Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl

7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 1/52

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDICAMENTE UTILIZATE IN

O.R.L.

PROFESOR COORDONATOR

ABSOLVENT



MOTTO :

„Sunt bolnavi care mor nu din

cauza bolii de care sufera, ci din cauza

medicamentelor administrate impotri-

va acesteia” Moliere – „Bolnavul

inchipuit”



CAPITOLUL 1

1.1 FARMACIA IN SECOLUL AL XX-LEA

Tendintele inovatoare in farmacia din ultimele decenii ale secolului al

XX!lea si din anii "remer#atori "rimului ra$%oi mondial au devenit

"re#enante in farmacia contem"orana&

n conditiile de$voltarii c'imiei si te'nolo#iei farmaceutice( a

macani$arii "roceselor de "roductie( a avut loc continua crestere a industriei

de medicamente&

Datorita succeselor deose%ite ale c'imiei si c'imiei farmaceutice(

invatamantul farmaceutic si!a lar#it continutul si ori$ontul stiintific&Pre#atirea farmacistului modern a necesitat introducerea in "ro#ramul de

invatamant a unor disci"line noi( cerute de succesele medicinei si ale

diferitelor stiinte ale naturii& n urma "erfectionarii mi)loacelor si a te'nicii

de cercetare e*"erimentala( farmacia si!a asimilat( intr!un ritm accelerat(

mi)loacele si metodele ada"tate finalitatii "ro"rii&

n "erioada istorica des"re care vor%im( de$voltarea farmaciei in

ansam%lul ei "re$inta o evolutie ascendenta& Atri%uita actiunii factorilor

evolutiei ine#ali se constata si remisiuni si ramaneri in urma& Aceasta

situatie era "ro"rie farmaciei multor tari din toate continentele si cu atat maimult din tarile si teritoriile coloniale si de"endente&

nmultirea farmaciilor a fost un fenomen #eneral( ca si intensificarea

comertului international cu medicamente& n ceea ce "riveste numarul

a%solut al farmaciilor si im%unatatirea or#ani$arii lor interioare in diferitele

tari ine#al de$voltate( s!au inre#istrat "ro#rese care tre%uie a"reciate in

conditiile concrete ale fiecaruia dintre ele& Su% acest as"ect evolutia

farmaciei din Romania in "erioada inter%elica ne ofera un e*em"lu care

ilustrea$a de$voltarea ei&

Activitatea farmaceutica se desfasura in cadrul sistemului de ocrotire

a sanatatii& Normele )uridice ale acesteia sunt inscrise in le#ile sanitare!

farmaceutice( care re#lementea$a toate as"ectele activitatii farmaceutice&

Persista formele traditionale si moderne ale asistentei farmaceutice "u%lice

+"articulare, alaturi de cele institutionale +s"italicesti( ale asi#urarilor sociale

etc&,( dro#'eriile medicale( farmaciile de stat( la care in mod firesc se



atasea$a reteaua de "uncte farmaceutice asi#urand o eficienta difu$are a

medicamentelor&

n toate tarile civili$ate e*ercitarea "rofesiunii de farmacist este

conditionata de "re#atirea su"erioara universitara& S!a re#lementat durata

invatamantului farmaceutic si a sta#iului in farmacie( "recum si normele

)uridice ale infiintarii farmaciilor "u%lice( in re#ie "articulara( sta%ilindu!se

un anumit ra"ort +varia%il de la tara la tara, dintre numarul oficinelor si

"o"ulatia "e care o deservesc& Acest ra"ort era de o%icei -. /!0 mii de

locuitori( tinand cont de mediul ur%an sau rural& n Romania inter%elica( "rin

le#ea sanitara din anul -1/2 o farmacie deservea 0222 de locuitori din

mediul ur%an si 3222 de locuitori din mediul rural&

Desi "rin a"licarea unor masuri de limitare a inmultirii farmaciilor

ur%ane si "romovarea infiintarii oficinelor rurale s!a incercat in toate tarile sa

se asi#ure un ec'ili%ru )udicios al re"arti$arii teritoriale a farmaciilor(

a"rovi$ionarea cu medicamente a "o"ulatiei rurale "re$enta deficiente&Aceasta situatie isi "re$inta consecintele ei nedorite cu cat o tara era mai

nede$voltata din "unct de vedere economic si cultural&

nvatamantul farmaceutic reflecta orientarea #enerala a stiintelor

farmaceutice si urmarile "o$itive ale "ro#reselor si cresterii "onderii

disci"linelor c'imice e*"erimentale( in conditiile "erfectionarii te'nicii

farmaceutice& Peste tot s!a de"asit forma anterioara a invatamantului

farmaceutic re"re$entata "rin scolile su"erioare de farmacie si s!a im"us

infiintarea facultatilor inde"endente de farmacie sau functionarea unor

facultati mi*te( cum a fost ca$ul nu numai in Frantam tara cu vec'i traditii in

invatamantul farmaceutic& n Romania "rima facultate de farmacie

inde"endenta a a"arut a%ia du"a "rimul ra$%oi mondial in cadrul

4niversitatii din Bucuresti +-15/,&

Evolutia istorica a farmaciei din Romania a "reocu"at du"a cum am

va$ut( "e multi farmacisti si medici& Cercetarea si studierea trecutului

"rofesiunii a luat avant du"a -163( ceea ce s!a concreti$at inainte de toate in

introducerea Cursurilor din storia farmaciei in "lanul de studiu al

invatamantului farmaceutic universitar& Periodicele de s"ecialitate ca

Farmacia si Practica farmaceutica +Bucuresti,( Clu)ul 7edical( Revista

medicala +T#& 7ures,( Revista 7edico!C'irur#icala +asi,( Noesis+Bucuresti,( editata de Academia Romana( Comitetul Roman "entru storia

si Filo$ofia Stiintei( Acta 7usei Na"oceusis +Clu),( "recum si alte "u%licatii(

asi#ura un insemnat s"atiu studiilor si articolelor de istorie a farmaciei&

Evolutia "reocu"arilor de istoria farmaciei demonstrea$a interesul

crescand fata de as"ectele istorice ale culturii farmaceutice si inmultirea

lucrarilor dedicate trecutului "rofesional& ntensificarea activitatii de



cercetare in acest domeniu a avut dre"t urmare modificarea structurii si

denumirii Societatii de storia 7edicinii din Romania in aceea de storia

7edicinii si Farmaciei&

A"recierea de care se %ucura traditiile via%ile si conservarea

marturiilor materiale ale trecutului farmaciei in Romania s!a manifestat inca

din "rimii ani ai Romaniei "rin atentia "e care forurile su"erioare au

acordat!o valorificarii stiintifice a o%iectelor mu$eale farmaceutice&

n asemenea im"re)urari favora%ile s!au or#ani$at noile colectii de

istorie a farmaciei&

Prima colectie de acest #en( or#ani$ata du"a -163( a fost aceea

#a$duita in cladirea 7u$eului Bru8ent'al din Si%iu& Ase$ata mai tar$iu in

localul unei vec'i farmacii si%iene( ea a fost or#ani$ata din nou si inau#urata

in -195( a"artinand in continuare 7u$eului Bru8ent'al& n -106 s!a desc'is

la Clu) Colectia 7u$eala de storia Farmaciei( care ocu"a frumoasele

inca"eri ale celei mai vec'i farmacii din oras( datand de la sfarsitul secoluluial XV!lea& La ince"ut colectia a functionat ca o de"endinta a Catedrei de

storia 7edicinii de la nstitutul de medicina si farmacie din Clu)&

n "re$ent Colectia de storia Farmaciei face "arte din sectiile

7u$eului de storie a Transilvaniei din Clu)!Na"oca& Pretioase colectii

farmaco!istorice se mai #asesc la Bucuresti( Brasov( Craiova( asi( Timisoara

si T#& 7ures&

Reali$arile farmaciei romanesti si universale contem"orane se

datorea$a neincetatului "ro#res al stiintelor farmaceutice de!a lun#ul

secolelor& Ele s!au de$voltat si au inflorit s"re %inele tuturor natiunilor si

"o"oarelor din lume in climatul straduintelor de totdeauna s"re statornicirea

relatiilor de cola%orare si a"reciere in toate domeniile stiintifice si culturale&

Pro#resul reali$at de farmacia din Romania si din alte tari oma#ia$a in

acelasi tim" eforturile multor #eneratii de medici( farmacisti si c'imisti din

trecut si ale celor care asta$i isi inc'ina cunostintele si eforturile lor alinarii

suferintelor omului %olnav&

De$voltandu!si activitatea ei "re$enta( farmacia : re$ultat al unei

lun#i evolutii istorice : "riveste ina"oi s"re ori#inile sale %o#ate in

invataminte( constienta de menirea ei stiintifica si sociala contem"orana(

scrutea$a viitorul in de"lina incredere in noile i$%an$i ale stiinteifarmaceutice&



1.2 ELEMENTE DE FARMACOLOGIE

GENERALA

Farmacolo#ia este ramura %iolo#iei care se ocu"a cu studiulmedicamentelor( inclu$and toate "reocu"arile care "rivesc medicamentul.

ori#ine( com"o$itie( "ro"rietati fi$ico!c'imice( modalitati de actiune(

"atruderea in or#anism( meta%oli$are( eliminare( intre%uintari in "ractica

medicala si cai de administrare& Denumirea de ;farmacolo#ie< "rovine de la

cuvintele #recesti farmacon +medicament, si lo#os +studiu( stiinta,&

7edicamentul este orice "rodus +su%stanta( dro# sau "rodus %iolo#ic,

care influentea$a su%stanta vie& n sens medical( "rin medicament se intele#e

"rodusul folosit in tera"ie in sco"ul de a "reveni( de a ameliora sau vindeca

o %oala& n notiunea de medicament se includ si su%stantele folosite in sco"

dia#nostic +de e*em"lu. su%stante radioo"ace intre%uintate "entru e*amenele "araclinice,&

Activitatea de cercetare si de "roducere a unor noi clase de su%stante

medicamentoase cunoaste asta$i un ritm deose%it de intens&

Numarul imens de su%stante medicamentoase reali$ate de"aseste cu

mult "osi%ilitatile de retinere si de cunoastere a tuturor "roduselor e*istente&

Din aceste motive( "reocu"area de %a$a a "ersonalului sanitar tre%uie

indre"tata( in mod "ermanent( s"re cunoasterea medicamentelor de valoare

si#ura si lar# folosite in tratamentele moderne& Se intele#e ca "entru

reali$area acestui de$iderat( o "ondere deose%ita o are farmacolo#ia c'imica(disci"lina care tre%uie sa "una la indemana cunostintele de s"ecialitate

necesare oricarui cadru sanitar( antrenat in in#ri)irea %olnavului&

7edicamentele folosite in tera"ia moderna "rovin din surse variate.

a, ve#etale=

%, animale=

c, minerale=

d, cor"i sintetici&

7edicamentele "rovenite din re#nul ve#etal si animal se numesc

dro#uri( din ele e*tra#andu!se "rinci"iile active "ure +de e*em"lu. alcaloi$i(

#luco$i$i( anti%iotice etc&,&

Re#nul ve#etal a furni$at la un moment dat intrea#a #ama de

medicamente +de e*em"lu. di#itala folosita in tratamentul cardio"atiilor(

ulterior( "rin mi)loace industriale( s!au e*tras din aceasta "rinci"iile active,&



Re#nul animal furni$ea$a su%stante : medicament de a"aritie mai

recenta +de e*em"lu. seruri eterolo#e( e*tracte #landulare( san#e( veninuri

etc&,&

Re#nul mineral ofera un numar mare de medicamente( folosite fie ca

atare( fie su% forma de com"usi c'imici ai acestora&

Data fiind valoarea "ro%lemelor "e care le a%ordea$a( farmacolo#ia

moderna "oseda numeroase domenii( care au devenit adevarate disci"line(

fiecare cu im"ortanta sa "ractica si teoretica( fara a e*ista o delimitare

"recisa a teritoriilor lor& Farmacodinamia studia$a actiunea medicamentului

e*ercitata asu"ra or#anismului sanatos sau %olnav&

Prin metodele farmacodinamice se determina e*"erimental. a%sor%tia

medicamentului( meta%olismul si eliminarea lui( mecanismele de actiune si

modificarile o%iective sau su%iective determinate de acesta asu"ra

or#anismului sanatos sau %olnav&

n cadrul farmacodinamiei este corect sa se diferentie$e doua feluri decalitati.

a, Farmacodinamia e*"erimentala cercetea$a medicamentul "e

diferite animale de la%orator +normale sau im%unatatite e*"erimental,(

"entru a determina actiunea( to*icitatea( meta%oli$area si eliminarea

medicamentului& Datele o%tinute "rin metodele e*"erimentale furni$ea$a

unele indicii asu"ra valorii clinice si asu"ra do$a)ului medicamentului(

"entru folosirea ulterioara in tera"ia umana&

%, Farmacodinamia clinica se ocu"a cu efectele medicamentelor

asu"ra omului( urmarind atat valoarea tera"eutica a acestora cat si

eventualele reactii adverse +efecte to*ice sau aler#ice,& Este un domeniu de

activitate al farmacolo#iei( de a"aritie recenta( insa de valoare cu totul

deose%ita( intrucat folosirea clinica a medicamentului ridica "ro%leme

deose%ite de constiinta si corectitudine "rofesionala&



CAPITOLUL 2

2.1 ANATOMIA APARATULUI

ACUSTICOVESTIBULAR

Anali$atorul auditiv( in linii mari( se com"une din doua "arti.

