Argument. Necesitatea, caracterul si specificul documentelor utilizate in

activitatea de transport marfa cu mijloace auto.

Transportul rutier de marfuri este o necesitate in momentul actual de dezvoltare sociala si

economica. Este o consecinta a volumului si diversitatii bunurilor si serviciilor.

Piata privind transportul de marfa poate fi impartita in functie de:

1.) Zona geografica: transporturi rutiere locale, regionale, nationale, international,

multimodale ( cand continua cu transportul containerelor );

2.) Dupa felul marfurilor: transporturi auto complete; transporturi auto de grupaj;

transporturi auto special – animale vii, produse periculoase;

3.) Dupa greutatea marfurilor transportate: transportul marfurilor cu greutate in parametrii

admisi pe piata interna si international; transporturi agabaritice, cand greutatea ( sau

volumul ) depasesc standardele tehnice admise.

In practica, este greu sa obtii toate informatiile necesare despre piete, client si concurenta,

de obicei se ajunge la o cantitate limitata de date. Este necesara o privire generala si analitica

asupra celor 3 categorii mentionate mai sus. Detinerea unor date numerice din piata fara a

cunoaste criteriile de comparare, punctele slabe si forte ale propriei companii, nu ofera o

imagine suficient de clara, si, in acest mod, nu poate constitui o baza de plecare pentru

stabilirea unei politici de marketing pentru dezvoltarea activitatii propriei firme.

In functie de aceste caracteristici firmele care presteaza servicii de transporturi auto pe piata

sunt specializate in firme care au dotari cu mijloace auto destinate: pe piata interna; pe piata

externa; pentru o structura specifica de marfuri: autovehicule frigorifice, izoterme, cu regim

de mentinere sub presiunea gazelor, pentru marfuri sub forma lichida, destinata consumului

uman sau industrial s.a. Astfel, intalnim societati de transport auto cu grade diferite de

marime, in functie de parcul auto, de structural or si de disponibilitatea de a efectua diferite

feluri de transport auto.

In felul acesta, segmentele de piata sunt urmatoarele:

- Piata transporturilor interne;

- Piata transporturilor international;

- Piata transporturilor de grupaj ( trafic intern si/sau international );

- Piata transporturilor specializate pe felul produselor ( chimice, alimentare, sticlarie

s.a.);

- Piata transporturilor rutiere containerizate.

Aceasta segmentare nu este restrictive, ea fiind flexibila la raporturile dintre cerere si oferta

ce se manifesta pe piata.

3

Transportul rutier este o modalitate de transport terestru si un subsistem al sistemului

national si international, al transporturilor care asigura deplasarea cu ajutorul autovehiculelor

si al mijloacelor de tractare, a marfurilor.

Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita, nefiind legate de instalatii

special fixe ( ca in transportul feroviar ). Datorita acestui fapt, ele pot patrunde in locuri unde

alte mijloace de transport nu au accesibilitate, constituind o component indispensabila a

transporturile multimodale, maritime, aeriene, feroviare, fluvial.

Marketingul serviciilor in transportul rutier are o dinamica deosebita si este foarte bine

segmentat. Macromarketingul are in acest caz un rol mai putin important fata de cazul

transportului feroviar, maritime sau fluvial.

Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor la

beneficiarul marfurilor din tara sau strainatate, evitandu-se transbordarile si consecintele

acestora ( manipulari costisitoare, pierderi cantitative si calitative, rataciri de colete,

sustrageri).

Mijloacele de transport auto dezvolta viteze tehnice si comerciale ridicate, satisfacand

cererea mai ales pentru clientii care au nevoie de servicii pentru transportul marfurilor

perisabile sau al celor cu un grad de urgent ridicat.

Oferta mijloacelor auto poate asigura livrari successive la termene stabilite, contribuind in

mod direct la scaderea stocurilor de siguranta si eliminarea depozitarilor excessive, asigura

temperature optime de conservare a calitaii marfurilor pe parcursul transportului, ele pot fi

usor redirijate in functie de conjuctura pietei interne sau externe.

Productia mijloacelor de transport auto necesita investitii specific mai mai mici fata de cele

maritime, aeriene s.a., iar pregatirea conducatorilor auto se realizeaza cu cheltuieli mai reduse

si intr-un timp mult mai mic fata de cei de la calea ferata, transportul maritime sau aerian.

Totusi, preturile sunt relative ridicate.

