Programul PCDA enii Moldova-Diasporă 2012-2015 filePCDA este expresia voinţei noilor generaţii de...

Programul PCDA – în consultaţie cu cetăţenii Moldova-Diasporă 2012-2015

Drepturile de autor sunt rezervate. Relaţii la www.m-da.md 1

PROGRAMUL POLITIC

Toate drepturile sunt rezervate Partidului Politic “Democraţia Acasă” înregistrat la 2 Septembrie 2011

PARTIDUL COMUNITAR

DEMOCRAŢIA ACASĂ

Prezentul Program, constituie documentul politic strategic ce întruneşte toate aspiraţiile PCDA

întru realizarea intereselor principale ale Ţării.

Document deschis consultaţiilor cu cetăţenii.

Moldova-Diasporă 2011-2013

www.m-da.md

CUPRINS

Capitolul I – Partidul, Actualitatea, Valori şi Principii.

Capitolul II – Direcţii, Obiective, Parteneri.

Capitolul III – Dezvoltarea şi Organizarea Partidului.

Capitolul IV – Reforme, Priorităţile PCDA pentru Ţară şi cetăţeni.

Cuvînt de încheiere.

http://www.m-da.md/



CAPITOLUL I – Partidul, Actualitatea, Valori şi Principii

Partidul Comunitar Democraţia Acasă este Partidul oamenilor uniţi şi necompromişi.

PCDA este expresia voinţei noilor generaţii de lideri, care înţeleg politica ca pe un exerciţiu al

responsabilităţii şi deservirii Ţării. Demnitatea unei generaţii se apreciază după rolul pe care îl

joacă în procesul de dezvoltare a societăţii. Generaţia care a devenit matură în răstimpul ce s-a

răscurs de la Independenţă, cu experienţa acumulată în această perioadă de mari frămîntări va

transforma Moldova în Dreptate şi Adevăr. Desigur această transformare presupune mulţi bani şi

multă muncă pe care doar o echipă de oameni deştepţi, oneşti şi responsabili îi poate produce.

Moldova are nevoie de noi, de liderii care să-şi iubească oamenii şi să le poată valorifica

potenţialul şi capitalul. Moldova are nevoie de noi, de tinerii şi muncitorii plecaţi peste hotare,

să-i întoarcă şi să-i antreneze în lucruri demne de capacităţile şi viziunile lor. Împreună, trebuie

să reînviem această speranţă într-o nouă generaţie de lideri muncitori şi umani. Oameni deschişi

pentru o activitate respectabilă, apţi să ofere rezultate concrete şi tangibile societăţii.

PCDA porneşte formarea şi promovarea unei clase politice noi, cu oameni maturi, oneşti şi

responsabili. Împreună avem misunea: Să consolidăm comunităţile! Să reconstruim economia!

Să creăm locuri de muncă! Să încetăm corupţia! Să creştem conştiinţa poporului!

Partidul Comunitar Democraţia Acasă s-a născut din dragostea de Ţară a tinerilor şi

muncitorilor de acasă şi din străinătate. Unii au fost deja în compenenţa altor partide. Alţii au

ezitat să se implice în politică. Acum împreună, ne-am unit ideologic şi organizatoric într-o forţă

de acţiune politică constructivă pentru salvarea şi prosperarea Ţării, fără zăbavă. Ca partid de

centru-dreapta, PCDA este deschis tuturor simpatizanţilor ce împărtăşesc valorile democratice,

naturale şi creştine şi se alătură muncii pentru realizarea obiectivelor comune. Obiectivul

principal este să ne afirmăm împreună viziunea de a trăi şi lucra decent acasă, asumîndu-ne

fiecare în parte o repsonsabilitate şi în comun misiunea de a reconstrui Moldova. Credem că

fiecare om trebuie să aibă posibilitatea de a se realiza benefic în societate, de a valorifica şansele

de fericire personală şi familială în armonie cu ceilalţi. Scopul PCDA pe termen scurt este de a

sprijini şi extinde pregătirea cetăţenilor în faţa provocărilor şi pericolelor ce vin şi pentru ai

mobiliza într-o participare economică, constructivă şi paşnică în perioada de tranziţie globală ce

a început. PCDA pune în centrul acţiunii sale Omul lui Dumnezeu! Crearea unui standard de

viaţă decent, prin egalitatea de şanse şi nu nivelarea valorilor în interesul unui club îngust de

oligarhi este scopul pe termen mediu. Iar în termen lung, credem că putem transforma Ţara

noastră într-o grădină de Eden în care să nu mai fie sărăcia, suferinţa şi opresiunea regimurilor

expirate. Împreună şi cu ajutorul lui Dumnezeu, vom reuşi!

Partidul Comunitar Democraţia Acasă este primul şi unicul partid care antrenează egal şi

meritele concetăţenilor emigranţi ce constituie cca ¼ din populaţia Moldovei. Dorim să

conştientizăm că acest cca. 1 million de cetăţeni sunt principalii investitori ai Moldovei ce

asigură cca. 40% din economia naţională. Am creat structuri pentru antrenarea şi protejarea lor

peste hotare şi dorim să-i întoarcem cît mai repede la muncă şi democraţie acasă. Totuşi atîta

timp cît ei sunt peste hotare ne vom mîndri cu ei, îi vom proteja şi-i vom sprijini să-şi păstreze şi

să-şi afirme identitatea naţională. PCDA susţine protejarea minorităţilor în strictă conformitatea

cu prevederile legale şi respectarea drepturilor individuale ale tuturor membrilor societăţii,

indiferent de opţiunile sau originea lor socială şi etnică. În egală măsură trebuie să raportăm

congruenţa acestor drepturile la relaţia cu limba română, datina şi tradiţia strămoşească. Totuşi,

românismul sau antiromânismul, antirusismul nu trebuie să ne preocupe azi. Marea noastră

primejdie este sărăcia, degradarea şi corupţia prin artistismul ieftin şi gălăgios al unor bande

politice interne şi externe. PCDA doreşte să fie promotorul adevărului şi al reformei!



Partidul Comunitar Democraţia Acasă este un partid deschis la colaborare cu exponenţii

curentelor politice şi receptiv la problemele oamenilor simpli. Principalul nostru scop este

renaşterea Republicii Moldova prin modernizarea Statului şi ridicarea conştiinţei poporului.

Dorim formarea şi prosperarea unei societăţi libere şi solidare în care, fiecare cetăţean să trăiască

demn şi în armonie cu societatea şi natura. Împreună vom avansa o politică care uneşte într-un

singur torent energiile celor care aspiră la integritate şi decenţă prin implicarea lor în elaborarea

programelor noi şi perfecţionarea celor existente. Partidul activează în conformitate cu

principiile legalităţii, transparenţei, publicităţii, libertăţii, responsabilităţii şi egalităţii în drepturi

a membrilor, precum şi cu alte principii şi valori democratice universal recunoscute.

Actualitatea.

În pofida declaraţiilor triumfaliste ale autorităţilor, realitatea demonstrează o incapacitate

crasă şi criminală a guvernării de a ameliora situaţia economică a cetăţenilor.

Relativa stabilitate macroeconomică şi financiară existentă în Republica Moldova se datorează

ajutorului partenerilor occidentali şi eforturilor supraumane ale oamenilor simpli emigraţi pentru

a-şi ajuta propriile familii. Însă efectele negative ale emigaţiei conduc vădit la dificultatea

copiilor fără grijă părintească, creşterea ratei divorţurilor, degradarea profesională şi altele.

Realitatea se reflectă dar nu este o glumă, Ce-au făcut moldovenii pe parcursul ultimelor

mandate? – au fugit de acasă!? De ce? Trebuie să conştientizăm, acum, că situaţia este

alarmantă şi nu mai poate continua aşa! Împreună asistăm la crearea a două lumi paralele – una

reprezentată de o guvernare coruptă, iar alta – de oameni simpli care sînt nevoiţi să-şi

abandoneze familiile şi să caute locuri de muncă în străinătate pentru a nu muri de foame.

Este un fapt anormal pentru un Stat care se consideră european ca fiecare al doilea cetăţean să se

afle în sărăcie. Este anormal ca unui popor să i se impună emigrarea şi deposedarea de un viitor

decent în propria ţară. Mai mult ca atît nivelul de viaţă şi criteriile dezvoltării umane stabilite de

Naţiunile Unite în comparaţie cu traiul nostru face existenţa oamenilor şi mai deprimantă.

Asistăm la înrădăcinarea agriculturii de subzistenţă şi ruralizarea centrelor urbane, la

intensificarea cazurilor de moarte infantilă comparabilă cu cele mai înapoiate state ale lumii, la o

descreştere a numărului de copii şcolarizaţi şi la alte fenomone economice şi sociale

dezastruoase. Situaţia demografică în Republica Moldova este în descreştere. Satele noastre sunt

pe cale de dispariţie de pe harta Ţării, iar guvernarea este incapabilă să propună soluţii reale de

stopare a declinului economic şi a exodului populaţiei în căutarea unui loc de muncă.

În baza Declaraţiei de Independenţă de la 27 august 1991, Republica Moldova a fost recunoscută

de Naţiunile Unite ca stat suveran şi integru la 2 martie 1992. De facto însă eliberarea de vălul

sovietic a presupus formarea unei ţări deposedate de hotarele ei istorice (între Prut-Nistru şi

Marea Neagră) şi instigarea unui conflict moldo-rus-separatist în regiunea transnistreană cu

ocupaţia armatei Fed. Ruse. Deja de cîteva secole, Moldova face faţă multor provocări de

ocupaţie, divizare, genocid şi prădare. Clasa politică însă nici pînă în prezent nu este pregătită să

apere interesele populaţiei şi nici să gestioneze tranziţia democratică şi economică a statului ca

să asigure cetăţenilor respectarea drepturilor lor fundamentale şi pentru un nivel decent de

bunăstare. Această bătaie de joc trebuie sfîrşită! Acum, după 200 de ani de umilinţă şi peste 20

de ani de independenţă, Ţara noastră nu trebuie să continue în derivă. Generaţiile noi nu trebuie

să fie măcinate de aceeaşi politică iresponsabilă şi coruptă care face uz de probleme identitare

pentru a-şi acoperi propria incompetenţă. Traficul de influenţă şi prosperitatea ilicită obţinută ca

urmare a utilizării abuzive a resurselor publice, trebuie oprite. PCDA nu va lăsa nepedepsită

corupţia din eşaloanele de vîrf ale puterii şi fraudele prin care populaţia a fost jăcmănită şi

sărăcită de guvernările incompetente şi iresponsabile din ultimii 20 de ani. Gata!! PCDA

optează pentru Profesionalism, Credinţă, Demnitate şi Adevăr!



Partidul Comunitar Democraţia Acasă va implementa soluţii reale pentru ieşire din criză şi va

realiza renaşterea economică şi de conştiinţă a Ţării. Pentru aceasta, cerem de la toţi oamenii de

bună credinţă o participare conştientă în alegerea binelui.

Valori şi Principii

Valorile fundamentale pe care le urmează PCDA reprezintă un set de atitudini pe care membrii

Partidului le cred a fi determinante în activitatea politică, administrativă şi în comportamentul

individual cotidian. Valorile ce orientează expresia proiectelor noastre sunt: demnitatea,

libertatea, responsabilitatea, cooperarea, solidaritatea, familia şi tradiţia.

PCDA este conştient de dificultatea transpunerii valorilor menţionate mai sus în principii care ar

reprezenta garantul actului de guvernare pentru buna funcţionare a societăţii. Totodată,

considerăm că prezenţa valorilor nu trebuie să conducă la concluzii cinice că moralitatea este

inutilă în politică...(?). Ori ne-am convins că fără valori şi principii este imposibil de

implementat supremaţia legii, democratizarea şi economia liberă.

Valorile promovate de PCDA se raportează la două principii universale:

Dreptate – principiu moral şi juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine şi să i se

respecte drepturile la echitate şi justiţie; şi, Adevăr – cunoştinţa autentică despre realitatea

obiectivă, reprezentînd o reflectare justă a acesteia.

Dezvoltarea partidului este ordonată în 4C: Creştere, Calitate, Conştiinţă, Comunitate. PCDA

consideră că întemeierea societăţii pe Dreptate şi Adevăr este posibilă numai dacă este susţinută

de structuri puternice (de ex: biserici, partide, state) care să asigure valorile morale şi

comunitatea dintre oameni. Credem că persoanele care fac politică trebuie să accepte că sunt

responsabile pentru toată comunitatea şi pentru binele public. A fi om politic trebuie să devină

un angajament de a activa pentru binele public. PCDA activează conform următoarelor valori:

Demnitatea umană înseamnă că fiinţa umană nu trebuie tratată ca un obiect. Omul este subiect,

nu obiect al istoriei, este scop, nu mijloc. Asta înseamnă că viaţa omenească este valoroasă

dincolo de orice calcule legate de utilitate şi preţ. Orice ideologie care distinge între viaţă

omenească valoroasă şi viaţă lipsită de valoare este antiumană şi trebuie respinsă. Demnitatea

umană valorizează simpla existenţa umană ca atare. Omul are demnitate, lucrurile au preţ.

Demnitatea aparţine tuturor oamenilor independent de sex, culoare, naţionalitate, vârstă,

convingeri politice şi religioase, starea de sănătate sau merit. Demnitatea umană este atribuită

pentru ca oamenii să se poată dezvolta în libertate şi responsabilitate.

Libertatea stă la baza afirmării fiinţei umane. Libertatea fiecăruia se realizează în relaţiile sale

cu ceilalţi, într-o formă sau alta a vieţii sociale şi implică drepturi şi obligaţii. Ea oferă omului

posibilitatea de a lua decizii asupra destinului propriu. Libertatea constituie dreptul natural

inalienabil al oricărui individ şi e piatra de temelie a prosperităţii şi progresului. În viziunea

PCDA, toţi oamenii sunt născuţi liberi şi nici o guvernare nu poate fi considerată legitimă dacă

încearcă să limiteze sau să submineze libertatea indivizilor de a fi liberi şi fericiţi.

Responsabilitatea rezidă în conştientizarea limitelor pe care trebuie să le aibă libertatea, astfel

încît aceasta să nu degenereze în subminarea valorilor colective pe care se bazează societatea.

A avea libertate înseamnă a avea şi responsabilitate pentru modul în care aceasta este folosită.

Cînd libertatea este maximă şi responsabilitatea este maximă. PCDA va asigura supremaţia legii

în baza căreia vom dezvolta un sistem modern pentru bunăstarea economică şi socială.

Vom reduce la minimum dependenţa persoanei faţă de stat şi birocraţie. Vom educa respectul



faţă de Lege. Dar deasemenea vom asigura o asistenţă socială decentă pentru ai ajuta pe cei aflaţi

în incapacitate şi dificultate ca să iasă din ea. Credem că orice persoană trebuie ajutată în

concordanţa cu vocaţia şi capacităţile sale, astfel încît să ajungă la o afirmare deplină a

personalităţii sale. Dorim să consolidăm un Stat cu cetăţeni responsabili.

Cooperarea sau Subsidiaritatea este valoarea de respect în relaţiile dintre unitate şi colectiv.

Cetăţeanul trebuie încurajat, de stat şi de comunitate, să îşi asume personal sau în asociere cu

alţii, sarcinile pe care este în stare să le îndeplinească, să ia deciziile care să îi dea mai multă

putere asupra vieţii sale, să se autoguverneze. Astfel, Statul trebuie să delege comunităţii dreptul

de a decide, iar comunităţile mai mari celor mai mici, pentru ca acestea să îşi hotărască destinul

pe baza resurselor şi nevoilor locale. PCDA susţine creşterea autonomiei locale în raport cu

Statul, pentru a permite cetăţenilor să-şi manifeste capacităţile în soluţionarea problemelor.

Solidaritatea este o expresie a naturii sociale a omului: fiecare individ depinde de societate, iar

societatea în ansamblu depinde de fiecare membru al său. Promovînd solidaritatea şi

generozitatea, construim o societate în care fiecare cetăţean să-şi găsească locul. Coeziunea

socială se construieşte pe solidaritate. PCDA recunoaşte că solidaritatea presupune reciprocitate:

dacă astepţi sprijin şi solidaritate, trebuie să fii pregătit să le oferi la rîndul tău. Credem că

capitalul uman, în orice formă de cultură civică, contribuie la maximizarea bunăstării generale.

Familia este prima şi cea mai importantă comunitate. Omul nu trăieşte doar pentru sine, ci are

nevoie de comunitate. Participarea la familie, comunitate şi naţiune dă vieţii un sens. Nu trebuie

să pierdem din vedere că în familie se învaţă virtuţile sociale, îndatoririle reciproce, încrederea şi

responsabilitatea. Familia reprezintă primul loc unde este ancorată viaţa omului. PCDA va

susţine formarea şi menţinerea famililor, protejarea mamei şi a copilului şi a vieţii în cuplu.

Dorim să creştem Moldova într-o familie fericită.

Tradiţia şi căminul, limbajul şi cultura dau cetăţenilor siguranţă şi un simţ al comunităţii.

Popoarele Europei, deşi diferite, împărtăşesc un set de valori comune într-un spaţiu comun.

Poporul moldovenesc este un popor nobil cu rădăcini sacre în spiritualitate, agricultură şi justiţie.

Suntem descrişi ca fiind cei mai drepţi dintre Traci iar împăraţii noştri ca atleţi ai lui Hristos.

Noi am primit şi protejat creştinătatea din primele veacuri. Noi am tratat străinul şi vecinul cu

drepturi egale. Nicodată nu am facut război sau vrajbă altor neamuri. Noi am dat şi am luat cei

mai frumos din cultura Getodacică, Latină, Bizantină, Orientală, Slavă şi Românească.

Noi am rezistat colonizării, denaţionalizării, deportărilor şi persecuţiilor comuniste. Noi

menţinem vie memoria şi testamentul strămoşilor. Încrederea în propria tradiţie însă nu înseamnă

respingerea altora. Un sistem are un conţinut mixt dar armonios şi concordant de diviziuni.

Desigur ne putem afirma identitatea naţională sau religioasă diferit, in linii istorice, geneologice,

civile sau personale. Dar trebuie să păstrăm Moldova ca o Ţară a oamenilor conştienţi şi capabili

de a se relaţiona lingvistic şi civic cu tradiţia locală de limbă Română şi religie Creştină. Ori

altfel, dacă nu protejăm rădăcinile noastre, nu vom mai fi un popor.

DOAMNE AJUTĂ MOLDOVA!