! "eriferica( formata din urec'ea e*terna( urec'ea medie si

urec'ea interna( ada"ostita in osul tem"oral=

! centrala( cu sediul intracranian&

Portiunea centrala este formata din.

! nervul auditiv( cu cele doua ramuri ale lui : acustica si vesti%ulara=

! nucleii co'leari si vesti%ulari din %ul%=

! caile stetacustice&

Cam"urile auditive din "rima si a doua circumvolutiune tem"orala(

formea$a im"reuna anali$atorul stetacustic +simtul au$ului si al ec'ili%rului,&

2.1.1. URECHEA4rec'ea nu asi#ura numai simtul nostru auditiv ci si "e cel al

ec'ili%rului& Este un or#an com"le* im"artit in trei re#iuni. urec'ea e*terna

care "reia sunetele "recum un radar( urec'ea medie al carei an#rena) osos

seamana cu un a"arat ce am"lifica sunetele ce sunt transmise si urec'ea

interna care converteste vi%ratiile sonore in im"ulsuri nervoase si determina

"o$itia ca"ului& 7esa)ele care re$ulta sunt transmise la creier de!a lun#ul a

doi nervi a"ro"iati( cu traiect comun. nervul vesti%ular "entru ec'ili%ru si

nervul co'lear "entru sunete&

4rec'ea e*terna si cea medie sunt im"licate in s"ecial in au$( dar

structurile urec'ii interne ce inter"elea$a "o$itia ca"ului si sunetul sunt

se"arate desi( ele se #asesc im"reuna cu acelasi or#an&

Auzul : Ceea ce au$im sunt unde sonore "roduse "rin vi%ratiile

moleculelor de aer& Am"litudinea si ener#ia acestor unde determina

intensitatea care este masurata in deci%eli +dB,& Cu cat numarul vi%ratiiloreste mai mare cu atat tonalitatea este mai ascutita& Frecventa sunetului este

e*"rimata in cili "e secunda sau in 'ert$i +>$,&

La "ersoanele tinere( #ama de frecventa ce "oate fi au$ita este

a"ro*imativ intre 52 "ana la 52&222 >$ "e secunda( desi sensi%ilitatea

ma*ima este intre 022 si 6&222 >$& Pe masura ce im%atranim sau daca



suntem e*"usi la sunete cu intensitate e*cesiva "entru o "erioada de tim"(

sensi%ilitatea "entru frecvente inalte scade&

Nivelul normal al au$ului este definit "rintr!un standard international&

Acuitatea re"re$inta diferenta dintre sunetul "erce"ut si sunetul

standard #enerat de un a"arat s"ecial denumit audiometru&

Ure!e" #u$%&'$e"z". ca un ca"tator +urec'ea e*terna,( ca un

am"lificator +urec'ea medie, si ca un transmitator +urec'ea interna,&

P"(&l&'$ul re"re$inta "ortiunea elastica care ca"tea$a sunetele& n

centrul acestuia e*ista un canal osos ce conduce la tim"an& Peretii canalului

secreta o su%stanta ceroasa care "revine uscarea si descuamarea "ielii&

Am"lificatorul este re"re$entat de un an#rena) format din trei

oscioare& Acestea sunt ciocanelul( care vine in contact cu tim"anul= scarita

care este atasata de urec'ea interna si nicovala care este un os mic ce face

cone*iunea intre cele doua&

Acest sistem am"lifica de 52 de ori miscarile tim"anului& De laurec'ea medie "leaca un canal in#ust denumit tu%a Eustac'io care se

desc'ide in s"atele ami#dalelor( ceea ce contri%uie la e#ali$area "resiunii

aerului "e am%ele fete ale tim"anului&

4rec'ea e*terna. "rimeste sunetele=

4rec'ea medie. am"lifica sunetele=

4rec'ea interna. transmite sunetele la creier&

2.1.2. URECHEA EXTERNA este formata din

"avilion( cu rol de ca"tare a undelor sonore si conductul auditiv e*tern( careconduce sunetele in urec'ea mi)locie& Tu%ul auditiv e*tern este ca"tusit cu o

"iele care contine #lande se%acee si #lande sudori"are modificate( numite

ceruminoase( care "roduc cerumenul +ceara,&

Orificiul "rofund al conductului auditiv este aco"erit cu o mem%rana

su%tire( numita tim"an( care des"arte urec'ea e*terna de cea mi)locie&

4rec'ea e*terna se "oate vedea cu oc'iul li%er&

2.1.). URECHEA MEDIE +mi)locie, este alcatuita din

cutia tim"anica( trom"a farin#ootica a lui Eustac'io si sistemul celular ala"ofi$ei mastoide +%locul mastoidian,&

Cutia tim"anica( de forma unei lentile %iconcave( are sase "ereti.

e*tern sau tim"anic( format din mem%rana tim"anica si o mica "ortiune

osoasa din conductul auditiv e*tern( conductul auditiv intern sau la%irintic(

su"erior +te#umen tim"ani,( inferior sau )u#ular( anterior sau tu%ocarotidian

si cel "osterior sau mastoidian&



n "ortiunea mi)locie a "eretelui intern +la%irintic, se afla

"romontoriul : o "roeminenta osoasa( care cores"unde "rimului tur al

melcului +co'leea,& Deasu"ra( si ceva mai ina"oia "romontoriului( in fundul

unei adancituri( se #aseste un alt orificiu numit fereastra rotunda sau

fereastra tim"anica&

Peretele su"erior : tavanul cutiei tim"anice : este constituit dintr!o

lama osoasa su%tire&

Peretele inferior : "odeaua cutiei tim"anice : cores"unde #olfului

venei )u#ulare&

Peretele anterior sau tu%ocarotidian este "reva$ut in "ortiunea sa

su"erioara cu o desc'i$atura lar#a( numita orificiul tim"anic al trom"ei& Prin

"artea situata dedesu%tul acestui orificiu( care( "rintr!un scurt canal : aditus

ad autrum : comunica cu #ru"ul celular autromastoidian& Su% acest orificiu

se afla o desc'i$atura "e unde intra nervul : coarda tim"anului&

To"o#rafic( cutia tim"anica se im"arte in trei eta)e.! su"erior( e"itim"anic sau atical=

! mi)lociu( cel mai cu"rin$ator( numit me$otim"anic : atrium=

! inferior : 'i"otim"anul&

Aceasta divi$are serveste la clasificarea unor anumite forme de otite

medii&

Cutia tim"anica este "lina cu aer& Continutul ei il constituie cele trei

oscioare. ciocanul( nicovala si scarita +lantul oscioarelor,&

Ciocanul are un ca" care se articulea$a cu cor"ul nicovalei( un #at "e

care se insera tendonul musc'iului ciocanului( un maner orientat o%lic in )os

si ina"oi( inclavat in #rosimea tesutului tim"anic( si doua a"ofi$e. una lun#a(

indre"tata inainte( si alta scurta( indre"tata in afara& De aici "ornesc

li#amentele tim"anomaleari anterior si "osterior&

Nicovala "re$inta un cor" si doua ramuri( una lun#a si alta scurta&

Su"rafata articulara a cor"ului se articulea$a cu ca"ul ciocanului& A"ofi$a

lun#a se articulea$a cu ca"ul scaritei( numita si a"ofi$a lenticulara& Scarita

are un ca"( care se articulea$a cu nicovala( un #at( "e care se insera musc'iul

scaritei +cu"rins in "roeminenta osoasa dintre cele doua ferestre,( "iramida

+o ansa cu doua %rate : anterior si "osterior, si o tal"a( care constituie "latina

scaritei= inclavata in fereastra ovala( este incon)urata de un li#ament inelarfi%ros care ii asi#ura miscarea&

Articulatiile intre aceste oscioare sunt de ti" diatro$a +articulatia

mo%ila dintre oase, cu ca"sula( li#amente si sinoviala& Pe lan#a articulatii(

oscioarele sunt mentinute in "o$itia lor si de o serie de li#amente avand

"uncte de insertie "e "eretii cutiei tim"anice& Aceste li#amente %area$a

"ortiunea su"erioara a cutiei tim"anice +atica,( delimitand doua "un#i. una



mai mare( "osterioara( si alta mai mica( anterioara& Prin to"o#rafia lor( aceste

"un#i im"iedica drena)ul ins"re me$otim"an( favori$and cronici$area

"roceselor su"urative( locali$ate la nivelul lor&

Cei doi musc'i ai cutiei tim"anice sunt.

! musc'iul ciocanului=

! musc'iul scaritei&

7usc'iul ciocanului este situat in conductul osos( deasu"ra "ortiunii

osoase a trom"ei lui Eustac'io( cu ca"atul terminal "e "eretele intern al casei

tim"anice& Deasu"ra "romontoriul "araseste canalul si se insera "e colul

ciocanului si este inervat de nervul ma*ilar inferior "rin intermediul

#an#lionului otic&

7usc'iul scaritei este ase$at intr!un conduct sa"at in "eretele

"osterior al cutiei tim"anice( inaintea canalului Fallo"e( si este inervat de o

ramura a nervului facial&

7usc'ii au rol si de re#ulator in functia a"aratului de transmisie avi%ratiilor sonore= functia lor este anta#onista&

Peretele anterior urec'ii mi)locii se "relun#este cu canalul numit

trom"a lui Eustac'io( care se desc'ide cu celalalt ca"at( "e "eretele lateral al

na$ofarin#elui& Trom"a are rolul de a face aerisirea urec'ii mi)locii si de a

asi#ura un ec'ili%ru atmosferic e*tra : si endotim"anic( factor im"ortant in

fi$iolo#ia au$ului si drenarea secretiilor endotim"anice&

4rec'ea medie comunica cu osul mastoidian : os ase$at in s"atele

"avilionului urec'ii !( care se simte la "al"are& 7astoida( la randul ei( are

ra"orturi imediate cu menin#ele cere%ral +creierul mare, si cere%elos

+creierul mic,( cu nervul facial si sinusul lateral&

Vecinatatea "eretilor urec'ii mi)locii cu or#anele im"ortante ne arata

"ericolul eventualei "ro"a#ari a infectiilor din urec'ea mi)locie&

2.1.*. URECHEA INTERNA numita la%irintul co'leo!

vesti%ular sau la%irintul auricular( este ase$ata in interiorul stancii osului

tem"oral( intre cutia tim"anica si conductul auditiv intern& Ea se com"une

din la%irintul anterior numit co'leea si la%irintul "osterior( in interiorul

careia sunt ase$ate vesti%ulul si camnalele semicirculare&

Co'leea este or#anul "ro"riu!$is al au$ului( iar vesti%ului inde"lineste

functia 8inetica se de ec'ili%ru in s"atiu al cor"ului&

La%irintul vesti%ular constituie un com"le* fi$iolo#ic& Printr!un

mecanism refle*( reali$at "rin iermediul scoartei cere%rale( asi#ura miscarile

ca"ului +functia ?inetic, si a ec'ili%rului in s"atiu& Aceste functii se e*ercita

"rin e*citatia crestelor din am"ulele canalelor semicirculare +or#ane



sen$oriale ?inetice, si a maculelor utriculosaculare +or#ane sen$oriale

statice, de unde "leaca un refle* "e ramura vesti%ulara a nervului auditiv(

calea centri"eda s"re centrii %ul%o"rotu%erantiali si corticali( la nucleii

oculomotori( "e calea centrifu#a( iar "e drumul vesti%ulos"inal( la maduva&

Datorita acestui refle* coordonator al tonusului diferitelor #ru"uri

musculare( omul si animalele "ot efectua miscarile( mersul( aler#arile(

sariturile etc&( mentinandu!si ec'ili%rul&

Cand e*citatiile de"asesc anumite limite din cau$a unui "roces

"atolo#ic sau a unei e*"erimentari( a"are o #ama intrea#a de reactii.