Limitele mijloacelor de transport auto sunt urmatoarele:

Capacitatea de transport este relative redusa per tona/m3 in comparative cu tranportul

feroviar si naval;

Eficienta se realizeaza pe distante relative scurte;

Transportul este afectat de criza energetic pe plan intern si international –

combustibilii sunt din ce in ce mai scupi.

Tendintele care se manifesta in transportul auto in Romania si din alte tari sunt generate de

preocuparile specialistilor, dintre care mentionam:

- Tendinta de crestere a puterii si capacitii de transport a mijloacelor auto;

- Tendinta de extindere a tractiunii diesel;

- Adancirea specializarii impuse de specificul diverselor marfuri;

4

- Cresterea preocuparilor pentru construirea unor mijloace de transport auto cu

consumuri de carburanti cat mai mici, cu protejarea mediului inconjurator si care sa

poata sa functioneze prin utilizarea si a altor surse de energie.

In practica, in derularea contractelor, expeditorii sunt detinatorii de parc auto fac oferta in

funtie de parcul active pe care-l au in dotare sau pe care in pot inchirea, in functie de structura

cererii: felul marfii, conditia de livrare, termenul de livrare, locul de incarcare si locul de

descarcare si altele.

Activitatea de marketing conduce la atragerea si satisfacerea clientelei. Unele dintre

problemele care apar in derularea serviciilor de transport de marfuri sunt legate de

continuitatea si regularitatea, ceea ce creeaza sansa stabilirii unor relatii constant intre firma

transportatoare si client. Cele doua probleme care trebuie rezolvate sunt urmatoarele:

a). adaptarea sistemul de servicii la procesele ce au loc in cadrul firmei expeditoare sau

trensportatoare, precum si in cadrul raportului dintre firma si client;

b). reteaua de relatii. Clientul are contacte la diferite nivele cu firma de transport ( cu

personalul operativ, cu personalul de la depozite, cu reprezentantii manageriali ).

In practica, cererea se manifesta sub forma unei solicitari de transport care cuprinde, in

principal, date privind marfa, conditia de livrare, termenul de livrare, locul de

incarcare/descarcare si alte solicitari. La randul sau, prestatorul de servicii de transport auto

analizeaza in detaliu cererea, clarifica toate cererile care nu sunt complete si transmite oferta

care contine date privind existent reala a capacitatii de transport auto, termenul de livrare si

pretul transportului. Pe baza acestei oferte, clientul analizeaza toate datele si le compara cu

cele ale concurentei, luand o decizie finale, ce se concretizeaza prin comanda ferma de

transport auto.

5

Continut.

1.Prezentarea si descrierea principalelor tipuri de documente

Primul document este contractul de transport sau scrisoarea CMR. Contractul se intocmeste

in anumite conditii speciale, iar scrisoarea CMR ( scrisoare de transport ) este in general

valabila pentru marea majoritate a transportului in sistem national sau international.

Scrisoarea de transport rutier tip CMR trebuie sa contina obligatoriu cel putin

urmatoarele date:

locul si data intocmirii;

numele si adresa predatorului ( exportatorului );

numele si adresa transportatorului ( expeditorului );

locul si data primirii marfii si locul prevazut pentru eliberarea acesteia;

numele si adresa destinatarului;

denumirea curenta a marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase

denumirea lor in general recunoscuta;

numarul coletelor, marcajele special si numerele ( inscriptiile ) lor;

greutatea bruta a marfii sau cantitatea totala a acesteia altfel exprimata;

conditia de livrare INCOTERMS 2000;

cheltuielile aferente transportului ( pret de transport, accesorii, taxe vamale, cheltuieli

survenite de la incheierea contractului si pana la eliberarea marfii );

instructiuni pentru formalitati vamale si altele;

mentiunea ca transport este supus regimului stabilit prin CMR si nici alte clauze

contrare.

Dupa caz, scrisoarea de trasura rutiera tip CMR trebuie sa contina si urmatoarele

indicatii privind:

interzicerea transbordarii;

cheltuielile pe care expeditorul le preia in sarcina sa;

totalul sumelor rambus de perceput la eliberarea marfi;

valoarea declarata a marfii si suma care reprezinta interesul special de eliberare;

instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la asigurarea marfii;

termenul convenit pentru efectuarea transportului;

lista documentelor predate transportatorului;

orice alta indicatie pe care partile contractante o considera utila.

6

Raspunderile participantilor la contract sunt:

1.Expeditorul raspunde pentru toate cheltuielile si daunele pricinuite transportatorului din

cauza insuficientei sau a inexactitatii datelor inscrise in Scrisoarea de trasura CMR si a

celorlalte documente pe care el le complateaza si le elibereaza ( carnet TIR, CMR).

