!"

"

__________ _______________________________________________________________________________________

Analiza de situa!ie în România, ocazionat" de campania

S#PT#MÂNA EUROPEAN# A MOBILIT#$II, 2010 16-22 septembrie 2010

Tema campaniei: „C!l!tori"i mai inteligent, tr!i"i mai bine !”

SCOPUL ANALIZEI:

Scopul analizei este de a furniza eviden!e, de la nivel interna!ional si na!ional , utile pentru desf"#urarea campaniei de celebrare.

SCOPUL CAMPANIEI:

Este de promovare a formelor alternative de transport ecologic si de a sublinia faptul c" mobilitatea spore#te în mod clar calitatea vie!ii în ora#e, ajutând la reducerea polu"rii aerului, polu"rii fonice, a accidentelor #i la reducerea numarului persoanelor obeze. Renun!ând pentru o s"pt"mân" sau numai pentru o zi la ma#ina personal", aducem beneficii imense atât mediului cât #i s"n"t"!ii noastre.

OBIECTIVUL CAMPANIEI:

Este de a sensibiliza publicul cu privire la necesitatea de a ac!iona împotriva polu"rii cauzate de cre#terea traficului în mediul urban.

Totodata se doreste a se sublinia importan!a mi#c"rii fizice (mersul pe jos sau cu bicicleta) pentru s"n"tate #i de a încuraja popula!ia s" participe activ in lupta impotriva poluarii.

În consecin!", aceast" opera!iune este axat" pe trei tipuri de m"suri, menite s":

• încurajeze utilizarea de forme alternative de transport #i de c"l"torie , altele decât autoturismele private,

• con tientizeze #i s" informeze cet"!enii ora#elor asupra riscurilor legate de poluare ,

!"#"$%&'()**$+#+%+,""**

!"#"$%&'()*$+#+%+,""*"

"

#"

"

• reduc" traficul de ma#ini în zonele restric!ionate, m"suri pentru o mai bun" calitate a vie!ii în mediul urban.

Cet"tenii sunt incurajati ca în loc s" se urce la volanul propriei ma#ini, sa aleag" varianta autobuzului, a tramvaiului, a metroului, a bicicletei i mai ales, a mersului pe jos. Pe distan!e nu foarte mari mersul pe jos este s"n"tos. Dac" folosesc transportul public castig" de dou" ori - o dat" pentru c" fac economie la bani #i la carburan!i #i a doua oar" pentru c" produc mai pu!in" poluare dec"t dac" ar fi la volanul propriei ma#ini.

In fiecare an, un automobil emite substan!e nocive pentru mediul inconjur"tor echivalente cu de trei ori greutatea sa, in timp ce bicicleta nu polueaz" deloc. Mai mult, o distan!" de 500 de metri se parcurge foarte u#or pe jos, în doar opt minute.

DATE STATISTICE LA NIVEL INTERNA#IONAL, NA#IONAL, REGIONAL $I JUDE#EAN

3.1. Date statistice mondiale.

Cre#teri masive ale traficului autovehiculelor, în ultimii ani, în special în ora#ele Uniunii Europene, a dus la o reac!ie public" puternic" împotriva zgomotului, poluan!ilor atmosferici care au ca rezultat afectarea grupurilor vulnerabile, precum copiii #i persoanele în vârst" care sufera cele mai grave consecin!e. Accidentele de trafic rutier afecteaz" în mod direct sute de mii de oameni în UE. Prin intermediul accidentelor sunt ucise zeci de mii de cet"!eni europeni. Indirect, transportul motorizat are un impact asupra sistemelor respiratori #i cardiovascular, fiind totodata #i cauza a stresului.

Efectul mediului asupra s"n"t"!ii este o problem" major" pentru cet"!enii europeni. Într-un studiu recent, în jur de 90% persoane au pretins c" sunt îngrijorate de potentialul impactului mediului asupra s"n"t"!ii. În plus, noile tehnologii i modificarea stilului de viata au efecte nea#teptate asupra mediului cu influen!a asupra s"n"t"!ii .

