.1 : Iniţierea, derularea şi finalizarea unor parteneriate/ proiecte educaţionale Ținta: Implicarea şcolii în acţiuni de parteneriat, proiecte educaţionale cu şcoli din municipiu, judeţ şi ţarǎ. prin activități extrașcolare cu caracter culturalartistic, sportiv sau comunitar.Context: Necesitatea popularizǎrii ofertei şcolare prin parteneriate şi schimb de experienta cu alte unitati școlare/preşcolare

Acţiuni pentru atingerea Obiectivelor

Rezultate așteptate Orizont de timp Responsabili Parteneri Surse de finanțare

A.1 – Popularizarea intenţiei de initiere a unui astfel de program la nivelul şcolii

A.2 – Implementarea și monitorizarea activităților premergătoare inițierii de proiecte

A.3- Studierea ofertelor de proiecte lansate MENCS și identificarea posibililor parteneri

A.4 – Promovarea de activități de informare/ formare a elevilor cu privire la posibilitatea de a participa la aceste activități

A.5 – Derularea programelor proiectelor

A.6 – Valorificarea rezultatelor finale ale activității de

R.1 - Formarea echipei de lucru

R.1 – Definirea tipului programului de parteneriatR.2- Scrierea proiectului

R.1- Analiza oportunităților oferite

R.1 – Implicarea elevilor și cadrelor didactice

R.1 – Schimb de experienţă și îmbunătățirea activității didactice din școală

R.1- Îmbunătăţirea actului

Sept- oct.2016

Octombrie 2016

2016-2017

Sem ISem II2016-2017

Pe durata desfășurării proiectelor

La sfârșitul

DirectorulCoordonator de proiecte

Coordonator deproiecte

Coordonator de proiecteCadre didactice

Coordonator de proiecte

Toate cadrele didactice implicate în proiecte

Toate cadrele

P.1 – Cadrele didactice

P.1 – Cadrele didactice implicate in derularea proiectuluiP.2- ISJ BrǎilaP.3- CCD Brǎila

P.1 – Unităţi şcolareP.2- Unitǎţi preşcolare

P.1 – Unităţi şcolareP.2- Unitǎţi preşcolare

P.1 – Factorii implicaţi

P.1- Părinţi, elevi, cadre didactice

Proprii

PropriiExtrabugetare

Proprii/ sponsorizări

Proprii

Proprii/ sponsorizări

Proprii/ sponsorizări

43

parteneriat și diseminarea experienţei dobândite

educaţional proiectelor didactice implicate

III 2.Strategii de promovare și adaptare a ofertei școlii

Acţiunile de promovare ale școlii vizează atât atragerea de noi elevi, cât şi păstrarea celor existenţi deja. Tocmai datorită acestui caracter complex al activităţii de promovare, în desfăşurarea acesteia sunt antrenate forţe de pe diferite niveluri, atât cel local, regional sau județean. Unul din factorii care influenţează fundamentarea corectă a strategiilor promoţionale, este reprezentat de natura informaţiilor disponibile în acest scop. Aceste informaţii pot fi de două tipuri, respectiv: Informaţii generale-mijloacele publicitare ce pot fi utilizate pentru o anumită piaţă și accesibilitatea acestora (posturi de radio și televiziune, ziare, reviste, publicaţii speciale care se difuzează în zona respectivă, reţele telefonice și accesibilitatea acestora);-manifestările promoţionale care se vor organiza în perioada pentru care se fundamentează strategia promoţională (expoziţii, târguri etc.), condiţiile și costul participării la aceste acţiuni;-posibilităţile de editare a unor suporturi speciale: pliante, prospecte, broşuri. Informaţii speciale-serviciile școlii şi elementele de succes ale acestora (caracteristici calitative, marca etc.);-previziunea cererii educaționale, ofertei educaționale;-imaginea elevi efectivi sau potenţiali despre Școala Mihail Kogălniceanu și oferta acesteia. Obiectivele strategiei promoţionale în cadrul Școlii Mihail Kogălniceanu Strategia promoţională vizează pe termen lung realizarea misiunii școlii, adică să contribuie la materializarea strategiei de ansamblu a conducerii privind personalizarea, individualizarea și creşterea puterii sistemului de educaţie pe plan local. Aceasta se transpune în acţiuni prin care se realizează obiectivul principal și obiectivele derivate ale școlii pentru un orizont de timp determinat. Astfel, pentru o eficienţă maximă a activităţii, obiectivele promoţionale se subordonează celor generale și împreună conduc la obţinerea rezultatelor avute în vedere de către conducerea Şcolii la un moment dat.