! su%iective. #reata( varsaturi( ameteli=

! o%iective. miscarile #lo%ului ocular&

La coordonarea diferitelor #ru"uri musculare si a ec'ili%rului( "e

lan#a a"aratul vesti%ular si cere%el( contri%uie in lar#a masura( scoarta

cere%rala( vederea( simtul tactil& n interiorul co'leei( se afla or#anul lui

Corti si terminatiile nervului auditiv& Nervul auditiv( constituit din nervulco'lesr si cel vesti%ular( isi continua drumul "ana la scoarta cere%rala in

centrii auditivi( situati in lo%ii tem"orali dre"t si stan#& O "arte din caile

auditive se incrucisea$a astfel incat fiecare din centrii su"eriori auditivi

contine fi%re ce vin din am%ele urec'i&

2.1.+. SISTEMUL NERVOSStanga Mastoidele sunt "roeminente situate in s"atele urec'ii& Ele

sunt conectate la urec'ea medie si se a"recia$a ca au rol in mentinerea

"o$itiei verticale a ca"ului&Proeminentele din urec'i care a"ar atunci cand co%oram ra"id cu un

lift sunt "roduse de miscarile reduse ale tim"anului ce a"ar ca urmare a

modificarilor de "resiune din urec'ea medie&

Portiunea urec'ii res"onsa%ila cu transmisia este com"le*a& Atat au$ul

cat si mecanismul ec'ili%rului formea$a o camera comuna um"luta cu un

lic'id numit endolimfa si undele de "resiune se transmit "rin acest fluid de

la urec'ea medie "rin intermediul scaritei&

Portiunea auditiva este situata la un ca"at al acestei camere si

formea$a o ser"entina asemanatoare cu coc'ilia unui melc& Aceasta este

numita co'leea( si "e toata lun#imea ei "re$inta o mem%rana su%tire( numita

mem%rana %a$ilara& De la mem%rana %a$ilara "leaca mii de fi%re nervoase(

formand nervul co'lear&

7odificarile de intensitate ale sunetelor sunt rece"tate de mici cili de

"e mem%rana %a$ilara "rin undele transmise "rin endolimfa( iar acestea trec

in sus "e toata intinderea co'leei&



Nervul co'lear a)un#e la o re#iune s"eciali$ata a creierului denumita

aria auditiva& Sunetul care "atrunde in conductul auditiv e*tern( determina

vi%ratia tim"anului& Vi%ratiile se transmit "rin oasele mici ale urec'ii medii(

oase care intensifica "resiunea undelor sonore la fereastra ovala +o

mem%rana ce aco"era intrarea in co'lee,&

7iscarile si "ulsatiile simultane ale ferestrei rotunde( sta%ili$ea$a

"resiunea din urec'ea interna& Lic'idul endolimfal este cel care um"le

co'leea si transmite undele in fundul sacului vesti%ular si a scalei tim"anice(

determinand vi%ratia mem%ranei %a$ilare care le se"ara&

2.2. FIZIOLOGIA APARATULUI ACUSTICO-

VESTIBULAR

Cele doua "ortiuni ale a"aratului auditiv : una "eriferica si altacentrala !( formand im"reuna anali$atorul stetacustic( inde"linesc functiile

de au$ si de ec'ili%ru&

Simtul au$ului se reali$ea$a "rin "artici"area urec'ii e*terne( urec'ii

medii( la%irintului co'lear si centrului cortical& Simtul ec'ili%rului si simtul

miscarilor sunt reali$ate cu "artici"area a"aratului vesti%ular( cere%elului si

centrilor corticali& 4rec'ea e*terna si cea medie alcatuiesc a"aratul de

transmisie al e*citantului sonor( co'leea( "e cel de rece"tie( iar centrul

cortical "e cel al "erce"tiei si inte#rarii sen$atiei auditive&

Au$ul se reali$ea$a astfel. "avilionul auricular si conductul auditive*tern ca"tea$a( concentrea$a si conduc undele sonore s"re mem%rana

tim"anica( im"rimandu!i o vi%rare a"eriodica& Tim"anul transmite vi%ratiile

oscioarelor( iar acestea( la randul lor( le transmit mai de"arte urec'ii interne(

adica in co'lee( "rin intermediul ferestrei ovale& 4ndele sonore din urec'ea

medie( "rin fereastra ovala( se transmit su% forma de oscilatii in lic'idele

la%irintului( "rin 'olicotrema la fereastra rotunda( "rovocand miscarea

mem%ranei %a$ilare a or#anului lui Corti( im"resionand numeroasele celule

auditive( insiruite in )urul acestei mem%rane&

La acest nivel se "roduce transformarea vi%ratiilor sonore : a ener#iei

mecanice : in e*citatii nervoase ce se transmit "e caile auditive in $onele de

inte#rare centrala( situate in lo%ii tem"orali( unde are loc fenomenul de

"erce"ere a sunetului&

Scoarta cere%rala are rolul im"ortant de a face anali$a sunetelor( de a

a"recia intensitatea( inaltimea si calitatea lor& Putem recunoaste vocea unui

cunoscut( "utem deose%i sunetele intre ele( ce instrument le "roduce etc&( cu



a)utorul anali$atorului auditiv( fenomen care se "roduce la nivelul creierului&

Du"a cum am aratat( $onele nervoase din creier "rimesc im"ulsuri nervoase

auditive de la am%ele urec'i( direct si incrucisat& Daca o urec'e este %olnava(

cea sanatoasa transmite sunete la toti centrii nervosi din creier&

n afara de aceasta( "reci$am ca "roiectiile corticale ale au$ului din

scoarta cere%rala nu sunt i$olate= ele au le#aturi cu $onele corticale ale

celorlalte simturi cu centrul vor%irii& Prin aceste ra"orturi se asi#ura o

"relucrare com"le*a a datelor furni$ate de realitatea incon)uratoare sau din

interiorul or#anismului nostru&

Activitatea com"le*a a creierului ofera omului "osi%ilitatea sa

#andeasca( sa vor%easca( sa!si forme$e anumite conce"tii( sa ia atitudini( sa

sc'im%e si sa "erfectione$e mediul( sa se auto"erfectione$e etc&

2.). PATOLOGIA URECHII

Afectiunile urec'ii e*terne isi au sediul in "avilionul si conductul

auditiv e*tern&

4neori( "avilioanele urec'ilor "re$inta malformatii +vicii de confor!

matie,& Ele sunt con#enitale sau do%andite& Cele con#enitale( de re#ula

ereditare( sunt anomalii manifestate in de$voltarea em%rio#enetica a

a"aratului auditiv& Sunt asociate uneori cu anomaliile altor or#ane

+craniofaciale( %u$a de ie"ure( des"icatura de val,&

Cele do%andite( de o%icei sunt consecinte ale traumatismelor

"rovocate de caderi( lovituri( arsuri( de#eraturi( infectii& 4nele anomalii ale

"avilioanelor auriculare "ot fi corectate "rin interventii c'irur#icale& Alteori(

anomaliile a"ar "rin de$voltarea e*a#erata +macrotia, sau "rin de$voltarea

insuficienta +microtia, a "avilioanelor& Sunt ca$uri cand in loc de

"avivlioane a"ar niste mu#urasi&

Din "unct de vedere fi$iolo#ic( micsorarea "avilioanelor diminuea$a

"osi%ilitatea ca"tarii si concentrarii undelor sonore sau c'iar "une in

im"osi%ilitate de a se materiali$a aceasta functie a urec'ii( cum este ca$ul

"avilion!mu#ure&

Estetic( atat macrotia cat si microtia "avilioanelor "re$inta notadiscordanta in de$voltarea armonioasa a or#anismului& >i"ertrofia lo%ului

urec'ii +atarna ca o lim%a de clo"ot,( des"icatura sau a%senta lui +anomalii

con#enitale sau do%andite, se corectea$a "rin o"eratii c'irur#icale&

Si conductul auditiv e*tern "oate fi su"us unor de#eraturi( datorita

unor "rocese inflamatorii su"urative( unor traumatisme( arsuri( o%structii de

natura fi%romem%ranoasa sau osoasa& Acestea "roduc o%structia sau



micsorarea orificiului conductului auditiv e*tern& E*crescentele osoase

de$voltate "e am%ii "ereti ai conductului auditiv e*tern nu sunt "e de"lin

clarificate din "unct de vedere etiolo#ic& Acestea "ot fi #enerate de un sifilis

con#enital( de traumatisme re"etate etc& Daca im"iedica transmisia undelor

sonore s"re urec'ea mi)locie( e*crescentele se e*tir"ea$a&

7alformatiile urec'ii medii "ot interesa cutia tim"anica( lantul

oscioarelor( trom"a lui Eustac'io si mastoida& Ele se caracteri$ea$a "rin

desc'ideri de la sine ale "eretilor( "rin li"sa unuia sau a tuturor oscioarelor(

a%senta ferestrelor sau c'iar a intre#ii cutii tim"anice& Controlul radiolo#ic

are un rol im"ortant in dia#nosticarea acestora& n $ilele noastre se "oate

interveni c'irur#ical si cu succes in cadrul urec'ii medii= se "oate reface

casa tim"anica( transmisia osiculara sau fenestratia canalului ori$ontal&



2.*. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

APARATULUI FONORESPIRATOR

2.*.1. ANATOMIA FARINGELUI

Tractusul aerodi#estiv este un conduct fi%romuscular care se

aseamana cu tu%urile ventilatoare ce se "ot vedea "e "untile va"oarelor&

Orificiul su"erior al acestui ventilator este orientat si "riveste "e la s"atele

foselor na$ale( cavitatea #urii( %a$a lim%ii si larin#ele( la a carui limita

inferioara se termina& La acest nivel( in "artea "osterioara( se #aseste

orificiul inferior al farin#elui si ince"e tu%ul esofa#ian( iar anterior se

continua in )os na$ofarin#ele "rin a"aratul farin#ian si tra'eea cervicala&

Planul valului "alatin im"arte "ortiunea cefalica a fetei cavitare afarin#elui in doua eta)e. unul su"erior( constituit de rinofarin#e si unul

constituit de %ucofarin#e& Acesta( dintr!o functie cu rol de des"artire virtuala

in stare de re"aus se "oate transforma intr!una reala( in tim"ul de#lutitiei si

al fonatiei& Su% actiunea constrictorului su"erior( "eretele "osterior al

farin#elui inaintea$a ca sa se uneasca cu valul "alatului ridicat( care in acest

tim" este intarit "rin contractia musc'ilor "eristafilini e*terni si interni(

im"reuna cu ai a"onevro$ei "alatine( su% actiunea musc'ilor tensori si

ridicatori ai valului "alatului&

Aceste fenomene se "etrec in tim"ul de#lutitiei si al fonatiei&n mucoasa farin#iana se afla numeroase #lande cu o im"ortanta

deose%ita "entru functia res"iratorie si fonatorie& n afara de acestea se mai

#asesc si formatiunile limfoide. ami#dala farin#iana si na$ofarin#e(

ami#dalele "alatine si ami#dala lin#uala&

Cavitatea %ucofarin#iana constituie "avilionul farin#o%ucal( care se

cu"lea$a cu a ti%rului vocal&

2.*.2. ANATOMIA LARINGELUI

Larin#ele uman este format din mai multe elemente anatomice.

cartila)e( musc'i( li#amente( mem%rane( mucoasa( vase si nervi&

Toate cartila)ele sunt unite intre ele "rin mem%rane( li#amente(

musc'i si o mucoasa interioara( constituind or#anul diferential al fonatiei

care( in sus este fi*at de osul 'ioid si %a$a lim%ii( iar in )os( de "rimul inel

tra'eal si( ina"oi de farin#ele cervical&



n sus( limitele larin#elui sunt formate de mar#inea su"erioara a

cartila)ului tiroid( iar in )os( de mar#inea inferioara a cartila)ului cricoid&

Sc'eletul cartila#inos larin#ian se com"une din trei cartila)e mediene

ne"erec'i +e"i#lota( cartila)ul tiroid( cartila)ul cricoid,( din alte doua cartila)e

aritenoide constante si din cartila)ele corniculate ale lui Santorini si ale lui

@ris%er#&

7usc'ii larin#elui sunt intrinseci ei contri%uind in res"iratie si fonatie

+cricotiroidieni( cricoaritenoidieni( interaritenoidieni( tiroaritenoidieni,( si

e*trinseci( care se fi*ea$a "e larin#e si un or#an vecin( asi#urand miscarile

larin#elui& Sunt foarte numerosi si a"artin mai multor or#ane din vecinatate.

farin#e( lim%a si #at& Prin insertia lor "e larin#e( in afara de miscarile

im"rimate mai au rolul de a asi#ura si sus"ensia sa&

Toti musc'ii intrinseci ai larin#elui( cu e*ce"tia cricoaritenoidianului

"osterior +"orticus,( sunt constrictori ai #lotei& Porticusul +cricoaritenoidianul

"osterior, este sin#urul dilatator al #lotei&Configuratia interna a laringelui

Coardele su"erioare sau %en$ile ventriculare si coardele vocale

inferioare sau cele adevarate im"art cavitatea larin#elui in trei eta)e.

! eta)ul su"erior +vesti%ulul,( care( la randul sau se divide in doua "arti.

orificiul larin#ian su"erior( ovalar( lar#( diri)at in sus si ina"oi( si vesti%ulul

"ro"riu!$is( de forma unei "alnii( cu coardele vocale su"erioare=

! eta)ul #lotic( format din s"atiul cu"rins intre coardele vocale inferioare si

a"ofi$ele vocale ale aritenoi$ilor( numit #lota sau orificiu #lotic=

! eta)ul inferior +su%#lotic,( care se lar#este in )os si se continua cu tra'eea&

Cavitatea larin#elui( cu e*ce"tia coardelor vocale( este ta"etata de o

mucoasa ce "re$inta un e"iteliu cilindric ciliat&



CAPITOLUL )

).1.PROFILAXIA SI TRATAMENTUL O.R.L.