$"

"

De#i cet"!enii UE nu sunt înc" preg"ti!i s"-#i lase masina în garaj pentru a se deplasa cu mijloacele de transport in comun, treptat, mentalit"!ile evolueaz".

Cu ma#ina sau cu mijloacele de transport in comun - europenii doresc mai multa mobilitate, care sa tina cont atat de necesitatile lor, cat si de mediu. Potrivit Eurobarometrului pe tema transporturilor, pentru 81% din cet"!enii UE, autoturismul (#i in general, mijloacele de transport private) reprezint" principalul mijloc de transport. Dar, în acelasi timp, ace#tia acord" o importan!" din ce in ce mai mare aspectelor legate de mediu #i problemelor de circula!ie rutier". "In opinia lor, principalele m"suri capabile s" inverseze tendin!ele actuale, atât în ceea ce prive#te gestionarea fluxului rutier, cat si impactul mijloacelor de transport asupra mediului, sunt: - favorizarea unei mobilitati mai durabile; - incurajarea unei utilizari mai sistematice a mijloacelor de transport in comun; - promovarea vehiculelor mai putin poluante si cu un consum redus de carburant (cel mai des, prin adoptarea unor masuri fiscale si a unor norme mai stricte).

Num"rul tot mai mare de oameni care folosesc bicicleta ca mijloc de transport în unele ora#e din lume a determinat autorit"!ile locale de-a lungul timpului s" adapteze infrastructura si sa gaseasca solu!ii pentru siguran!a biciclistilor. Mai jos sunt câteva exemple care au transformat unele ora#e în paradisuri pentru bicicli#ti.

1860s. The earliest Chinese reports and official perception of the bicycle

Totusi dupa 50 de ani de implementare a acestui stil de viata, in Copenhaga, numarul bicicletelor si al mopedelor a depasit numarul masinilor personale pe strazile din oras. Putin peste o treime din locuitori merg la serviciu pe bicicleta zilnic; celelalte 2 treimi folosesc transportul in comun sau masina proprie. Autoritatile locale sporesc an de an numarul si lungimea liniilor pentru biciclete.

Capitala mondiala a biciclistilor este Groningen, un oras universitar din nordul Olandei unde 57% din transport se face numai cu bicicleta, iar masinile sunt interzise in centrul orasului. 16 ani le-a luat autoritatilor locale sa transforme total orasul, dupa ce au fost nevoite sa gaseasca solutii la traficul infernal.

Peste 30% dintre adultii europeni sunt insuficient activi din punct de vedere fizic (OMS, 2002).

Viata sedentara determina cresterea riscului pentru bolile cardio-vasculare, accidentele vasculare cerebrale, obezitate si diabetul zaharat tip II. In majoritatea tarilor europene, cresterea obezitatii a fost de 10-40% intre anii 1980-1990.

Activitatea fizic" aduce beneficii pentru sanatatea publica, astfel:

* reducerea cu 50% a riscului bolilor cardio-vasculare, diabetului zaharat tip II si obezitatii;

* reducerea cu 30% a riscului hipertensiunii arteriale;

* scaderea tensiunii arteriale la persoanele hipertensive

* prevenirea osteoporozei (OMS 2002).

%"

"

Mersul pe bicicleta este activitatea ideala in lupta impotriva acestor boli.

Este recomandat" o activitate fizic" moderat" de minim 30 minute/ zi

O persoan" care merge pe biciclet" 6 ore/ s"pt"mân" î#i diminueaz" riscul decesului prin boli cardio-vasculare de 4 ori comparativ cu riscul de deces pe care l-ar avea prin accidente rutiere. (Kifer, nd).

Un studiu danez arata ca persoanele care nu merg pe bicicleta au un risc de mortalitate cu 40% mai mare comparativ cu persoanele active. (Andersen, 2000 as cited in van Loon & Broer, 2006) .