44

Tipul obiectivului Conţinutul obiectivului Obiective generale - menţinerea și dezvoltarea şcolii prin creșterea numărului de elevi;

- creşterea calitaţii actului educaţional; - maximizarea posibilităţii de absorbtie a tuturor absolventilor clasei a VIII in invatamantul liceal sau profesional.

Obiective specifice strategiei promoţionalea școlii

- crearea/păstrarea imaginii școlii- facilitarea achiziţionării serviciilor educaționale- pregătirea personalului didactic pentru atingerea obiectivul central

În consecinţă, se poate opta pentru:

Obiective globale ale activităţii promoţionale

Modul de desfăşurare în timp

Rolul activităţii promoţionale

Poziţia faţă de structura pieţei

Sediul activităţii promoţionale

a) Strategia promovării imaginii globale a școlii

a) Strategia activităţii promoţionale permanente

a) Strategia ofensivă

a) Strategia concentrată

a) Strategia activităţii promoţionale realizată cu forţe proprii

b) Strategia promovării exclusive a posibilitatii de frecventare a cursurilor gimnaziale

b) Strategia activităţii promoţionale intermitente

b) Strategia defensivă

b) Strategia diferenţiată

b) Strategia activităţii promoţionale realizată prin instituţii specializate

c) Strategia de extindere a imaginii școlii, prin alternative educaţionale

b) Strategia activităţii promoţionale intermitente

a) Strategia ofensivă

c) Strategia nediferenţiată

Strategia activităţii promoţionale realizată cu forţe proprii

ACTIVITĂŢI SPECIFICE PROMOVĂRII1. Realizarea - creaţie și execuţie, achiziţionarea și distribuţia materialelor de promovare și informare educaţională: a) în domeniul tipăriturilor: - tipărirea de broşuri, pliante, afişe, bannere, panouri, alte prospecte ce au că scop promovarea educaţionala pe piaţa internă ; b) în domeniul materialelor destinate promovării și informării prin mijloace audiovizuale: - filme de promovare a ofertei educaţionale; - CD-rom-uri, DVD-uri, spoturi audio, video; - diapozitive, fotografii, postere; 2. Acţiunile de promovare educaţională pe piaţa internă : a) participări la manifestări interne (târguri și expoziţii); b) activităţi specifice de relaţii publice;

45

c) organizarea de vizite de documentare pentru reprezentanţi mass-media d) organizarea de evenimente pentru promovarea ofertei educaţionale; e) organizarea de acţiuni itinerante de promovare ; f) alte acţiuni specifice de promovare. 3. Realizarea, întreţinerea și modernizarea site-ului.

46

III.3 Program de marketing operațional pentru promovarea ofertei educaționale

Etapeleprogramului

Nr.crt.

Activitatea Resurse Buget Responsabil Termen

1. Realizarea de materiale promoționale

1. - realizarea creaţie și execuţie a materialelor de promovare;

Mat.: consumabileUmane:comisia

50 lei Membrii comisiei de promovare

Decembrie 2016

2. -distribuţia materialelor de promovare

Mat.: pliante, consumabileUmane: comisia

50 lei Membrii comisiei promovare

februarie2017

3. - campanii de informare educaţională;

Mat.: consumabileUmane: comisia

50 lei Membrii comisiei de promovare

Martie2017

2. Dezvoltare prin acţiuni de promovare educaţională a școlii

1. - promovarea ofertei educaționale Mat.: pliante, consumabileUmane: comisia

50 lei Membrii comisiei de promovare

Martie2017

2. -relaţii publice; Mat.: pliante, consumabileUmane: comisia

50 lei Membrii comisiei de promovare

20162017

3. -organizare de evenimente Mat.: pliante, consumabileUmane: comisia

50 lei Membrii comisiei de promovare

20162017

4. -realizarea, întreţinerea și modernizarea site-ului și paginii de facebook ale școlii

Mat.: pliante, consumabileUmane: comisia

100 lei

Membrii comisiei de promovare

permanent

3. Evaluare 1. -aplicarea de chestionare elevilor Mat.: chestionare,consumabileUmane: comisia

100 lei

Membri comisiei de promovare

Iunie2017

2. -finalizarea portofoliului comisiei Mat.: regulament,consumabileUmane: toată echipa de profesori a școlii