Potrivit conditiilor reglementate prin Conventia CMR, expeditorul este raspnzator fara de

transportator pentru daunele pricinuite persoanelo, autovehiculului sau marfurilor, precum si

pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea ambalajului marfii, in afara de cazul in care

aceasta defectuozitate este aparenta sau cunoscuta transportatorului in momentul primirii

marfii, acesta nefacand reserve in legatura cu ea.

Ca urmare a dreptului sau de dispozitie asupra marfii, expeditorul poate cere modificarea

ulterioara a contractului de transport rutier, solicitand transportatorului fie oprirea

transportului, fie schimbarea locului prevazut pentru eliberarea marfii, fie eliberarea marfii

unui alt destinatar decat cel indicat in Scrisoarea de trasura rutiera. Acest drept al

expeditorului, de a dispunde asupra marfii, se stinge, insa, in momentul in care al doilea

original al scrisorii de trasura rutiera CMR a fost remis destinatarului sau in momentul in care

marfa a fost eliberata destinatarului contra unei dovezi de primire.

De retinut, insa, faptul ca, in situatiile in care este vorba de rea-credinta, in legatura cu

executarea instructiunilor primate ulterior, sau in cazurile in care transportatorul nu a cerut

prezentarea primului exemplar original al Scrisorii de trasura rutiere CMR, acesta poate fi

facut raspunzator.

De asemenea, daca, dupa sosirea marfii la destinatie, se ivesc impedimente la eliberare,

transportatorul este obligat sa ceara instructiuni de la expeditor, inclusive in situatiile in care

destinatarul refuza primirea marfii ( expeditorul are dreptul sa dispuna asupra marfii ), fara a

mai prezenta primul exemplar original al Scrisorii de trasura CMR.

2. Transportatorul. Potrivit prevederilor Conventiei CMR, transportatorul este

raspunzator, ca si un comisionar, de consecintele pierderii sau utilizarii inexact a

documentelor care insotesc Scrisoarea de trasura CMR, cu precizarea ca despagubirea care i

se pune in sarcina, nu poate totusi sa o depaseasca pe aceea pe care ar fi datorat-o in caz de

pierdere a marfii.

Transportatorul raspunde pentru pierderea totala sau partial a marfii, pentru avariile

produse intre momentul primirii marfii sic el al eliberarii acesteia, precum si pentru

intarzierea la eliberare. El poate fi exonerate de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau

intarzierea au avut drept cauza fie o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa sau

un ordin ( instructiuni ) al acesteia ( care sa nu fie insa o consecinta a cupei transportatorului ),

fie un viciu propriu al marfii sau circumstantele pe care transportatorul nu putea sa le evite si

ale caror consecinte nu le putea preveni. In acest sens, transportatorul nu poate insa invoca,

7

pentru a fi exonerate de raspundere, nici lipsa carburantului, nici defectiunea autovehiculului

pe care il foloseste pentru efectuarea transportului si nici culpa persoanei de la care l-a

inchiriat sau a prepusilor acesteia.

In general, conform prevederilor conventiei CMR, transportatorul nu raspunde daca

pierderea sau avarierea marfii se datoreaza urmatoarelor imprejuraru:

Folosirea de autovehicul descoperite, fara prelate, daca aceasta clauza a fost convenita

in mod expres cu expeditorul si mentionata in Scrisoarea de trasura CMR;

Lipsa sau defectiunile ambalajului utilizat pentru marfurile transportate sau efectuarea

unei ambalari necorespunzatoare;

Manipularea si stivuirea in general a marfii au fost efectuate de catre expeditor,

destinatar sau persoane care au actionat in contul acestora;

Natura unor marfuri transportate, care poate determina fie o pierdere totala sau partial,

fie o avarie, ca, de exemplu: scurgerea, ruginirea, uscarea, risipirea, spargerea, atac al

insectelor sau rozatoarelor;

Insuficienta sau neconcordanta marcajelor ( numerelor ) coletelor;

Transportul de animale vii.

In aceste cazuri, transportatorul este exonerate de raspundere numai daca face dovada ca a

luat toate masurile care ii reveneau in mod normal si ca s-a conformat instructiunilor special

care i-au fost date.

Se considera intarziere la eliberare situatia in care marfa nu este eliberata in termenul

convenit si inscris in Scrisoarea de trasura CMR sau marfa nu este eliberata dupa trecerea a 30

de zile de la expirarea termenului convenit.

Cuantumul despagubirii acordate de transportator ( caraus ) nu poate totusi depasi suma

prevazuta in Conventia international CMR. Separate, transportatorul va mai restitui total sau

partial taxa de transport, taxele vamale si alte cheltuieli ivite cu ocazia expedierii marfii, fara

insa a datora si alte daune-interese pentru pierderea respective.

In caz de avarii despagubirea acordata de transportator nu poate depasi suma calculate

pentru pierderea totala, daca intreaga expeditie este avariata, sau suma calculate pentru

pierderea partii depreciate, in caz de avarie partiala.

Pentru pagubele suferite, pana la primirea despagubirii cuvenite, cel mai drept poate

pretinde dobanzi, care se calculeaza intr-un cuantum de 5% pe an, incepand din ziua

reclamatiei adresate in scris transportatorului, sau daca nu a existat reclamatie, din ziua

prezentarii actiunii in justitie.

Transportatorul care a platit in final despagubiri, expeditorului sau destinatarului, are drept

regres contra celorlalti transportatori participant la executarea contractului de transport rutier.

8

Acest drept, in conformitate cu prevederile conventiei , se exercita cu respectarea

urmatoarelor reguli:

Transportatorul prin fapta caruia s-a produs paguba trebuie sa suporte singur

despagubirea cuvenita, indiferent daca a platit-o el sau un alt transportator;

Daca paguba s-a produs prin fapta a doi sau mai muti transportatori, fiecare dintr ei va

suporta, din totalul despagubirii, o suma proportional cu partea sa de raspundere;

Daca nu se poate stabili care dintre transportatori a produs prin fapta sa paguba

respective, despagubirea cuvenita se va suporta propotional, de catre toti

transportatorii participant, in functie de partea din pretul transportului care le-a

revenit;

Daca unul dintre transportatori devine insolvabil, partea de despagubire care ii revine

se repartizeaza intre restul transportatorilor participant, de asemenea proportional cu

pretul de transport incasat.

3. Destinatarul poate dispune la randul sau de marfa, chiar din momentul intocmirii

Scrisorii de trasura CMR, daca expeditorul face o mentiune in acest sens pe scrisoare. De

retinut, insa, ca daca, exercitand dreptul sau de dispozitie, destinatarul a ordonat eliberarea

marfii unei alte persoane, aceasta nu mai poate desemna la randul sau alti destinatari.

Daca destinatarul a primit marfa, fara sa fi constatat starea ei, in contradictoriu cu

transportatorul sau daca cel mai tarziu in momentul eliberarii ( cand este vorba de pierderi ori

avarii aparente ) sau in termen de 7 zile lucratoare ( cand este vorba de pierderi sau avarii

neaparente ), nu a facut rezerve transportatorului prin care sa indice natura generala a pierderii

sau avariei, se prezuma, pana la proba contrarie, ca a primit marfa in starea descrisa in

scrisoarea de trasura rutiera. Rezervele respective trebuie facute de destinatar in scris, mai ales

in situatia unor pierderi sau avarii neaparent.

In Conditiile generale care reglementeaza derularea contractului de transport international

rutier se stipuleaza ca destinatarul – chair daca a refuzat primirea marfii – poate cere oricand

eliberarea ei, atata timp cat transportatorul nu a primit instructiuni contrare de la expeditor.

Daca impedimentul la eliberarea marfii a aparut dup ace destinatarul a dat dispozitie de a se

elibera marfa unei alte persoane, destinatarul respective se substitute expeditorului, iar aceasta

alta persoana destinatarului.

In situatii extreme, de impiedicare la transport sau la eliberare, transportatorul poate sa

descarce imediat marfa in contul persoanei care are dreptul sa dispuna de ea, transportul

considerandu-se incheiat imediat dupa descarcare. In acest caz, transportatorul trebuie sa-si

assume direct pastrarea marfii sau sa o incredinteze unui tert, sitatie in care ramane

raspunzator numai pentru alegerea judicioasa a tertului respective. Indiferent insa de modul de

9

rezolvare, marfa ramane in continuare grevate de creantele ce rezulta din Scrisoarea de trasura

CMR, precum si din toate celelalte cheluieli ocazionale.

In situatiile in care marfa a fost vanduta, suma obtinuta din vanzare se pune la dispozitia

persoanei ce are dreptul de a dispune de marfa, dup ace in pprealabil au fost retinute toate

cheltuielile care au grevat marfa.

In conformitate cu prevederile Conventiei CMR, transportatorul raspunde, in aplicarea

reglementarilor acestea, atat de propriile actiuni si omisiuni, cat si de actiunile si omisiunile

prepusilor sais au ale oricaror altor persoane la seviciile carora a recurs pentru executarea

transportului.

Documentele insotitoare ale Scrisorii de trasura CMR

Expedierea camioanelor in trafic international presupune indeplinirea formalitatilor vamale

legate de exportul-importul marfurilor si a altor formalitati. Pentru aceasta, Conventia CMR,

art. 11, stabileste obligatia expeditorului de a anexa la Scrisoarea de trasura CMR

documentele necesare privind marfa. Acestea sunt:

1) Facture externa si lista specificativa;

2) Certificatul de calitate a marfii;

3) Certificatul de origine ( exemplu – EUR 1 );

4) Certificatul de sanatate;

5) Autorizatia ( licenta ) de export/import;

6) Declaratia de incasare valutara la export.

Transportul rutier trebuie sa detina documentele autovehiculului care efectueaza

transportul international:

1) Certificatul de inmatriculare, eliberarat de Ministerul de Interne, cuprinzand datele de

identificare ale autovehiculului.

2) Foaia de parcurs – date privind desfasurarea transportului pe zile, tari etc.

3) Carnetul TIR.

4) Autorizatia de transport international, care se emite, de regula, de Ministrul

Transporturilor din fiecare tara de transit/ destinatie, in baza acordurilor bilateral.

In Romania, Ministrul de resort elibereaza autorizatiile de transport pentru autovehicule si

remorci straine, cu sau fara incarcatura, acestea fiind platii, taxei de autorizare, de folosire a

drumurilor si taxei suplimentare pentru tonaje agabaritice admise de lege.

5) Tripticul sau CDD – Carnetul de trecere prin punctele vamale, eliberat de Automobil

Club Roman in baza Conventiei vamale relative la importul temporar al vehiculelor

rutiere comerciale, incheiata la Geneva, la 18 mai 1956, la care Romania a aderat prin

Decretul nr. 727, din 1965, pubilicat in “Buletinul Oficial” nr 7, din 9 octombrie 1965.

10

Tripticul se elibereaza pentru un an si permite trecerea prin diferite puncte vamale, unde

este stampilat si i se decupeaza voletii de intrare-iesire, facand dovada trecerii autovehiculului

prin acel punct vamal.

6) Certificatul de agreere atesta ca autovehiculul corespunde conditiilor tehnice si

vamale pentru transportul international de marfa sub sigiliu vamal, conform

Conventiei TIR. Acest document se elibereaza de Directia Generala a Vamilor, pentru

o anumita perioada de timp.

7) Polita ( certificatul ) de asigurare este eliberata de asigurator si face dovada asigurarii

de raspundere civila pentru riscurile specific transportului cu autovehicule.

8) “Cartea Verde” nu este valabila pentru toate tarile ( exemple: Siria, Iordania, Irak,

Kuweit ); reprezinta asigurarea pentru riscurile ce pot aparea pe parcursul altor tarii.

9) Certificatul de atestare ATP atesta ca autovehiculul corespunde pentru transportul

marfurilor perisabile si este valabil pentru tarile member al asociatiei

“Transfrigoroute”, infiintata in 1955.

10) Diagramele de tahograf arata numarul de kilometric parcursi, timpul zilnic de

circulatie si stationare, vitezele realizate in parcurs.

A treia categorie de documente sunt cele privitoare la conducatorii auto si anume:

1. Pasaportul, care se elibereaza de Ministerul de Interne, iar vizele se acorda de

ambasade.

2. Permisul de conducere ( international ).

3. Certificatul international de vaccinare, emis dupa vaccinare, de Centrul antiepidemic.

4. Carnetul de evidenta vamala, emis de Directia Generala a Vamilor, in care soferul

mentioneaza valuta cheltuita si valuta cu care intra in tara.

Modalitatea de transport rutier s-a dovedit eficienta pentru asigurarea lantului “door to

door” intr-un timp relativ redus. Nu acelasi lucru poate fi insa afirmat in ceea ce priveste

pretul transportului rutier, acesta mentinandu-se inca relative ridicat. In aceasta situatie,

orientarea spre o astfel de modalitate de transport se va stabili numai dupa o analiza temeinica

a pretului ca va trebui onorat.

11

2.Documente de monitorizare a cursei.

La plecarea in cursa de transport international, soferul va detine asupra lui toate

documentele necesare efectuarii in bune conditii a transportului. Acestea vor fi documente

aferente mijlocului de transport, marfii transportate si soferului.

Incepand enumerarea acestora cu cele privind soferul, vor fi: permis de conducere,

certificat ADR, pasaport cu viza valabila, asigurare de sanatate, foaie de parcurs si altele, de la

caz la caz ( ordin de plata sau marsruta, instructiuni, etc. ). Soferul va fi apt din punct de

vedere medical sa efectueze transportul. El va face periodic controlul medical si psihologic la

un centru specializat si autorizat in acest sens.

Documentele mijlocului de transport ce va fi detinute de sofer sunt: certificatul de

inmatriculare, carte de identitate ( copie ), certificatul eliberat de RAR referitor la incadrarea

autovehiculului ( original ), certificatul de agreere, licenta de executie si transport, carte verde

si carte alba ( asigurare pentru marfa ), set de autorizatii pentru tarile tranzitate si de detinatie

sau autorizatie si carnet CEMT. Pentru marfa transportata, soferul va avea asupra lui un carnet

TIR si un set de formulare HMR in alb.

Este necesar sa se urmareasca permanent valabilitatea documentelor, acordandu-se atentie

deosebita urmatoarelor: viza de pe pasapoartele soferilor, verificarea tehnica anuala i.t.p.,

certificat de agreere, carnet T.I.R., licente, carte verde, autorizati.

Soferul se va ingriji pe timpul transportului de integritatea tuturor documentelor

incredintate, orice deteriorare a acestora putand duce la anularea valabilitatii lor.

Desfasurarea transportului.

Prezentarea la locul de incarcare se va face respectandu-se data si ora mentionate in

comanda de transport. Orice intarziere pe langa faptul ca poate duce la prelungirea duratei de

incarcare ( ramanerea de pe o zi pe alta la incarcare datorita terminarii programului de lucru

sau amanarea vamuirii marfii ), poate chiar determina anularea incarcarii datorita sosirii unui

alt autocamion pentru preluarea marfii, expirarea acreditivului sau a scrisorii de credit.

Ideea ca beneficiarul poate sa astepte inca o zi sau doua pana ajunge autocamionul cu marfa

este larg raspndita in randul soferilor ( si nu numai ). Astfel se pot pierde clienti importanti si

scade seriozitatea firmei respective de transport.

Soferul trebuie sa se prezinte la persoana de contact indicata si va respecta pe cat posibil

indicatiile acesteia referitoare la locul si modul in care va avea loc incarcarea. Orice

divergenta aparuta, daca nu poate fi solutionata pe loc, va fi adusa la cunostinta

organizatorilor de trasnport. Soferul va trebui sa coordoneze procesul de incarcare, indicand

modul de asezare si de fixare a marfii. Aceasta va fi astfel incarcata, incat sa se evite aparitia

supratonajelor pe axe, sa nu se deterioreze pe timpul transportului si sa nu pericliteze

siguranta circulatiei.12

In cazul in care soferului nu i se permite sa asiste la incarcarea marfii, acesta va mentiona

in scrisoarea de transport – CMR, la rubrica de rezerve ale transportatorului ( de regula

rubrica 19 ), faptul ca nu a asistat la incarcare. Acest fapt se va comunica cat mai repede

posibil societatii de transport. De subliniat ca mentiunea pe scrisoarea de transport se va face

la locul de incarcare, astfel incat mentiunea sa existe si pe exemplarul care ramane la

expeditor. Situatia in cauza apare frecvent la incarcarile din strainatate cand soferului nu i se

permite accesul la rampa pentru a supraveghea incarcarea.

Rezervele pe scrisoarea de transport CMR se vor face ori de cate ori soferul are dubii cu

privire la natura sau cantitatea marfii incarcate, calitatea ambalajului si orice alte aspecte ce

pot aparea de la caz la caz.

Referitor la documentele insotitoare, soferul este direct raspunzator pentru documentele

incredintate la incarcare, dar nu si pentru continutul acestora. In cazul in care va observa

diferente privind cantitatea marfii, exprimata ca numar de colete, paleti, butoaie, etc. sau

greutate, tipul marfii destinatia, biroul vamal de import intre inscrisurile de pe factura,

scrisoarea de transport, carnetul TIR, va semnala acest lucru imediat la expeditor sau

comisionarul vamal pentru corectare. Pentru orice costuri suplimentare aparute datorita

necocordantei inscrisurilor este raspunzator expeditorul, iar nu transportorul.

Daca expeditorul specifica in scrisoarea de trasura, lista documentelor insotitoare, soferul

este obligat sa verifice existenta acestora. In general, marfa este insotita de urmatoarele

documente: factuar proforma sau comerciala, lista de colisaj, certificat de origine EUR 1,

certificat de conformitate, certificat de calitate, certificat fito-sanitar sau sanitar – veterinar.

Pentru marfurile care circula sub acoperirea Acordului ADR vor fi anexate la documente

instructiuni privind modul de actiuonare in caz de incidente, prezentarea denumirii chimice si

numarul ONU si pericolele pe care le prezinta.

Dupa efectuarea controlului vamal, soferul va verifica documentele primite, operarea in

carnetul TIR, sigilarea si inscrierea corecta a numarului sigiliului.

Tranzitarea dintr-o tara in alta se va efectua la punctele de trecere speciale pentru transportul

de marfuri.

Soferul va respecta intocmai ruta de indrumare primita la plecare, tranzitand prin punctele

de frontiera mentionate pe scrioarea de transport si carnetul TIR.

In frontiera soferul se va prezenta cu documentele solicitate, de regula: autorizatie de

tranzit pentru tara respectiva sau autorizatie CEMT, carnet TIR ( sau document de tranzit ),

scrisoare de transport, factura.

Se va urmari in mod special operarea carnetului TIR – ruperea voletului de intrare sau

iesire, mentionarea pe voletul urmator a tranzitului, datarea, semnarea si stampilarea

cotorului.

13

O problema deosebita o ridica prezentarea in frontiera romana la import. Aici, pe langa

operarea carnetului TIR, vor trebui stampilate de catre organul vamal scrisoarea de transport

si factura marfii. De asemenea, se va respecta punctul de frontiera indicat de importatori,

acela unde acesta are abilitare de import, sau, in functie de natura marfii, se va utiliza un

anumit punct de frontiera.

Daca se efectueaza tranzitul cu sistemul RO – LA ( Ungaria – Austria sau Ungaria –

Slovenia ), trebuie retinut in cazul utilizarii punctului de frontiera Nadlac – Nagylsk pentru

portiunea Nagylak – Szeged nu se plateste taxa de tranzit.

Incarcarea camionului cu marfa la intoarcerea in tara este o conditie obligatorie pentru

rentabilitatea unui transport. Organizarea unei curse trebuie facuta astfel incat sa se elimine pe

cat posibil efectuarea unor kilometri cu mijlocul de transport neincarcat, mai ales in trafic

extern.

Pe cat posibil, se va incerca angajarea returului inainte de plecarea autovehiculuilui in cursa

de export, putandu-se astfel preconiza durata transportului si cheltuielile ce pot sa apara. In

cazul in care nu sa reusit acest lucru, este indicat sa se preia returul inainte de descarcarea

camionului, eliminandu-se in acest fel timpul de stationare.

Sunt si situatii in care este dificil de gasit marfa pentru retur sau tariful obtinut este prea

mic. Depinde de fiecare transportator in parte daca prefera sa aiba un camion gol in asteptare ,

pana va apare o incasare la un pret mai bun, sau il va incarca la un tarif mai mic, dar in timp

mai scurt.

Soferul are obligatia ca pe timpul efectuarii transportului sa anunte periodic la societatea de

tranport pozita unde se afla ( punct de frontiera, loc de vamuire sau descarcare ) pentru a se

putea prelua comanda de retur si pentru a respecta data incarcarii.

De la locul de vamuire sau de descarcare soferul va comunica un numar de telefon sau de

fax unde poate fi contactat pentru comunicarea datelor referitoare la incarcarea de retur. De

regula, se vor comunica soferului: data incarcarii, locul incarcarii, locul vamuirii, natura

marfii de incarcat, cantitatea acesteia si modul de ambalare, locul de vamuire si descarcare,

precum si alte instructiuni referitoare la documentele ce vor fi anexate, punctele de trecere a

frontierei, durata transportului etc.

Orice eveniment aparut care poate duce la neprezentarea la timp la locul de incarcare va fi

comunicat imediat de catre sofer, pentru a putea fi anuntat beneficiarul.

Prezentarea in frontiera romana se va face in punctul indicat de beneficiar, atunci cand

acesta solicita in mod expres aceasta, sau in unul ales de transportator daca nu se specifica

unul in ordinul de transport. Aici se va urmari de catre sofer, dupa cum am mai amintit

operarea carnetului TIR ( in special mentionarea biroului vamal de destinatie si duratia

tranzitului ), stampilarea facturii si a C.M.R – ului.

14

In cazul in care pentru marfa importanta este necesara licenta de import, aceasta va fi

solicitata de vama de frontiera. Documentul poate fi prezentat si in copie. Soferul va

comunica imediat la societatea de transport lipsa licentei – daca este cauzul – pentru a se evita

prelungirea timpului de stationare in vama.

La vama de destinatie soferul se va prezenta cu actele si cu mijlocul de transport – daca se

solicita si prezenta acestuia – pana cel tarziu ultima zi a termenului de tranzit.

Societatea de transport va comunica sosirea mijlocului de transport beneficiarului marfii sau

casei de expeditie ce a emis ordinul de transport. Inregistrarea documentelor se va face

personal de catre sofer sau un delegat al transportatorului la comisionarul vamal indicat de

benificiar. Din momentul inregistrarii documentelor in vama incepe derularea termenului liber

acordat de transportator pentru vamuire si descarcare ( de regula, 48h ).

Soferul va prezenta organizatorului de transport documentele justificative pentru

eventualele taxe suplimentare platite pe timpul transportului pentru a se putea recupera

sumele in discutie cu conditia ca in contractul de transport sa fie inclusa si aceasta clauza.

Descarcarea se va efectua dupa ce s-a inchis carnetul TIR si s-a rupt sigiliul de mijlocul de

transport de catre organul vamal. Se va refuza eliberarea marfii inainte de efectuarea

operatiunilor vamale de import si de primirea carnetului TIR inchis.

La descarcare soferul este obligat sa asiste personal, urmarind preluarea marfii de catre

beneficiar. In cazul in care se constata lipsuri sau deteriorari ale marfii, pe langa mentionarea

acestora in scrisoarea de transport, se va inctocmi un proces – verbal, care va fi semnat de

catre beneficiar, sofer si un martor, soferul fiind direct raspunzator de lipsurile sau

deterioaraile aparute, daca nu a mentiont la incarcare observatiile sale pe scrisoarea de

transport.

In anexe se regasesc o parte din aceste documente in copie, in stare completata sau in alb.

15

3.Studiu de caz. Analizati o cursa pe tot parcursul derularii ( sau o zi de

activitate ).

Pentru analiza s-a luat in discutie relatia de parteneriat desfasurat intre S.C. “ Comlorela”

S.R.L., Beclean, firma specializata in transporturi si executarea de lucrari in infrastructura si

constructii si asociatia familiara a numitului Fazakas Gavrila din Beclean, str. Beclenut, asa

numit “patron – sofer” detinator al unei autobasculante, pe care periodic poata sa o puna la

dispozitia firmei sus mentionate, impreuna cu soferul aferent ( un membru al familiei ).

Pentru a reflecta activitatea unei zile, se pleaca de la contractul de transport, in cazul de fata

“Scrisoare de transport pentru marfuri in trafic national”, document ce tine loc si de comanda

de transport. Odata depusa scrisoarea parafata si semnata de parti, acestea isi cunosc

drepturile si responsabilitatile ce le revin. Conform documentului ( vezi anexele ), expeditorul

( in acelasi timp si destinatar ) solicita transportatorului efectuarea unor transporturi de

produse de balastiera din localitatea Reteag, in localitatea Crainimat, unde destinatarul are

aprovizioneaza o statie de preparat betoane, si in localitatea Dej unde are in executie lucrari

de pavaj.

Asa cum rezulta din foaia de parcurs ( vezi anexele ) si din diagrama tahograf, sunt

efectuate un anumit numar de curse in data respectiva. confirmarea efectuarii acestor curse se

afla mentionata in “bonul de transport” anexat celorlalte documente. De asemenea pe foaia de

parcurs se gasesc consumurile normate de combustibil, distantele parcurse pe fiecare etapa,

parcursul echivalent pentru ziua respectiva, iar in bonul de transport suplimentar, se regasesc

elemente de tarifare.

Concluzii.

Prezenta lucrare trebuie sa aduca dovada capacitatii absolventului de a identifica, a selecta

si a opera cu diferite tipuri de documente specifice activitatii de transport cu mijloace auto, de

cunoastere a legislatiei si specificului activitatii in domeniu.

16

Bibliografie.

1. Tanase F., s.a., Tehnologia repararii automobilelor, Edituara Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1983.

2. Fratila Gh., s.a., Automobile. Cunoastere, Intretinere si Reparare, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2005.

3. ***Reglementari Rutiere, Editura Shik, Bucuresti, 2006.4. Dr. Ing. Tatar I., s.a., Manualul Operatorului de Transport Rutier, Editura

IFPTR, Miercurea-Ciuc, 2008

17

Anexe.

18