Factorii care influen"eaz! utilizarea bicicletei sunt:

* Vârsta:

In majoritatea studiilor varsta are impact negativ asupra mersului pe bicicleta.

(Xing, Handy & Buehler, 2008; Winters et al, 2007; Moudon et al, 2005).

Tinerii, in special studentii folosesc mai des bicicleta decat batranii, deoarece nu au acces la un automobil personal (SUA si Canada)

* Sexul:

In orasele Canadei si SUA– femeile utilizeaza mai putin bicicleta decat barbatii. Doar 1/3 dintre persoane sunt de sex feminin.

* Nivelul educa"ional:

Nivelul educational inalt este asociat cu cresterea frecventei utilizarii bicicletei. (Xing, Handy & Buehler, 2008).

* Factorii politici:

Cresterea pretului carburantilor ar trebui sa incurajeze mersul cu bicicleta in defavoarea utilizarii automobilelor.

La utilizarea bicicletelor intervin insa si urmatoarele variabile: timpul, conditia fizica, riscul de accidente si securitatea personala.

Siguranta circula"iei cu bicicleta:

Utilizarea bicicletei este considerata cea mai periculoasa modalitate de deplasare. Starea drumurilor si existenta pistelor de biciclete este conditia de baza inaintea promovarii ciclismului.

&"

"

In tabelul urm"tor este redat riscul mersului pe biciclet" in 14 !"ri ale Uniunii Europene:

Riscurile mersului pe biciclet" în 14 !"ri ale Uniunii Europene.

Ciclisti decedati/ 1000 locuitori

Ciclisti decedati/ 100 km

Belgia 108 10,4 32,7

Danemarca 52 9,7 11,1

Germania 583 7,1 24,8

Spania 96 2,3 120,0

Franta 223 3,7 50,7

Irlanda 18 4,5 25,7

Italia 314 5,5 34,9

Luxembourg - - -

Olanda 169 10,4 12,7

Austria 80 9,9 66,7

Portugalia 58 5,5 193,3

Finlanda 53 10,2 40,8

Suedia 37 4,1 15,4

Marea Britanie 26 2,2 29,6

(Riscul pentru ciclisti in tarile UE . (Van Hout , 2007) Instituut voor Mobiliteit - IMOB)

3.2. Date statistice pentru România.

'"

"

În condi!iile în care adul!ii din România au probleme mari de mentalitate privind utilizarea bicicletei ca mijloc alternativ de transport, tinerii reprezint" segmentul cel mai deschis unei noi atitudini în ceea ce prive#te mobilitatea personal".

Ministerul Mediului si P"durilor sus!ine realizarea de piste pentru biciclisti, pentru ca incurajarea mersului cu bicicleta, in locul celui cu masina, contribuie la reducerea emisiilor de gaze poluante - conditie din tratatul postaderare semnat de statul roman cu Uniunea Europeana. In plus, oficialii de la mediu spun ca utilizarea pistelor pentru biciclete contribuie la descongestionarea traficului, problematic in anumite zone din marile aglomerari urbane. Pistele pentru biciclisti fac parte din programele de gestionare a calitatii aerului elaborate de autoritatile de mediu, iar prin intermediul lor s-a propus crearea de spatii verzi, construirea de centuri ocolitoare si infiintarea de piste pentru biciclisti.

In Bucuresti, pistele pentru biciclete au fost realizate în continuarea celor vechi, pe o suprafa!" de 22.500 de metri p"tra!i, pres"rate cu 51 de automate de dirijare a circula!iei, 15 semafoare pentru pietoni, bicicli#ti #i vehicule #i 6 camere de detec!ie.

Se construieste pist" de biciclete între localitatea 2 Mai si ora#ul bulgar Shabla, iar proiectul care va putea fi gata anul viitor Partea român" va amenaja cinci kilometri de pist", pân" la punctul de trecere a frontierei in Bulgaria, iar restul va fi amenajat" de bulgari.