100 lei

Responsabilul comisiei de promovareDirectorul școlii

Iunie2017

47

48

III.4 PLAN OPERAȚIONAL PENTRU ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE CENTRATE PE ELEV

ARGUMENT

Politicile educaționale actuale urmăresc învăţarea centrată pe elev, ceea ce presupune că elevii învaţă pentru a explora diverse probleme și adeveni persoane care folosesc în mod activ cunoştinţele, mai curând decât receptori pasivi de cunoştinţe. Mediul învăţării centrate pe elev se concentrează în primul rând asupra nevoilor elevului, pe când mediul centrat pe materia de studiu seconcentrează în primul rând asupra transmiterii unor cunoştinţe. (Clasen & Bowman, 1974) Trecerea de la predare la învăţare transformă elevul din receptor pasiv în cel care cercetează activ în procesul de învăţare. Învăţarea centrată peelev a însemnat un alt răspuns la întrebările “când”, “unde”, “ce”, “cum” și “de ce” referitoare la procesul de învăţare. Această schimbare nu a însemnatînsă că, pentru elev, procesul de învăţare este total eliberat de influenţe exterioare. S-a schimbat poziţia profesorului: în loc să fie în centrul procesului, acţionează că un îndrumător de pe margine.

OBIECTIVE- Eficientizarea procesului de învăţare și transformarea acestuia într-un proces activ, prin încurajarea implicării active a elevilor în

propria formare.

- Adaptarea strategiilor didactice pentru a corespunde stilurilor individuale de învăţare ale elevilor.

- Responsabilizarea elevilor privind propria formare prin activităţi realizate in cabinetele scolare si unitati sanitare.

- Promovarea învăţării incluzive.

Acţiuni pentru atingereaobiectivului

Rezultate aşteptate DoveziTermenderealizare

Persoana/persoanecare răspund

Factori deinfluenţă

-Proiectarea, organizarea șidesfăşurarea activităţilor de învăţare,cu implicarea activă a elevilor în

-60% din personalul didacticparticipă la cursuri organizatepe metode active de învăţare

-planificări aleactivităţilordidactice,

Echipamanagerială

-disponibilitateacadrelor didactice de adesfăşura lecţii cu

49

Acţiuni pentru atingereaobiectivului

Rezultate aşteptate DoveziTermenderealizare

Persoana/persoanecare răspund

Factori deinfluenţă

propriul proces de formare învăţarecentrată pe elev -desemnarea unui coordonatorpentru activităţi de învăţare centratepe elev organizarea unor cursuri deformare pentru diseminareainformaţiilor privind învăţareacentrată pe elevi-identificarea stilurilor de învăţareale elevilor fiecărei clase și stabilireastilului dominant al clasei

-100% dintre elevicompletează chestionarepentru determinarea stiluluide învăţare -înţelegerea de către elevi amodulului care îi ajută săînveţe cel mai bine-transformarea procesuluiînvăţării într-unul activ,antrenant și atractiv pentruelevi-lecţii cu activităţi centrate peelevi-participarea activă șieficientă a elevilor la lecţii-petrecerea în mod plăcut şicu succes a timpului la şcoală-responsabilizarea elevilorasupra propriei formări

-proiecte de lecţiicu activităţicentrate pe elev,

-chestionarepentrudeterminareastilului deînvăţare,

Octombrie2016

Responsabiliicomisiilormetodice

Cadrele didacticecare au participatla cursuri deformare privindînvăţarea centratăpe elev

Cadrele didactice

activităţi centrate peelev;

-gradul de implicare șiantrenare a elevilorpentru participarea lalecţii;

-interesul manifestat deelevi pentru propriaformare

-stabilirea strategiilor de învăţare,care corespund cel mai bine stilurilorindividuale de învăţare ale elevilor-întocmirea proiectelor de lecţii cuactivităţi centrate pe elev-pregătirea spaţiului și a materialelorde învăţare

-90% din cadrele didacticeaplică metodele active deînvăţare.-situaţii de învăţare în careelevii se vor simţi în largullor și vor avea încredere înstrategia didactică folosită de

-proiecte de lecţii cu activităţi centrate pe elev, cu sarcini diferenţiate pe stilurile individuale de

Echipamanagerială

Responsabilii comisiilormetodice

-disponibilitatea cadrelor didactice pentru aplicarea strategiilor didactice care să corespundă stilurilor individuale deînvăţare ale elevilor