).1.1. AFECTIUNIPro%lema influentei ne#ative a afectiunilor oto!rino!larin#olo#ice

asu"ra de$voltarii somatice si "si'ice a co"iilor si urmarile acestora la

"o"ulatia adulta a interesat si continua sa interese$e atat "e oto!rino!

larin#olo#i si "ediatrii cat si "e neurolo#i( stamatolo#i( internisti etc&

Toti s"ecialistii enumerati au oca$ia sa constate la %olnavii "e care!i

in#ri)esc( o serie de tul%urari functionale si or#anice de"endente de aceste

afectiuni& Conform datelor statistice a"ro*imativ 2 din co"iii intre / si 9

ani sunt "urtatori de afectiuni oto!rino!larin#olo#ice si 92 dintre acestia

"oarta semnele caracteristice ale ;ve#etatiilor adenoide<&

Pro%lema ve#etatiilor adenoide( a sindromului de ve#etatie orala(

continua insa sa e*iste& Res"iratia orala actionea$a in mod sustinut

nefavora%il asu"ra or#anismului si in "rimul rand asu"ra or#anismului

infantil( aflat intr!o "erioada de de$voltare( de crestere intensiva&

7alformatiile dontoma*iale( "alatul o#ival( deviatia se"tului na$al(

'i"o"neumati$area sinusurilor "arana$ale( toracele turtit( "ostura #ar%ovita(

fosele na$ale stramte( tul%urarile de vor%ire( 'i"oacu$iile( astenia somatica si

nervoasa etc&( au ramas in mod nesc'im%at "ro%leme #rave si centrale aleco"ilariei( iar urmarile si sec'elele acestora( a intre#ii "o"ulatii adulte&

Procesele su"urative( otitele( adenoitele( sinu$itele etc&( c'iar daca au sca$ut

in #ravitate +in "rimul rand su% actiunea anti%iotera"iei, nu au remediat

decisiv #ravitatea sindromului de res"iratie orala( au adus doar ameliorari

uneori a"arente( tocmai "rin fa"tul ca "aralel cu scaderea #ravitatii acestor

"rocese +an#ine( sinu$ite( otite etc&,( ele au devenit mai frecvente( recidivand

su% as"ecte noi( neo%isnuite ca otitele seroase( sinu$ita latenta cronica a

co"ilului etc&

Res"iratia "rin #ura a"are "rimar si determina 'i"ertrofia ami#dalei

farin#iene( deci res"iratia orala sustinuta #enerea$a sindromul de res"iratie

orala +de ve#etatii adenoide,&

Res"iratia na$ala si res"iratia "rin #ura duce la micsorarea +res"ectiv

cresterea, in volum a ami#dalei farin#iene&

>i"ertrofia ami#dalei farin#iene nu constituie cau$a res"iratiei %ucale

ci mai de#ra%a consecinta ei&



).1.2. AVANTA,ELE BAZELE FIZIOLO-

GICE SI IMPORTANTA RESPIRATIEI PRIN

NAS

Sin#urul fel de res"iratie fi$iolo#ica este cea na$ala( ea fiind "re$enta

"ermanent la ma)oritatea covarsitoare a oamenilor sanatosi&

Nou nascutul res"ira e*clusiv si in mod o%li#atoriu "rin nas&

Res"iratia na$ala "re$inta la om +in tot cursul vietii, avanta)e incontesta%ile

+fata de res"iratiile "rin alte cai( cum ar fi cea "e #ura sau "rin stoma

tra'eala,& Oamenii sanatosi res"ira in #eneral "ermanent si in tot cursul vietii

lor( cu "redominanta "rin nas( doar cu unele e*ce"tii tem"orare( de scurta

durata +de e*em"lu( in tim"ul scaldatului( inotului si a eforturilor fi$ice

deose%ite,&

Fosele na$ale si sinusurile "arana$ale( im"reuna cu "ortiuneasu"erioara +na$ala, a farin#elui( formea$a ince"utul cailor res"iratorii si

inde"linesc din "unct de vedere fi$iolo#ic o serie de functii im"ortante( atat

din "unct de vedere al %unei functionari a cailor res"iratorii( cat si a

intre#ului or#anism&

Nasul re"re$inta un or#an central care intervine intr!o serie de "rocese

%iolo#ice im"ortante( ca res"iratia( olfactia( auditia( #ustatia etc&( )ucand un

rol im"ortant +nu odata decisiv, si in etio"ato#ene$a ma)oritatii "roceselor

inflamatorii de la nivelul urec'ii( ale sinusurilor "arana$ale( ale farin#elui si

ale cailor res"iratorii inferioare( in etio"ato#enia ma)oritatii afectiuniloraler#ice si vasomotorii ale cailor res"iratorii ca si intr!o serie de %oli cu

caracter #eneral( de natura infectioasa( cu "oarta de intrare "rin caile

res"iratorii su"erioare&

O%isnuinta de a res"ira "rin #ura duce frecvent le disfa#ii&

Functia res"iratorie se reali$ea$a "rin trecerea aerului "rin fosele

na$ale& Presiunea ne#ativa intratoracica( reali$ata "rin dilatarea toracelui( in

urma contractiei musc'ilor intercostali( a diafra#mului etc&( im"une

"atrunderea aerului atmosferic "rin orificiul care!i sta la dis"o$itie& Este

interesant fa"tul ca felul res"iratiei +na$al sau %ucal, nu este decis in ultima

instanta de inc'iderea sau desc'iderea #urii +"recum mai cred unii,( ci

"o$itia valului "alatin& Valul "alatin( or#an im"ortant si foarte activ( "e

lan#a numeroasele sale functii( mai decide in cursul res"iratiei si calea

aerului "rin miscarile( res"ectiv "o$itia sa& Daca se verticali$ea$a(

ocolindu!se %a$a lim%ii( inc'ide calea %ucala +istmul %ucofarin#ian,(

desc'i$and calea transna$ala +"rin "ermea%ili$area trecerii dintre e"i : si



me$ofarin#e,& Daca se ori$ontali$ea$a( vine in contact cu "eretele "osterior

farin#ian( inc'i$and trecerea dintre e"i! si me$ofarin#e( desc'i$and calea

%ucala care mai este conditionata si de "o$itia lim%ii si a %u$elor care "ot

inc'ide "ermea%ilitatea acestei cai&

ura inc'isa "oate inc'ide calea aerului s"re me$ofarin#e& ura

desc'isa nu "oate asi#ura sin#ura res"iratia "rin #ura +verticali$area valului

"alatin "oate sa im"iedice "atrunderea aerului in me$ofarin#e,& n consecinta

oricine este ca"a%il sa res"ire "rin nas( si cu #ura lar# desc'isa&

Structura si forma anatomica a foselor na$ale +cavitati in#uste(

com"artimentate "rin cornetele na$ale( cali%rate "ermanent conform

necesitatilor momentane( "rin sc'im%arile de um"lere ale cor"ului cavernos

erectil( inc'is in "ituitara,( mucoasa %o#at vasculari$ata( cu su"rafata

"ermanent ume$ita( asi#ura incal$irea( ume$irea si curatirea aerului res"irat&

Acestea se reali$ea$a. "rin transmiterea caldurii cor"orale( "rin eva"orarea

unei cantitati insemnate de lic'ide si "rin retinerea de catre "ituitara umeda aim"uritatilor care adera "e su"rafata ei si sunt di$olvate( diluate( neutrali$ate

si trans"ortate "rin activitatea ciliara s"re farin#e sau sunt eliminate s"re

e*terior( "rin stranut sau suflatul nasului&

7ucoasa na$ala( "rin vasculari$atia sa %o#ata si cali%rarea( mereu

cores"un$atoare a lumenului( "rin tesutul cavernos erectil "e care!l contine(

mentine tem"eratura aerului ins"irat intre /5 2 si /6 2C& Aceasta tem"eratura

standard se sc'im%a numai e*ce"tional( doar daca tem"eratura aerului

ins"irat este mult "rea sca$uta sau neo%isnuit de ridicata&

7ucoasa na$ala secreta lic'ide( in cantitati mai mari decat are nevoie

"entru a!si mentine umeda su"rafata sa si anume. cu atat mai mult cu cat

aerul ins"irat este mai uscat& De e*em"lu( la o tem"eratura de 50 2C(

umiditatea relativa a aerului creste in cursul trecerii "rin fosele na$ale de la

50 la 91 +iar "rin "asa)ul larin#elui si al tra'eei de la 10 : 13 ,& De

o%icei "ituitara furni$ea$a )umatatea lic'idelor necesare ume$irii +"ana la

saturare, a aerului ins"irat( cealalta )umatate fiind secretata de mucoasa

cailor res"iratorii inferioare&

n ca$ul res"iratiei "rin #ura nu este "osi%ila ume$irea

cores"un$atoare a aerului& Pe de o "arte secretia nu este distri%uita uniform

"e toata su"rafata mucoasei %ucale +calitatile aerului neconstituind une*citant al secretiei salivare( care c'iar daca ar fi in acest ca$ secretata mai

a%undent( nu se asterne uniform "e toata su"rafata mucoasei %ucale,& Acest

lucru se reali$ea$a "rin miscarile lim%ii( cand #ura este inc'isa( de e*em"lu

in tim"ul masticatiei& Astfel( du"a o "erioada scurta( aerul ins"irat "rin #ura

nu se mai ume$este in masura suficienta si re#iunile mucoasei %ucale si

farin#iene mai e*"use curentului de aer ins"irat devin uscate&



Pituitara "roduce mai sustinut secretii si "e toata su"rafata ei( %a c'iar

mai a%undent acolo unde coloana de aer ins"irat se loveste mai intens de ea&

Pituitara secreta $ilnic a"ro*imativ un litru de a"a( din care 922 ml

sunt destinate ume$irii aerului&

n ca$ul res"iratiei %ucale( aceasta cantitate de secretii nu se eva"ora

in urma li"sei curentului de aer transna$al( se acumulea$a si sta#nea$a in

nas( oferind mediu de cultura "rielnic micro%ilor&

Secretia na$ala contine in conditii normale.

! 10 : 19 a"a=

! -!5 clorura de sodiu=

! a"ro*imativ 5 #lico"roteine=

! -2 VL li$onine cu caracter %acteriostatic si %actericid=

! 2(2205 rodanat de "otasiu=

! 2(220 : - m# ml 'istamina&

n mod fi$iolo#ic( secretiile aco"era "ituitara in doua straturisu"ra"use. un strat "rofund de consistenta mai fluida( in care cilii vi%ratili se

misca usor( si un strat su"erficial de secretii mai vascoase( dis"use deasu"ra

terminatiilor ciliare& Secretiile au reactie c'imica neutra( variind intre usor

alcalina si usor acida& Secretiile na$ale contri%uie la curatirea cailor

res"iratorii "rin urmatoarele mecanisme.

! retin "e su"rafata ume$ita a "ituitarei( marea ma)oritate a firicelelor de "raf

si a micro%ilor sus"endati in aerul ins"irat=

! di$olva( diluea$a si neutrali$ea$a su%stantele solu%ile( "atrunse in nas=

! inlesnesc ve'icularea s"re farin#e +"rin activitatea ciliara, a su%stantelor

ca"tate=

! inlesnesc fa#ocito$a micro%ilor si a im"uritatilor acumulate=

! "rin insusirea lor %acteriana si %acteriostatica distru# micro%ii( res"ectiv

"arali$ea$a inmultirea lor=

! unele su%stante solu%ile( solutii sau #a$e +si cele to*ice, "ot fi resor%ite

"rin "ituitara&

Secretiile din sinusurile "arana$ale se elimina "rin orificiile lor

naturale s"re fosele na$ale&

Secretiile din fosele na$ale sunt ve'iculate "rin activitatea ciliara +5!