CAPITOLUL II – Direcţii, Obiective, Parteneri

Activitatea Partidului cuprinde mai multe Direcţii de interes:

1. Consolidarea Democraţiei

Partidul îşi exprimă opţiunea clară pentru democraţie şi instituţiile sale, dar consideră că aceasta

se realizează cu adevărat numai pe un fundament moral şi cultural, cu respectarea autorităţii

legii, în libertate şi cu responsabilitate. PCDA avertizează că din lipsa acestora societatea cade în

ignoranţă, dezordine, haos şi autodistrugere.

2. Economia liberă

Cadrul dezvoltării economice îl reprezintă economia liberă, ale cărei mecanisme trebuie să

funcţioneze fără obstrucţionări şi distorsionări de sorginte politică, dar şi fără abuzuri de

dezinformare şi poluare. Partidul consideră că proprietatea privată este motorul dezvoltării

economice. Garantarea reală a dreptului de proprietate presupune şi aşezarea acestuia pe o bază

morală şi economic funcţională. Încălcarea drepturilor angajaţilor, cît şi ale consumatorilor sunt

abuzuri care trebuie regularizate de Stat. PCDA optează pentru o economie liberă şi organizată

pentru a asigura un caracter transparent, ecologic şi progresiv.

3. Capitalismul responsabil

Partidul salută competiţia onestă şi iniţiativa liberă şi consideră că, dincolo de imperfecţiunile

lor, capitalismul responsabil şi piaţa liberă sunt cele mai eficiente sisteme economice.

Deasemenea Partidul consideră ca Statul poate reglementa orice domeniu şi poate desfăşura

activităţi economice profitabile, iar în unele domenii poate deţine şi o poziţie de monopol (de ex

în: sistemul monetar-bancar) deoarece responsabilitatea socială în situaţie de criză este plasată în

primul rînd pe umerii Statului. PCDA optează pentru o economie liberă, de orientare socială, fără

baroni, monopolişti sau oligarhi. Partidul consideră că scopul fundamental al guvernării este să

creeze un climat favorabil pentru iniţiativa privată şi excelenţa în toate domeniile de activitate.

4. Protejarea familiei

Partidul consideră familia fundament al societăţii, forma cea mai stabilă de convieţuire,

comunitatea esenţiala în care se învaţă şi se exersează libertatea şi responsabilitatea, respectul şi

iubirea între cei apropiaţi. Sprijinirea familiei presupune sprijinirea afirmării tuturor membrilor

familiei şi asigurarea egalităţii lor de şanse. Violenţa domestică, divorţul nejustificat, practica

avortului liber, exploatarea sexuală şi alte practici împotriva firii, trebuie tratate şi eradicate

pentru protejarea familiei şi a umanităţii concepute în chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

5. Cultivarea Patriotismului

Liantul afectiv al naţiunii civice este Patriotismul Constituţional. PCDA trebuie să susţină toţi

membrii societăţii, indiferent de apartenenţa socială, profesională, culturală, etnică sau

religioasă. Pentru noi proiectul naţional este o construcţie continuă şi vie, nu un ecou al

trecutului. În sens cetăţenesc, toţi locuitorii Ţării, inclusiv ai regiunii transnistrene trebuie să

participe conştient la construirea unui Stat prosper. În acelaşi timp, libertatea de autoidentificare

nu presupune răsturnarea unor adevăruri ştiinţifice, cum ar fi limba Română vorbită de cetăţeni.

6. Contractul dintre cetăţean şi stat

Partidul recunoaşte caracterul contractual al relaţiei dintre cetăţean şi Stat în baza Constituţiei.

În cadrul acestei relaţii, cetăţeanul acceptă limitarea unor drepturi în scopul convieţuirii

armonioase cu egalii săi şi acceptă plata impozitelor şi taxelor în schimbul furnizării de către Stat

a unor bunuri şi servicii publice. În baza acestei relaţii, cetăţeanul trebuie îndreptăţit pentru

respectarea şi protejarea drepturilor sale şi să-i fie furnizate bunuri şi servicii publice de calitate.

7. Consolidarea societăţii civile

Partidul susţine consolidarea, instituţionalizarea şi responsabilizarea societăţii civile ca factor de

dialog cu instituţiile publice. Partidul va crea cadrul necesar şi va promova dialogul cu toţi

actorii societăţii civile şi cu fiecare cetăţean în parte.



OBIECTIVE PCDA pe termen scurt (1-4ani) va mobiliza cetăţenii la participare economică, constructivă şi

paşnică într-o previzibilă perioada de tranziţie globală, prin următoarele reforme primare:

1. Perfectarea constituţiei Republicii Moldova – Partidul propune cetăţenilor revizuirea

textului constituţional printr-un proces deschis de dezbatere şi consultare publică.

Considerăm că această soluţie de fond este singura capabilă să clarifice temeiul instituţional

al drepturilor cetăţenilor, al principiilor de organizare a Statului şi al relaţiei contractuale

dintre cetăţeni, Stat şi instituţii publice sau private. Constituţia Republicii Moldova poate fi

adoptată numai printr-un referendum constituţional. Revizuirea (modificarea şi completarea)

constituţiei poate fi efectuată prin referendum sau prin Parlament.

2. Reforma electorală şi de transparenţă publică – Politica partidanală din ultimii 20 de ani a

dus la obosirea şi dezamăgirea populaţiei. În majoritatea partidelor existente şi consilii

separatiste conduc deseori cei care dau bani şi se compromit unor interese private/străine,

comparativ cu interesele publice/naţionale. Lipsa transparenţei şi ascunderea sub imunitatea

de Stat a multor funcţionari acerbează corupţia, traficul, crima, neglijenţa, si falimetarea

statului. PCDA optează pentru revenirea la votul uninominal într-un sistem electoral mixt

pentru a alege parlamentarii pe circumscripţii/raioane, şi nu doar pe liste de partid. Vom

reduce costurile electorale şi numărul de Parlamentari la 51. Deasemenea PCDA va limita

extinerea imunităţii de Stat şi va asigura transparenţa instituţiilor publice.

3. Reforma monetar-bancară pentru crearea şi funcţionarea banilor publici – Banii sunt

doar un mijloc de schimb pentru a facilita comerţul şi dezvoltarea. Banii pot fi creaţi de Stat

în folosul public pentru ca toţi oamenii să aibă un loc muncă şi să producă servicii şi produse

pentru schimb. Aceste produse şi servicii create de Stat pot acoperi valoarea banilor publici.

Precum băncile comerciale crează credite, adică datorii, pe bază de depozite, aşa şi Statul

prin intermediul Băncii Naţionale şi Ministerul Finanţelor trebuie să asigure abundenţa

financiară pentru dezvoltarea şi stabilitatea economică a cetăţenilor. PCDA nu doreşte

îndatorirea Ţării cu credite de la instutuţii internaţionale sau private. Crearea banilor publici

va conduce la eradicarea şomajului, dezvoltarea serviciilor publice şi a infrastructurii. PCDA

va angaja economişti reputabili care vor asigura proiectarea şi funcţionarea acestei reforme,

fără probleme. Reforma monetar-bancară se va relaţiona cu Reforma Agrară (Capitolul IV).

4. Reconstrucţia Economiei libere şi ecologice – Creşterea responsabilităţii şi a transparenţei

Statului va asigura o stabilitatea politică necesară pentru a atrage şi antrena corect investiţii.

PCDA va asigura un climat fiscal foarte avantajos şi va reduce birocraţia. Partidul optează

pentru o economie modernă, progresivă şi independentă. Prioritate au: reorganizarea

agriculturii în cooperative care să valorifice pămînturile aflate în păragină, precum şi alte

resurse naturale; specializarea agriculturii pentru a produce ecologic şi standartizat produse

valoroase, cerute pe piaţă, la costuri minime; conceperea industriei energetice şi dezvoltarea

trasportului electric-feroviar-public; conceperea industriei pentru construcţie de maşini şi

tehnologii; creşterea exportului şi reducerea importului; regularizarea speculaţiei.

5. Reforma comunitar administrativă– pentru a reduce birocraţia şi costurile publice vom

creşte autonomia şi organizarea locală, în comunităţi teritoriale mai mari, de exemplu 2-3

sate într-o comună, 2-3 raioane într-unul. Vom maximaliza descentralizarea. Aceste

comunităţi vor elabora un buget propriu şi primi bani publici în scopul dezvoltării locale.

6. Locuinţe de stat şi sute de mii de locuri de muncă – estimativ 70% în sectorul public şi

30% în sectorul privat. Studenţii şi specialiştii calificaţi vor primi locuri de muncă suficient

plătite pentru a avea un trai decent acasă. Deasemenea tinerii specialişti vor fi creditaţi de

Stat pentru a-şi achiziţiona un spaţiu locativ. Statul va atrage cetăţenii emigraţi.

7. Integrarea economică în spaţiul Schengen, circulaţia în Uniunea Europeană fără vize.



PCDA pe termen mediu (4-10 ani) va asigura un standard decent de viaţă pentru toţi cetăţenii şi

locuitorii Moldovei şi va renaşte valorile morale şi creştine.

1. Supremaţia Legii – Instabilitatea legislativă, redundanţa şi incoerenţa legilor au creat şi

creează în continuare insecuritate juridică, diluarea valorii legii şi, pe cale de consecinţă,

scăderea respectului faţă de lege. Menţinerea unui regim separatist în regiunea transnistreană

deasemenea subestimează Supremaţia Legii. PCDA va inversa această demoralizare şi va

motiva fiecare cetăţean să-şi exercite conştient drepturile şi responsabilităţile. Egalitatea în

faţa legii trebuie să fie un garant. PCDA va eradica corupţia şi va reforma sistemul

judecătoresc, de poliţie, fiscal şi de asistenţă publică pentru a asigura calitatea funcţionarilor.

Deasemenea codurile de legi vor fi armonizate cu standardele internaţionale.

2. Democratizarea resurselor – Capitalismul responsabil şi economia liberă sunt cele mai

eficiente sisteme economice fără a deveni abuzive sau exclusive. Distribuirea eficientă a

resurselor publice şi naturale este esenţială pentru creşterea productivităţii, a competitivităţii

şi, pe această bază, a veniturilor oamenilor. Actualmente există o ineficienţă cronică majoră

în alocarea resurselor publice şi în privatizare, fapt accentuat de tendinţa componentei

subterane, oligarhice, de a prelua controlul politic în acest domeniu. Adoptarea unor acte

legislative care să asigure protejarea pieţelor de distorsiuni, să susţină iniţiativa

antreprenorială şi să garateze drepturile de proprietate privată sunt premize PCDA.

3. Diminuarea disparităţilor sociale – Muncitorii, pensionarii şi persoanele nesalariate (de ex.

mamele, studenţii, invalizii) şi aflate în dificultate trebuie asigurate de Stat cu un venit minim

care să permită o viaţă decentă. Partidul urmăreşte diminuarea disparităţilor sociale şi

regionale, în masura în care politicile implementate nu sunt de natură să afecteze în sens

negativ creşterea economică. PCDA va asigura plata la timp a alocaţiilor sociale şi

salariilor. Dezvoltarea durabilă a ţării prin promovarea consensului social ce îmbină în mod

armonios cultura economică şi cea civică este un bun public necesar pentru progres.

4. Creşterea competitivităţii economiei – Asigurarea unui nivel decent de bunăstare, o

economie liberă, competitivă pe plan regional şi european este o prioritate a PCDA.

Vom oferi investitorilor un climat politic stabil şi prietenos, o infrastructură modernă, resurse

umane cu un înalt nivel de educaţie şi abilităţi. Vom condiţiona un mediu de afaceri

responsabil, capabil să asigure o creştere economică durabilă pe o perioadă lungă de timp,

fără zguduiri la nivel macroeconomic şi ecologic. Suntem convinşi că în termen mediu vom

atinge un standard înalt de viaţă pentru toţi locuitorii Moldovei.

5. 0% taxe pe venit – Credem că Statul nu este creat pentru a exploata cetăţenii, ci pentru ai

împuternici. PCDA este conştient de necesitatea unei politici fiscale foarte atractive şi

eficiente ce va fi aplicată prin Reforma Fiscală imediat după accederea la guvernare. PCDA

deasemenea are dorinţa ca pînă în 2020 să reducă taxele pe venit pînă la 0. Statul trebuie să

devenă un garantor al securităţii, stabilităţii şi valorilor, nu doar un birocrat colector de taxe.

PCDA pe termen lung (10-20 ani) va monitoriza funcţionarea reformelor politice, economice şi

sociale înfăptuite pe parcursul guvernării asigurînd durabilitatea lor.

1. Reîntregirea Ţării – PCDA recunoaşte teritoriile Basarabiei istorice dintre Prut-Nistru-

Marea Neagră şi protejează actualele teritorii de drept ale Republicii Moldova. PCDA va

promova demilitarizarea şi democratizarea regiunii transnistrene, şi dacă va fi acceptat

retrocedarea ei Ucrainei în schimbul regiunilor Ismail-Cetatea Albă şi Cernăuţi. Vom realiza

un acord comun cu Ucraina pentru susţinere internaţională şi de interes comun de a repara

crima istorică din 1940 a pactului Molotov-Ribbentorp. Prin intermediul activităţilor

economice şi sociale ambele State trebuie să asigure drepturile populaţiilor strămutate.



2. Integrarea Internaţională – Fiind parte a continentului european şi împărtăşind valorile

civilizaţiei europene este natural şi firesc că Republica Moldova se integrează economic şi

demografic în Comunitatea Europeană. PCDA doreşte şi va depune toate eforturile ca

Republica Moldova sa fie acceptată în spaţiul Schengen. Totuşi, PCDA propune o guvernare

liberă, democratică, neataşată şi independentă de un alt stat, şi crede că aderarea politică ca

membru în Statele Unite ale Europei trebuie făcută prin referendum. Priorităţile PCDA în

domeniul politicii externe sunt propuse în Capitolul IV.

3. Achitarea datoriilor externe – Majoritatea creditelor acordate Republicii Moldova sunt

speculative, adică nu sunt acoperite de valoare (aur, produse sau servicii) ci au fost create din

nimic în virtutea actului democratic global. Deasemenea majoritatea datoriilor pentru

gaz/petrol către Fed. Rusă trebuie raportate la îndatoririle istorice şi actuale pe care Rusia le

are faţă de Moldova. PCDA doreşte promovarea Dreptăţii şi Adevărului, dar va negocia

cantitatea şi calitatea datoriilor externe şi să le va achita complet pîna la 2030.

4. Moldova 2030 grădină de Eden – Vedem o Moldova Nouă plină de viaţă şi vitalitate, în

care locuitorii sunt preocupaţi de trăirea fericirii în orice fel. Vedem familii fericite, oameni

intergi universali şi sănătoşi, antrenaţi în munci folositoare, dornici de a împărtăşi pace şi

bucurie în lume şi Cosmos. Vedem copii binecuvîntaţi, ageri şi ascultători. Vedem oameni

care mulţumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru Ţara şi Viaţa lor. Moldova suntem noi.

Moldova suntem noi şi viziunea noastră este umană, naturală şi absolut posibilă!

Parteneri Concordia potestas est – Împreună suntem mai puternici!

Realizarea acestor obiective poate fi asigurată prin implicarea activă a tuturor cetăţenilor în

elaborarea politicilor, în dezbateri şi dialog cu forţele democratice din societate, din lume şi

Cosmos. Partenerii partidului sunt persoanele fizice şi juridice cu bună credinţă. Partidul invită

la uniune sau parteneriat în orice formă actorii politici ce împărtăşesc valorile noastre

economice, ecologice şi de justiţie – atît pe plan naţional cît şi internaţional. Eventual, în

gestionarea afacerilor Statului după accederea la guvernare PCDA poate delega funcţii/fonduri

instituţiilor publice, private şi ne-guvernamentale. PCDA îşi face publică intenţia de a colabora

cu toate forţele politice, cu excepţia partidelor de orientare nazistă, comunistă, separatistă,

xenofobă, şovină şi antisemită.

Partidul nu va promova o politică fascistă, anti-capitalistă sau anti-religioasă ci va asigura

balanţa între valorile sociale şi cele economice. Cu toate că reformele şi obiectivele propuse de

PCDA sunt radical constructive, în special economic şi financiar, acestea trebuie să fie aşa

pentru că actualităţile naţionale şi globale excepţionale necesită măsuri excepţionale.




CAPITOLUL III – Dezvoltarea şi Organizarea Partidului

Actualul context politic, în care grupuri oligarhice transpartinice şi partinice încearcă să

controleze agenda publică, justifică dorinţa electoratului de reformare a sistemului de partide şi

mai cu seamă a clasei politice. Este nevoie de un alt fel de politică şi de un alt fel de partid

politic, care să răspundă acestei dorinţe. A fost nevoie de crearea PCDA. Suntem, acum cu voi!

o PCDA îşi propune să devină un partid activ pe scena politică fără a corupe electoratul, fără a

cumpăra sau vinde voturi/oameni. Ne vom dezvolta prin votul conştient nu votul cumpărat.

o PCDA îşi propune să fie un partid Comunitar prin edificarea unor structuri de partid viabile

atît în Ţară cît şi peste hotare unde se află un număr considerabil de cetăţeni.

o Dialogul reprezintă metoda cea mai sigură de implicare etică şi de utilizare a energiilor

creatoare ale membrilor partidului. În acest scop a fost lansată metodologia de organizare

D12 în grupuri de a cîte 3+ persoane ce vor activa pe domenii, în teritorii, pe ţări.

o Organigrama D12 este unică partidului nostru pe plan naţional şi internaţional şi

demonstrează că dezvoltăm o viziune holistică şi lucrăm sinergic în mai multe direcţii

adoptînd soluţii concrete pe părşi dar analizînd Întregul.

ORGANIZAREA MEMBRILOR în 12 Domenii

cu supervizia Secretarilor locali şi generali

Profesionalism

Credinț ă

Demnitate

Adevăr

VALORI

Tehnologie

ș i Media

Sănătate

Birouri (viitorii

Miniș tri ș i

demnitari )

Consiliul Politic

(viitorii

Parlamentari ș i

Primari)

Cercetare

ș i

Ș tiinț ă

Principii:

C4 , Dreptate, Adevăr

Energie ș i

Inginerie

Asistenț ă

Socială

Ecologie

Educaț ie

Diplomaț ie ș i

Comunitate

Securitate

Economie ș i

Finanț e Agricultură

ș i Industrii

Jurisprudenț

ă



Dezvoltarea relaţiilor publice Ceea ce deja miroase nu trebuie să arătăm noi cu degetul, căci se vede şi se ştie.

În relaţie cu actorii politici, Partidul Comunitar Democraţia Acasă conlucrează într-un mod

profesionist şi corect cu partidele existente. PCDA este pentru elaborarea soluţiilor şi nu doar

discutarea problemelor. PCDA nu va lăsa actualii guvernanţi să ignore responsabilităţile lor!