In 2010 a fost lansat" o ini!iativ" de realizare a unei piste de biciclete cu o distan!" total" de 35 kilometri, urmând traseul Berretyoujfalu – Mezopeterd – Biharkeresztes – Artand – Bor# – Oradea! Investi"ia ar putea fi parte din Programul de Cooperare Transfrontalier! Ungaria – România 2007 – 2013. (25 febr. 2010).

La Sibiu, pista de biciclete este o investitie importanta pentru oras. Biciclistii vor avea la dispozitie peste 6 km pe care o pot folosi in siguranta acest mijloc. Amenajarea acestei piste este un semnal pe care municipalitatea a dorit sa il dea pentru a incuraja folosirea bicicletei ca mijloc de transport in defavoarea altor mijloace. Proiectul va continua. (13 martie 2009).

("

"

In cadrul campaniei de celebrare a Saptamanii Europene a Mobilitatii, având în vedere tema anual" a campaniei, grupul popula!ional !int" reprezint" toat" popula!ia general", îndemnând în mod special participarea la aceasta manifestare a tinerilor si a persoanelor sedentare si obeze.

Parteneri:

• Direc!ia de S"n"tate Public" Jude!ean"

• Administra!ia public" local"

• Agentia Judeteana/ regionala de Protectia Mediului

• Directia Judeteana de Sport si Tineret

• Inspectoratul de Politie

)"

"

• Institutul Na!ional de Statistic"

• Organiza!ii neguvernamentale

• Mass-media - presa scris" #i audio-vizual"

Prezentarea pe scurt a unei situa"ii a campaniilor anterioare care au abordat tematica în cauz!

S"pt"mâna European" a Mobilit"!ii desf"#oar" o tem" diferit" în fiecare an.

Ini!iativa apar!ine Comisiei Europene #i dateaz" din anul 2002.

În 2009, timp de o s"pt"mân", in perioada 16-22 septembrie, cet"!enii au trebuit s" reflecte asupra contribu!iei pe care o au la poluarea atmosferic" #i fonic" a ora#ului în care locuiesc, folosind zilnic ma#ina personal". Renun!ând pentru o s"pt"mân" sau numai pentru o zi la ma#ina personal", se aduc beneficii imense atât mediului cât #i s"n"t"!ii noastre.

Cre#terea alarmant" din ultimii ani a autovehiculelor în circula ie a dus la poluarea atmosferic" #i fonic" în ora#e cu efecte serioase asupra s"n"t" ii locuitorilor. Tema principal" a S"pt"mânii Mobilit"!ii 2009 a fost "Îmbun"t"!e#te climatul ora#ului t"u!". Sloganul încearc" s" ofere un prilej - atât pentru autorit"!i cât #i pentru cet"!enii Europei - s" ia în considerare #i s" foloseasc" în via!a de zi cu zi mijloace de transport nepoluante, pentru reducerea emisiilor toxice de dioxid de carbon.

Anul 2008: Saptamana Mobilitatii Europene sub sloganul „ Aer curat pentru toti „

Editia a 17-a a Saptamanii Mobilitatii Europene s-a desfasurat in perioada 16-22 septembrie 2008 sub sloganul "Aer curat pentru toti". Sute de orase din statele membre ale Uniunii Europene au participat la acest eveniment.

Ca autoritate responsabila cu mediatizarea manifestarii, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului impreuna cu comunitatile locale din Romania au luat parte la Saptamina Mobilitatii Europene, prin organizarea de activitati dedicate promovarii mobilitatii durabile.

Anul 2007: Campania "S"pt"mâna Mobilit"!ii Europene 2007" a avut ca scop promovarea formelor alternative de transport ecologic. Tema acestui an - "Str"zi pentru oameni" – a transmis mesajul conform c"ruia construind mai multe #osele aloc"m spa!iu mai pu!in pentru transportul rutier nemotorizat.