-5 %atai "e secunda, "rin desc'i$aturile coanale( s"re farin#e( mai cu seamade!a lun#ul meaturilor inferioare si medii si mai "utin +secretiile "rovenite

din celulele etmoidale "osterioare si sinusul sfenoidal, de!a lun#ul meatului

na$al su"erior si su"rafetele se"tale vecine& Secretiile din vacum se scur#

s"re 'i"ofarin#e( mai mult de!a lun#ul "eretilor laterali farin#elui&

Semiolo#ia oto!rino!larin#olo#ica este %o#ata& Am o%servat fose

na$ale in#uste( deviatie de se"t( rinite cronice( res"iratie na$ala in#reunata si



res"iratie orala( tul%urari auriculare +otite( 'i"oacu$ii,( tul%urari de olfactie si

#ust( tim%ru vocal na$onat( sinusuri mici( uneori cu "eretii in#rosati( "unand

"ro%leme in cursul "erioadei de investi#atie si tratament +o"eratii( "unctii si

cateterisme,( soldate nu odata cu com"licatii( aerisirea si drena)ul redus care

duc la sinu$ite re"etate( %oala "alatina o#ivala( somn nelinistit( sforait(

farin#olarin#ite cronice( tra'eo%ronsite re"etate etc&

Sunt "re$entate( de o%icei( si numeroase semne stomatodentare( in

"rimul rand malformatii&

Bolnavii( de o%icei femei( cu sinusurile a%sente sau 'i"o"neumati$ate

sufera frecvent de cefalee( fara alte cau$e rino!neuro!oftalmolo#ice

evidentia%ile& Sinusul frontal( ca structura noua din "unct de vedere

filo#enetic( se le$ea$a relativ usor si deseori ireversi%il&

n le#atura cu 'i"er"neumati$arile este de remarcat ca sinusurile fetei

se "neumati$ea$a in "rimul rand su% influenta unor factori con#enitali

fi$iolo#ici ;de %a$a< ca activitatea muco"eriostului( factori ereditari('ormonali si dentitia& n cursul vietii un alt sir de factori fi$iolo#ici am"lifica

actiunea de "neumati$are a factorilor con#enitali( cum sunt. res"iratia "rin

nas( masticatia( titrul 'ormonal o"tim +somatotro"( tiroidian si se*ual, si

inaintarea in varsta&

E*ista a"oi factori "atolo#ici( ca o%structia in forma de ventil a

orificiului sinu$al( in unele ca$uri de "neumosinus dilatant( 'ormon

somatotro" in sur"lus( care "ot duce la "neumati$ari e*cesive( "atolo#ice& n

aceasta "rivinta un rol decisiv il au diferentele de "resiune intrasinu$ale

le#ate de res"iratia "rin nas& Cu cat aceste diferente de "resiune aeriana

intrasinu$ala alternea$a intre valori mai mari( cu atat "neumati$area atin#e

dimensiuni mai remarca%ile& La unii( curentii aerieni i$olati( #enerati de

confi#uratia individuala a foselor na$ale si a orificiului sinu$al( "ot actiona

asu"ra unor re#iuni sinu$ale circumscrise( ducand la "neumati$ari e*cesive(

locali$ate la recesuri sau "relun#iri sinu$ale&

Cefaleea acom"ania$a intr!un "rocenta) ridicat si sinusurile

'i"er"neumati$ate& Sinusurile atin# dimensiunile ma*ime in ca$ul

"neumosinusului dilatant( cunoscut mai mult in le#atura cu sinusurile

frontale si mai "utin in le#atura cu cel sfenoidal&

Primul ca$ de "neumosinus dilatant a fost descris de Bendescu siVar#a( in -1/5& ntre sinusurile normale si aceste sinusuri cu marime

e*cesiva e*ista o #ama lar#a de stari 'i"er"neumatice care "ot #enera

modificari si sim"tome clinice "atolo#ice& Cefaleea este un sim"tom de

frunte al sindromului de 'i"er"neumati$are a carei #ravitate de"inde de

#radul si locali$area 'i"er"neumati$arii&



n urma "o$itiei su"erficiale a sinusului frontal( semnele caracteristice

ale "neumosinusului dilatant frontal sunt usor acesi%ile clinic= astfel( sunt

cunoscute modificari de relief( %om%area re#iunii frontale sau a celei

tem"orale( deformarea or%itei( dislocarea #lo%ului ocular( cefaleea( semne

radiolo#ice etc& Cu toate ca duce similar muco!si "iocelului la o

sim"tomatolo#ie clinica $#omotoasa( recunoasterea "neumosinusului

dilatant sfenoidal este mai dificila( datorita "o$itiei "rofunde a sinusului&

Dintre semnele caracteristice rinolo#ice( oftalmolo#ice( faciale( nervoase si

radiolo#ice( amintim aici doar sindromul varfului or%itei( cu evolutie

amanro$a( asimetrie faciala( dislocarea %ul%ului ocular si cefaleea&

Cefaleea care acom"ania$a 'i"er"neumati$arile "oate fi cau$ata de

"resiunea crescuta intrasinu$ala( de e*em"lu in ca$ul o%structiilor in sistem

de ventil si de "resiunea e*ercitata de "eretii sinusali dislocati( asu"ra

tesuturilor si or#anelor vecine& Pe lan#a diferentele de "resiune(

muco"eriostul sinu$al reactionea$a "rin durere si fata de tem"eratura( la celecare difera de tem"eratura cor"orala&

).1.). CAUZELE RESPIRATIEI ORALE

Sin#ura res"iratie fi$iolo#ica este cea na$ala& Nou nascutul res"ira

e*clusiv si in mod o%li#atoriu "rin nas& Daca unui nou nascut sau su#ar mai

tanar i se infunda nasul( nu este ca"a%il dintr!o data si %rusc la o res"iratie

orala&

Du"a cateva incercari de res"iratie "rin nas( ince"e sa "lan#a(o%osindu!se insa( isi inc'ide #ura si se "oate asfi*ia&

Luand in consideratie cele de mai sus( se "un in mod firesc intre%arile.

cum si "entru ce renunta totusi la un moment dat su#arilorul sau co"ilul la

res"iratie fi$iolo#ica na$ala si trece la res"iratia "rin #ura

Cautand un ras"uns la aceasta intre%are( tre%uie de fa"t sa formulam

doua ras"unsuri si anume.

a, care sunt cau$ele trecerii de la res"iratia na$ala la cea %ucala=

%, care sunt cau$ele care sustin( res"ectiv "ermanenti$ea$a res"iratia orala&

4n lucru cert( si anume ca in "ofida o%li#ativitatii res"iratiei na$ale in

"rima "erioada de du"a nastere( intalnim cateodata su#ari si co"ii mici care

res"ira cu "redominanta "rin #ura& Este de asemenea cert si in acelasi tim"

sur"rin$ator ca( sindromul de res"iratie orala este "re$ent intr!un "rocenta)

remarca%il la co"ii( "rocenta) care in unele re#iuni sau colectivitati "oate

atin#e cifra de 62 sau c'iar "este&



).1.*. CAUZELE INSUFICIENTEI

APARATULUI DE VENTILATIE A URECHII

MEDII

Cau$ele insuficientei a"aratului de ventilatie a urec'ii medii sunt.

-& Li"sa "resiunii ne#ative din cavitatile tim"anomastoidiene cau$ata de.

! "erforatia mem%ranei tim"anice=

! li"sa elasticitatii si re$istentei mem%ranei tim"anice=

! cavitatile tim"anomastoidiene "line cu.

! lic'ide +secretii( san#e sau c'ea#( lic'id cefalora'idian,

! tesuturi edematiate( infiltrate +inflamatii sau tumorale,(

'i"ertrofiate sau cu #ranulatii sau "oli"i=

! cor"i straini=! colesteatom&

5& Desc'iderile tu%are insuficiente in urma unor.

! edeme inflamatorii sau aler#ice ale mucoasei=

! cicatrice "ostinflamatorii sau "osttraumatice=

! cor"i straini=

! o%structiile orificiului farin#ian "rin edeme( infiltratii( 'i"ertrofii(

cor"i straini sau tumori=

! o%structiile orificiului tim"anic "rin edeme( infiltratii( #ranulatii(

"oli"i( cor"i straini sau colesteatoni=

! insuficientele valului "alatin in urma unor "are$e( des"icaturi(edeme( infiltratii( cicatrice sau tumori&

/& Trom"a "ermanent desc'isa( ceea ce im"iedica "roducerea de "resiune

ne#ativa in casuta tim"anica&

6& Li"sa de aer in cavum( in urma.

! acumularii de secretii fi$iolo#ice na$ale sta#nate sau a secretiilor

"atolo#ice a%undente +in rinite( sinu$ite etc&,=

! cor"i straini +tam"onamente etc&,=

! 'i"ertrofii ale cor$ilor cornetelor sau ale ami#dalei farin#iene=

! tumori %eni#ne si mali#ne&



).2 TRAUMATISMELE

Din #ru"a traumatismelor fac "arte contu$iile( taieturile( arsurile(

de#eraturile( muscaturile "avilionului auricular( fracturile conductului

auditiv e*tern( ru"turile tim"anului etc& Contu$iile "avilionului "roiduc

uneori ot'ematom +colectie san#inolenta,& n urec'ea medie "ot "atrunde

cor"i straini "rin fundul conductului auditiv e*tern( ca. %ucatele de "iatra(

nisi"( asc'ii metalice etc& Acestea "rovoaca taieturi si fracturi ale cutiei

tim"anice sau ale oscioarelor& E*"lo$iile "uternice( uneori loviturile de

"alma( "ot avea ca efect traumatisme in urec'ea medie&

n urec'ea interna traumatismele sunt "roduse de im"uscaturi in

ra$%oi sau in ca$uri de omucidere sau sinucidere& De altfel( traumatismele

urec'ii interne sunt asociate cu cele ale urec'ii medii& Scur#erea san#elui

"rin conductul auditiv!e*tern este un semn al fracturilor intracraniene&Consecintele tardive ale fracturii de %a$a sunt. durerile de ca" "ersistente

+cefalee,( diminuarea memoriei +tul%urari "si'ice, si surditatea cu sediul in

la%irint&

Surditatea "rovenita "e aceasta cale "oate inceta in mod lent( iar in

unele ca$uri se definitivea$a& Trauma sonora este "ivotata de e*"unerea

a"aratului auditiv unor $#omote violente sau unor sunete mai "utin intense(

dar de durata continua sau intermitente& Tre"idatiile( daca insotesc $#omotul(

e*acer%ea$a nocivitatea acestuia&

).2.1. AFECTIUNILE INFLAMATORII SI

PARAZITARE ALE URECHII EXTERNE

Dintre afectiunile inflamatorii ale "avilionului fac "arte.

a, a%cesul "avilionului #enerat de o infectie( furuncul( arsura infectata(

traumatismele( si altele=

%, eri$i"elul urec'ii +dermita stre"tococica a "avilionului,=

c, infectia lo%ului "avilionului +im"eti#o!ul auricular : consecinta a infectiei

"rovocata de cercei : si altele,&Conductul auditiv e*tern( la randul sau( este e*"us unor inflamatii

cau$ate de diferite iritatii( infectii sau alte %oli "relun#ite& Cele intalnite mai

des sunt. furunculul( otita e*terna difu$a +"ro"riu!$is dermita conductului

auditiv e*tern,( osteita circumscrisa %eni#na fara #ravitate a conductului +se

incriminea$a dre"t cau$a sifilisul con#enital,( otomico$ele +inflamatia



micotica a conductului auditiv e*tern si a tim"anului,( ec$ema "avilionului

si a conductului&

).2.2. AFECTIUNILE INFLAMATORII ALE

URECHII MEDII

Din #ru"a afectiunilor inflamatorii ale urec'ii medii fac "arte in

"rimul rand otitele& Acestea( du"a clasificarea anatomo"atolo#ica( se

#ru"ea$a in otite con#estive( otite e*sudative si otite su"urative&

Celelalte forme de otite care deriva din acestea( au as"ectul modificat

de #ermenul "ato#en si de reactiile or#anismului& Otita con#estiva este

ince"utul otitei e*sudative sau su"urate si se datorea$a( de cele mai multe

ori( infectiilor rinofarin#iene( iar la co"ii( adenoidismului& Otal#ia si

surditatea "ura sunt sinteti$ate in triada lui Be$old&Otita acuta seroasa +confirmarea unei otite con#estive, "re$inta

e*sudatie seroasa in casa tim"anului( le#ata de o%structia tu%ara& Otita acuta

su"urata a"are uneori %rusc( urmare a rinofarin#itei acute& Durerea :

sim"tomul cardinal : este foarte mare& Tem"eratura( care "oate a)un#e "ana

la 62 2C( iradia$a uneori in re#iunea mastoidiana&

Cateva forme clinice de otite medii supurate

n clasificarea de otite medii acute necro$ante sunt cu"rinse o serie de

inflamatii ale urec'ii medii ce a"ar in urma unor %oli infectoconta#ioase.

ru)eola( scarlatina( difteria( #ri"a& Otita #ri"ala( de o%icei( im%raca treiforme.