Înţelegem că membrii altor partide vor continua să iasă din mocirlele partidanale ale unor actori

mincinoşi şi criminali, şi se vor alătura echipei noastre aşa cum mulţi dintre fondatorii PCDA au

făcut. Desigur că ne protejăm de sindromul „Calul Troian” dar încurajăm mai ales persoanele

necompromise ce conştientizează valoarea noastră Comunitară, să adere la PCDA.

În contextul întregii societăţi, PCDA, aflat în opoziţie sau la guvernare, va propune soluţii

structurate pe principalele domenii ale vieţii politice, economice şi sociale. Depăşirea crizei

politice ne impune o activitate constantă în ce priveşte elaborarea de soluţii pentru crizele şi

provocările pe care le au de înfruntat cetăţenii noştri. Într-un mod regulat, nu doar în ajunul

campaniilor electorale PCDA consultă cetăţenii din Ţară şi de peste hotare şi-i recrutează pe cei

ce doresc să-şi dovedească responsabilitatea şi competenţa voluntar. Fiecare membru PCDA

trebuie să se implice în realizarea a cel puţin una din sutele de soluţii elaborate în Program.

Credem că calitatea unui partid este determinată mai ales de capacitatea de a realiza soluţiile în

beneficiul cetăţenilor, nu doar de a le tranşa şi cumpăra vizibilitate deşartă.

Pentru consolidarea echipei PCDA are următoarele criterii de funcţionare:

o îmbinarea democraţiei reprezentative cu Democraţia participativă, prin implicarea membrilor

de la bază în activitatea politică şi programatică cu organigrama D12;

o respectarea drepturilor omului, fără nici o excepţie;

o recunoaşterea pluralismului de opinie şi a dialogului intern;

o asumarea responsabilităţii politice a fiecărei structuri de conducere faţă de electorat şi Partid;

o consolidarea comisiilor de specialitate din cadrul Partidului;

o stabilirea criteriilor de evaluare a activităţii membrilor Partidului;

o asumarea funcţiilor voluntar, fără a presupune remunerare financiară;

o contribuţia financiară şi logistică a simpantizanţilor sub formă de donaţii benevole.

o Dezvoltarea respectă parametrii C4: Creştere, Calitate, Conştiinţă, Comunitate.

o Creştere – membrii trebuie să vorbească despre Program fără plată şi pe cheltuieli proprii;

o Calitate – membrii trebuie să-şi asume o reponsabilitate în Program, pregătind o guvernare;

o Conştiinţă – membrii vor menţine disciplina ca într-un batalion şi trebuie să practice

conştient valorile, principiile şi viziunile comune;

o Comunitate – Incompetenţele sunt înlăturate. Ceea ce uneşte nu divide!

Membrii: Orice cetăţean al Republicii Moldova, care a atins vârsta de 18 ani poate deveni

membru al Comunităţii/Partidului. Membrii sunt obligaţi să respecte Statutul, Programul şi

Regulamentele. Calitatea de membru al Partidului se dobândeşte pe baza unei cereri completate

în scris care trebuie semnată de doi membri existenţi ai filialei şi achitarea cotizaţiei anuale.

Membru Partidului trebuie să participe la activităţile Partidului şi să conlucreze constant cu

organele Partidului.

Finanţarea partidului – se face prin donaţii de la membri şi simpatizanţi, sau din

comercializarea articolelor promoţionale. La fiecare Congres este obligatoriu ca Preşedintele şi

Comisia de Cenzori să prezinte un raport financiar şi de transparenţă. Orice sponsor poate

solicita recipisă pentru donaţia făcută.




CAPITOLUL IV – Reforme, Priorităţile PCDA pentru Ţară şi cetăţeni

4.1. Edificarea Statului de Drept în Republica Moldova

4.1.1. Stat modern, democratic şi funcţional, Reforma Constituţiei:

o Separaţia reală a puterilor în Stat, în spiritul şi litera prevederilor constituţionale;

o alegerea Preşedintelui Republicii Moldova în mod direct de către cetăţeni;

o menţinerea unităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, fără federalizare;

o aducerea regiunii transnistrene în albia constituţională şi a ordinii Legii;

o Reforma electorală pentru responsabilizarea clasei politice prin aplicarea sistemului electoral

mixt, pentru ca deputaţii să fie aleşi pe circumscripţii electorale şi nu doar liste de partid;

o reducerea componenţei Parlamentului de la 101 la 51 de deputaţi, unde în fiecare raion

urmează a fi ales cîte un deputat, iar ceilalţi deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid. Conform

sistemului majoritar, vor fi aleşi 33, iar în temeiul sistemului proporţional 18 deputaţi;

o adoptarea legii lustraţiei, să interzică accesul la funcţiile publice celor din poliţia politică;

o crearea instituţiilor democratice, cu capacităţi adecvate în vederea protejării cetăţenilor;

o îmbunătăţirea comunicării, inclusiv prin intermediul consultării cetăţenilor;

o adoptarea legii pentru democratizarea Băncii Naţionale şi relaţionarea ei cu puterile în Stat;

o eficientizarea administraţiei publice centrale în raport cu administrarea publică locală;

o limitarea imunităţii de Stat pentru funcţionarii publici, inclusiv din Parlament sau Guvern;

o asigurarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului, indiferent de circumstanţe.

4.1.2. Justiţia şi Supremaţia Legii, Reforma judecătorească:

o Continuarea reformei, pentru a reda societăţii o justiţie eficientă, independentă şi promptă;

o monitorizarea aplicării uniformă a legilor fără discriminare, pe principiul egalităţii;

o ameliorarea capacităţilor instituţionale şi organizarea adecvată a managementului sistemului

judiciar, precum şi creşterea transparenţei înfăptuirii actului de justiţie;

o reformarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin formarea lui din magistraţi şi

profesori universitari, doctori în drept. Reformarea CSM trebuie făcută prin acordarea

statutului de magistrat procurorilor, eliminarea din componenţa Consiliului a ministrului

justiţiei şi formarea unui consiliu bicameral al judecătorilor şi procurorilor. În acelaşi timp,

PCDA pledează pentru creşterea ponderii decizionale a CSM concomitent cu sporirea

transparenţei activităţii acestuia.

o instituirea practicilor judiciare sănătoase de pronunţare a unor hotărîri legale, bine motivate şi

clare, lipsite de interpretări ambigue sau duplicitare;

o instituirea şi dezvoltarea curţilor locale pentru aplicarea legilor şi amenzilor în unele cazuri;

o instruirea judecătorilor, asigurarea securităţii fizice a acestora, implementarea eficientă a

înlesnirilor legal stabilite, precum şi majorarea esenţială a salariilor judecătorilor;

o responsabilizarea judecătorilor, procurorilor şi ofiţerilor de urmărire penală pentru asigurarea

respectării regulilor privind calitatea şi stabilitatea hotărîrilor judecătoreşti;

o transferarea competenţelor economice şi militare instanţelor de drept comun;

o promovarea procedurilor alternative de soluţionare a cauzelor – medierea şi arbitrajul;

o instituirea unui mecanism flexibil de eşalonare sau amînare a taxei de stat, cu încasarea

ulterioară a acesteia de la partea care pierde procesul;

o diminuarea rolului procurorului în cauzele economice şi civile, pentru asigurarea egalităţii în

procesul civil, imposibilitatea reprezentării de către acesta a companiilor de stat;

o construcţia şi modernizarea instituţiilor de detenţie şi a inchisorilor de securitate înaltă.



4.1.3. Contracararea corupţiei, Reforma poliţiei:

o Creşterea numărului de poliţişti, renovarea cadrelor şi majorarea substanţială a salariilor;

o motivarea poliţiştilor prin acordarea primelor din amenzi şi pentru performanţă ridicată;

o modificarea cadrului legislativ-normativ şi instituţional actual în vederea excluderii

posibilităţilor de interpretări multiple, ca fenomenul corupţiei să fie combătut cu succes;

o lichidarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei pentru a exclude

mobilul politic de abuzare a acestui instrument;

o cooperarea cu cetăţenii, ONG-urile şi autorităţile publice la investigarea corupţiei;

o reducerea poverii birocratice pentru întreprinderi şi astfel reducerea spaţiului pentru corupţie;

o eficientizarea sistemului declaraţiilor de avere şi de interese pentru toţi cetăţenii;

o introducerea contractelor de performanţă, precum şi asumarea de către demnitari a

răspunderii pentru cazuri grave de corupţie din instituţiile statului în care îşi desfăşoară

activitatea pînă la demisia din funcţie;

o depolitizarea Curţii de Conturi şi restabilirea rolului acesteia ca instituţie fundamentală a

Statului pentru controlul şi auditul utilizării resurselor financiare publice;

o creşterea numărului de funcţionari publici competenţi şi majorarea substanţială a salariilor;

o creşterea amenzilor şi demiterea imediată din funcţie publică pentru acte de corupţie.

4.1.4. Priorităţi pentru stimularea societăţii civile şi mass-media

o Problemele referitoare la accesul la informaţie, dreptul la libera exprimare, secretul de stat,

protecţia vieţii private, protecţia copiilor, problema defăimării impun reexaminarea

prevederilor legale privind drepturile jurnaliştilor în vederea îmbunătăţirii acestora;

o stimularea dezvoltării presei independente şi responsabile, în special în reg. transnistreană;

o depolitizarea procedurii de formare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, asigurarea

transparenţei eliberării frecvenţelor de emisie şi excluderea implicării politicului în

activitatea editorială a IPNA Compania „TeleRadio-Moldova”;

o stabilirea unui cadru fiscal preferenţial pentru presa de limbă română şi scutirea ziarelor de

plata TVA din sumele provenite din activitatea lor editorială, indiferent de cifra de afaceri;

o stimularea investiţiile străine directe în mass-media autohtonă, precum şi în domeniile

conexe: industria poligrafică, distribuţia etc;

o crearea mecanismelor reale de valorificare a potenţialului oferit de societatea civilă în

procesul de reconstrucţie a societăţii, în special mecanisme de avocaţie şi lobby;

o stimularea sectorului neguvernamental prin scutire de taxe pentru activităţile fără-profit;

o dezvoltarea mecanismelor pentru cooperarea între autorităţile publice şi sectorul asociativ;

o asigurarea viabilităţii financiare pentru ONG-uri, în bază de contracte de achiziţii publice şi

realizarea serviciilor publice (servicii de asistenţă socială a grupurilor dezavantajate,

consultanţă economică şi sociologică, protecţia mediului şi ecologie etc.).

4.1.5 Democratizarea regiunii transnistrene

o Implicarea promtă a Ucrainei şi Uniunii Europeane în securizarea hotarelor dintre Republica

Moldova şi Ucraina prin democratizarea şi demilitarizarea regiunii transnistrene;

o reformarea sistemului de imatriculare a automobilelor din regiunea transnistreană şi abolirea

plăcilor separatiste pe teritoriul Republicii Moldova şi la nivel internaţional;

o stimularea perfecţionării actelor de identitate şi dobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova;

o reorganizarea administrativă a regiunii transnistrene în 4 raioane circumpscripţii: Camenca,

Dubăsari, Tiraspol şi Slobozia;



o abolirea şi ilegalizarea regimului monetar separatist cu ruble transnistrene şi elaborarea

planului de schimb la moneda naţională unică MDL;

o abolirea şi ilegalizarea tuturor actelor de identitate şi control emise de autorităţile separatiste;

o restabilirea paşnică a controlului de Stat şi a ordinii civile pe teritoriul regiunii transnistrene;

o emiterea unui ultimatum către Federaţia Rusă pentru retragerea armatei şi separatiştilor;

o negocierea cu Ucraina a schimbului de teritorii şi reparaţia pactului Molotov-Ribbentrop;

o consultarea soluţiilor cu societatea civilă înainte de a fi puse în circuitul diplomatic.

4.1.6. Reforma pentru Administraţie responsabilă şi eficientă

Administraţia publică centrală (în continuare APC):

o Reevaluarea rolului administraţiei publice centrale în raport cu societatea;

o Racordarea structurii actuale a APC va fi realizată în concordanţă cu obiectivele de

dezvoltare a ţării şi integrare în spaţiul european;

o crearea unui cadru nou de funcţionare eficientă a APC prin modernizare şi reorganizare;

o optimizarea procesului decizional şi îmbunătăţirea managementului administrativ;

o asigurarea APC cu personal profesionist, responsabil,motivat pentru performanţă şi eficienţă;

o redefinirea funcţiilor şi structurii administraţiei publice centrale pe noi criterii, competitive;

o asigurarea stabilităţii corpului de funcţionari publici prin neimplicarea factorului politic;

o elaborarea politicilor sectoriale şi de exercitare eficace a atribuţiilor;

o îmbunătăţirea mecanismului formulării politicilor prin simplificarea procedurii de aprobare

o extinderea cadrului participativ al societăţii şi al fiecărui cetăţean în procesul decizional;

o perfecţionarea managementului finanţelor publice va fi orientată spre crearea unui sistem

eficient şi durabil de interacţiune a procesului de elaborare a politicilor cu procesul bugetar;

o iniţierea unui amplu proces de desconcentrare administrativă, descentralizare a serviciilor

publice şi descentralizare fiscală;

o instituirea noilor forme şi metode de control administrativ şi relaţie APC – societate civilă.

Admnistraţia publică locală (în continuare APL)

o Restructurarea eficeintă a administraţiei publice locale prin amplificarea procesului de

descentralizare şi transparenţă care trebuie să aibă ca finalitate autonomia locală autentică;

o crearea şi dezvoltarea cadrului normativ în conformitate cu recomandările Consiliului

Europei, pe clarificarea competenţelor la diferite nivele ale administraţiei publice şi pe

fortificarea autonomiei financiare a APL;

o implementarea politicii de fuzionare pentru depăşirea fragmentării excesive şi ineficiente;

o comunitatea dintre două sau mai multe sate/oraşe va consolida capacităţile administrative,

economice şi patrimoniale ale populaţiei;

o reformarea competenţelor APL va fi realizată în concordanţă cu principiul de subsidiaritate

aplicat în UE, stabilindu-se 4 categorii de competenţe: exclusive, partajate, delegate şi

opţionale, care vor fi clar delimitate, inclusiv din punct de vedere normativ şi juridic;

o perfecţionarea mecanismului de calculare a cheltuielilor aferente competenţelor;

o introducerea treptată a relaţiilor bugetare directe şi programabile între bugetul de stat şi

bugetele APL de nivelul I. În acelaşi timp, transferurile pentru îndeplinirea funcţiilor

delegate ale APL trebuie să fie predictibile, iar utilizarea lor – transparentă;

o autorizarea APL în stabilirea cuantumului cotelor concrete ale taxelor şi impozitelor locale,

în funcţie de potenţialul social-economic al unităţilor administrativ-teritoriale, lista şi

plafoanele impozitelor şi taxelor locale se va adopta de către Parlament;

o Finanţarea APL cu banii necesari pentru dezvoltarea infrastructurii locale, de la Stat.



Administraţie publică regională (în continuare APR)

o Descentralizarea atribuţiilor economice şi birocratice de la raioane la comune şi sate;

o menţinerea funcţiilor educative, juridice, de control ecologic şi circumscripţie electorală;

o descentralizarea mobilizării şi reprezentanţelor politice de la capitală la raioane;

o reorganizarea administrativă a regiunii transnistrene în 4 raioane circumpscripţii: Camenca,

Dubăsari, Tiraspol şi Slobozia, şi desfiinţarea cortinei de fier între Bender şi Tighina.

4.1.7. Guvernare transparentă şi profesionistă

o Sporirea credibilităţii, prin crearea unui sistem transparent al activităţii autorităţilor publice;

o asigurarea reală a transparenţei actului decizional, prin arhivarea audio a şedinţelor,

publicarea şi anunţarea imediată a deciziilor prin publicaţii tipărite şi transmiterea şedinţelor

de posturile radio şi tv, inclusiv în scopul consultaţiei cu cetăţenii;

o prevederea unui termen pentru dezbatere publică şi contestare a deciziilor de către un număr

de cetăţeni, înainte de a întra în acţiune legal-normativă;

o crearea reţelei informaţionale naţionale unice, dezvoltarea portalurilor informaţionale ale

autorităţilor publice centrale şi locale;

o elaborarea Registrului unic al serviciilor publice, care va exclude dublarea atribuţiilor

autorităţilor publice de diferit nivel;

o elaborarea standardelor ocupaţionale şi de calitate a prestării serviciilor publice, ca în UE;

o perfecţionarea procesului de planificare strategică la toate nivelele;

o alocarea fondurilor publice de investiţii în baza competitivităţii proiectelor de dezvoltare.

4.1.8. Reformarea Armatei Naţionale

Armata este şi va ramâne o instituţie fundamentală pentru securitatea Ţării şi a populaţiei.

Cu un potenţial adecvat de organizare şi echipare obţinut prin inovarea, restructurarea şi

modernizarea armatei, aramata naţională poate constitui motorul renaşterii civice şi patriotice.

o Elaborarea strategiilor militare şi pregătirea nu doar de defensivă, ci şi de asistenţă publică şi

în forţă majoră (calamităţi naturale, epidemii etc.) şi cooperarea cu armatele altor state;

o crearea unor structuri mai compacte şi mai fexibile, capabile să fie dislocate rapid în acţiune;

o introducerea serviciului civic specializat şi paramilitar: a) serviciul obligatoriu pentru tinerii

între 15-25 ani – cu durata de 365 zile, şi b) serviciul opţional pentru toţi cetăţenii între 25-

65 ani – cu durata de 40 de zile la fiecare 4 ani;

o dotarea şi utilizarea instituţiilor de învăţămînt, cooperarea cu APL-urile şi modernizarea

bazelor militare în scopul facilitării serviciului civic la nivel local şi regional;

o formarea unui sistem unic de instruire practică, intelectuală, patriotică, spirituală şi fizică;

o restructurarea forţelor armate cu angajarea militarilor prin contract;

o protejarea militarilor şi asigurarea lor cu asistenţa primară, medicală şi religioasă;

o folosirea programelor de dotare esenţiale şi în derulare, astfel încât armata să îndeplinească

misiuni pe timp de pace, nu doar în situaţii de criză sau situaţii de confict;

o achiziţionarea şi producerea de tehnică militară modernă pentru creşterea mobilităţii;

o identifcarea şi promovarea militarilor în funcţie de grad, specialitate şi tehnică necesară ;

o reformarea forţelor terestre, aeriene şi speciale ale Armatei Naţionale;

o formarea şi perfecţionarea militarilor de profesie, prin sistemul învăţământului militar şi

pregatirea „militarilor de foc”, capabili să acţioneze prompt şi strategic în orice situaţie;

o antrenarea militarilor în serviciul de menţinere al ordinii publice pe întreg treitoriul

Republicii Moldova, inculsiv în regiunea transnistreană.