*"

"

P"n" la 22 septembrie 2007, fiecare european a fost inv"!at cum s" p"streze curat mediul inconjur"tor.

Anul 2006: In perioada 16-22 septembrie 2006 s-a desfasurat a V-a editie a „Saptamanii mobilitatii europene” iar in data de 22 septembrie 2006 in toata Europa s-a sarbatorit „Ziua fara masini”.

Tema manifestarilor: «Schimb"ri Climatice».

Saptamana a promovat deplasarea (cu bicicleta, mersul pe jos, cu mijloace de transport in comun) de la domiciliu la locul de munca si/sau la scoala, in mod prietenos fata de mediu, incurajand modalitatile de deplasare alternative .

!"#$"%&"''

()*+,-'.)/)0,1,)1''

'23(+345*66'7-,8()*)'1'#806/6+3966'':;'<'=='>)(+)40,6)?'=@:@'

#)+8A8/8B6)'!

MINISTERUL S!N!T!"II

CENTRUL REGIONAL DE S!N!TATE PUBLIC! SIBIU

CENTRUL NA"IONAL DE EVALUARE #I PROMOVARE A ST!RII DE S!N!TATE

INSTITUTUL NA"IONAL DE S!N!TATE PUBLIC!

#)+8A8/8B6)!•  "#$%&'!!•  ()*+!!•  ,-.)#/0)')!!•  1)2.$+3+!3)!3)2&'+2)!•  42&%&2.')!5.678!•  9):+;)')!%2.6#.%+')!+')!#+*%+6.).!•  <#/0.785.!2)#$*+63+7)!%)672&!=>"1!?.!@"1!!•  1+27)6)2.!%$:.-.'.!!•  ,-:7+#$')!!%$:.-.')!!•  !A&B)7!):/*+2)!•  >)C&'7+7)!+?7)%+7)!•  D0+'&+2)E*$6.7$2.C+2)!?.!2+%$27+2)!!

2.8(-/!

!@)!+!%2$*$0+!F$2*)')!+'7)26+/0)!3)!72+6:%$27!)#$'$B.#!:.!3)!+!:&-'.6.+!#+!!*$-.'.7+7)+!:%$2):7)!G6!*$3!#'+2!#+'.7+7)+!0.)5..!G6!$2+H)I!+;&7J63!'+!2)3&#)2)+!!%$'&+2..!+)2&'&.I!%$'&82..!F$6.#8)I!+!+##.3)67)'$2!H.!!'+!2)3&#)2)+!6&*+2&'&.!%)2:$+6)'$2!:)3)67+2)K!!

C)41'.14(1*6)6'

•  L=8'87$2.5.!*+.!.67)'.B)67I!728.5.!*+.!-.6)!MN!!

D06).EF)/)!

•  +72+B)2)+!+7)6/).!+:&%2+!.*%$27+67).!*)2:&'&.!%)!-.#.#')78!:+&!%)!;$:!%)672&!:8687+7)!O!

•  #$6?/)6/C+2)+!%&-'.#&'&.!#&!%2.0.2)!'+!6)#):.7+7)+!3)!+!+#5.$6+!G*%$72.0+!%$'&82..!#+&C+7)!3)!#2)H7)2)+!!72+P#&'&.!G6!*)3.&'!&2-+6K!

$),681A1'A)'A),-/1,)!

•  QRKSTKUSQS!V!UUKSTK!USQS!

G,-(-,6/)'96*+3!

•  '$8(-/1E1'B)*),1/3!–  !W$#&.7$2..!*)3.&'&.!&2-+6!G6!:%)#.+'!

".EF6+396',).841*A1+)'()*+,-''!H2$'I6'J2$''K&L'

•  X67J'6.2)!#&!%+27)6)2..!3)!#+*%+6.)!H.!3)P6.2)+!2):%$6:+-.'.785.'$2!