50

Acţiuni pentru atingereaobiectivului

Rezultate aşteptate DoveziTermenderealizare

Persoana/persoanecare răspund

Factori deinfluenţă

-organizarea și desfăşurarea de lecţiicu activităţi de învăţare centrate peelev la toate clasele, cu sărcinidiferite de învăţare pentru cele treistiluri de învăţare: vizual, auditiv șipractic -utilizarea metodelor active înprocesul învăţării: lucrul în grupurimici și perechi, jocul de rol, studiulde caz, brainstorming-ul-aplicarea metodelor alternativepentruevaluare:autoevaluarea,proiectul individual șiîn grup, portofoliul.-evaluarea eficienţei utilizăriistrategiilor didactice adecvatestilurilor individuale de învăţare.

profesor.-abilităţi cheie dezvoltate laelevi și competenţe. tehnicedobândite de către aceştia,corespunzător Standardelorde Pregătire Profesionale.-dezvoltarea la elevi a stiluluipreferat de învăţare.-găsirea celei mai potrivitecăi de a învăţa.-creşterea eficienţei învăţării.-10% din programele şcolaresunt predate cu ajutorulcalculatorului.

învăţare ale elevilor.

-materiale și resurse de învăţareadecvate stilurilor de învăţare ale elevilor: fişe de documentare, fişe de lucru, teste, fişede evaluare, fişe de observare, proiecte și miniproiecte

Permanent

Cadrele didactice

Cadrele didacticecare au participatla cursuri deformare privindînvăţarea centratăpe elev

-Factori cu influenţă pozitivă:-participarea cadrelor didactice la cursuride formare

2. Construirea unui mediu deînvăţare accesibil pentru toţi elevii,cu asigurarea de şanse egale ;asigurarea condiţiilor egale de accesla programele de învăţare pentru toţielevii și sprijinirea acestora pentrupropria formare.-identificarea elevilor cu un nivelscăzut de pregătire.

-îmbunătăţireaperformanţelor de învăţare.- toţi elevii identificaţi avândun nivel scăzut de pregătirevor beneficia de programespeciale de pregătire.- progres în pregătire.

- programe de învăţare diferențiate care să asigure progresul și învăţarea.- programe de învăţare pentru elevii care

Permanent

Perma

Echipamanagerială

Responsabiliicomisiilormetodice

Factori cu influenţăpozitivă:-participarea cadrelordidactice la cursurideformare

51

Acţiuni pentru atingereaobiectivului

Rezultate aşteptate DoveziTermenderealizare

Persoana/persoanecare răspund

Factori deinfluenţă

- asigurara sprijinului specializatpentru învăţare: personal didacticbine pregătit. - asigurarea unui mediu fizic potrivitpentru învăţare: săli de clasă,cabinete de specialitate, centru deinformare și documentare ş.a.

participă la concursuri şcolare.- proiecte, programe.

nent Cadrele didactice

Cadrele didacticecare au participatla cursuri deformare privindînvăţarea centratăpe elev

52

III.5. PLAN OPERAŢIONAL PENTRU REŢELELE INTERNE DE COLABORARE (ÎNTRE ŞCOLI)

CONTEXT: Colaborarea este un instrument de comunicare directă, pentru informare și pentru schimbul de cunoştinţe și experienţe. Stabilirea unei reţele decolaborare aduce un plus în asigurarea calităţii în şcoală. Reţelele interne de colaborare reprezintă unul din factorii care stau la baza dezvoltării instituţionale și personale (pentru cadrele didactice și eleviişcolii). Principiul de bază al acestor reţele de colaborare este schimbul de cunoştinţe și experienţă.OBIECTIVE:

1. Obţinerea de beneficii lucrând împreună;

2. Stabilirea unor aspiraţii mai înalte pentru cadrele didactice și elevii şcolii;

3. Dezvoltarea spiritului de competiţie;

4. Implicarea activă a partenerilor în educaţie pentru formarea orizontului cultural al elevilor, pregătirea lor pentru viaţă, inserţie socială șiprofesională;

Acţiuni pentru atingerea obiectivelor Rezultate aşteptate Termenderealizare

Persoana/persoanecare răspund

Parteneri

Stabilirea unor acţiuni împreună cu parteneriidin reţea.Stabilirea echipei de implementare a planuluioperaţional pentru reţelele interne decolaborare;Semnarea contractelor de parteneriat întrepartenerii reţelei;Întocmirea programului de desfăşurare aactivităţilor, responsabilităţi, termene;Crearea condiţiilor pentru obţinerea unui feed-back de calitate.