4.2 Conceperea Economiei libere în Republica Moldova

4.2.1. Reforma Monetar-bancară

o Democratizarea Băncii Naţionale şi alocarea puterii de a credita „Bani Publici” cu aprobarea

Parlamentului sau Preşedintelui, pentru crearea produselor şi serviciilor în folosul public;

o reevaluarea monedei naţionale, a puterii de raportare la valuta străină şi evitarea inflaţiei;

o abolirea şi ilegalizarea regimului monetar separatist cu ruble transnistrene şi elaborarea

planului de schimb la moneda naţională unică MDL;

o consultarea şi elaborarea unui sistem financiar modern pentru crearea, circulaţia şi

funcţionarea „Banilor Publici” în cooperare cu economişti reputabili de talie internaţională;

o adoptarea unui cadru legal-normativ armonios pentru managementul financiar naţional de

regularizare a „banilor goi”, a dobînzii, depozitelor şi creditelor, inclusiv cele comerciale;

o monitorizarea garantării banilor privaţi sau publici: cu aur, pămînt, produse şi servicii;

o crearea sistemului fracţionar de distribuţie a averii, prin care un procent al tuturor depozitelor

private de bani din Republica Moldova vor fi protejate în Banca Naţională;

o dezvoltarea capacităţilor tehnice de securizare şi printare a valutei naţionale „MDL” în

Republica Moldova şi trecerea la valută de hîrtie plastică, fără monezi;

o acordarea creditelor de stat fără dobîndă pentru fermieri, studenţi, pensionari şi funcţionari

publici în scopul plăţilor de impozite/amenzi, achiziţii de locuinţă şi educaţie.

4.2.2. Reforma Fiscală de stimulare

o Simplificarea sistemului fiscal şi respectarea cu stricteţe de către autorităţi a principiilor:

ceritudinii impunerii şi stabilităţii fiscale;

o schimbarea structurii impozitelor pentru redistribuirea poverii fiscale şi valorificare maximă;

o introducerea impozitului unic de 10%, a veniturilor personale cu acordarea scutirii personale

neimpozabile la nivelul coşului minim de consum, a corporaţiilor şi a veniturilor din capital;

o introducerea şi aplicarea impozitului unic în agricultură, cu triplarea impozitului asupra

solului ţinut păragină şi scutirea completă a fermierilor ce dau pămîntul în Arenda de Stat;

o calcularea taxelor în dependenţă de mărimea teritoriului şi a profitului, la nivel local;

o reducerea cotei standard a TVA pînă la 15% şi simplificarea mecanismului de restituire;

o excluderea TVA la produsele ecologice, dublarea TVA la produsele ne-ecologice;

o impozitarea cu doar 1%, a corporaţiilor şi investiţiilor în industria de energii renovabile,

construcţii de maşini şi tehnologii, transport ecologic şi căi feroviare, dezvoltarea

capacităţilor profesionale noi, localuri de odihnă şi tratament, ocrotirea sănătăţii, turism.

4.2.3 Regularizarea drepturilor de proprietate publică şi privată

o Revizuirea privatizărilor de pămînturi şi resurselor naturale şi restituirea lor adecvată în

patrimoniul public cu drepturi temporare de exploatare cu „permis de valorificare privată”;

o elaborarea şi adoptarea Actului de Protecţie a Drepturilor de Proprietate a Pămîntului;

o acordarea pentru cetăţenii şi companiile străine a dreptului de cumpărare a pămîntului prin

“permisul de proprietate” (pîna la 0,3 ha) şi „permisul de arendă privată” (pînă la 5h) cu

termenul de expirare/renovare de 50 ani;

o alocarea de către Stat a spaţiilor pentru construcţia locuinţelor pentru arendă şi privatizare.



4.2.4. Reforma Agrară

o Redirecţionarea politicii agrare spre gospodăria ţărănească specializată, de tip familial;

o transformarea gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale, viabile economic, va fi susţinută

prin programe de investiţii în agricultură (utilaje, construcţii zootehnice, sere, unităţi de

colectare şi/sau prelucrare a produselor agricole şi altele) şi prin înfiinţarea în zona rurală a

serviciilor şi întreprinderilor complementare agriculturii sau a celor ce valorifică resursele

locale şi tradiţiile (agro/ecoturism, meşteşuguri/artizanat, tendinţelor de „neoruralism”);

o implementarea unei politici unice prin trecerea în Arenda de Stat a spaţiului public şi privat

aflat nevalorificat sau în păragină, în schimbul scutirii de impozite şi emiterii de plăţi;

o crearea unor cooperative mixte sau de Stat, pentru prelucrarea şi valorificarea resurselor de

pămînt arabil, păşuni, ape, păduri, materiale de costrucţie, etc aflate în neprelucrare;

o realizarea unui parteneriat cu participarea fermierilor, băncilor, societăţilor de asigurări şi

instituţiilor statului pentru a asigura susţinerea financiară a creditării rurale pe termen lung;

o crearea unui sistem funcţional de garantare a creditelor pentru ţărani, cu o perioadă reală de

rambursare a creditelor, prin microproiecte cu contribuţii proprii reduse;

o emiterea asigurărilor agricole pentru cazuri de calamităţi sau alte fenomene de forţă majoră;

o dezvoltarea şi elaborarea strategiilor de dezvoltare şi finanţare locală cu efect pozitiv şi

durabil pentru autonomia locală;

o subvenţionarea prioritară a activităţilor agricole prin majorarea resurselor financiare şi

redistribuirea subvenţiilor de la procesatorii de materii prime agricole către agricultori;

o îmbunătăţirea cadrului legal privind delimitarea tipurilor de activităţi desfăşurate de

gospodăriile ţărăneşti;

o asigurarea drepturilor de proprietate publică asupra valorilor naturale locale;

o reabilitarea sistemului de irigare pentru reducerea dependenţei productivităţii agricole de

condiţiile climaterice, contribuind la stabilizarea activităţii agricultorilor;

o construcţia sistemelor noi de irigare şi reabilitarea celor existente;

o crearea asociaţiilor şi cooperativelor pentru întreţinerea durabilă a sistemelor de irigare;

o construcţia pieţelor de produse agricole şi modernizarea celor existente;

o asigurarea standardelor de calitate şi a tehnologiilor avansate pentru producţia şi procesare;

o modernizarea serviciilor de informare şi consultanţă în agricultură, cu crearea centrelor

informaţionale şi de diseminare a măsurilor de protecţie a plantelor şi solurilor;

o dezvoltarea centrelor de consultanţă agricolă puse în serviciul ţăranilor;

o organizarea profesional-sindicală şi cooperatistă a gospodăriilor ţărăneşti pentru susţinerea

şi promovarea intereselor ţăranilor.

4.2.5. Reducerea costurilor administrării afacerilor şi stimularea Microeconomiei

o Dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional favorabil dezvoltării întreprinderilor mici şi

mijlocii (IMM-urilor) ca cea mai bună alternativă de dezvoltare în condiţiile restructurării

economiei naţionale, demonopolizării şi privatizării;

o simplificarea procesului de lansare şi dezvoltare a afacerilor;

o dezvoltarea serviciilor şi reţelei de sprijin pentru afaceri;

o comprimarea esenţială şi profesionalizarea sistemului de administraţie publică;

o reducerea esenţială a regimului şi modului de raportare;

o facilităţi fiscale pentru societăţile cu activitate de producţie;

o scutirea IMM-urilor de toate plăţile obligatorii pentru importurile utilajelor şi echipamentelor

destinate activităţilor de producţie;



o eliminarea practicii discreţionare a funcţionarilor publici în aplicarea reglementărilor care

cauzează o competiţie incorectă pe piaţă;

o consultarea obligatorie a proiectelor de reglementări cu impact asupra afacerilor cu

reprezentanţii mediului de afaceri;

o reducerea numărului de controale şi a procedurilor birocratice;

o creşterea prestigiului activităţii antreprenoriale şi recunoaşterea meritelor întreprinzătorului;

o dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale în rîndul tinerilor şi stimularea pentru iniţiere;

o încurajarea formării parteneriatelor public-private prin crearea cadrului normativ adecvat;

o reexaminarea cadrului normativ-legal privind patenta de întreprinzător;

o acordarea de credite fară dobîndă pentru absorbţia şomajului şi susţinerea producţiei;

4.2.6. Asigurarea Stabilităţii macroeconomice

o Impunerea unor standarde de transparenţă şi responsabilitate publică în activitatea organelor

de control şi a instituţiilor de reglementare a pieţei;

o coordonarea mai bună a politicilor macroeconomice la nivelul tuturor agenţiilor responsabile;

o controlul inflaţiei de către Banca Naţională prin proiecte de reducere sau creştere a fluxului

de bani lichizi raportate la PIB şi datorii publice;

o mărirea substanţială a salariilor în sectorul public, şi reevaluarea pensiilor şi a tuturor

indemizaţiilor pentru a dubla coşul mimin de consum;

o iniţierea unui dialog deschis cu reprezentanţii sectorului privat;

o racordarea politicilor bugetar-fiscale la strategiile şi programele Statului.

4.2.7 Conceperea unei economii Competitive

o Transformarea rapidă a economiei în una competitivă de export la scară europeană şi globală;

o Pilonii acestei noi economii competitive vor fi pământul, agricultura, cunoştinţele,

investiţiile, tehnologiile şi spiritul antreprenorial;

o atragereaa emigranţilor moldoveni înapoi la familiile lor şi la locuri de muncă bine plătite;

o stimularea capacităţii companiilor şi întreprinzătorilor moldoveni de a produce la costuri

relativ mici o diversitate de produse şi servicii ce ar corespunde standardelor internaţionale

ale calităţii şi securităţii de consum;

o stimularea capacităţilor de cercetare, inovare şi aplicare a tehnologiilor şi metodelor

ştiinţifice.

4.2.8 Diversificarea şi securitatea energetică

o Acţiunile vor urma trei obiective principale: (1) asigurarea durabilităţii sistemului energetic

naţional, (2) asigurarea securităţii furnizării energiei şi (3) asigurarea competitivităţii

sistemului energetic naţional şi interconectarea cu piaţa energetică a UE;

o minimalizarea dependenţei faţă de importul resurselor energetice petroliere şi de gaz;

o diversificarea surselor de import a petrolului prin exploatarea terminalului Giurgiuleşti;

o dezvoltarea interconexiunilor sistemelor de transport al energiei electrice şi al gazelor

naturale cu sistemele similare ale ţărilor vecine, inclusiv aderarea şi integrarea sectorului

energetic al Moldovei în UCTE (Union for the Coordination of Transmission of Electricity)

şi participarea mai activă la proiectele de cooperare regională, în primul rînd în cadrul

Tratatului Comunităţii Energetice;

o asigurarea controlului strict şi transparenţa în importul şi consumul de gaz natural prin

contorizarea totală a sistemului;



o promovarea pe scară largă a tehnologiilor de transport, industriale şi casnice care permit

economisirea, utilizarea eficientă şi conservarea energiei;

o cooperarea în domeniul energetic şi consolidarea securităţii energetice cu Ucraina în vederea

modernizării centralei de la Novo-Dnestrovsk;

o sporirea cu 2/3 a capacităţii de generare locală a energiei electrice, prin atragerea capitalului

privat autohton şi extern în construirea noilor centrale electrice;

o cercetarea şi valorificarea resurselor energetice minerale şi natural renovabile locale;

o atingerea a 25% de energie renovabilă către 2020. Acest lucru este unul realizabil dacă vor fi

elaborate şi implementate politici publice potrivite cu acordarea de facilităţi fiscale şi

atragerea investiţiilor străine în acest sector important

o majorarea volumelor producţiei de resurse energetice locale prin extinderea capacităţilor de

producţie existente şi construcţia altor noi, să funcţioneze în baza tehnologiilor performante;

o crearea de capacităţi de stocare a ţiţeiului şi gazelor care să asigure consumul pentru 6 luni,

fapt ce va permite excluderea unor situaţii de şantaj din partea furnizorilor;

o construcţia de capacităţi de rafinare a ţiţeiului, orientate spre piaţa internă şi export prin darea

în exploatare a terminalului petrolier de la Giurgiuleşti;

o îmbunătăţirea radicală a cadrului juridic şi financiar pentru a contribui la eficienţa sectorului

energetic prin continuarea procesului de privatizare, atragerea investiţiilor străine, stimularea

utilizării resurselor regenerabile şi dezvoltarea serviciilor energetice;

o liberalizarea treptată a pieţei energiei electrice cu introducerea tarifelor diferenţiate pe

categorii de consumatori şi pe regimuri orare, utilizînd experienţa statelor membre ale UE,

astfel încît să se ajungă la crearea unei pieţe competitive pentru producerea energiei şi

asigurarea accesului liber la sistemul de transport al energiei electrice şi al gazelor naturale

pentru toţi participanţii la piaţa energiei;

o participarea activă la proiectele regionale de transport al gazelor şi petrolului (oleoductul

Odesa-Brody, gazoductul Nabucco etc.);

o creşterea rentabilităţii în activitatea întreprinderilor care gestionează reţelele de transport al

energiei electrice şi gazelor („Moldelectrica” şi „Moldovagaz”) prin stimularea tranzitului de

energie şi gaze dinspre Est spre Vest.

4.2.9 Infrastructura de transport şi logistică modernă

o Dezvoltarea unei infrastructuri de drumuri şi căi feroviare aproape de standardele europene;

o restructurarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei” în vederea modernizării şi

eficientizării activităţii acesteia, atragerea investiţiilor în electrificarea, modernizarea şi

dezvoltarea reţelei de căi ferate;

o dezvoltarea şi modernizarea transportului aerian la Chişinău, cu noi rute, inclusiv low cost;

o reconstrucţia şi modernizarea aeroporturilor în Bălţi, Cahul şi Tighina pentru a asigura

transportul unui număr cît mai mare de mărfuri şi călători;

o crearea unei agenţii de Stat pentru dezvoltarea transportului naval şi maritim şi dezvoltarea

flotei comerciale a Republicii Moldova;

o afirmarea Republicii Moldova ca ţară de tranzit şi direcţionarea investiţiilor în construcţia

coridoarelor de transport internaţionale moderne: coridorul IX Pan-European, care leagă

Finlanda cu Grecia şi coridorul Budapesta-Odesa;

o stabilirea unor condiţii civilizate de trafic intern şi internaţional, care să asigure accesul

tuturor localităţilor din ţară şi a zonelor izolate la reţele de transport;

o gestionarea responsabilă a sistemului de transport, reabilitarea lui, alinierea acestuia la

cerinţele pieţei la capitolul viteză, confort, siguranţa circulaţiei, protecţia mediului;



o reorganizarea serviciilor de transport şi iniţierea parteneriatelor publice-private durabile în

vederea descentralizării şi îmbunătăţirii serviciilor de transport public.

4.2.10 Dezvoltarea şi cercetarea tehnologică

o Modernizarea sistemului de protejare şi valorificare a drepturilor de proprietate intelectuală;

o susţinerea investiţiilor în inovaţie şi a capacităţilor de absorbţie a tehnologiilor deja existente;

o susţinerea şi dezvoltarea industriilor de cercetare şi producere: a seminţelor pentru sectorul

vegetal şi agricultură, a medicametelor şi produselor pentru sănătate, a navelor aeriene şi

fluviale, a resurselor renovabile, aparatelor de comunicare şi identificare prin frecvenţă radio;

o descentralizarea procesului de cercetare şi reformarea Academiei de Ştiinţe din Moldova

pentru acreditare, cooperare şi diseminare ştiinţifică la nivel naţional şi internaţional.

4.3. Valorificarea capitalului uman

4.3.1. Valorificarea cetăţenilor emigranţi

o Atragerea tinerilor specialişti emigranţi la locuri de muncă şi trai asigurate Acasă;

o facilitarea accesului la participare decizională şi electorală prin intermediul internetului;

o crearea unei baze de date a tuturor cetăţenilor emigranţi sau stabiliţi cu traiul peste hotare;

o autorizarea notarilor publici pentru prestarea serviciilor consulare peste hotare;

o fondarea şi finanţarea în cooperare cu asociaţiile de diasporă a centrelor de recrutare şi

training pentru emigranţii moldoveni;

o fondarea şi finanţarea în cooperare cu asociaţiile de diasporă a şcolilor de limbă română şi

cultură moldovenească pentru copii şi emigranţii moldoveni, şi străinii interesaţi;

o iniţierea programelor naţionale şi elaborarea acordurilor bilaterale pentru asigurare socială şi

cu fondul de pensii, pentru emigranţii moldoveni;

o susţinerea organizării profesional-sindicală şi comunitară a emigranţilor pentru susţinerea şi

promovarea drepturilor locale peste hotare şi a celor cetăţeneşti;

o ratificarea Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Emigranţilor şi Familiei lor.

4.3.2. Dezvoltarea societăţii informaţionale

o Conectarea la internet a tuturor instituţiilor publice şi de învăţămînt, precum şi a bibliotecilor,

muzeelor, librăriilor şi arhivelor şi promovarea accesului la internet public;

o fondarea şi modernizarea bibliotecilor publice ca puncte de internet gratuit în fiecare sat şi

proporţional în oraşe, şi elaborarea cursurilor de folosinţă pentru cetăţenii în vîrstă;

o contractarea unei agenţii public-private pentru filtrarea internetului din Republica Moldova

de situri ce dăunează sănătăţii psihice şi fizice, şi anume a paginilor cu pornografie, inducere

la violenţă, trafic de droguri, arme şi fiinţe umane, etc;

o promovarea serviciilor publice şi comerciale on line (guvern electronic, achiziţii publice,

servicii de învăţămînt on line, servicii medicale on line şi tranzacţii comerciale);

o colaborare cu autorităţile centrale, locale şi companiile private pentru implementarea

serviciilor on line de promovare a Moldovei prin oferirea informaţiei de ordin cultural,

investiţional şi turistic;

o întroducerea cartelelor medicale electronice, crearea unei reţele de informaţie medicală,

conectînd spitalele, laboratoarele şi pacienţii;

o întroducerea cartelelor electronice de pensii şi salarii, crearea unei reţele de contorizare şi

aplicaţie comercială în magazine, pieţe, automate de plată, instituţii publice şi private;



o crearea cadrului legislativ pentru folosirea mecanismelor de business electronic, inclusiv

comerţul electronic, cu asigurarea interoperabilităţii şi securităţii datelor.

o susţinerea şi avansarea cercetărilor pentru securizarea şi reformarea internetului şi a

mijloacelor de comunicare dintre tehnologii, natură şi Om.