•  @)*)2:&2.!')B+')!%)672&!$-5.6)2)+!+0.C)'$2!H.!+#Y.C.5.$6+2)+!*+7)2.+')'$2E:)20.#..'$2!6)#):+2)!#+*%+6.).!!

•  >)+'.C+2)+!H.!3.:)*.6+2)+!*+7)2.+')'$2!:%)#.P#)!7)*).!•  ,2B+6.C+2)+!3)!:)*.6+2..!H.!#$6F)2.65)!3)!%2):8!•  <#5.&6.!2)#2)+5.$6+')I!3)!)Z7)2.$2E.67)2.$2I!+2/:/#)!H.!

:%$2/0)I!#&!*):+;)!:%)#.P#)![3)!)Z)*%'&\!#+*%.$6+7)!:%$2/0)O!!P'*)!3)!:#&27!*)72+;!%)672&!0.C.$6+2)!'+!%$:7&'!(]!'$#+'I!'.#))!H.!&6.0)2:.785.O!!%$:7)2)I!+PH)I!^)-:.7)_&2.`!

•  (2+6:*.7)2)+!.63.#+7$2.'$2!H.!+!2+%$27&'&.!3)!.*%')*)67+2)!+!#+*%+6.).!#872)!=a1D""!

".EF6+396',).841*A1+)'()*+,-'!%7$22M!H2$'K&&L''

•  (2+6:*.7)2)+!*+7)2.+')'$2!3)!#+*%+6.)!G6!2)5)+&+!3)!%2$*$0+2)!+!:868785..!

•  =$')#7+2)+!2+%$+27)'$2!;&3)7)6)!3)!.*%')*)67+2)!+!#+*%+6.).!

•  <6+'.C+!.63.#+7$2.'$2I!)'+-$2+2)+!H.!72+6:*.7)2)+!2+%$27&'&.!3)!)0+'&+2)!2)B.$6+'!#872)!=aD1""!!

$1,+)*),6'(8>606/6'

•  @.2)#5.+!3)!"8687+7)!1&-'.#8!b&3)5)+68!!•  <3*.6.:72+5.+!%&-'.#8!'$#+'8!•  <B)65.+!b&3)7)+68E!2)B.$6+'8!3)!12$7)#/+!9)3.&'&.!!

•  @.2)#5.+!b&3)7)+68!3)!"%$27!H.!(.6)2)7!•  X6:%)#7$2+7&'!3)!1$'.5.)!•  X6:/7&7&'!a+5.$6+'!3)!"7+/:/#8!•  ,2B+6.C+5..!6)B&0)26+*)67+')!•  9+::_*)3.+!_!%2):+!:#2.:8!H.!+&3.$_0.C&+'8!

7F1/-1,)M48*6+8,6N1,)'I6',1(8,+1,)''&%J&!"CDH&'O&P&!&!!•  a&*82!3)!+#5.&6.!2)+'.C+7)!G6!;&3)5!•  a&*82!3)!*+7)2.+')!.6F$2*+/0)E%2$*$5.$6+')!3.:72.-&.7)!

&%J&!"CDH&'J7'7O&!&7%QR'•  #$:7!*)3.&E#+*%+6.)!;&3)5)+68\!cKdSS!').!

&%J&!"CDH&'J7'H7PSTC"C'•  >+%$27!+'!.*%')*)6782..!#+*%+6.).!•  ]+'$2.P#+2)!F$7$I!^)-I!*)3.+!

D0>+1.8/)''(8>606/)''

•  A.2$#2+5.)![+0.C)I!+#Y.C.5..`!•  @)P#.7!3)!/*%I!2):&2:)!&*+6)I!*+7)2.+')!

•  =$'+-$2+2)!.67)2:)#7$2.+'8!:'+-8!

•  1+2/#.%+2)!:$#.+'8!:'+-!

7F1/-1,)M48*6+8,6N1,)'I6',1(8,+1,)''