Întocmirea planuluimanagerial

Octombrie2016

Echipa managerială

Responsabiliicomisiilor metodice

Alte şcoli

53

Acţiuni pentru atingerea obiectivelor Rezultate aşteptate Termenderealizare

Persoana/persoanecare răspund

Parteneri

2. Perfecţionarea continuă a cadrelor didacticeprin:- Participarea la cercurile pedagogice, sesiuniși comunicări ştiinţifice;-Diseminarea exemplelor de bună practică;-Schimb de cunoştinţe între instituţii cuacelaşi profil sau de profile diferite, menite săfaciliteze dezvoltarea de idei noi;- Constituirea unui forum de discuţie privindproblemele și aspiraţiile cadrelor didacticeaparţinând unor structuri similare.

90 % din cadrele didactice ale şcolii se perfecţionează prin activităţi ştiinţifico metodice comune;Soluţionarea de probleme comune ale cadrelor didactice

Conformplanificării

Permanent

Permanent

Octombrie2016

Responsabiliicomisiilor metodice

Responsabilul cuformarea continuă acadrelor didactice

Cadrele didactice

3.Participarea la activităţi cu caracter concurenţial în vederea obţinerii performanţei- Concursuri şcolare și extraşcolare pe teme

de creaţie, artistice, sportive- Olimpiadele şcolare.

Cresterea numărului de elevi pregătiţi pentru competiţieCreşterea nivelului performanţei elevilor

Conformplanificării

Echipa managerială

Responsabiliicomisiilor metodiceCadrele didactice

4.Implicarea elevilor în activităţi cu caracterumanitar și de voluntariat menite să-ipregătească pe aceştia pentru viaţă și inserţiesocială.

Creşterea interesuluipentru 10% din eleviineimplicaţi încă înastfel de activităţi

Conformplanificării

Echipa managerialăConsilierul educativCadrele didactice

5.Asigurarea pentru elevi, a condiţiilor deinformare, orientare și consiliere privindcariera, - Participarea elevilor la vizite in licee si

târguri educaționale;

Inserţia a minim 80 %dintre absolvenţi înforme de educatiesuperioară.

Conformplanificării

Permanent

Echipa managerialăResponsabiliicomisiilor metodiceConsilierul educativCadrele didactice

54

55

IV. PLANUL DE SCOLARIZARE

FUNDAMENTAREA PROIECTULUI PLANULUI DE ŞCOLARIZAREPentru întocmirea fundamentǎrii Proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar

2016-2017 s-au avut în vedere Ordinul privind aprobarea Metodologiei pentru fundamentarea cifreide şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul școlar 2016-2017, aprobată prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării Științifice nr.5556/27 din 27.10.2015cu urmǎtoarele criterii:

Criteriul legislativ:-s-au respectat condiţiile impuse prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi

completările ulterioare;-respectarea prevederilor privind finanţarea unităţilor de învăţământ finanţate din bugetele

locale pe baza standardelor de cost pe elev/ preşcolar pe anul în curs;-respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.21-2007 privind aprobarea Sdandardelor de

autorizare şi de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi astandardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar; - respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.22-2007 pentru aprobarea Metodologiei deevaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilorfurnizoare de educaţie;

-s-a aplicat Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetǎrii şi Inovǎrii nr. 6107/11.12.2009, privindautorizaţia de funcţionare provizorie pentru Şcoala cu clasele I-VIII “Mihail Kogǎlniceanu” Brǎila,pentru nivel de invǎţǎmânt “preşcolar”, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgentǎ aGuvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitǎţii în educaţie, aprobatǎ cu completǎri şi modificǎriprin Legea 87/2006, cu modificǎrile ulterioare, care dǎ dreptul de a face înscrieri şi a desfǎşuraprocesul de învǎţǎmânt la nivelul de învǎţǎmânt preşcolar;

- au fost respectate prevederile prevăzute de lege prin eliminarea claselor cu efective sub 12elevi/clasă, precum şi a claselor cu predare simultană. - respectarea prevederilor H.G.nr.72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentrudeterminarea costului standard per elev-preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor deînvăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din TVAprin bugetele locale, pe baza costului standard per elev-preşcolar, cu modificările şi completărileulterioare. - încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de MECS pentru fiecare inspectorat şcolar,corelarea numărului de posturi cu numărul de elevi-preşcolari şi încadrarea în costul standardaprobate anual prin legea bugetului. - respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.918/2013 privind aprobarea cadrului naționalal calificărilor, cu modificările și completările ulterioare. - asigurarea resurselor umane calificate necesare desfășurării unui proces educațional conformstandardelor naționale și europene din domeniul educației - respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.844/2002 privind aprobareanomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învățământulpreuniversitar, precum și durata de școlarizare, cu modificările și completările ulterioare și aleOMECTS nr.3081/27.01.2010, OMECTS nr.3331/25.02.2012, OMECTS nr.5347/07.09.2011,OMEN nr.3152/24.02.2014 cu modificările și completările ulterioare.

Criteriul economic: - au fost respectate prevederile art.63 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificărileşi completările ulterioare;

-s-a avut in vedere reducerea abandonului şcolar, prin asigurarea unui set de facilitǎţi oferiteelevilor proveniţi din familii cu venituri reduse şi/sau grupuri dezavantajate, prin programe, proiecte,

56

burse sociale şi medicale, ajutoare guvernamentale ;-au fost respectate recomandǎrile privind constituirea grupelor la început de nivel de

învǎţǎmânt preşcolar la limita maximǎ de 20 de copii;-au fost respectate recomandǎrile privind constituirea claselor la început de nivel de

învǎţǎmânt primar la limita maximǎ de 25 de elevi;

Criteriul demografic: -s-a avut în vedere asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstǎ preşcolarǎ(3-5 ani) în

învǎţǎmântul preşcolar/școlar ; -s-a avut în vedere ca în clasa pregătitoare să fie înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 anipână la data începerii anului şcolar, iar la solicitarea părinţilor şi copiii care împlinesc vârsta de 6 anipână la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare;

-s-a avut în vedere analiza evoluţiei demografice din circumscripţia şcolarǎ, prin efectuarearecensǎmântului în cartierul Brǎiliţa şi din complexul de blocuri A.N.L.

57

CAPITOLUL V – CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

V.1. Consultare. Actiuni in vederea elaborarii PDI si revizuirii PDI

Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităților;

Informarea partenerilor în legatura cu procesul de elaborare a Proiectului de DezvoltareInstituţionala.

Culegerea informatiilor pentru elaborarea Proiecttului de Dezvoltare Instituţionala prin:chestionare aplicate elevilor şi cadrelor didactice; discutii colective şi individuale cuprincipalii actori implicati în formarea elevilor;

Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.

Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spreconsultare personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor decatedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului consultativ al elevilor şi partenerilor socialicu care şcoala are relaţii de parteneriat.

Culegerea de date, inregistrarea şi interpretarea acestora.

Structurarea materialelor, sugestiilor şi informatiilor şi formularea continutului şi a Planu-lui Operational.

V.2. Surse de informare:

Anuarul statistic al Romaniei;

Site-ul de prezentare a judetului ;

PRAI SUD-Est;

PLAI;

Rapoarte;

Documente de proiectare a activitatii scolare;

Documente de analiza a activitatii scolare;

Documente de prezentare şi promovare a scolii.

V.3. Monitorizare si evaluare

Implementarea Proiectului de Dezvoltare Instituţionala va fi realizat de intreg colectivulscolii;

Echipa de monitorizare şi evaluare a Proiecttului de Dezvoltare Instituţionala va asigura:

- realizarea țintelor şi indicatorilor asociați pentru fiecare obiectiv;

- realizarea raportului semestrial şi prezentarea lui în Consiliul Profesoral şi

Consiliul de Administratie;

58

- actualizarea periodica/revizuirea periodica si corectii a documentelor.

V.4. Programul activităților de monitorizare, evaluare si revizuire

Tipul de activitateResponsabilii

monitorizarii şi evalu-arii

Frecventa moni-torizarii

Date şi termene deanaliza

Realizareapachetelor de date care

să sprijinemonitorizarea tintelor

Responsabilii deproceduri şiverificatorii

semestrial

Februarie

Iunie

Monitorizarea ac-tivitatilor individuale

Echipa de observa-tori

semestrial

decembrie

martie

mai

Analiza şievaluarea progresuluiîn realizarea tintelor

Echipa demonitorizare şi

evaluare a Proiecttuluide DezvoltareInstituţionala

anual

2017

2018

2019

2020

Acte doveditoareactiunilor dinProiecttului de

DezvoltareInstituţionala al Scolii

pe baza evaluarii

Echipa demonitorizare şi

evaluare a Proiecttuluide DezvoltareInstituţionala

anual septembrie 2016

59