4.3.3. Renaşterea educaţiei şi stiinţei

A educa înseamnă a scoate din-lăuntru, nu a impune forţat sau cu exces.

o Investirea în sectorul de educaţie profesională, şi specialităţile tehnice din ciclul universitar;

o investirea în infrastructura de instruire şi trai, asigurarea mobilităţii studenţilor şi cadrelor

didactice şi integrarea sistemului educaţional moldovenesc în programele internaţionale;

o asigurarea în fiecare localitate rurală a cel puţin o şcoală primară şi o grădiniţă pentru copii;

o reconsiderarea învăţămîntului secundar-profesional şi mediu de specialitate (colegiu) şi

acordarea autonomiei de taxare tuturor instituţiilor liceale, profesionale şi universitare;

o modernizarea curriculum-ului, formarea adecvată a cadrelor didactice şi impulsionarea

corelaţiei dintre piaţa forţei de muncă şi instituţiile de învăţămînt vocaţional/tehnic;

o conceperea şi dezvoltarea învăţămîntului profesional militar şi de asistenţă fizică prin

investirea şi modernizarea centrelor militare locale şi regionale, inclusiv cu scopul susţinerii

şi integrării serviciului civic obligatoriu pentru populaţie;

o dezvoltarea cadrului legislativ în concordanţă cu recomandările şi prevederile structurilor

europene din domeniul educaţional şi asumările prevederilor Agendei Lisabona;

o relansarea parteneriatului strategic în domeniul educaţional şi de cercetare între Republica

Moldova şi România;

o susţinerea autonomiei instituţionale pentru dezvoltarea învăţămîntului superior şi

copetitivizarea lui în scopul dezvoltării de cursuri şi servicii pentru studenţi internaţionali;

o crearea unui sistem de agenţii autonome: pentru acreditarea programelor de studii, pentru

finanţarea programelor de studii şi de cercetare;

o reformarea procesului de admitere în sistemul de învăţămînt liceal şi superior orientat pe

performanţă şi susţinere financiară;

o dezvoltarea unor programe adecvate de finanţare a activităţilor de studii prin acordarea de

granturi şi credite preferenţiale garantate;

o cercetarea trebuie să redevină o componentă specifică şi instituţiilor de învăţămînt superior;

o amplificarea cooperărilor şi parteneriatelor în domeniul cercetării avansate cu instituţiile şi

fondurile de cercetare din lume şi din spaţiul european;

o recunoşterea şi valorificarea educaţiei nonformale şi informale în învăţămîntul primar şi

mediu, cu opţiunea de examinare a copilului şi atestarea curicumului fără frecventarea şcolii;

o susţinerea iniţiativelor de formare şi instruire alternativă şi integratorie a cetăţenilor

Republicii Moldova, indiferent de vîrstă, sex, grup etnic, regiune de origine;

o crearea unei agenţii autonome de acreditare a programelor de formare continuă, nonformală

şi alternativă şi de certificare a competenţelor şi aptitudinilor dobîndite;

o consolidarea componentei de cercetare prin intermediul ciclului de doctorat în instituţiile de

învăţămînt superior pentru a realiza concomitent servicii de educaţie, cercetare şi inovare

conform cerinţelor europene;

o susţinerea ciclului de doctorat ca liant dintre Spaţiul European al Învăţămîntului Superior şi

Spaţiul European al Cercetării, şi pentru o economie competitivă;

o consolidarea şi depolitizarea sectorului academic prin promovarea unei autonomii veritabile;

o armonizărea legislaţiei naţionale în domeniul învăţămîntului cu acquis-ul comunitar european

şi ajustarea sistemului educaţional la prevederile Procesului de la Bologna;



o integrarea în Spaţiul European pentru Învăţămîntul Superior prin elaborarea unui sistem

compatibil şi comparabil de certificare prin diplome şi acte de studii;

o definitivarea unei arhitecturi educaţionale în învăţămîntul superior, fundamentat pe cicluri de

studii universitare; crearea şi implementarea unui sistem de credite transferabile;

o intensificarea mobilităţii studenţilor şi a cadrelor didactice; implementarea cadrului de

cooperare privind asigurarea calităţii actului educaţional;

o Universităţile Republicii Moldova trebuie să-şi valorifice potenţialul, iar rezultatul procesului

educaţional şi de formare profesională să fie cuantificat la randamentul scontat;

o Învăţămîntul superior din Republica Moldova trebuie să pregătească forţă de muncă

valorificată în spaţiul economic autohton şi integrabilă din punct de vedere profesional în

spaţiul pieţei unice europene;

o Absolventul unei instituţii de învăţămînt care a beneficiat de finanţare de la bugetul de Stat

trebuie susţinut în obligaţia contractuală de a munci o perioadă de cel puţin 5 ani pentru Stat;

o Republica Moldova trebuie să participe la cît mai multe programe de mobilitate. Comisia

Europeană, prin intermediul unei vaste reţele instituţionalizate, dezvoltă mai multe

instrumente specifice: programe tip cadru, programe sectoriale şi transversale, acţiuni şi

iniţiative regionale ş.a. (de exemplu, pentru perioada financiară 2007 – 2013 se

implementează Programul Integrat de Educaţie, Programul Erasmus Mundus, Programul

Cadru 7 ş.a.). Sînt necesare programe de schimburi academice şi cu alte state, în primul rînd

cu SUA, Canada, China şi Japonia.

4.3.4 Protecţia sănătăţii

Obiectivul strategic de dezvoltare, menţinerea şi fortificarea sănătăţii cetăţenilor.

o Asigurarea accesului liber la asistenţă medicală şi la medicamente gratuite;

o investirea şi dezvoltarea în capacităţile de producţie a medicamentelor locale prin Î.S.

Farmaco şi companiile locale private;

o promovarea conştiinţei şi a propriei responsabilităţi a cetăţenilor pentru sănătatea lor;

o consolidarea rolului autorităţilor centrale în elaborarea politicii medicale naţionale şi

promovarea schimbărilor în sistemul sănătăţii;

o implementarea programelor de promovare a sănătăţii pentru combaterea bolilor endemice,

sexual transmisibile, a TBC şi HIV/SIDA;

o acreditarea moaşelor şi terapeuţilor în medicina populară şi tradiţională şi susţinerea

programelor de dezvoltare a capacităţilor personale de vindecare prin respiraţie conştientă;

o susţinerea natalităţii şi a naşterii naturale prin moşire acasă, reducerea practicii de cezariană;

o creşterea autonomiei instituţiilor medicale şi îmbunătăţirea managementului lor;

o finanţarea de la buget a asigurărilor medicale prin realizarea trecerii treptate de finanţare a

instituţiilor medicale pe principii de contract, în bază de concurs;

o extinderea categoriilor persoanelor asigurate prin cuprinderea în sistemul de asigurări

medicale obligatorii a unui număr cît mai mare de cetăţeni;

o creşterea salariilor persoanelor angajate în sfera ocrotirii sănătăţii, pe baza principiilor de

performanţă, arie geografică (în special mediul rural), stare familială şi vîrstă (susţinerea

încadrării tinerilor în sistemul de ocrotire a sănătăţii);

o restructurarea sistemului de ocrotire a sănătăţii, pentru reducerea cheltuielilor în acest scop,

consolidarea bazei tehnico-materiale cu dezvoltarea prioritară a sectorului de servicii

medicale primare, instruirea continuă a medicilor;

o extinderea reţelei staţionarelor de zi şi a practicii medicale de familie, precum şi asigurarea

cu servicii medicale de urgenţă în toate localităţile ţării;



o eradicarea morbidităţii, maladiilor şi invalidităţii infantile din Republica Moldova prin

programe eficiente şi prioritare susţinute de stat, cu atragerea finanţărilor de la donatorii

străini şi sectorul de afaceri autohton;

o asigurarea minimă obligatorie cu un cabinet medical sau cel puţin a unei asistente medicale şi

a unei farmacii în fiecare localitate rurală;

o ameliorarea calităţii şi lărgirea pachetului de servicii medicale, acordate în cadrul

programului unic de asistenţă medicală obligatorie;

o realizarea programelor de asistenţă medicală pentru grupurilor social vulnerabile;

o efectuarea sistematică a examenului medical în masă a cetăţenilor, în primul rînd a copiilor;

o elaborarea şi implementarea în instituţiile de învăţămînt a programelor de profilaxie a

fumatului, a consumului de băuturi alcoolice, a substanţelor narcotice şi psihoactive;

o elaborarea şi realizarea programului naţional de monitorizare sanitar-socială, mai ales în

zonele cu risc sporit pentru sănătatea populaţiei, pentru monitorizarea aplicării actelor

legislative, elaborate în baza Declaraţiei Europene de susţinere a drepturilor pacienţilor.

4.3.5 Conştientizarea şi dezvoltarea spirituală

Scopurile supreme ale vieţii sunt: despătimirea, iluminarea, desăvîrşirea şi mîntuirea.

o Introducerea în şcoli a artei inconografice, a rugăciunii comune de începere şi terminare a

orelor de studiu, şi promovarea participării copiilor la slujbe şi Împărtăşanie în biserici;

o promovarea dialogului intercultural şi interconfesional şi a programelor comune, proiectelor

sociale, educaţionale, caritabile, de orientare şi perfecţionare socio profesională;

o promovarea comunităţii dintre mitropolia Moldovei şi mitropolia Basarabiei;

o susţinerea şi amenajarea locaşurilor pentru rugăciune în instituţii şi locuri publice;

o sporirea rolului social al bisericilor, prin implicarea mai largă a enoriaşilor în prestarea

serviciilor de voluntariat spitalelor, caselor de copii, azilurilor pentru bătrîni etc;

o acreditarea cursurilor de bio-info-energetică şi comunicare interdimensională în universităţi

şi susţinerea cercetărilor ştiinţifice în aceste domenii, cu respectul princiipiilor creştine;

o asigurarea libertăţii tuturor cultelor de bună credinţă şi folos spiritual;

o scoaterea în afara Legii a tuturor cultelor ce instigă violenţă şi detriment material şi psihic;

o acordarea unui tratament preferenţial bisericii creştine ortodoxe ca cult oficial şi de Stat;

o renovarea şi susţinerea seminarului de teologie ortodoxă de la manastirea Noul Neamţ;

o susţinerea programelor de mobilitate şi perfecţionare profesională a preoţilor ortodocşi;

o acordarea asistenţei financiare familiei preoţilor ortodocşi, monahilor şi monahiilor;

o susţinerea investiţiilor publice în reabilitarea monumentelor de cult;

o practicarea Legilor Sacre prin politici publice şi programe de promovare.

4.3.6. Protecţie socială

Finalitatea sistemului de protecţie socială este oferirea unui spijin persoanelor dezavantajate care

din cauze de boală, vîrstă, accident, excluziune socială etc. nu au capacitatea de muncă.

o Promovarea reformelor pentru eficientizarea şi stabilizarea financiară a fondurilor de

asigurări sociale prin creşterea numărului de contribuabili, cuprinzînd în sistemul de evidenţă

toate categoriile de angajaţi, inclusiv din agricultură şi de peste hotare;

o vor fi introduse codurile de evidenţă individuală a fiecărui contribuabil;

o elaborarea şi implementarea mecanismelor de testare individualizată a veniturilor, a nivelului

de trai al tuturor categoriilor de cetăţeni, ceea ce va permite raţionalizarea şi actualizarea

constantă a redistribuirii asigurărilor sociale;

o introducerea schemei obligatorii de asigurare socială a angajaţilor din agricultură;



o creşterea substanţială a plăţilor sociale pentru mame, copii pînă la 7 ani şi copii vulnerabili;

o reevaluarea şi creşterea plăţilor de pensii şi incapacitate de muncă;

o elaborarea programelor unice de sprijin familial;

o crearea şi promovarea sistemului de centre de informare şi antrenare în muncă, unde vor fi

obligatoriu publicate toate ofertele de muncă din Republica Moldova;

o crearea mecanismului unic de constituire a sistemului de asigurări sociale, echitabil, fără

privilegii acordate persoanelor cu funcţii de demnitate publică sau altor categorii de cetăţeni;

o anularea primelor de asigurări sociale preferenţiale pentru foştii deputaţi şi demnitari de stat;

o unificarea mecanismelor de pensionare pentru toate categoriile de angajaţi pentru a diminua

efectul distribuţiei inechitabile;

o mecanismele şi cuantumul plăţilor sociale vor fi axate pe transparenţă şi egalitate;

o susţinere financiară a bătrînilor şi a persoanelor cu nevoi speciale în vederea sporirii

cuantumului pensiilor şi ajutoarelor şi crearea de cămine pentru persoanele în etate;

o este recomandabil ca sistemul de pensii din Republica Moldova să fie organizat în două

componente: sistemul de asigurări de stat; şi fondurile nestatale (private) calificate de pensii;

o introducerea fondurilor de pensii private, inclusiv pentru cetăţenii emigranţi;

o reformarea sistemul de pensii în agricultură, introducerea pensiei minime unice în agricultură

şi majorarea pensiilor;

o elaborarea hărţilor nevoilor sociale la nivel local, în baza cărora va fi elaborat programul pe

termen lung privind crearea serviciilor profesioniste de integrare la nivel comunitar;

o elaborarea unui mecanism de evaluare şi monitorizare a activităţii asistenţilor sociali la nivel

de persoană şi comunitate, petru asigurarea calităţii şi profesionalismului;

o promovarea modificărilor legislative şi instituţionale cu referinţă la procurarea de către APL

a serviciilor oferite de ONG-uri, inclusiv Bisercă;

o introducerea mecanismului de contractare socială pentru evitarea cheltuielilor publice

excesive aferente creării serviciilor de asistenţă socială;

o reducerea maximă a numărului de copii din instituţiile rezidenţiale (case de copii, şcoli-

internat) prin transformarea acestor instituţii rezidenţiale în case de tip familial, apropiate de

condiţiile de viaţă ale colectivităţii, deschise spre comunitate;

o Pentru a stopa practica insituţionalizării copiilor, vom opta pentru programe naţionale de

promovare a plasamentului familial şi adopţiei. Vor fi elaborate programe de sprijin şi

reintegrare socială a tinerilor care au împlinit 18 ani din instituţiile rezidenţiale;

o acordarea de burse pentru obţinerea unei specialităţi, un suport lunar pentru tinerii specialişti

pe o perioadă de pînă la 5 ani, indemnizaţie unică pentru căsătorie, acordarea şi achitarea

creditului ipotecar în condiţii subvenţionate pentru tineri;

o introducerea instrumentului de plăţi directe pentru populaţia rurală defavorizată şi pentru

familiile tinere. Plăţile directe presupun că plata unei sume de bani/acordarea unor facilităţi

se face către persoanele care întrunesc condiţiile de apartenenţă la o categorie socială, fără a

lua în considerare alte cerinţe;

o acordarea unor indemnizări sociale lunare pentru gospodăriile casnice în sărăcie absolută;

o îmbunătăţirea serviciilor sociale pentru grupurile dezavantajate, promovarea echităţii şi

integrării sociale, crearea serviciilor mobile de asistenţă socială, centre de plasament, centre

de zi pentru grupurile dezavantajate.

4.5.7. Renaşterea culturii

Cultura unei naţiuni reprezintă cartea de vizită a ţării. Oamenii de creaţie, colectivele artistice,

colecţiile şi fondurile din patrimoniul cultural reprezintă o valoare, care ne obligă să fim prezenţi

în cultura mondială cu un mesaj propriu. Acest patrimoniu trebuie să fie valorificat inteligent.

În Republica Moldova, fiecare persoană trebuie să dispună de posibilitate pentru valorificarea



creaţiei proprii, iar autorităţile publice trebuie să protejeze şi să dezvolte bunurile culturale

pentru generaţiile viitoare. Pentru aceasta, PCDA va opta pentru politici hotărîte de conservare,

dezvoltare şi valorificare a patrimoniului cultural şi vocaţiei artistice în beneficiul public.

o Utilizarea eficientă şi valorificarea economică a patrimoniului etnic-cultural;

o promovarea, împreună cu arhitecţii, savanţii şi întreaga populaţie a imaginii arhitecturale a

localităţilor urbane şi rurale, prin concursuri naţionale şi internaţionale;

o restaurarea şi reabilitarea clădirilor şi ansamblurilor cu valoare de patrimoniu pe teritoriul

localităţilor ce dispun de patrimoniu istorico-cultural şi valorificarea moştenirii istorice;

o elaborarea proiectelor de investiţie în etno-arhitectură cu scop turistic în localităţile ce dispun

de potenţial cultural şi istoric;

o dezvoltarea sistemului normativ-legal al parteneriatului public-privat prin oferirea din partea

autorităţilor publice a unor condiţii (legale) avantajoase pentru sectorul de afaceri în

reabilitarea şi întreţinerea obiectelor istorico-culturale;

o realizarea unor programe concrete de protecţie, restaurare şi de valorificare a patrimoniului

istoric şi cultural, în baza analizelor economice şi a studiilor de fundamentare;

o susţinerea APL-urilor să dezvolte baza materială a instituţiilor de cultură şi să asigure buna

desfăşurare a activităţii colectivelor de creaţie, prin proiecte de reabilitare a edificiilor,

modernizarea echipamentului, asigurarea accesului la servicii etc;

o dezvoltarea parteneriatelor de atragere a fondurilor europene şi restabili edificiile de cultură;

o creşterea resurselor financiare şi contribuţiile de valorificare a potenţialului uman de creaţie;

o sprijini drepturile de desfăşurare a activităţilor artistice, promovarea creaţiei proprii în funcţie

de propriile interese şi capacităţi şi de valorificarea bunurilor cultural pe care le produce;

o asigurarea libertăţii de expresie a oamenilor de creaţie prin mecanisme de stimulare

multilaterală a activităţii acestora, şi un sistem financiar funcţional, în special în zona rurală;

o susţinerea intereselor patrimoniale şi nepatrimoniale ale oamenilor de creaţie, colectivelor

artistice, organizaţiilor şi instituţiilor de cultură;

o organizarea şi desfăşurarea manifestaţiilor culturale, ştiinţifice, universitare, sportive etc;

o reabilitare a instituţiilor culturale pentru găzduirea evenimentelor regionale şi internaţionale;

o diversificarea ofertelor culturale ale localităţilor din Republica Moldova;

o elaborarea proiectelor investiţionale de extindere a capacităţilor locaţiilor culturale;

o diversificarea ofertei de servicii a instituţiilor de cultură, accesibile unui public larg;

o stimularea compoziţiei şi a muzicii clasice şi susţinerea emisiilor radio şi în locuri publice;

o îmbunătăţirea politicilor publice în domeniul susţinerii tinerelor talente şi promovării

capacităţilor acestora prin diferite instrumente (burse, participarea la concursuri, festivaluri);

o susţinerea educaţiei interculturale şi religioase în şcoli, inclusiv în contextul istoriei culturii şi

cultelor, toleranţei interculturale şi interconfesionale;

o protecţia minorităţilor naţionale va fi realizată prin asigurarea posibilităţilor pentru

manifestarea liberă şi deplină a tuturor minorităţilor, a respectării drepturilor omului, în

conformitate cu angajamentele Republicii Moldova de integrare europeană;

o stimularea efortului comun şi dialogul cu minorităţile etnice în vederea îmbunătăţirii actului

decizional şi la afirmarea identităţii lor naţionale moldoveneşti.

