PROIECT ADER 7.1.4. ETAPA I- 2019...PROIECT ADER 7.1.4. ETAPA I- 2019,, Evaluarea vulnerabilităţii...
Transcript of PROIECT ADER 7.1.4. ETAPA I- 2019...PROIECT ADER 7.1.4. ETAPA I- 2019,, Evaluarea vulnerabilităţii...
PROIECT ADER 7.1.4. ETAPA I- 2019,, Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la impactul dăunător alorganismelor concurente şi antagonice, în vederea elaborării şiimplementării unor noi tehnologii de control fitosanitar adaptate factorilorde stres biotici şi abiotici cu impact redus asupra mediului”
Finanţare: Buget de Stat– Ministerul Agriculturii şiDezvoltării Rurale (MADR), Plan sectorial pe anii2019-2022
ADER 7.1.4. ETAPA I‐ 2019PLANTAŢIILE STUDIATE & PARTENERI ŞTIINŢIFICI
Diagnoza situaţiei actuale privind stuctura şi dinamica organismelor concurente şi antagonice la nivel zonal, local şi de fermă, 8 zone viticole, 30 locaţii şi 60 de ferme viticole reprezentative;
În România există 8 regiuni viticole delimitate în baza poziţiei geografice şi a tipului de sol. Fiecare regiune cuprinde mai multe podgorii, cu mai multe centre viticole. Unele centre viticole nu aparţin unei podgorii propriu-zise.
CP- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj [email protected]
P3- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație IaşiSCDVV.Iaş[email protected]
P4- Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Ștefaneș[email protected]
P1- Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea CălugăreascaICDVV.valeacălugă[email protected]
P2- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație [email protected]
ADER 7.1.4 - Obiectivul general: Proiectul îşi propune determinarea patogenităţii şi agresivităţii principalilor patogeni şidăunători ai viţei de vie în vederea elaborării şi implementării unor noi tehnologii,metode şi mijloace de control fitosanitar cu impact redus asupra ecosistemului viticol.
Etapa 1 Activitate 1.1 Rezultate
Studii privind tematica de cercetare abordată.
Diagnoza situaţiei actuale; caracterizarea eco-pedoclimatică şi fitopatologică a ecosistemelor luate în studiu;
Informare și documentare; Analiza şi organizarea informaţiilor şi
cunoștiințelor cu evidența realizărilor, lipsurilor și incertitudinilor.
Diagnoza situației actualecaracterizarea eco-pedoclimatică şi fitopatologică a ecosistemelor luate în studiu;
Rolul si responsabilitatile partenerilor Proiectare și elaborare documentaţie tehnico-economică;Diagnoza situației actuale, caracterizarea ecosistemelor luate în studiu;CP+P1+P2+P3+P4.
Biocenoza Viticolă
Plantaţiile viticole
Biocenoza viticolă cuprinde plantaţia cu varietatea soiurilor viticole, bolile, entomofaună dăunătoare, dar şi utilă.
Boli
Dăunatori
Entomofauna utilă
Interacțiunile sinergice dintre insecte și fitopatogeni pot fi importante înbiocontrolul agenţilor de dăunare la viţa de vie. În plus, identificareainteracțiunilor tritrofice plantă/agent patogen/antagonist este necesară pentru adezvolta strategii eficiente de monitorizare și gestionare a organismelorparazite concurente şi/sau antagonice.
Condiţiile climatice (temperatura, precipitaţii, insolaţie)
Entomofaună utilă Boli, dăunători
Factori de risc ecologic Factori de risc tehnologic
Practici agrotehnice Toleranţa soiurilor Tehnologii fitosanitare
Elemente care pot influenţa stabilitatea biocenozei viticole(Carter, 1991; Larignon and Dubos, 2001 Tomoiagă, 2013)
Elemente care pot fi manipulate de om pentru a influența metodele fitosanitare de control
Stabilitatea biocenozei viticole este influenţată de o serie de factori ecologici şi tehnologici. Dintre aceştia, cuexcepţia condiţiilor climatice, atât entomofauna utilă, dăunătoare şi bolile, cât şi practicile agricole, toleranţasoiurilor şi tehnologiile fitosanitare, sunt elemente care pot fi manipulate de către om, în vederea creşterii imunităţiiecosistemului.
Coordonator SCDVV Blaj = 10 locaţii si 20 de loturi in Zona viticolă intracarpaticăRegiunea viticolă a Podișului TransilvanieiRegiunea viticolă a dealurilor și câmpiilor BanatuluiRegiunea viticolă a dealurilor și câmpiilor Crișanei și Maramureșului
Localizarea loturilor experimentale
Partener 1- ICDVV Valea Călugarească = 5 locaţii, 10 loturi Regiunea viticolă a Piemontului de la Curbura Carpaților;
Partener 2- SCDVV Iaşi = 5 locaţii, 10 loturi Zona viticolă pericarpatică Regiunea viticolă a Podișului Moldovei;
Partener 3- SCDVV Murfatlar= 5 locaţii, 10 loturi Regiunea viticolă a Podișului Dobrogei;
Partener 4- INCDBH Ştefaneşti = 5 locaţii, 10 loturi Regiunea viticolă a Podișului Getic.
Localizarea loturilor experimentale demonstrative prin satelit
Condiţiile climatice specifice zonelor luate în studiu
Fenomene climatice Extreme frecventeÎnghețul de iarnă Îngheţuri târzii de primăvarăSecetăPoleiGrindină
Factori de stres Blaj ValeaCălugărească Iaşi Murfatlar Ştefăneşti
Accidente climatice
Nr zile cu grindină
Mai 1 - - - -
Iunie - 1 1 - -
Iulie 2 - - - -
August - - - - -
Nr. zile cu ger târziu de primăvară 1 - - 2 4
Tipurile de sol din regiunile viticole studiate
Tipuri de sol în loturile experimentale SCDVV Blaj Tipuri de sol în loturile experimentale ICDVV Valea Calugărească
Tipuri de sol în loturile experimentale SCDVV Murfatlar Tipuri de sol în loturile experimentale studiate de SCDVV IASI
Principalii agenţi de dăunare semnalaţi în zonele viticole studiate în perioada 2016-2019
SCDVV Iaşi -2019Plasmopara viticola Ga=6,68%Uncimula necator Ga= 0,59%Botritis cinerea Ga= 5,8%Lobesia botrana Ga= 2,3%Empoasca vitis Ga= 1,955Acarieni eriofizi Ga=1,01%
SCDVV MurfatlarPlasmopara viticola Ga=0,3%Uncinula necator Ga=0,12%Botrytis cinerea Ga=0,2%Lobesia botrana Ga=0,3%Eriofizi Ga= 0,2%
ICDVV Valea CălugăreascăPlasmopara viticola Ga=52%Uncinula necator Ga= 73%Botrytis cinerea Ga=12%Agrobacteriun vitis Ga=13%Eriofizi Ga=31%Lobesia botrana Ga=16%
INCDBH StefaneştiPlasmpara viticola Ga= 1,58%Uncinula necator Ga=4,46
SCDVV BLAJPlasmopara viticola Ga= 2,3%Botrytis Cinerea Ga= 0,2%Guignardia bidwelli Ga=2,4%Agrobacterium vitis Ga=1,3%Esca Ga= 0,2%Acarieni eriofizi Ga= 2,4%
SCDVV BlajPlasmpara viticola Ga= 3,8%Uncinula necator Ga=4,0Botrytis cinerea Ga=10 %Fitoplasmoze = 0,8%Boli ale lemnului= 1,2%Cicade vectori = 0,5%
În perioada 2016-2019 temperaturile extreme din perioada estivală au favorizat extinderea alarmantă a bolilor lemnului produse de ciuperci și bacterii lignicole: Esca (apoplexie), Eutypose (Eutypa lată, Excorioza (Pomopsis viticola) şi fitoplasmozele Bois noir şi Flavescence doree.
A1
Slide 10
A1 Andreea, 10/30/2019
Evoluţia atacului speciilor de dăunători
în condiţiile anului 2019, în centrele viticole luate în studiu
Evoluţia atacului agenţilor patogeniîn condiţiile anului 2019, în centrele
viticole luate în studiu
Soiuri de struguri de vin cultivate în loturile experimentale,în zonele viticole studiate
Columna
Fetească Regală
Burgund Negru Aromat
Muscat Ottonel
Novac
Fetească Albă Riesling italian
Tămaioasa Românească Cabernet Sauvignon
Radames Blasius Selena Brumăriu
Pinot Gris