! forma flictenulara +cu o evolutie %eni#na( dar foarte dureroasa,=

! forma 'emora#ica necro$anta +#rava= se intalneste rar,=

! forma neurola%irintica&

Forma neurola%irintica "oate de%uta ca "rimele doua forme dar nu se

e*clude a"aritia ei su% forma unei menin#ite %anale( cu fenomene #ri"ale "e

"rimul "lan& La /!0 $ile de la a"aritie se instalea$a o 'i"oacu$ie de "erce"tie(

care "oate evolua "ana la cofo$a +surditate totala,& La co"ii( otitele a"ar in

#eneral du"a %olile infectioase. otita ru)eolica( otita scarlatinoasa( otita

ru%eolica( otita difterica&



).2.). ALTE BOLI ALE URECHII

Tu%erculo$a "oate cu"rinde uneori urec'ea e*terna( alteori "e cea

medie& Sifilisul +do%andit sau cel con#enital, facea in trecut rava#ii asu"ra

a"aratului auditiv&

Candva( 52!/2 din surditatile con#enitale erau dia#nosticate ca

fiind de "rovenienta con#enitala&

).2.*. SURDITATEA

Scaderea ca"acitatii a"aratului auditiv de a "erce"e sunete si de a

diferentia e*citantii sonori asemanatori intre ei constituie surditatea& Orice

sla%ire a ca"acitatii de anali$a acustica a or#anului auditiv se incadrea$a insurditate& Procesul de anali$a a e*citatiei sonore determina acuitatea simtului

au$ului& Cu cat este mai "rofund si mai minutios acest "roces cu atat au$ul

se "re$inta intr!un #rad mai fin de acuitate& Din surditate fac "arte

'i"oacu$iile de toate #radele( "ierderile totale sau a"roa"e totale ale au$ului&

Din cate#oria "ersoanelor cu "ierderi totale ale au$ului fac "arte( du"a cum

am aratat( marii sur$i& Aceasta cate#orie are o intindere mai mica decat cea

care cu"rinde surditatile moderate& Surditatile usoare sunt ne#li)ate&

Bolnavii( atata vreme cat aud vocea si conversatia( nu se simt stan)eniti de

deficienta lor usoara de au$& Du"a unele statistici( unul din -2 oameni sufera

de o scadere a au$ului( intr!un #rad mai mic sau mai mare&Surditatea "oate afecta una sau am%ele urec'i( in acelasi #rad sau

diferit +surditatea unilaterala sau %ilaterala,&

Co"ilul care "ierde au$ul la am%ele urec'i inaintea varstei de 5-5!/ ani

se incadrea$a in cate#oria surdo!mutilor& De la aceasta varsta "oate ince"e

demeti$area in familie sau c'iar in clase de invatamant or#ani$at& O urec'e

cu au$ normal "oate su"lini surditatea celeilalte& Surditatea este su"ortata de

co"ii sau adulti in mod diferit& De"inde de eta"a cand s!a "ierdut au$ul( de

"rofesia %olnavului etc& Co"iii care isi "ierd au$ul la cativa ani du"a ce au

invatat vor%irea si au #ustat mu$icalitatea vocii( mu$ica "ro"riu!$isa : seim"aca #reu cu aceasta deficienta& La co"iii mari( la care inte#rarea functiei

centrale a au$ului s!a "rodus( se o%serva un efort su"limentar de atentie( care

ii a)uta sa com"ense$e li"sa de intensitate a sunetului "erce"ut&

Efectele surditatii asupra limbajului



Surditatea afectea$a lim%a)ul ver%al( insusirea si utili$area lui in

relatiile de comunicare&

Co"iii cu surditate accentuata "re$inta tul%urari in vor%ire sau sunt

"usi in im"osi%ilitatea de a o invata& radul surditatii varia$a du"a #ravitatea

si sediul le$iunii or#anului auditiv&

Clasificarea surditatilor

Clinic si didactic surditatea se im"arte in.

! surditate de transmisie( cu sediul le$ional in urec'ea e*terna si urec'ea

mi)locie=

! surditate de "erce"tie( datorita modificarilor "roduse in continutul urec'ii

interne +la%irintul co'lear,=

! surditate mi*ta( re$ultata din com%inatia celor doua forme de surditate

amintite&

Surditatea de transmisie si surditatea de perceptie

Surditatea mi*ta are sediul in urec'ea mi)locie si in cea interna si este

cel mai frecvent intalnita& Surditatea centrala( clasificata tot ca surditate de

"erce"tie( se datoreste le$iunilor nervoase centrale +inclusiv corticale,&

Surditatea de transmisie este de fa"t consecutiva do"urilor de

cerumen( cor"i straini introdusi in conductul auditiv e*tern( otitelor e*terne

difu$e( otitelor medii nesu"urate si su"urate( "roceselor inflamatorii sau

su"uratiilor urec'ii mi)locii& Acestea a"ar ca urmare a infectiilor si

o%structiei na$ofarin#elui& nfectiile "ornesc din nas si trec in urec'ea

mi)locie "rin trom"a lui Eustac'e& n acest ca$ aerisirea cutiei tim"anice nu

se mai reali$ea$a( formand instalarea de tesut fi%ros care %loc'ea$a

articulatia sta"edovesti%ulara si "roducerea de anc'ilo$e cu a"aratul

osiculotim"anal& 7ai tre%uie su%liniata tendinta de formare a unor inflamatii

cu as"ect %anal( "rocese de sclero$a( cicatricele multi"le care se intalnesc la

#utosi( urenici( reumatici si altii&

Acest ti" de surditate netratata se transforma in surditate mi*ta si

"oate evolua "ana la cofo$a +surditate totala sau a"roa"e totala,&

Surditate de perceptie

Este "rovocata de le$iunile la%irintului co'lear din urec'ea interna( ale

nervului auditiv si centrilor nervosi su"eriori +inclusiv $onele auditive din

creier,&

Cau$ele "ot avea diferite ori#ini. infectioasa( to*ica( vasculara(

con#enitala( tumorala( "rofesionala +trauma sonora,& Scaderea au$ului "oate



evolua "ana la surditate totala& Surditatea de "erce"tie se "oate im"arti( in

ra"ort cu mediul anatomic al le$iunii( astfel.

! surditate co'leara +cau$ata de infectii( into*icatii( tul%urari vasculare(

traumatisme,=

! surditate retroco'leara +care se datoreste unor le$iuni ale nervului sau

centrilor auditivi,&

Le$iunea nervului co'lear "oate fi "rovocata de infectii( su%stante

to*ice( tumori sau "rocese de#enerative&

Surditatea de tip mixt

si are "rototi"ul in otos"on#io$a cu evolutie "ro#resiva( %ilaterala la

ince"ut de transmisie( iar "e "arcurs se de "erce"tie +mi*ta,& Surditatea

co'leara "re$inta forma "ura de surditate de "erce"tie&

Surditatea psihica +sau de ti" "si'iatric,A"are intr!un or#anism nevro"at( in conditii de emotivitate e*a#erata&

$%ucnirea unui incendiu( un acident mortal neo%isnuit etc&( "ot "rovoca

s"aima( socuri nervoase "uternice( care se soldea$a uneori cu surditate

denumita "si'ica( intrucat a"aratul acustic nu a suferit alterari si

functionea$a in conditii "erfecte& n surditatea "si'ica( re"re$entarea

corticala a sunetului nu se mai "roduce defectuos& Aceasta surditate ince"e

%rusc( este de o%icei unilaterala si insotita de alte manifestari isterice& Se

tratea$a "rin "si'otera"ie&

Etiolo#ic( %olile urec'ii care "roduc surditatea au ori#ini inflamatorii(

to*ice( tumorale( traumatice&

Cau$ele inflamatorii de natura micro%iana sau virotica se manifesta in

cursul menin#itelor( "o)arului( "arotidei +oreionul,( sifilisului( si le$ea$a

indeose%i a"aratul co'lear& O serie de su%stante dintre care unele

medicamente +salicilatul de sodiu( c'inina( dar mai ales stre"tomicina(

neomicina( ?anamicina,( "rin influenta lor to*ica( electiva asu"ra nervului

acustic( induc formarea la%irintitei to*ice( cu intre#ul corte#iu de nea)unsuri

functionale& Dintre su%stantele intre%uintate in industrie citam. "lum%ul(

arsenicul( fosforul care "rovoaca surditatea "rofesionala&

Tumorile( ca neurinomul acustic cu "unct de "lecare conductul auditivintern sau un#'iul "ontocere%elos( afectand functia auditiva( determina

surditatea de "erce"tie& Traumatismele craniene si o serie de afectiuni ale

sistemului nervos( ca de e*em"lu sclero$a in "laci( "rovoaca surditatea asa

$isa centrala( care "oate "ro#resa "ana la surditatea totala&

Amintim si de senecenta auditiva +"re$%iacu$ia,( care "oate instala la

varstele relativ tinere. /2!62 ani& Ca su%strat anatomo"atolo#ic se admit o



serie de factori. in#rosarea tim"anului( anc'ilo$e ale articulatiilor oriculare(

sclero$a la%irintului( modificari in dinamica lic'idelor( atrofia de#enerativa a

celulelor sen$oriale( a cailor de conducere si a centrilor corticali& Evolutia

este lenta( dar "ro#resiva si duce la surditate totala& Tratamentul este #eneral.

tonice( evitarea su"rasolicitarilor fi$ice si intelectuale&

).2.+. DOPUL DE CEARA CERUMENUL/ SI

CORPII STRAINI AURICULARI

Do"ul de ceara( format "rin secretia e*a#erata a #landelor

ceruminoase din "ielea conductului auditiv e*tern( devine un o%stacol in

calea undelor sonore s"re urec'ea medie& Se recomanda sa nu fie scos cu

cor"uri tari( "entru a nu se "rovoca un accident de "erforare a tim"anului&

Scoaterea cerumenului din urec'e constituie o "ro%lema careia tre%uie sa!iacordam atentie( a"eland la medic&

Cor"ii straini inerti +%oa%e de fasole( "orum%( varfuri de creioane etc&,

"ot fi introdusi in conductul auditiv e*tern( voit de catre co"ii( in )oaca sau

accidental& Accidental mai "ot intra #raunte de nisi" etc&

Cor"ii straini vii +musculite( fluturasi( "urici etc&, intra in conductul

auditiv e*tern( accidental sau in tim"ul somnului& Atat unii cat si altii tre%uie

scosi din urec'e de catre un s"ecialist&

CAPITOLUL *



*.1 STREPSILS 0 C'r&"%e

Pentru ce se administreaa S!"EPS#$S %Stre"sils in variantele sale. Clasic( 7entol( Eucali"t( 7iere si Lamaie

si cu vitamina C -22 m#( Stre"sils >er%al si Lemon( a"artine unui #ru" de

medicamente care sunt utile in tratamentul infectiilor oro!farin#iene usoare(

favori$and ameliorarea sim"tomelor "rovocate de acestea&

Stre"sils Calsic are efect imediat in ameliorarea sen$atiei de diconfort

farin#ian&

Stre"sils 7entol si Eucali"t descon#estionea$a ra"id caile res"iratorii&

Stre"sils 7iere si Lamaie are efect calmant accentuat in durerile

"roduse de infectiile cavitatii %ucale si ale farin#elui&

Stre"sils Vitamina C -22 m# asi#ura cantitatea de Vitamina C

necesara in cursul infectiilor orofarin#iene&

Stre"sils >er%al si Lemon fara $a'ar are efect calmant accentuat in

durerile "roduse de infectiile cavitatii %ucale si ale farin#elui&

Mod de preentare&

Cutii cu una sau doua %listere a cate -5 "astile& Stre"sils >er%al si

Lemon cutie cu una sau doua %listere a cate 3 "astile&

Ce contine acest medicament %Fiecare "astila contine.

! alcool 5(6

! diclor!%en$ilic -(5 m#

! amilmetacre$ol 2( m# ca su%stante active cu rol anti%acterian

Stre"sils 7entol si Eucali"t mai contine ca su%stanta activa si

levomentol 3(2 m#&

Pe lan#a acestea ele mai contin.

Stre"sils Clasic.

! acid tartric

! levomentol

! ulei anisi

! ulei de menta

! "onceanu 6R +E-56,

! carmoisine +E-55,

! sucro$a



! #luco$a

Stre"sils 7entol si Eucali"t.

! acid tartric

! ulei de eucali"t

! indi#o carmin +E-/5,

! sucro$a

! #luco$a

Stre"sils 7iere si Lamaie.

! acid tartric

! ulei de lamaie fara ter"ene

! ulei de menta

! #al%en de c'inolina +E-26,

! miere

! sucro$a

! #luco$aStre"sils Vitamina C -22 m#.

! acid ascor%ic

! $a'aro$a

! #luco$a siro"

! acid tartric

! ulei de anason

! mentol

! aroma de "ortocale

! "onceanu 6R

! elloG Sunset

Stre"sils >er%al fara $a'ar.

! acid tartric

! aroma de lamaie

! ulei de ro$marin

! aroma de flori de soc

! $a'arina sodica

! i$omaltitol

! maltitol siro"

Cum il veti folosi %

Produsul se administrea$a oral& Se utili$ea$a c'iar de la a"aritia

"rimelor sen$atii de disconfort farin#ian&

Se di$olva incet( in #ura( cate un com"rimat la 5!/ ore& Nu se

administrea$a mai mult de 3 "astile in 56 de ore& Daca sim"tomele "ersista(

%olnavul tre%uie sa se adrese$e medicului&



nainte de a folosi acest "rodus( %olnavul tre%uie sa verifice daca.