4.3.8. Valorificarea şi investirea în tineret

La baza politicilor de tineret promovate va fi pusă educarea cetăţeanului liber şi activ.

o Revitalizarea politicilor de tineret şi implicarea lor reală în elaboararea şi implementarea

strategiiilor publice;

o promovarea acţiunilor de tineret şi în special de tvc, clacă, hore, echipe sportive, ecologie;



o cercetare comprehensivă a domeniului de tineret şi de elaborare a pachetelor de politici

publice transversale adecvate specificului regional (de dezvoltare) şi naţional;

o intensificarea activităţilor de instruire nonformală şi alternativă şi de cooperare europeană;

o racordarea la programele comunitare şi globale de mobilităţi ale tinerilor prin participarea

activă şi voluntară la acestea;

o susţinerea participării tinerilor în procesele decizionale şi în consolidarea proceselor

democratice prin Parlamentul Copiilor, Consilii de Studenţi, ONG-uri etc;

o implementarea programelor pentru adolescenţi şi tineri, în cadrul serviciului civic

obligatoriu, orientate spre dezvoltarea deprinderilor lor de bază, cum ar fi capacitatea de a

învăţa să-şi asume responsabilitatea pentru deciziile luate, de a depăşi problemele, de a se

auto-apăra, de a-şi dezvolta aptitudinile ştiinţifice, culturale, de a însuşi limbi străine, de a-şi

dezvolta simţul iniţiativei şi antreprenoriatului şi altele;

o perfecţionarea cadrului legal pentru a facilita participarea tinerilor la luarea deciziilor de

nivel comunitar şi naţional, precum şi a spori accesul la studii de calitate, a spori asistenţa

statului pentru tinerii cu oportunităţi limitate;

o promovarea programelor de participare şi cetăţenie democratică, care vor include accesul

tinerilor la luarea deciziilor, educaţia pentru cetăţenia activă şi asocierea tinerilor pentru

soluţionarea problemelor care îi preocupă;

o susţinerea APL-urilor pentru consolidarea parteneriatului cu tinerii şi organizaţiile de tineret,

cluburi sportive, centre culturale, biblioteci electronice etc., care vor contribui la sporirea

calităţii vieţii tinerilor şi accesului lor la informaţii, în special în mediul rural şi oraşele mici;

o dezvoltarea programelor de educaţie pentru sănătate şi conştientizare pentru diminuarea

consumului de alcool, tutun, prevenirea consumului de droguri şi prevenirea infectării cu

HIV/SIDA şi BST;

o susţinerea programelor de educaţie şi orientare profesională, de încurajare a angajatorilor

pentru antrenarea tinerilor profesionişti în cîmpul muncii;

o Crearea premiselor de implicare a tinerilor în dezvoltarea economică a ţării. Se vor crea

condiţii pentru dezvoltarea antreprenoriatului tinerilor prin oferirea de credite preferenţiale,

facilităţi fiscale etc. Se vor crea condiţii adecvate ca tinerii să poată înfiinţa ei însă-şi locuri

de muncă, să nu mai fie simpli beneficiari ai acestor locuri;

o Lansarea şi dezvoltarea programelor de construcţie a spaţiului locativ social (care rămîne

proprietate publică a APL) pentru tinerii şi cuplurile de tineri cu oportunităţi limitate;

o dezvoltarea programelor de susţinere a tinerelor familii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de

trai şi educaţie a copiilor prin acordarea de credite pentru procurarea sau construirea spaţiului

locativ, acordarea de suport financiar pentru creşterea copiilor;

o instituirea fondului de creditare a tinerilor pentru studii în instituţiile liceale şi universitare

din ţară şi în universităţile europene. Înfiinţarea fondurilor de stat pentru susţinerea tinerilor

dotaţi şi stimularea lor de a se angaja în ţară după finalizarea studiilor.

4.2.9. Dezvoltarea sportului şi fitnessului

Oamenii frumoşi, ageri şi sănătoşi plac oricui, aduc fericire şi îmbunătăţesc calitatea vieţii.

o Fondarea unei mişcări sociale de anvergură care să propage un mod de viaţă sănătos şi etic,

prin implicarea instituţiilor sportive şi educaţionale, ONG-urilor, autorităţilor şi instituţiilor

publice, donatorilor şi agenţilor economici;

o elaborarea unui program naţional de dezvoltare a sportului de performanţă şi a culturii fizice;

o finanţarea competiţiilor locale şi zonale la diferite genuri de sport pe categorii de vîrstă,

campionate republicane între şcoli, licee şi cluburi sportive, campionate republicane ale

sportivilor cu dizabilităţi şi ale sportivilor veterani;



o stimularea iniţiativei private pentru restabilirea, extinderea reţelei de cluburi, secţii şi

complexe sportive, reabilitarea terenurilor sportive, spaţiilor de joacă pentru copii, teritoriilor

pentru odihna populaţiei cu unităţi de deservire (cantine, centre de agrement);

o acordarea de facilităţi agenţilor economici pentru încurajarea investiţiilor în sport şi fitness;

o intensificarea activităţii structurilor sportive, federaţiilor şi cluburilor;

o majorarea retribuţiilor şi crearea sistemului de facilităţi pentru susţinerea şi interesarea

sportivilor în atingerea unor performanţe olimpice la diferite evenimente sportive de talie

regională, europeană şi mondială, iniţierea unui proces amplu de reformare a sistemului.

4.4. Infrastructură modernă şi condiţii de trai decent

4.4.1 Protecţia mediului natural

În Republica Moldova există 4 provocări majore în legătură cu protecţia mediului înconjurător:

(1) deşeurile solide, (2) apele reziduale, (3) eroziunea solului, şi (4) schimbarea climei.

o Este nevoie de: crearea unei infrastructuri corespunzătoare pentru prelucrarea deşeurilor

solide, axate pe stoparea gunoiştilor neautorizate, urmată de dezvoltarea unei sistem eficient

de colectare şi reciclare a deşeurilor în sate pentru a preveni reapariţia acestora;

o crearea unei infrastructuri corespunzătoare pentru colectarea şi prelucrarea apelor reziduale

în sisteme de canalizare atît în spaţiul urban cît şi rural;

o susţinerea studiilor de fezabilitate axate pe dezvoltarea noilor sisteme de canalizare şi

renovare a celor existente şi abordarea sistematică şi de lungă durată a acestei probleme,

determinînd acţiunile respective;

o tratarea solurilor erodate şi prevenirea formării ravenelor prin împăduriri masive, crearea

parcurilor naturale naţionale şi de agreement;

o susţinerea utilizării eficeinte a pămîntului (în agricultură şi alte activităţi economice), cu

îmbunătăţirea securităţii în zonele afectate de mişcarea şi eroziunea solurilor;

o dezvoltarea cadrului juridic şi regulatoriu în domeniul mediului care ar dezvolta domeniile

sectoriale (apă, aer, arii protejate ş.a.) şi s-ar baza pe probleme particulare (răspunderea de

mediu), iar Ministerul de resort trebuie să elaboreze instrumente instituţionale care să

contribuie la folosirea şi protejarea resurselor mediului, pe baza principiilor dezvoltării

durabile, cu implementarea măsurilor de reducere a poluării în economie;

o aplicarea dreptului apei în celelalte politici publice, în contextul dezvoltării unui demers

integrat şi multilateral şi aferent industriei şi sănătăţii;

o reevaluarea reglementărilor privind răspunderea pentru produsele chimice (REACH),

calitatea aerului, managementul deşeurilor, calitatea apei potabile, controlul poluării etc;

o este nevoie de implementarea prevederilor Convenţiei de la Aarhus, promovînd astfel

principiile transparenţei în activităţile de mediu;

o încheierea acordurilor cu companiile private privind responsabilitatea corporativă în

domeniul calităţii şi protecţiei mediului natural;

o este urgent nevoie de modernizarea infrastructurii de mediu: gospodărirea apei,

managementul deşeurilor, sistemele de termificare, conservarea biodiversităţii şi prevenirea

riscurilor legate de dezastrele naturale;

o realizarea şi reabilitarea infrastructurii specifice de mediu: staţii de filtrare a apei potabile,

staţii de epurare a apelor uzate, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, depozite de deşeuri;

o construcţia urgentă a trei staţii de epurare biologică la Soroca, Rezina şi Criuleni, dar şi

reconstrucţia celei de la Chişinău;

o implementarea prevederilor Convenţiei ESPOO privind evaluarea impactului de mediu;

o atragerea surselor de finanţare, în primul rînd din partea Comisiei Europene;



o implementarea proiectelor concrete de asistenţă tehnică şi investiţii în baza Acordurilor

bilaterale de colaborare în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor cu statele

membre ale UE, dezvoltarea parteneriatelor publice-private, în special în ceea ce priveşte

managementul integrat al deşeurilor;

o iniţierea şi elaborarea de studii şi cercetări în efectele schimbării climei şi aplanarea lor

asupra hotarelor, teritoriului, populaţiei şi resurselor naturale ale Republicii Moldova;

o crearea unei infrastructuri corespunzătoare pentru riscurile provenite din schimbarea climei,

de prevenţie a inundaţiilor, de contracarare a secetei, de eroziune a solului etc.

4.4.2. Utilizarea durabilă a resurselor naturale

o Administrarea şi valorificarea eficientă a fondului de soluri prin colectarea şi organizarea

pămîntului arabil neprelucrat de la ţărani în Arenda de Stat şi a cooperative de producţie;

o administrarea eficientă a fondului forestier prin reorganizarea activităţii AS „Moldsilva” în

vederea optimizării structurii organizatorice, desconcentrării funcţiilor exercitate, transmiterii

unor atribuţii sectorului privat şi elaborarea instrumentelor de administrare şi control;

o corelarea structurilor de administrare cu organizarea amenajistică şi cadastrală în unităţile de

producţie existente şi ocoalele silvice, indiferent de forma de proprietate;

o modernizarea sistemului informaţional al administraţiei silvice şi armonizarea sistemului de

administrare silvică şi control cu cel european;

o extinderea suprafeţei pădurilor şi altor categorii de vegetaţie forestieră, inclusiv pe terenurile

degradate, în afara fondului forestier şi pe terenuri scoase din circuitul agricol;

o susţinerea acţiunilor de realizare a perdelelor de protecţie, a aliniamentelor şi a altor categorii

de plantaţii, în afara fondului forestier;

o elaborarea politicilor publice privind protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice

şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia pe baze ştiinţifice, acordîndu-se atenţie sporită

speciilor de floră şi faună ameninţate cu dispariţia, precum şi celor cu valoare economică

ridicată. În acelaşi timp, se va urmări ca reconstrucţia ecologică a unor sisteme deteriorate să

contribuie la asigurarea unei stări favorabile de conservare a speciilor vulnerabile;

o dezvoltarea şi buna administrare a reţelei naţionale de arii protejate, în acord cu strategiile,

politicile şi practicile puse în aplicare la nivel european şi internaţional;

o realizarea programului naţional de măsuri tehnice de evaluare şi finanţare a costurilor

reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Cadru

pentru Schimbări Climatice (1992) şi ale Protocolului de la Kyoto (1997);

o crearea reţelei de parcuri naţionale pentru gestionarea eficientă a resurselor naturale;

o înfiinţarea unităţilor de producere a energiei în baza biomasei, utilizarea energiei solare şi

eoliene, instalaţii cu ciclu închis de utilizare a apelor etc şi diseminarea experienţei;

o crearea şi utilizarea resurselor de energie regenerabilă va crea un teren propice pentru

exersarea şi acumularea practicii de cooperare între afacerile private şi sectoarele

învăţămînt/cercetare, în scopul facilitării dezvoltării economiei şi afacerilor ecologice;

o organizarea serviciilor de informare publică privind beneficiile utilizării resurselor renovabile

şi promovarea “tehnologiilor prietenoase mediului” prin sectorul educaţional şi privat.

4.4.3. Alimentare cu apă şi asigurarea unui sistem de canalizare modern

o Creşterea de 2 ori, pînă în 2016, a numărului populaţiei cu acces la apa potabilă calitativă;

o asigurarea furnizării apei potabile în cantităţile necesare, conform cerinţelor, se va realiza

prin diferite modalităţi, în funcţie de starea actuală a sistemului existent de alimentare cu apă,



inclusiv prin sporirea randamentului apeductelor naţionale existente şi extinderea zonei de

deservire a acestora şi finalizarea lucrărilor de construcţie a apeductelor grupate;

o descentralizarea serviciilor publice de aprovizionare cu apă şi canalizare prin elaborarea unui

cadru legislativ-normativ care să permită concesionarea liberă a infrastructurii apă-canal;

o eliminarea suprapunerilor de atribuţii ale autorităţii de reglementare cu competenţele APL;

o punerea în competiţie a operatorilor de servicii, capitalurilor de finanţare şi managementului;

o creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile apă şi canalizare şi extinderea sistemelor

centralizate prin promovarea de noi proiecte atractive, programe naţionale şi strategii de

investiţii cu finanţare internaţională;

o promovarea unei legislaţii fiscale care să acorde înlesniri pentru investitorii în infrastructura

serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare;

o îmbunătăţirea stării tehnice a infrastructurii prin majorarea capacităţii de înmagazinare,

soluţionarea cazurilor de supradimensionare a reţelelor, refacerea sistemelor; utilizarea

eficientă a fondurilor UE în acest proces.

4.4.4. Accesul la locuinţe

o Simplificarea dispoziţiilor normativ-legale privind atribuirea terenurilor de pămînt pentru

construcţia locuinţelor, proiectarea, coordonarea proiectelor, eliberarea certificatelor de

urbanism şi autorizaţiilor de construcţie în vederea optimizării lor, asigurînd transparenţa şi

claritatea procedurilor pentru toate tipurile de beneficiari;

o stimula dezvoltarea pieţei ipotecare prin îmbunătăţirea cadrului legal-normativ în domeniu;

o susţinerea financiară a tineretului angajat în instituţiile din sfera bugetară pentru

achiziţionarea unei locuinţei, prin acoperirea ratei dobînzii bancare sau acordarea creditelor

de Stat fără dobîndă;

o relansarea construcţiei de locuinţe de către Stat, avînd ca rezultat crearea de noi locuri de

muncă, de promovare a producătorilor autohtoni de materiale de construcţii, de diminuare a

costului construcţiilor, de consolidare a disciplinei în construcţii;

o sprijinirea, încurajarea şi stimularea investiţiilor private, inclusiv în parteneriat cu Statul;

o consultarea şi modificărea actelor legislative şi normative, care să contribuie la dezvoltarea

diferitelor forme de organizare a activităţii în domeniul construcţiei (exploatarea, renovarea,

reconstrucţia capitală, modernizarea fondului locativ);

o perfecţionarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuţie şi utilizare în construcţii în

vederea creşterii siguranţei şi confortului cetăţeanului. O atenţie specială se va acorda

revizuirii criteriilor de performanţă a cerinţelor de calitate şi reglementărilor tehnice de

proiectare, de execuţie pentru reabilitarea termică a construcţiilor existente;

o reabilitarea fondului existent de locuinţe va fi realizată printr-un program de măsuri

administrative şi fiscale pentru stimularea renovărilor şi modernizărilor, menite să pună în

siguranţă exploatarea fondului locativ construit, să crească confortul celui existent;

o PCDA consideră că programele pot fi înfăptuit prin proiecte concrete, susţinute direct sau

indirect de către autorităţile publice şi sectorul de afaceri.

4.4.5. Creşterea calităţii serviciilor de telecomunicaţii şi poştă

o Asigurarea cadrului legislativ şi organizatoric necesar pentru liberalizarea completă a

serviciilor de telecomunicaţii şi poştă, pregătirea pieţei pentru globalizarea comunicaţiilor,

asigurarea serviciului universal şi realizarea unei pieţe concurenţiale care să conducă la

îmbunătăţirea calităţii serviciilor, ridicarea nivelului tehnologic şi scăderea tarifelor;



o modernizarea tehnologiilor serviciilor poştale concomitent cu creşterea calităţii şi siguranţei

trimiterilor poştale;

o informatizarea şi asigurarea serviciilor electronice în domeniile sistemelor de asigurări şi

sănătate, calităţii mediului, serviciilor publice, fondurilor culturale, etc;

o stimularea şi dezvoltarea comerţului electronic, a sistemelor electronice de plată a

impozitelor şi taxelor locale şi serviciilor comunale;

o extinderea serviciilor Internet cu minimizarea costurilor acestora;

o modernizarea şi instalarea staţiilor telefonice cu extinderea reţelelor de telefonie bazate pe

tehnologii moderne (fibre optice, satelit);

o dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor.

4.4.6 Infrastructura de transport şi logistică modernă

o Dezvoltarea unei infrastructuri de drumuri şi căi feroviare aproape de standardele europene;

o restructurarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei” în vederea modernizării şi

eficientizării activităţii acesteia, atragerea investiţiilor în electrificarea, modernizarea şi

dezvoltarea reţelei de căi ferate;

o dezvoltarea şi modernizarea transportului aerian la Chişinău, cu noi rute, inclusiv low cost;

o reconstrucţia şi modernizarea aeroporturilor în Bălţi şi Cahul pentru a asigura transportul

unui număr cît mai mare de mărfuri şi călători;

o crearea unei agenţii de Stat pentru dezvoltarea transportului naval şi maritim şi dezvoltarea

flotei comerciale a Republicii Moldova;

o afirmarea Republicii Moldova ca ţară de tranzit şi direcţionarea investiţiilor în construcţia

coridoarelor de transport internaţionale moderne: coridorul IX Pan-European, care leagă

Finlanda cu Grecia şi coridorul Budapesta-Odesa;

o stabilirea unor condiţii civilizate de trafic intern şi internaţional, care să asigure accesul

tuturor localităţilor din ţară şi a zonelor izolate la reţele de transport;

o gestionarea responsabilă a sistemului de transport, reabilitarea lui, alinierea acestuia la

cerinţele pieţei la capitolul viteză, confort, siguranţa circulaţiei, protecţia mediului;

o reorganizarea serviciilor de transport şi iniţierea parteneriatelor publice-private durabile în

vederea descentralizării şi îmbunătăţirii serviciilor de transport public.

4.4.7. Diversificarea şi ieftinirea surselor energetice

o Diversificarea surselor de import a petrolului prin exploatarea terminalului Giurgiuleşti;

o dezvoltarea interconexiunilor sistemelor de transport al energiei electrice şi al gazelor

naturale cu sistemele similare ale ţărilor vecine;

o sporirea cu 2/3 a capacităţii de generare locală a energiei electrice, prin atragerea capitalului

privat autohton şi extern în construirea noilor centrale electrice;

o asigurarea controlului strict şi transparenţa în importul şi consumul de gaz natural prin

contorizarea totală a sistemului;

o cercetarea şi valorificarea resurselor energetice minerale şi natural renovabile locale pentru

atingerea a cel puţin 25% de energie renovabilă către 2020;

o crearea de capacităţi de stocare a ţiţeiului şi gazelor care să asigure consumul pentru 6 luni,

fapt ce va permite excluderea unor situaţii de şantaj din partea furnizorilor;

o construcţia de capacităţi de rafinare a ţiţeiului, orientate spre piaţa internă şi export prin darea

în exploatare a terminalului petrolier de la Giurgiuleşti;



o îmbunătăţirea radicală a cadrului juridic şi financiar pentru a contribui la eficienţa sectorului

energetic prin continuarea procesului de privatizare, atragerea investiţiilor străine, stimularea

utilizării resurselor regenerabile şi dezvoltarea serviciilor energetice;

o liberalizarea treptată a pieţei energiei electrice cu introducerea tarifelor diferenţiate pe

categorii de consumatori şi pe regimuri orare, utilizînd experienţa statelor membre ale UE;

o creşterea rentabilităţii în activitatea întreprinderilor care gestionează reţelele de transport al

energiei electrice şi gazelor („Moldelectrica” şi „Moldovagaz”) prin stimularea tranzitului de

energie şi gaze dinspre Est spre Vest.

4.5. Dezvoltare rurală şi regională

4.5.1. Renaşterea satelor

Modernizarea politicilor publice de dezvoltare rurală şi creşterea nivelului de trai al populaţiei de

la sate, este absolut vitală, întrucît de aceasta depinde asigurarea siguranţei şi securităţii

alimentare a Republicii Moldova, protejarea patrimoniului natural şi cultural şi existenţa urbană.

o Aceasta presupune respectarea şi folosirea principiilor europene de dezvoltare rurală: al

dezvoltării durabile, contribuţiei, al bunei vecinătăţi şi parteneriatului, al autonomiei locale;

o prin reforma administrativă se va face asocierea primăriilor pentru consolidarea capacităţilor

financiare şi de administrare, asigurarea transparenţei activităţilor şi cheltuielilor publice

locale şi atragerea sătenilor în activităţi comunitare – prin unirea a 2-3 sate în Comune;

o prin reforma agrară se vor transforma gospodăriile ţărăneşti de subzistenţă în ferme familiale

sau cooperative prospere de tip european ce vor produce pentru piaţă şi vor funcţiona în

parteneriat cu industria prelucrătoare, prin realizarea clusterilor;

o concomitent se va dezvolta sistemul de ocupaţii neagricole, modernizarea cît mai rapidă a

infrastructurii sociale, tehnico-edilitare, transportul şi telecomunicaţiile;

o PCDA optează pentru instituţionalizarea colaborării permanente a administraţiei cu

organizaţiile profesionale, sindicale, patronale şi civice din domeniul agriculturii şi

dezvoltării rurale. Pentru punerea în practică a acestor acţiuni se prevede creşterea fondurilor

bugetare pentru agricultură şi dezvoltare rurală;

4.5.2. Diversificarea activităţilor economice în sate

o Organizarea şi asigurarea funcţionalităţii şi stabilităţii pieţelor agricole şi asigurarea de

condiţii economice de colectare şi export pe piaţa agricolă europeană;

o susţinerea echilibrului de dezvoltare între sectorul zootehnic şi cel vegetal şi sectorul de

prelucrare industrială a produselor agricole şi construirea unităţilor locale;

o dezvoltarea agriculturii ecologice şi a altor activităţi care valorifică avantajele şi tradiţiile

locale (produse naturale, produse tradiţionale, cultura plantelor medicinale şi aromatice etc.);

o se vor asigura programe intensive de instruire profesională, înfiinţarea punctelor de

informare în şcolile săteşti (inclusiv cu acces la Internet), subvenţionarea de loturi

demonstrative, extinderea consultanţei în domeniul dezvoltării rurale, susţinerea cercetărilor;

o Patrimoniul istoric şi cultural, precum şi zonele (naturale) de importanţă deosebită, cum ar fi

izvoarele minerale protejate, rîuri împreună cu ospitalitatea populaţiei şi plasarea geografică

favorabilă pot servi momente atractive pentru dezvoltarea turismului;

o susţinerea gospodăriilor individuale în valorificarea ofertei în turismul rural şi agro-turism;

o extinderea „Drumului vinului” prin includerea producătorilor de vinuri de casă selectaţi;



o dezvoltarea turismului rural prin reorientarea şi liberalizarea activităţii turistice, atragerea

investitorilor autohtoni şi străini în dezvoltarea afacerilor în turism, crearea mecanismelor

(inclusiv bugetar-fiscale) a dezvoltării mai multor forme de turism, dezvoltarea dinamică şi

susţinută a turismului ca industrie.

4.5.3. Reconstrucţia şi modernizarea infrastructurii rurale

o Prin reforma monetar-bancară şi crearea de “Bani Publici”, guvernarea PCDA va asigura

bugetele locale cu finanţe pentru reconstrucţia şi menţinerea infrastructurii locale;

o Vom elaborara Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii Rurale, care va:

moderniza infrastructura socială (şcoli, grădiniţe, spitale), construi şi repara drumurile din

spaţiul rural, moderniza sistemele de apeduct şi canalizare, renova sistemele de salubrizare;

moderniza reţelele de telecomunicaţii, construi gazoducte etc;

o Programul se va baza pe analize şi studii economice speciale şi pe rezultatele consultării

populaţiei din zonele rurale;

o Resursele necesare pentru realizarea acestui program complex vor fi create de Banca

Naţională (vezi 4.2.1.) dar deasemenea vor atrage cooperarea cu partenerii internaţionali.

4.5.4. Dezvoltare urbană modernă

o PCDA consideră necesară reorientarea politicilor publice de dezvoltare a oraşelor spre o

abordare integrată prin intermediul Strategiei de Dezvoltare Urbană;

o prioritizarea investiţiilor publice în infrastructura fizică şi economică a oraşelor din afara

mun. Chişinău, pentru a crea o alternativă Chişinăului şi investiţiilor în locuinţe sau afaceri;

o elaborarea, Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, ce urmează să stea la baza

elaborării strategiei naţionale de dezvoltare regională (pentru perioada 2012–2020);

o perfecţionarea cadrului normativ care reglementează elaborarea Planurilor Urbanistice

Generale şi asigurarea consultării cetăţenilor în acest proces;

o dezvoltarea statisticii naţionale în vederea colectării şi publicării datelor statistice de

dezvoltare social-economică la nivelul oraşelor;

o dezvoltarea sistemului de facilităţi pentru investitorii străini şi autohtoni care vor decide să

localizeze investiţiile în oraşe-poli de dezvoltare regională;

o investiţii publice în infrastructură şi pregătirea specialiştilor din bani publici. Pe această bază

vor fi create parcuri industriale şi zone economice în toate oraşele identificate ca poli de

creştere regională;

o consolidarea capacităţii oraşelor pentru realizarea unor cooperări eficiente la nivel de

proiecte de infrastructură, economie regională, cultură în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii;

o dezvoltarea reţelei de poli de creştere şi abordărilor intersectoriale vor contribui la

consolidarea coeziunii regionale, asigurînd sinergia eforturilor spre crearea noilor avantaje

comparative ale oraşelor.

4.5.5. Consolidarea dezvoltării regionale

o Dezvoltărea regională echilibrată, orientată spre reducerea disparităţilor şi revitalizarea

zonelor defavorizate precum şi prevenirea producerii de noi dezechilibre;

o corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale;

o promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile de dezvoltare, în vederea

îmbunătăţirii competitivităţii şi realizării unei creşteri economice durabile;



o aplicarea principiilor europene în domeniul dezvoltării regionale. În acest sens, Fondul

Naţional pentru Dezvoltare Regională (cu alocarea minimă de 2% din bugetul de stat)

urmează a fi administrat în mod transparent de CNCDR (Consiliul Naţional de Coordonare a

Dezvoltării Regionale) al FNDR, care va susţine proiecte regionale (infrastructură, economie,

mediu, turism), în bază de concurs deschis şi la recomandarea consiliilor regionale;

o Agenţiile de Dezvoltare Regională, ca structuri ale Consiliilor de Dezvoltare Regională,

urmează a fi create ca entităţi necomerciale. În context, PCDA optează pentru creşterea

capacităţii regiunilor din punct de vedere instituţional, financiar şi decizional.

4.5.6. Politici eficiente pentru zone defavorizate

o Stabilirea prin acte normative a noţiunii de zonă defavorizată, a criteriilor de desemnare a

acestora şi cartografierea lor;

o pentru reducerea disparităţilor regionale urmează a fi aplicate mecanisme transparente de

transfer din fondurile speciale: a) transferuri cu destinaţie specială pentru îndeplinirea

funcţiilor delegate de către organele APL şi b) transferuri de mijloace financiare pentru

nivelarea disparităţilor regionale excesive.

o pentru eradicarea disparităţilor regionale, PCDA va susţine implementarea sistemului de

acordare a microcreditelor atribuite întreprinderilor mici(micro) cu mai puţin de 9 angajaţi şi

şomerilor sau persoanelor fizice care vor să înceapă o activitate independentă (mai ales în

domeniul serviciilor), dar care nu pot accesa credite bancare;

o totodată, în vederea dezvoltării regionale, PCDA va stimula implementarea de programe

pentru educarea spiritului antreprenorial al cetăţenilor şi va milita pentru promovarea

oportunităţilor de cooperare transfrontalieră proactivă cu regiunile de dezvoltare din statele

membre ale UE.

4.5.7. Sprijinirea tinerilor şi categoriilor defavorizate

o PCDA optează pentru crearea şi implementarea mecanismelor financiare publice pentru

susţinerea familiilor tinere din mediul rural şi stoparea fenomenului depopulării satelor;

o acest sprijin va include acordarea de burse pentru obţinerea unei specialităţi, un suport lunar

pentru tinerii specialişti pe o perioadă de pînă la 5 ani, indemnizaţie unică pentru căsătorie,

acordarea şi achitarea creditului ipotecar în condiţii subvenţionate pentru tineri;

o reformarea sistemul de pensii în agricultură, introducerea pensiei minime unice în agricultură

şi majorarea pensiilor; crearea de cămine pentru persoanele solitare şi cele în etate;

o creşterea nivelului de trai şi ridicarea prestigiului intelectualităţii de la sate (educatori,

învăţători, profesori, medici, specialişti agricoli, consultanţi şi alţii), prin sporuri salariale,

sistem de premiere pentru activităţi şi rezultate deosebite etc;

o dezvoltarea vieţii social-culturale şi a valorilor morale şi spirituale tradiţionale de la sate;

o introducerea instrumentului de plăţi directe pentru populaţia rurală defavorizată şi pentru

familiile tinere. Plăţile directe presupun că plata unei sume de bani/acordarea unor facilităţi

se face către persoanele care întrunesc condiţiile de apartenenţă la o categorie socială, fără a

lua în considerare alte cerinţe;

o acordarea unor indemnizări sociale lunare pentru gospodăriile casnice în sărăcie absolută;

o îmbunătăţirea serviciilor sociale pentru grupurile dezavantajate, promovarea echităţii şi

integrării sociale, crearea serviciilor mobile de asistenţă socială, centre de plasament, centre

de zi pentru grupurile dezavantajate.



4.6. Cooperare şi integrare europeană şi internaţională

4.6.1. Intensificarea dialogului politic cu UE

Este necesară atît diversificarea instrumentelor de cooperare, cît şi intensificarea dialogului

politic în cadrul existent al Politicii de Vecinătate, cu introducerea, în documentele bilaterale, a

stipulărilor politice şi economice avantajoase pentru Republica Moldova.

PCDA pledează pentru onorarea angajamentelor asumate de către Moldova privind respectarea

criteriilor de la Copenhaga, inclusiv dezvoltarea unei economii de piaţă eficiente, capacitatea de

a face faţă competiţiei şi asigurarea capacităţii statului de a implementa acquis-ul comunitar.

PCDA insistă asupra discutării cu partenerii europeni a capitolelor dificile ce ţin de funcţionarea

instituţiilor democratice, asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, contracararea corupţiei

etc., desfăşurînd şi consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene. Astfel, după finalizarea

implementării Planului de Acţiuni extins, este necesară elaborarea unui asemenea Acord

consolidat (Enhanced Agreement) care să reflecte cît mai adecvat Acordul de Stabilizare şi

Asociere şi perspectivele clare de aderare.

Este necesară intensificarea dialogului politic în cadrul Black Sea Sinergy.

PCDA susţine promovarea unui parteneriat mai complex în cadrul Politicii Externe şi de

Securitate Comună, unde să se discute politicile de interes comun, cum ar fi securitatea în

bazinul Mării Negre, lupta cu terorismul, emigraţia ilegală etc.

PCDA consideră necesară susţinerea dialogului politic şi comercial de către Comisia Europeană

şi statele membre cu autorităţile de la Chişinău şi acordarea de facto a asistenţei financiare.

4.6.2. Comerţ avantajos cu UE

PCDA susţine că acordarea Preferinţelor Comerciale Autonome este un pas primordial în ce

priveşte intensificarea relaţiilor UE – Moldova, în condiţia în care acestea să fie extinse şi

asupra produselor agricole şi alimentare.

o PCDA pledează pentru demararea activităţilor preliminare pentru semnarea Acordului de

Comerţ Liber cu UE, fapt care ar aboli taxele existente; o PCDA consideră că instituţiile Comisiei Europene trebuie să ofere asistenţă în domeniul

adoptării sistemelor şi standardelor internaţionale de calitate; o Deasemeneea PCDA susţine initierea unui Acord de Comerţ Liber, care ar reduce barierele

netarifare, astfel ca în perspectivă medie Moldova să participe la o zonă de comerţ liber care

va acoperi Ucraina şi alte state ce fac parte din Politica Vecinătăţii Europene; o PCDA afirmă că, pînă la edificarea unei zone de comerţ liber cu UE, Republica Moldova va

trebui să utilizeze plenar preferinţele comerciale şi timpul în cauză pentru a consolida

capacităţile sale de producere şi a ridica competitivitatea în diferite sectoare.

4.6.3. Cooperare eficientă în domeniile migraţie şi securitate

o Pentru facilitarea circulaţiei persoanelor, PCDA urmăreşte obiectivul de abolire a vizelor

pentru cetăţenii moldoveni pentru 6 luni în decursul unui an în spaţiul Schengen. Acest lucru

poate fi realizat doar în funcţie de cooperarea Republicii Moldova în domeniul justiţiei şi, în

special, în ceea ce priveşte gestionarea migraţiei. o PCDA consideră că sunt necesare programe temporare de lucru, fapt care ar pune procesul

migraţiei pe făgaşul legalităţii şi contabilităţii, fără să fie oferite oportunităţi de migraţie

permanentă. Managementul procesului de migraţie trebuie să fie altul, atît din partea



Republicii Moldova care cîştigă prin atenuarea sărăciei, cît şi a statelor-recipiente, care

cîştigă prin ocuparea locurilor de muncă nesolicitate de cetăţenii proprii. o Republica Moldova trebuie să încheie acorduri bilaterale de migraţie circulară cu statele

membre şi cu suportul Comisiei Europene, fără dreptul de a obţine reşedinţă permanentă,

astfel cîştigul fiind triplu: pentru migrant, statul recipient şi cel de origine. o PCDA pledează pentru intensificarea cooperării cu statele membre în domeniul luptei

împotriva criminalităţii şi terorismului prin intermediul Tratatului Prüm, Moldova oferind

unilateral baza sa de date referitoare la înmatricularea mijloacelor de transport auto, ADN şi

amprente, precum şi datele referitoare la deţinătorii de paşapoarte. o PCDA consideră că între autorităţile moldoveneşti EUROPOL şi EUROJUST trebuie

intensificată cooperarea poliţienească. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova ar trebui să furnizeze unilateral şi necondiţionat baza sa de date către Schengen

Information System – SIS I şi II, fapt care să permită accesul nerestrictiv la informaţii cu

privire la persoanele dispărute, indivizi suspectaţi de a fi săvîrşit crime şi informaţii

referitoare la maşinile furate etc.

4.6.4 Partenerii principali în politica externă

1. România – cel mai apropiat stat european

PCDA pledează pentru utilizarea plenară a întregului potenţial de relaţii politice, economice şi

culturale existent între Republica Moldova şi România, în baza comunităţii de valori

etnolingvistice şi istorice, precum şi în baza interesului comun de a edifica un spaţiu european în

ambele ţări.

PCDA susţine că identităţile şi loialităţile suprapuse ale majorităţii moldovenilor în raport cu

România nu reprezintă o problemă pentru statalitatea Republicii Moldova, subminată de

incompetenţă, rea-voinţă şi interesele economice speciale ale clanurilor asociate cu guvernarea.

Dimpotrivă, comunitatea de valori împărtăşite oferă ocazii multiple Republicii Moldova să

beneficieze de o asistenţă prietenească din partea României în ce priveşte accelerarea proceselor

de adoptare a acquis-ului comunitar necesar pentru aderarea la UE. PCDA propune semnarea

unui Acord european bilateral în acest sens, care să pună în evidenţă caracterul special al

relaţiilor dintre Republica Moldova şi România.

PCDA consideră că potenţialul economic şi comercial al relaţiilor moldo-române nu a fost pe

deplin valorificat, de aceea el trebuie intensificat prin cooperarea bilaterală în crearea condiţiilor

legale şi instituţionale avantajoase pentru investiţii, comerţ şi securitate.

2. Ucraina – vecinul cel mai important

PCDA consideră situaţia Ucrainei drept fundamentală pentru caracterul evoluţiilor politice în

estul continentului european. Relaţiile noastre cu Ucraina trebuie să fie construite în context

european, bazate pe încredere reciprocă şi înţelegerea faptului că prin inversarea consecinţelor

pactului Molotov-Ribbentrop vor avea de beneficiat ambele ţări. Maturitatea clasei politice de la

Chişinău şi Kiev se poate manifesta printr-o mişcare ascendentă spre împărtăşirea valorilor

democratice europene şi consolidarea parteneriatului euro-atlantic.

PCDA îşi exprimă speranţa că Ucraina va răspunde pozitiv la toate tentativele Chişinăului de a

soluţiona diferendul transnistrean. În contextul relaţiilor Ucraina – Moldova asistenţa imediată

în demilitarizarea şi democratizarea regiunii transnistrene este absolut necesară. De asemenea,

PCDA vede un potenţial comercial bilateral important, care nu este exploatat în deplină măsură

şi consideră că relaţiile economice cu Ucraina constituie un domeniu prioritar de activitate.



3. Uniunea Europeană – aspiraţia Moldovenilor

PCDA pledează pentru integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. PCDA consideră

realizabilă această idee numai în cazul în care Republica Moldova pas cu pas se va apropia de

standardele europene, făcîndu-şi temele pentru Acasă.

Spiritul şi viziunea Programului PCDA tinde la apropierea Republicii Moldova de standardele

europene şi, astfel, la atingerea obiectivului de integrare europeană.

PCDA subliniază aspiraţia moldovenilor de a face parte dintr-o Europă unită şi prosperă în

calitate de cetăţeni ai Republicii Moldova. PCDA solicită UE să intervină categoric pe lîngă

Federaţia Rusă pentru a-şi retrage complet trupele din Republica Moldova. În contextul relaţiilor

UE – Moldova este absolut prioritară asistenţa imediată în demilitarizarea şi democratizarea

regiunii transnistrene.

4. Federaţia Rusă – cel mai puternic partener în est

PCDA recunoaşte faptul că Rusia reprezintă o mare necunoscută pentru interesele de lungă

durată ale Republicii Moldova. Totuşi PCDA are încrederea că relaţiile dintre Moldova şi

Federaţia Rusă trebuie îmbunătăţite pentru a aduce beneficii mutual avantajoase, pe plan

economic, cultural şi de securitate regională. Este evident că Federaţia Rusă constituie o

problemă pentru guvernul de la Chişinău, în contextul ocupaţiei ruseşti din regiunea

transnistreană a Republicii Moldova şi nerespectarea Angajamentelor de la Istanbul din 1999.

PCDA consideră că este necesar să dezvoltăm relaţiile cu Moscova în mod predictibil, în baza

respectului şi avantajului reciproc, aceasta referindu-se şi la relaţiile comerciale, şi la cele inter-

etnice dar şi în contextul securităţii regionale. Astfel demilitarizarea Transnistriei este iminentă.

În contextul relaţiilor culturale şi inter-etnice, dorim ca cetăţenii noştri să se simtă cît mai acasă

în Federaţia Rusă precum în Moldova, fără a fi nevoiţi să-şi schimbe spaţiul economic şi religios.

PCDA doreşte să susţină o Rusie unită şi prosperă în măsura în care Federaţia Rusă va susţine o

Moldova unită şi prosperă! Desigur oferta unui stat mic şi sărac contra puterii unei Ţări mari şi

bogate este simbolică. Dar amintim de proverbul„buturuga mică răstoarnă carul mare” şi de

experienţa dezintegrării Uniunii Sovietice. Ţine de interesele noastre fundamentale ca Federaţia

Rusă să se dezvolte ca o democraţie autentică şi un Stat integru. Este convingerea PCDA, că o

astfel de Rusie, ar fi un partener important pentru Republica Moldova şi pentru alte state

europene şi asiatice.

5. SUA – susţinătorul principal pe arena internaţională

PCDA consideră că SUA reprezintă cel mai puternic Stat din lume, în pofida unor reculuri

temporare în domeniul drepturilor omului, suscitate de cîteva reacţii mai puţin echilibrate la

provocările terorismului internaţional, care sunt neaşteptate şi dificil de gestionat.

PCDA este ferm convins că SUA va reuşi să fie un protector al democraţiei mondiale, iar

Republica Moldova are nevoie de susţinerea ei atît în soluţionarea problemelor economice, cît şi

a celor de securitate. PCDA solicită ajutor logistic şi diplomatic în problema retragerii trupelor

ruseşti de pe teritoriul Moldovei şi reparaţia pactului Molotov-Ribbentrop în relaţie cu Ucraina.

America are nevoie şi de susţinerea noastră, în pofida faptului că ponderea Moldovei pe arena

internaţională nu este semnificativă. În acest context, PCDA va consolida relaţiile de cooperare

cu SUA în vederea integrării euro-atlantice, unde avem încă foarte multe de făcut în ce priveşte

modernizarea armatei, dotare etc. Deasemnea vom conta pe susţinerea SUA în promovarea

politicilor investiţionale şi a imaginii economice a Republicii Moldova.



Este necesar de menţionat asistenţa americană acordată prin intermediul diferitelor programe,

cum ar fi "Provocările Mileniului", lucru ce contribuie la dezvoltarea societăţii moldoveneşti.

6. China şi India – dragonii bunăstării internaţionale

Din punct de vedere economic, demografic şi militar, China şi India stau la baza fizionomiei

relaţiilor internaţionale în secolul 21. PCDA doreşte stimularea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale

cu aceste ţări prin promovarea parteneriatelor comerciale, economice şi ştiinţifice.

Investiţiile moldoveneşti în relaţiile cu aceste două state sunt fundamentale pentru consolidarea

competitivităţii economice, dar şi pentru menţinerea Republicii Moldova în circuitul politic

internaţional. PCDA susţine prioritar relaţiile de export şi import cu aceste ţări.

4.6.7. Cooperarea regională şi în cadrul organizaţiilor internaţionale

PCDA pledează în favoarea intensificării cooperării politice, de securitate şi cea comercială.

Moldova trebuie să beneficieze de instrumentele de cooperare, cum ar fi: Pactul de Stabilitate,

Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei, Iniţiativa Central Europeană, CEFTA, RACVIAC

pentru promovarea iniţiativelor concrete de cooperare, cu rezultate palpabile pentru cetăţeni.

Procesul de dezvoltare a relaţiilor cu organismele internaţionale trebuie să se bazeze, în opinia

PCDA, pe anumite principii: interesele ţării, abordarea complexă a problemelor, dezvoltarea

parteneriatului dintre comunitatea donatorilor şi autorităţile publice, responsabilitate şi

corectitudine reciprocă. În viziunea PCDA, interesele primordiale ale populaţiei şi a Statului

sunt, securitatea teritorială şi naţională a Republicii Moldova, restructurarea economică,

creşterea investiţiilor şi a competitivităţii, ameliorarea stării ecologice şi modernizarea serviciilor

sociale. Relaţiile cu asemenea organisme ca ONU, OSCE, Consiliul Europei, Banca Mondială,

FMI, BERD trebuie să se dezvolte în continuare în beneficiul cetăţenilor, şi nu în contrariu.

PCDA va promova, stabili şi menţine parteneriate strategice naţionale, interregionale şi

internaţionale. Oportunităţi importante sunt oferite de cooperarea transfrontalieră cu România şi

Ucraina datorită amplasării geostrategice favorabile a Republicii Moldova. Parteneriatele

transfrontaliere cu România vor explora oportunităţi de participare la Programele UE de Bună

Vecinătate şi vor cerceta potenţialul de creare a unui Spaţiu Economic Comun.

Totodată este necesară racordarea dezvoltării Republicii Moldova la strategiile de dezvoltare

teritorială a Uniunii Europene şi paneuropene, ceea ce va spori atractivitatea economiei

Republicii Moldova pe plan internaţional, va contribui la dezvoltarea coridoarelor economice şi

la atragerea investiţiilor străine în economia Republicii Moldova. În contextul intereselor

economice şi politice, participarea Republicii Moldova la renovarea şi transformarea Comunităţii

Statelor Independente CSI sau dezvoltarea GUAM va continua să fie importantă.

4.7. Securitatea şi armata naţională

4.7.1. Neutralitatea

Terorismul internaţional, conflictele, calamităţile naturale, crizele financiare, dezastrele

umanitare ameninţă tot mai mult stabilitatea în diferite zone ale lumii. Chiar dacă Moldova şi-a

proclamat neutralitatea, aceasta nu înseamnă că trebuie să se sustragă responsabilităţilor ce îi

revin ca Stat şi mai ales pentru securitatea propriului popor. PCDA optează pentru modernizarea

armatei în baza unităţilor profesioniste, asigurarea inter-operabilităţii cu partenerii internaţionali,

introducerea standardelor respective, obţinerea dotării necesare etc.

PCDA consideră fundamentală implicarea în operaţiuni de menţinere a păcii doar a unităţilor



profesioniste, formate pe bază contractuală, iar soldaţii pregătiţi special pentru astfel de misiuni.

Cooperarea cu Alianţa Nord-Atlantică, trebuie să fie îmbunătăţită prin implementarea

documentelor existente, cum ar fi Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica

Moldova – NATO (IPAP) contribuind în acest fel şi la implementarea Planului de Acţiuni

Uniunea Europeană – Moldova. Totodată, PCDA propune ca Republica Moldova să rămînă agilă

faţă de interesele sale naţionale prin consolidarea parteneriatelor care să reflecte noile realităţi şi

orizonturi de cooperare internaţională în scopul securităţii teritoriale, militare, economice şi a

mediului ambiant etc.

4.7.2. Modernizarea Armatei Naţionale şi trecerea la unităţi profesioniste

PCDA consideră necesară modernizarea Armatei Naţionale, astfel încît aceasta să facă faţă

noilor ameninţări la adresa securităţii în plan regional şi global. Procesul în cauză presupune

trecerea treptată la unităţi profesioniste, utilizarea standardelor Alianţei Nord-Atlantice,

asigurarea inter-operabilităţii cu membrii Alianţei şi alţi parteneri, dezvoltarea capacităţilor de

nişă, de la genişti la personal medical, dar şi consolidarea unităţilor specializate în combaterea

terorismului internaţional.

PCDA pledează pentru profesionalizarea Armatei Naţionale, deoarece complexitatea

provocărilor la adresa securităţii este tot mai mare, fiind nevoie de militari cu specializări

concrete, utilizabile şi în viaţa civilă după pensionare.

PCDA susţine implicarea partenerilor internaţionali în procesul de modernizare a Armatei

Naţionale, fapt care înseamnă transferul de cunoştinţe şi susţinerea financiar-logistică a

procesului respectiv.

4.7.3. Dizolvarea conflictului moldo-rus din regiunea transnistreană

Acordul de încetare a focului din iulie 1992 a fost semnat de către Republica Moldova şi

Federaţia Rusă, fapt ce arată elocvent cine sunt părţile la conflict. Îngheţarea conflictului şi

implicarea pacificatorilor internaţionali din ultimii 20 de ani nu au produs rezultatele scontate.

De aceea PCDA pledează pentru realizarea unui plan unilateral de Stat de readucere paşnică în

ordinea Legii, democratizarea şi demilitarizarea regiunii transnistrene.

Aceste acţiuni sunt recomandate în baza instrumentelor juridice internaţionale în contextul

reglementării conflictului moldo-rus, cum ar fi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului

(CEDO) în cazul Ilaşcu şi alţii împotriva Moldovei şi Rusiei, Tratatul FACE şi alte documente.

o Cazul Ilaşcu şi alţii împotriva Moldovei şi Rusiei este important, deoarece CEDO a

determinat că Rusia exercită jurisdicţie asupra ”Republicii Moldoveneşti Nistrene”

separatiste, unde trupele ruse îşi menţin prezenţa de la declararea independenţei în 1991 de

către Moldova, responsabilitatea fiind extinsă asupra acţiunilor administraţiei locale care

supravieţuieşte graţie suportului său. Curtea, a menţionat că Federaţia Rusă a susţinut

autorităţile separatiste prin declaraţiile sale politice, că personalul său militar a participat la

lupte şi că a continuat să ofere suport militar, politic şi economic după semnarea acordul

privind încetarea focului;

o Un alt instrument juridic şi politico-militar totodată este Tratatul FACE adaptat în 1999 în

cadrul Summit-ului OSCE de la Istanbul, unde au fost stabilite termenele de retragere a

echipamentelor şi trupelor ruseşti pînă la sfîrşitul anului 2001;

o PCDA pledează pentru aplicarea normelor de drept internaţional în raport cu problema

transnistreană, care sunt explicite în ce priveşte imposibilitatea revendicării dreptului la



autoderminare, deoarece secesioniştii nu sunt un popor, iar Republica Moldova nu a violat

drepturile omului în regiunea respectivă. Mai mult decît atît, acapararea forţată a teritoriului,

cu asistenţa părţii-terţe, obiecţiile autorităţilor Republicii Moldova şi lipsa continuă a

independenţei regiunii conduc la norma juridică de ne-recunoaştere.

o Evident avînd interese majore în procesele de integrare europeană şi euro-atlantică, PCDA

consideră că Ucraina se va implica activ în procesul de demilitarizare şi democratizare a

regiunii transnistrene. Ucraina trebuie să fie un aliat al Republicii Moldova şi al Uniunii

Europene, mai ales conştientizînd problemele comune ce ţin de ocupaţia rusească a

teritoriilor naţionale.

Inclusiv prin acest Program, PCDA şi-a anunţat planul de acţiuni şi cereinţele pentru

demilitarizarea şi democratizarea regiunii transnistrene şi aducerea ei în albia constituţională şi

ordinea Legii. Statul în frunte cu PCDA va asigura integrarea şi respectarea drepturilor civile

pentru populaţia aflată pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova.

În cazul în care Federaţia Rusă va susţine careva acţiuni de agresare armată, Statul va autoriza

implicarea Armatei Naţionale şi va solicita ajutorul partenerilor Alianţei Nord-Atlantice pentru

apărarea, eliberarea şi demilitarizarea teritoriului Republicii Moldova. Deasemenea orice

agresare armată va duce la stoparea tuturor relaţiilor moldo-ruse, interne şi externe, şi va atrage

după sine o serie de consecinţe grave pentru Federaţie.

PCDA solicită că Federaţia Rusă trebuie să-şi retragă imediat şi necondiţionat trupele,

echipamentele şi stocurile de muniţii, dar şi trupele paramilitare ale aşa-zisei r.m.n., create cu

forţa Armatei a 14-e-a. Prevederile dreptului internaţional, inclusiv acordul statului-gazdă la

general, şi Deciziile Summit-ului OSCE la Istanbul 1999 în particular, oferă Federaţiei Ruse

cadrul necesar şi ocazia să demonstreze că respectă suveranitatea şi integritatea Republicii

Moldova.


Cuvînt de încheiere

Partidul Comunitar Democraţia Acasă crede şi investeşte în viitorul Republicii Moldova şi în

puterea oamenilor noştri de aşi recăpăta Profesionalismul, Credinţa, Demnitatatea şi Adevărul.

Republica Moldova trebuie să întreţină cele mai bune relaţii cu toate statele lumii, iar în plan

economic urmează să-şi consolideze poziţiile pe pieţile deţinute şi să cucerească noi pieţe de

desfacere atît la Vest cît şi la Est.

PCDA reprezintă o nouă formaţiune politică din Republica Moldova, care promovează

principiile şi valorile democratice, orientate spre atingerea bunăstării întregului popor prin

reconstrucţia economiei, reîntregirea ţării şi integrarea ei în spaţiul european. Suntem un alt fel

de partid care face alt fel de politică.

PCDA este partidul unei noi generaţii de politicieni, specialişti remarcabili în toate domeniile

vieţii social-economice, devotaţi unor valori reale şi a unui program real de acţiuni.

Majoritatea membrilor PCDA au studii superioare şi stagieri peste hotare, dispun de o vastă

experienţă profesională şi politică, fiind înalt apreciaţi în cercurile lor de activitate, precum şi de

societate în general, acasă şi în străinătate.



Baza succesului PCDA o constituie unitatea de idei şi soluţii, spiritul de iniţiativă, parteneriatul,

responsabilitatea şi profesionalismul. La aceasta se adaugă prezentul Program, care constituie

documentul politic strategic ce întruneşte toate aspiraţiile PCDA întru realizarea intereselor

principale ale ţării. În contextul dat, PCDA este deschis spre cooperare pentru toate partidele şi

formaţiunile politice care împărtăşesc ideile, principiile şi valorile promovate de noi.

Prioritatea PCDA este de a constitui în opinia publică o forţă reală de rezistenţă contra abuzurilor

puterii, drept o forţă politică în stare să învingă inerţia, indiferenţa şi dezamăgirea cetăţenilor,

oferind noi posibilităţi de participare a lor la viaţa publică. „Democraţia Acasă” însemnă o

democraţie autentică în mîna cetăţeanului, nu doar declarată.

PCDA îşi propune să devină în cel mai scurt timp un partid parlamentar. Vom participa la

alegerile parlamentare şi locale ca o forţă politică importantă, oferind soluţii alternative şi viabile

pentru progresul Republicii Moldova.

În toate acţiunile sale, PCDA va consulta şi va ţine cont de voinţa cetăţenilor, oferind soluţii

reale argumentate şi perspectiva dezvoltării durabile. PCDA propune societăţii un nou pact

social-politic, în care cetăţeanul, cu nevoile şi aspiraţiile sale, să fie elementul central al

acţiunii politice şi judecătorul permanent al eficienţei şi corectitudinii acesteia.

PCDA va promova sistematic integrarea tinerelor generaţii, de acasă şi de peste hotare, în

formularea şi realizarea şi asumarea deciziilor, cît mai aproape de rolul lor social esenţial.

La fel, PCDA consideră necesară includerea mai activă a femeilor în sfera politică, economică şi

socială, în conformitate cu practica ţărilor cu o democraţie şi economie avansată.

PCDA va intensifica activitatea de atragere de noi membri, de unificare a tuturor curentelor,

mişcărilor social-politice şi partidelor de centru, pentru ca forţa şi capacitatea PCDA să devină

un factor important în asigurarea dezvoltării ţării şi bunăstării poporului.

DOAMNE AJUTĂ MOLDOVA! Vă mulţumim pentru susţinere!

www.m-da.md

http://www.m-da.md/

Programul PCDA enii Moldova-Diasporă 2012-2015 filePCDA este expresia voinţei noilor generaţii de...

Documents

Transcript of Programul PCDA enii Moldova-Diasporă 2012-2015 filePCDA este expresia voinţei noilor generaţii de...