! este aler#ic la oricare dintre su%stantele com"onente=

! daca este aler#ic tre%uie sa tina cont de cantitatea de $a'ar din "astila

+5( # #lucide, cu e*ce"tia Stre"sils >er%al si Lemon fara $a'ar care nu

contine $a'ar=

! daca %olnava este insarcinata sau ala"tea$a tre%uie sa ceara sfatul

medicului inainte de a lua acest medicament&

Cum se administreaa copiilor %

Este indicat numai "entru co"iii care "ot di$olva "astila incet in #ura(

fara a fi su"rave#'eati +"entru a evita "ericolul de inecare,&

Care sunt reactiile adverse %

Folosind Stre"sils in oricare dintre variantele sale( reactiile adverse

sunt foarte rare& Totusi( daca intervine ceva neo%isnuit( %olnavul tre%uie saanunte medicul&

Nu tre%uie folosit medicamentul du"a data e*"irarii inscrisa "e

am%ala)&

7edicamentul nu tre%uie lasat la indemana co"iilor&

*.2 SOLUTIE AURICULARA 0 Cu l'r"#e$&'l

3& #lu'&$'l'$



Compoitie&

! -22 # solutie auriculara

! cloramfenicol 2(02 #

! fluocinolon acetonid 2(20 #! e*ci"ienti. ! clorura de %en$alconiu

! "ro"ilen#licol

! a"a distilata

'rupa farmacoterapeutica&

Pre"arate "entru urec'i( corticosteroi$i si antiinfectioase in

com%inatii&

#ndicatii terapeutice&

nfectii %acteriene ale urec'ii e*terne

Contraindicatii&

>i"ersensi%ilitate la oricare dintre com"onentii "rodusului&

Precautii&

Nu se recomanda administrarea "rodusului la "acienti cu "erforatii ale

tim"anului&

#nteractiuni& Nu se cunosc&

Sarcina si alaptarea&

n li"sa datelor com"lete "rivind a%sor%tia sistematica a su%stantelor

active du"a administrare auriculara( "rodusul se va administra in "erioada de

sarcina si ala"tare numai du"a evaluarea ra"ortului %eneficiu!risc&

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje&

Produsul nu influentea$a ca"acitatea de a conduce ve'icule sau de a

folosi utila)e&

(oe si mod de administrare&



! Adulti. Do$a recomandata este de !3 "icaturi& Solutie auriculara cu

cloramfenicol si fluocinolon( instalate in conductul auditiv e*tern de 5!/ ori

"e $i&

! Co"ii. Do$a recomandata este de 5!/ "icaturi "e $i instalate in conductul

auditiv e*tern&

"eactii adverse&

Rareori( "oate a"area iritare locala&

Supradoaj&

Nu au fost ra"ortate ca$uri de su"rado$a)&

Pastrare&

Produsul nu se utili$ea$a du"a data de e*"irare inscrisa "e am%ala) si

se "astrea$a la tem"eraturi intre 3!-0 2C( in am%ala) ori#inal&Produsul nu se lasa la indemana co"iilor&

)mbalaj&

Cutie cu un flacon a -2 ml solutie auriculara( "reva$ut cu "icurator&



*.) BORAMID OTALGIN/

Compoitie&

-2 # solutie contine.

Amino"'ena$onum 2(0 #

Dicainum 2(5 #

Acidum %oricum 2(5 #

lHcerinum 1(- #

*orma terapeutica&

Solutie "entru u$ e*tern&

Preentare&

Flacoane de -2 ml&

)ctiune farmacodinamica&

Boramidul este antise"tic( anal#etic si decon#estiv al tim"anului&

Acidul %oric +>/BO/, este un #ermicid sla% eficace in in'i%area

cresterii %acteriene& Nefiind iritant( el este indicat "entru tesuturile sensi%ile(

cum ar fi mucoase si cornee( ceea ce e*"lica mai ales utili$area sa&

Amino"'ena$ona este un derivat de "ira$ol( cu actiune anti"iretica(

anal#e$ica si antiinflamatorie& Ca antiinflamator( actionea$a "rin mecanism

atat central( cat si "eriferic( micsorand "ermea%ilitatea ca"ilara a mem%ranei

celulare& Ca anal#etic( scade sensi%ilitatea terminatiilor nervoase sen$itive

atenuand inflamatiile&

Dicaina +clor'idrat al esterului dimetilaminoetilic al acidului

"ara%utilamino%en$en, este un aneste$ic local de su"rafata( foarte activ&

Acest "re"arat are rolul de a aneste$ia intrea#a mucoasa si de a o"ri astfel

refle*ele nocice"tive ce intretin "rocesul inflamator&

licerina este un ve'icul si medicament a carei actiune se limitea$a la

locul de a"licare& A"licata local "e tesuturi iritate sau le$ate( aco"era

su"rafata res"ectiva( a"arand celulele su%adiacente de stimulii re$ultati din

contactul cu aerul sau factorii iritanti din mediul incon)urator&n "rocesul de

fata( "e lan#a fa"tul ca )oaca rolul unui ve'icul( formea$a im"reuna cu

acidul %oric un com"us %oro#licerinat( care este lu%rifiant& licerina(



a%sor%ind a"a +in concentratie mare( este in oarecare masura des'idratanta si

iritanta "entru tesuturile cu care vine in contact( creea$a un mediu ne"rielnic

de$voltarii %acteriilor( datorita desicatiei "e care o "roduce "e "iele sau

mucoase&

*enomene secundare&

La administrare indelun#ata( tre%uie avute in vedere manifestarile

to*ice si iritante locale ale in#redientelor&

#ndicatii&

Otitele medii con#estive ne"urulente&

Contraindicatii&

Produsul nu se va folosi la otitele medii su"urate&

Mod de administrare&

Adulti. 3!-2 "icaturi( instalate in urec'e de 5!/ ori "e $i&

Co"ii. /!6 "icaturi de /!6 ori "e $i in instilatii in conductul auditiv

e*tern +se "icura /!6 "icaturi( se tine 0 minute ca"ul in "o$itia res"ectiva( se

ster#e conductul cu vata si se a"lica vata uscata,&

Conservare&

Produsul se va "astra in locuri uscate( la tem"eratura o%isnuita( ferit

de lumina&



*.* RINOFUG

Compoitie&

-22 ml contine.

! I : Na"'tHl : met'Hl : di'Hdroimida$ol : 'Hdroc'loricum 2(- #

! Natrium c'loratum 2(1 #

! 7et'Hlium : " : 'Hdro*H%en$oicum 2(20 #

! Alco'olum 2(50 #

! E*ci"iens J&s& ad& -22 ml

*orma terapeutica&

Solutie "entru u$ e*tern

Preentare&Flacoane de -2 ml

Sinonime. Na"'a$olin( +D&C&&,( Privin( midin( R'ino$im( 7Hrolon&

)ctiune farmacodinamica&

Produsul Rinofu#( datorita derivatului imida$olic "e care il contine(

manifesta o "uternica actiune vasoconstrictiva locala( "roducand o

descon#estionare ra"ida a mucoasei rinofarin#iene& nflamatia mucoasei

rinofarin#iene se atenuea$a( iar res"iratia "rin fosele na$ale( im"iedicata din

cau$a #uturaiului( devine "osi%ila&

Actiunea Rinofu#ului este com"ara%ila cu aceea a adrenalinei( cu

deose%irea ca nu se "roduce vasodilatatie secundara&

*enomene secundare&

Desi Rinofu# nu are actiune vasodilatatorie secundara ca adrenalina(

totusi este ca"a%il sa "rovoace o con#estie ulterioara a mucoaselor& Acest ti"

de reactie vasomotorie "oate fi mai "ronuntata du"a utili$area "relun#ita a

"rodusului& ntreru"erea tratamentului ameliorea$a insa con#estia&

Se recomanda sa nu se utili$e$e la %olnav intr!un tratament "relun#it+"este 0!9 $ile,&

Cantitatile a%sor%ite du"a a"licarea locala "ot "roduce in unele ca$uri

somnolenta( 'i"otermie( diminuarea frecventei res"iratorii( vomismente(

'i"ertensiune&



#ndicatii&

Rinite acute si cronice( rinite aler#ice( cri$a vasomotorie( e"ista*is(

"entru decon#estionarea mucoasei na$ale in sco" dia#nostic( con#estia cailor

res"iratorii su"erioare datorita infectiilor #enerale&

Se "oate utili$a si in stomatolo#ie( local( "entru vasoconstrictia

mucoaselor&

Contraindicatii&

>i"ertensiune arteriala( arterosclero$a&

Mod de administrare&

Adulti. /!6 "icaturi in fiecare nara( de 5!/ ori "e $i&

Tratamentul se a"lica /!6 $ile( "utandu!se "relun#i eventual "ana la

ma*imum 9!3 $ile& Pentru descon#estionarea mucoasei na$ale in sco"

dia#nostic( se introduc in fiecare nara tam"oane de vata im%i%ate cuRinofu#( care se mentin -!5 minute&

Co"ii. se va dilua solutia -.- +adica la - ml Rinofu# se va adau#a - ml

a"a distilata, "entru co"ii "este / ani( la co"ii intre -!/ ani se va "ractica a

dilutie de -.5 +adica la - ml Rinofu# se va adau#a 5 ml a"a distilata,&

Conservare&

Produsul se va "astra in locuri uscate( la tem"eratura o%isnuita( ferit

de lumina&



*.+ VOSEPTOL V 0 Sul&e$% $u%r&%&(

Compoitie&

! tinctura de "ro"olis

! mentol

- ulei volatil de levantica

! ulei volatil de eucali"t

! ulei volatil de menta

! ulei volatil de )nea"an

! ulei volatil de cim%ru

! e*ci"ienti "entru o ta%leta. ! ciclamat de sodiu

! aerosil

! de*tro$a

! $a'ar ! #elatina

! acid ascor%ic

! stearat de ma#ne$iu

! talc

Vose"tol V este un "rodus natural recomandat ca aneste$ic local(

anti%acterian : antifun#ic( cicatri$ant( astrin#ent( corector de miros( indicat

in afectiunile %ucofarin#iene si a cailor res"iratorii su"erioare&

"ecomandari&

Atat "rofilactic cat si curativ in. larin#ite( farin#ite( rinite( afte si

le$iuni %ucale( stomatite( "aradonto"atii( 'alena( tra'eo%ronsite si ad)uvant

in tratamentul astmului %ronsic si emfi$em "ulmonar&

Mod de utiliare& intern

Adulti. se su# -!5 ta%lete de /!6 ori "e $i( minim 0 ta%lete&

Co"ii. intre /!-2 ani : se su# cate K ta%leta de / ori "e $i( minim 0

$ile&

Produsul este inter$is "ersoanelor %olnave de dia%et

insuliunode"endent& Se recomanda "rudenta la administrare "entru "ersoanele cu aler#ie cunoscuta la "ro"olis si celor cu risc aler#ic crescut&

Preentare&

Flacon cu 62 de ta%lete&

!ermen de valabilitate& 5 ani



Pastrare&

Sa va "astra flaconul %ine inc'is( in locuri uscate( la tem"eratura

camerei( ferit de lumina&

Produsul nu se va lasa la indemana co"iilor& n ca$ul a"aritiei unor

fenomene ne"lacute( se intreru"e utili$area "rodusului si se consulta medicul

de familie sau farmacistul&



*.4 OTALGIN 0 S'lu%&e "ur&ul"r"

Compoitie&

! -22 # solutie contine. ! feno$ona 0 #

! clor'idrat de lidocaina - #

! e*ci"ienti. #licerina

'rupa farmaceutica&

Pre"arate auriculare( com%inatii&


Otal#in este utili$at "entru tratament sim"tomatic local al durerii de la

nivelul urec'ii medii la "acienti cu tim"anul intact.

! otite acute medii con#estive=! otite #ru"ale flictenulare

! otite %arotraumatice&

Contraindicatii&

! >i"ersensi%ilitatea la lidocaina( feno$ona sau la oricare din

e*ci"ientii "rodusului=

! Perforatie tim"anica de ori#ine infectioasa sau traumatica&

Precautii&

naintea administrarii "rodusului "acientul tre%uie sa se asi#ure ca

tim"anul este intact& Administrarea auriculara la "acientii cu tim"anul

"erforat "oate "rovoca reactii adverse la nivelul structurilor urec'ii medii&

#nteractiuni&

Nu au fost ra"ortate&

)tentionari speciale&

Durata tratamentului nu tre%uie sa de"aseasca -2 $ile& Daca

sim"tomatolo#ia nu se ameliorea$a( se im"une reevaluarea conduiteitera"eutice&

S"ortivii tre%uie atentionati ca "rodusul contine su%stante care "ot

"roduce reactie "o$itiva la testele antido"in#&

Sarcina si alaptarea&



Deoarece a%sor%tia sistematica la "acientii cu tim"anul intact este

"utin "ro%a%ila( administrarea "rodusului este "ermisa in tim"ul sarcinii si

ala"tarii( in conditiile utili$arii conform recomandarilor de mai sus&

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje&

Nu e*ista date care sa demonstre$e ca Otal#in influentea$a ne#ativ

ca"acitatea de a conduce ve'icule sau de a folosi alte utila)e&

(oe si mod de administrare&

Pentru a evita sen$atia ne"lacuta de introducere a solutiei reci in

urec'e( se recomanda aducerea flaconului la tem"eratura cor"ului inaintea

administrarii "icaturilor&

Do$a recomandata este de 6 "icaturi Otal#in in urec'ea dureroasa(

instalate de 5!/ ori "e $i in conductul auditiv&

"eactii adverse&

Au fost semnalate ca$uri de reactii locale de ti" aler#ic( iritatii sau

'i"eremie la nivelul conductului auditiv&

Supradoaj&

Nu au fost semnalate ca$uri de su"rado$a)&

Pastrare&

! Produsul nu se va utili$a du"a data de e*"irare inscrisa "e am%ala)=

! Produsul se va "astra la tem"eraturi intre -0!52 2C( in am%ala)ul ori#inal=

! Produsul nu se va lasa la indemana co"iilor&

)mbalaj&

Cutie cu un flacon "reva$ut cu "icurator( continand 52 ml solutie

auriculara&



*.5 HEXORALETTEN N 0 C'r&"%e 6e 3u%

Ce contine +exoraletten , %

Su%stantele active sunt diclor'idratul de clor'e*idina si %en$ocaina&

4n com"rimat de su"t contine.

! 0 m# diclor'idrat de clor'e*idina

! -(0 m# %en$ocaina

! e*ci"ienti. ! as"artam

! i$omalt

! a"a "urificata

! ulei de menta

! mentol

! timol

Continutul in clor'idrati al unui com"rimat cores"unde cu 2(- unitati "aine&

)mbalaj&

>e*oraletten N este am%alat in cutii cu 5 %listere a cate -2

com"rimate de su"t&

Ce este +exoraletten , si pentru ce este indicat %

>e*oraletten N face "arte din #ru"ul medicamentelor folosite "entru

reducerea tem"orara a numarului de %acterii din cavitatea %ucala si #at( in

ca$ul durerilor de #at( inflamatiilor cavitatii %ucale si a #in#iilor&

Ce trebuie sa se stie inainte de a incepe tratamentul cu +exoraletten

, %

Bolnavul nu tre%uie sa foloseasca medicamentul daca este aler#ic la

oricare dintre com"onentii "rodusului mentionati mai sus( daca "re$inta rani

la nivelul cavitatii %ucale sau in #at( daca sufera de o afectiune in care

colinestero$a din san#e este diminuata& >e*oraletten N nu se administrea$a

la co"ii su% 6 ani&

n ca$ul unor ero$iuni sau alte le$iuni in cavitatea %ucala sau #at(solicitati sfatul medicului inainte de a ince"e tratamentul cu >e*oraletten N&

Daca se iau in acelasi tim" medicamente din #ru"a sulfamidelor sau

aminosolicilatiilor( efectele acestora "ot fi in'i%ate de catre %en$ocaina din

>e*oraletten N& Clor'e*idina din >e*oraletten N "oate fi inactiva de

sucro$a( "olisor%at 32( ma#ne$iu insolu%il( saruri de $inc si de calciu&



Daca in acelasi tim" ce se face tratamentul cu >e*oraletten N se

administrea$a si alte medicamente este de "referat sa se solicite sfatul

medicului sau farmecistului&

Cum se foloseste +exoraletten , %

! Adulti si adolescenti. se su#e cate un com"rimat de mai multe ori "e $i& La

nevoie( se "oate su#e cate un com"rimat la -!5 ore( dar nu mai mult de 3

com"rimate "e $i&

! Co"ii cu varsta intre 6 si -5 ani. se su# 6 com"rimate "e $i&

! Varstnici( "ersoane cu %oli 'e"atice sau renale. ca si la adulti&

Tratamentul tre%uie ince"ut cat mai re"ede "osi%il de la "rimele

semne de %oala si tre%uie continuat cateva $ile de la dis"aritia acestora( ca

masura "reventiva&

(aca se administreaa mai mult +exoraletten , odataDaca "acientul ia "rea multe com"rimate de >e*oraletten N odata(

este indicat sa se adrese$e medicului sau sa se "re$inte imediat la cea mai

a"ro"iata unitate medicala&

+exoraletten , poate produce efecte nedorite %

Efectele nedorite sunt rare& Du"a administrarea indelun#ata( simtul

#ustului "oate fi afectat sau "ot a"area amorteli la nivelul lim%ii& Du"a

tratamentul indelun#at( "re"aratele care contin clor'e*idina "ot duce la

colorarea danturii( care se "oate inlatura "rin tratamentul stomatolo#ic

adecvat& De asemenea( se "oate "roduce colorarea tem"orara a lim%ii& Ca si

alte "roduse medicamentoase( >e*oraletten N "oate "roduce fenomene

aler#ice( rareori "ana la soc anafilactic& La co"ii mici( %en$ocaina din

com"o$itia "rodusului "oate duce la afectarea #lo%ulelor rosii din san#e&

Cum se pastreaa +exoraletten , %

! Produsul se "astrea$a la tem"eratura camerei +su% 50 2C,

! Nu se foloseste medicamentul du"a data e*"irarii inscrisa "e am%ala)

! 7edicamentul nu se lasa la indemana co"iilor



*.7 OROPIVALONE BACITRACINA

T&8''r%'l 0 9"&%r"&$": 'r&"%e e$%ru 3u%

Compoitie&! "ivalat de ti*ocortol -(0 m#

! %acitracina : $inc 522 4&&

! e*ci"ienti J&s&"& : - com"rimat


Afectiuni inflamatorii si infectioase %uco!farin#o!larin#iene( larin#ite(

farin#ite( tra'eite( ami#dalita( an#ine&

Post : o"erator. ami#dalectomii( a%cese inci$ate&

Contraindicatii&! >i"ersensi%ili$area la unul din com"onenti

! Co"ii de mai "utin de /2 de luni +"re$enta mentei,

Precautii&

S"ortivii tre%uie sa fie atenti "entru ca acest medicament contine un

"rinci"iu activ care "oate induce un re$ultat "o$itiv "entru testul antidro#&

Efecte adverse&

Reactii de intoleranta locala "ot surveni la de%utul tratamentului& Aufost semnalate rare reactii de ti" aler#ic +manifestari cutanate( edeme

su"erficiale ale fetei sisau ale mucoasei si in mod e*ce"tional larin#e,&

Aceste reactii cedea$a la uncetarea tratamentului& n ca$ul a"aritiei acestor

efecte adverse este indicat sa se consulte medicul&

Mod de administrare si posologie&

Se lasa medicamentul sa se to"easca( fara a se amesteca( 6!-2

com"rimate "e $i& n ca$ul indicatiilor vi$ate( durata administrarii acestui

corticoid va fi cat mai scurta "osi%il( si nu va de"asi in mod normal 3!-0

$ile&

Preentare&

Acest medicament nu se eli%erea$a decat "e %a$a "rescri"tiilor

medicale&



*.; OPHTAMESONE

P&"%ur& 3%er&le e$%ru '!& ure!& 3"u $"3

Compoitie&Contine fosfat de sodiu %etameta$ona +un corticosteroid cu efect

antiinflamator "ronuntat,& Este solu%il in a"a si nu irita oc'ii& Contine in "lus

si sulfat de neomicina +un anti%iotic cu s"ectru lar# %actericid,&

#ndicatii&

Este indicat in aler#iile si starile neinfectate ale oc'ilor( urec'ilor si

nasului& Cand infectia este "re$enta sau sus"ecta se utili$ea$a o"'tamesone&

(oa&

Pentru oc'i. -!5 "icaturi la 5 orePentru urec'i. 5!/ "icaturi la / ore

Pentru nas. 5!/ "icaturi de 6 ori "e $i

Contraindicatii&

n ca$urile de #laucom sau infectii virale sau fun#ice( nu tre%uie

utili$ati corticosteroi$i to"ici&

Pre"aratele continand neomicina sunt contraindicate la "acientii cu

'i"ersensi%ilitate la neomicina si la "acientii cu tim"anul "erforat&

Precautii&

Este necesar sa se consulte medicul stomatolo# inainte de utili$are&

Efecte secundare&

Tratamentul to"ic corticosteroi$i "oate creste tensiunea intraoculara

in ca$ul unei folosiri "relun#ite&

Preentare&

Flacon cu "icurator de -2 ml( continand %etameta$ona sodiu fosfat BP

2(- @N si neomicina sulfat 2(0 @N&

(epoitare&

! Se "rote)ea$a de lumina

! Se de"o$itea$a su% 50 2C

! Nu se in#'eata



*.1< GARASONE 0 S'lu%&e '%&"

#ngrediente active&

Solutia contine - m# de %etameta$ona( sodiu fosfat si #entamicina

sulfat( ec'ivalentul a / m# de #entamicina %a$a&

#ngrediente inactive&

Solutie. ! %ifosfat de sodiu

! clorura de sodiu

! citrat de sodiu di'idrat

! %orat de sodiu

! fosfat de sodiu

! clorura de %en$al8oniu

! a"a "urificata

Preentare&

Solutie "entru tratamentul urec'ii e*terne&

'rupa farmacoterapeutica&

Betameta$ona sodiu fosfat este un medicament care a)uta la

"revenirea si tratamentul infectiilor&

#ndicatii&

arasone ameliorea$a infectiile %acteriene sus"ectate sau dovedite si

cele consecutive traumatismelor sau interventiilor c'irur#icale& arasone se

utili$ea$a in tratamentul afectiunilor conductului auditiv e*tern cum ar fi

cele "rovocate de aler#ii sau infectii&

Contraindicatii&

arasone solutie otica nu se va administra "acientilor care "re$inta

infectii cum ar fi. vaccinia +infectie care a"are du"a vaccinare,( varicela(

infectie cu 'er"es sim"le* sau alte infectii oculare sau infectii fun#ice

oculare sau auriculare&

Precautii&

! arasone nu se va administra "rin in)ectie sau "e cale orala=

! Nu se foloseste "entru alte afectiuni=

! Nu se utili$ea$a arasone mai des sau "e o "erioada de tim" mai

indelun#ata decat cea recomandata de medic=



! Nu se utili$ea$a arasone in ca$ul co"iilor cu varsta su% ani decat su%

stricta su"rave#'ere medicala&



CUPRINS

CAPITOLUL 1-&-& FAR7ACA N SECOL4L AL XX!LEA

-&5& ELE7ENTE DE FAR7ACOLOE ENERALA

CAPITOLUL 25&- ANATO7A APARAT4L4 AC4STCOVESTB4LAR

5&-&- 4REC>EA5&-&5 4REC>EA EXTERNA

5&-&/ 4REC>EA 7EDE

5&-&6 4REC>EA NTERNA

5&-&0 SSTE74L NERVOS

5&5 FOLOA APARAT4L4 AC4STCO!VESTB4LAR 5&/ PATOLOA 4REC>

5&6 ANATO7A S FOLOA APARAT4L4 FONORESPRATOR 5&6&- ANATO7A FARNEL4

5&6&5 ANATO7A LARNEL4

CAPITOLUL )/&- PROFLAXA S TRATA7ENT4L O&R&L&

/&-&- AFECT4N/&-&5 AVANTAMELE( BAELE FOLOCE S 7PORTANTA RESPRATE

PRN NAS

/&-&/ CA4ELE RESPRATE ORALE/&-&6 CA4ELE NS4FCENTE APARAT4L4 DE VENTLATE A 4REC>

7ED

/&5 TRA47ATS7ELE/&5&- AFECT4NLE NFLA7ATOR S PARATARE ALE 4REC> EXTERNE

/&5&5 AFECT4NLE NFLA7ATOR ALE 4REC> 7ED

/&5&/ ALTE BOL ALE 4REC>

/&5&6 S4RDTATEA/&5&0 DOP4L DE CEARA +CER47EN4L, S CORP STRAN A4RC4LAR

CAPITOLUL *6&- STREPSLS

6&5 SOL4TE A4RC4LARA

6&/ BORA7D +OTALN,6&6 RNOF4

6&0 VOSEPTOL V

6& OTALN6&9 >EXORALETTEN N



6&3 OROPVALONE BACTRACNA

6&1 OP>TA7ESONE

6&-2 ARASONE



BIBLIOGRAFIE

-& PROF& DR& SA74EL SA?. Farmacia de!a lun#ul secolelor(

Ed& Stiintifica si enciclo"edica : Bucuresti -191

5& AL& D47NCA 7OSESC4( E& TO7A. Farmacolo#ia clinica(

Ed& 7edicala

/& DR& AVAC47 TATANA( FAR7& DR& AVRA7 LV4( DR&

BALAN STEFAN( FAR7& DR& BOMOR OVD4( DR&

B4LANDRA RAD4( DR& CAR4NT4 VERONCA. Produse

Farmaceutice Romanesti( Ed& 7edicala : Bucuresti -192

6& PROF& DR& D47TR4 DOBRESC4( PROF& DR& E7ANOL

7ANOLESC4( FAR7& PR7AR VCTORA S4BTRCA.

7emomed 5222( Ed& 7inesan : Bucuresti

0& V& STANESC4( E& SAVAPOL. ncom"ati%ilitati

medicamentoase( Ed& 7edicala

& PROF& 4NV& DR& DAN EORESC4. Produse farmaceutice(Ed& Nationala : -111

Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl

Documents

Transcript of Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl