Programele Operaționale de Cooperare Transfrontalieră: un instrument ce pune în valoare rolul culturii pentru dezvoltarea regională la graniţă*

de Margareta Mârza

În contextul cooperării regionale transfrontaliere, cultura capătă alte valenţe decât cele cu care e asociată de obicei de către cei care lucrează în domeniul culturii, în primul rând de către artişti dar şi de cei din administraţie şi decidenţii politici. Excelenţa artistică, susţinerea artiştilor şi manifestărilor artistice privite ca un bun cu valoare estetică, înalt-spirituală sau critică, lasă locul unei priviri mai cuprinzătoare asupra rolului culturii şi artelor ca dimensiune şi oportunitate pentru dezvoltarea regională durabilă. Citind obiectivele programelor de finanţare a cooperării transfrontaliere, dar şi listele proiectelor cu profil cultural contractate până în ianuarie 2011, transpare ideea că discursul culturii se dezvoltă pe coordonatele dialogului dintre identităţi, dintre comunităţi, dintre persoane care prin apropierea de “celălalt” de care îi desparte o graniţă artificială, dar istoric semnificativă, dezvoltă o înţelegere mai profundă a semnificaţiei specificului cultural al zonei, şi colaborează practic pe o temă specifică. Esenţial în acest caz este nu atât excelenţa artistică, prinsă în canoanele clasice ale topurilor europene sau naţionale sau ale discursurilor criticilor şi validărilor curatorilor, ci dezvoltarea competenţelor interculturale şi profesionale şi raportarea la anumite valori şi practici artistice recunoscute de partenerii în proiect şi beneficiarii lor ca fiind ale locului, ale regiunii, şi în sensul acesta, cultural semnificative. O dimensiune importantă a valorificării apropierii geografice şi patrimoniului cultural este încurajarea turismului.

Pentru foste ţări comuniste vecine, care împărtăşesc încă multe din trăsăturile infrastructurii administrative şi culturale de dinainte de 1989, cum sunt România şi vecinii săi imediaţi, cooperarea transfrontalieră, care subliniază tratarea regiunii vizate ca pe un întreg cu un interior dinamic, reprezintă şansa unui schimb de experienţă profesională, cunoaşterea şi redefinirea de către comunităţile de azi a unor istorii ale relaţiilor culturale de multe ori strâns împletite de-a lungul timpului. Traduse prin prisma obiectivelor specifice ale fondurilor structurale, aceste cooperări sunt considerate un instrument potrivit pentru dezvoltarea regională europeană durabilă.

Programele de Cooperare Transfrontalieră reflectă doar unul dintre tipurile de cooperare teritorială sprijinite de Uniunea Europeană.

Fundamentate prin valoarea lor de a contribui la obiectivele Politicii de Coeziune a UE, programele de cooperare teritorială urmăresc “consolidarea cooperării transfrontaliere prin iniţiative comune locale şi regionale, consolidarea cooperării transnaţionale prin acţiuni care facilitează dezvoltarea teritorială integrată conform priorităţilor Comunităţii Europene,

* text publicat pentru prima dată în revista online Art Act Magazine http://www.artactmagazine.ro/fonduri-pentru-cultura.html – accesat pe 10 iulie 2011

1

precum şi consolidarea cooperării interregionale şi a schimbului de experienţă” (informaţie preluată de pe situl infocooperare.ro, prima sursă oficială de informaţii generale despre aceste programe de finanţare), pe care v-o recomandăm. (Pentru cei interesaţi de alte variante de cooperare, merită amintit că există posibilitatea de a derula proiecte cu finanţare europeană punând în valoare colaborarea dintre regiuni ale Europei, între organizaţii dintre ţări care au ieşire la Marea Neagră, transnaţională în SE Europei şi la nivel european. În acelaşi spirit al cooperării, dar urmărind nu coeziunea la nivel european, ci mobilitatea şi valorificarea patrimoniului cultural comun, este şi programul comunitar Cultura 2007-2013, despre care aflaţi mai multe pe www.cultura2007.ro. De asemenea, oportunităţi de finanţare a proiectelor cu profil cultural realizate în cooperare de organizaţii din Europa (UE şi alte ţări care participă la programe) pot fi găsite şi în programele ce vizează educaţia şi formarea, tineretul, media, cercetarea, întreprinderile, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea regională şi turismul. O listă completă a acestora o găsiţi aici.)

Programele Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră Europeană au ca obiectiv apropierea persoanelor, comunităţilor şi agenţilor economici din zona de frontieră pentru a susţine dezvoltarea comună a zonei de cooperare, bazându-se pe avantajele cheie specifice regiunii de graniţă iar acest lucru se face prin următoarele obiective specifice:

Încurajarea antreprenoriatului, în special dezvoltarea întreprinderilor mici şi  mijlocii, a turismului, culturii şi a comerţului transfrontalier;

Încurajarea şi dezvoltarea protecţiei şi managementului comun al mediului precum şi prevenirea riscurilor naturale şi tehnologice;

Susţinerea legăturilor dintre zonele urbane şi rurale; Reducerea izolării prin accesul îmbunătățit la transport, reţele şi servicii de informaţii

şi de comunicare, şi sisteme şi instalaţii transfrontaliere de apă şi de energie; Dezvoltarea colaborării, capacităţii şi utilizării comune a infrastructurilor, în

special în domeniul sănătăţii, culturii, turismului şi al educației.

Am marcat obiectivele 1, 3, 5 pentru că acestea sunt punţile de acces pentru proiectele cu profil cultural către dezvoltarea unor proiecte de cooperare transfrontalieră.

Pentru perioada 2007 -2013 România participă în patru Programe Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră: România – Bulgaria 2007 – 2013, Ungaria – România 2007-2013, ENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013 şi IPA România Serbia 2007-2013. Ultimele două, deşi prezintă unele particularităţi importante, deoarece cuprind şi o ţară non-membră a UE, Ucraina (care însă este parte a Instrumentului de Vecinătate), respectiv o ţară în curs de acces în UE (Serbia), păstrează majoritatea caracteristicilor importante pentru înţelegerea specificului resurselor europene de finanţare ce sprijină cooperarea la graniţă.

 

Caracteristicile programelor variază, cea mai importantă diferenţă pentru potenţialii beneficiari priveşte priorităţile de finanţare în care trebuie să se încadreze proiectele. Acestea sunt stabilite în funcţie de specificul fiecărei zone de frontieră, sunt particularizate în funcţie de oportunităţile şi nevoile pentru care cooperarea poate fi o soluţie.

1.         PO CTE România-Bulgaria 2007-2013 (http://www.cbcromaniabulgaria.eu) cuprinde 7 judeţe din România (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi,

2

Constanţa) şi 9 districte din Bulgaria (Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Razgrad, Silistra, Dobric). Beneficiarii programului sunt actori regionali, precum autorităţile publice locale şi regionale, universităţile din regiune, institutele de cercetare non-profit, ONG-urile, camerele de comerţ şi asociaţii ale IMM-urilor. Programul beneficiază de o finanţare totală de 262 milioane EURO pentru perioada 2007-2013 prin FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională). Ratele de co-finanţare sunt: maxim 83% din cheltuielile eligibile prin FEDR (217,8 milioane EURO), 17% (restul de 44 de milioane EURO) reprezentând contribuţia naţională, de la bugetele de stat ale celor două ţări şi minim 2,54% de la beneficiar, la care se adaugă şi cheltuielile neeligibile ale proiectului. Avansul acordat pentru demararea proiectelor se ridică la 80% din co-finanţarea de la bugetul de stat pentru fiecare partener român.

Priorităţile pentru finanţare urmăresc în principal dezvoltarea infrastructurii locale (drumuri), lucru ce va ajuta la dezvoltarea economiei prin facilitarea schimburilor comerciale transfrontaliere şi atragerea investitorilor. Mai mult, accesul uşor în zonă va fi benefic pentru dezvoltarea turismului. Pentru domeniul cultural, cea mai importantă oportunitate de acces la resurse este axa prioritară 3: Dezvoltare Economică şi Socială – Dezvoltarea economică şi coeziunea socială prin identificarea şi consolidarea în comun a avantajelor comparative ale zonei. Aceasta vizează facilitarea iniţiativelor comune care să contribuie la dezvoltarea economică, îmbunătăţirea accesului la informaţii referitoare la aceste oportunităţi comune şi consolidarea acţiunilor sociale şi culturale între oameni şi comunităţi.

Lista proiectelor cu profil cultural contractate până la data de 1 ianuarie 2011 prin PO CTE România-Bulgaria 2007-2013.doc

2.         PO CTE Ungaria – România 2007-2013 (http://www.huro-cbc.eu/ro) cuprinde 4 judeţe din România (Timiş, Arad, Bihor, Satu-Mare) şi 4 judeţe din Ungaria (Csongrád, Békés, Hajdú- Bihar, Szabolcs-Szatmár-Bereg). Pot aplica pentru fonduri instituţiile publice, cele private non-profit şi Grupările Europene de Cooperare Teritorială. Programul beneficiază de o finaţare totală de 275.179.861 de EURO pentru perioada 2007-2013 prin FEDR. Pentru organismele publice finanțarea europeană este de maxim 85% (233.902.881 EURO) din cheltuielile, 13% (35.773.381 EURO) reprezintă co-finanţarea de la bugetele de stat, iar 2%  fiind contribuția minimă a beneficiarului. Pentru organismele de drept privat finanțarea obținută prin FEDR se ridică la 85% (233.902.881), co-finanțarea națională este de 15% (41.276.979), iar contribuția proprie a beneficiarului este de 2%. Avansul acordat pentru demararea proiectelor se ridică la 80% din co-finanţarea de la bugetul de stat pentru fiecare partener român.

Prioritatea de finanţare direct relevantă pentru derularea proiectelor cu profil cultural este axa 2: Întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de graniţă, care urmăreşte sprijinirea cooperării transfrontaliere în afaceri, în domeniul inovării şi cel al pieţii muncii şi educaţiei şi cooperarea între comunităţi. Alte aspecte relevate de analiza SWOT scot în evidenţă lipsa infrastructurii de transport, care ar putea îmbunătăţi accesul către zonele rurale şi ar facilita dezvoltarea echilibrată a regiunii.

Lista proiectelor cu profil cultural contractate până la data de 1 ianuarie 2011 prin PO CTE Ungaria – România 2007-2013.doc

3.         PO CTE ENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013 (http://www.huskroua-cbc.net/) cuprinde următoarele zone: Szabolcs-Szatmár-

3

Bereg, Borsod-Abaúj-Zemplén - arie adiacentă, cu participare deplină (Ungaria), Košický, Prešovský (Slovacia), Maramureş Satu-Mare, Suceava - arie adiacentă, cu participare limitată (România), Zakarpatska Ivano–Frankivska Chernivetska - arie adiacentă cu participare limitată (Ucraina). Organizațiile eligibile sunt autoritățile publice centrale și locale, organisemele de drept public și cele de drept privat, Grupările Europene de Cooperare Teritorială și organizațiile internaționale. O condiție foarte importantă pentru eligibilitatea proiectului este ca proiectul să aibă minim doi parteneri, dintre care unul să fie obligatoriu din Ucraina.

Programul beneficiază de o finanţare totală de 74.815.728 EURO pentru perioada 2007-2013 prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI), care asigură 90% (61.774.453) din fondurile necesare. Restul fondurilor sunt asigurate după cum urmează: 5% (3.740.763,9) de la bugetul naţional şi minim 5% de la beneficiar. Pentru demararea proiectelor se primeşte un avans din suma alocată prin obţinerea finanţării europene.

Obiectivul general al programului este “intensificarea şi adâncirea cooperării într-o manieră durabilă din punct de vedere al mediului, social şi economic între regiunile Ucrainei Zakarpatska, Ivano-Frankivska şi Chernivetska şi ariile eligibile şi adiacente din Ungaria, Slovacia şi România”. Priorităţile de finanţare direct relevante pentru cultură, sunt prima prioritate, care vizează “transferul de cunoştinţe şi împărtăşirea practicilor în vederea promovării dezvoltării comune a afacerilor şi a creşterii atractivităţii turistice a ariei” şi prioritatea 4, “îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice şi creşterea înţelegerii reciproce între diferitele grupuri sociale”. Din datele pe care le avem până în momentul de faţă, nici un proiect cu profil cultural nu a fost contractat până acum prin acest program.

4.         Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia (http://www.romania-serbia.net) cuprinde 2 judeţe din România (Caraş-Severin, Mehedinţi) şi 5 judeţe din Serbia (Severno-Banatski, Srednje-Banatski, Južno-Banatski, Braničevski, Borsk).Tipurile de organizații eligibile sunt autoritățile publice naționale (doar pentru axa 2), regionale și locale, organisme de drept public și de drept privat. Programul beneficiază de o finanţare totală de 42 milioane EURO pentru perioada 2007-2011. Suma reprezintă atât bugetul IPA (Instrumentul de Pre–Aderare), cât şi co-finanţarea. IPA asigură 85% (35,7 milioane EURO) din totalitatea proiectului. Restul finanţării este împărţit între bugetul de stat, care asigură 13% (5,46 milioane EURO), şi contribuţia beneficiarului de 2% din totalul costurilor eligibile ale proiectului. Din fondurile IPA este acordat atât liderilor de proiect, cât şi partenerilor un avans pentru demararea proiectelor.

Regiunea este caracterizată printr-o dezvoltare economică inegală, în ciuda caracteristicilor agricole, economice şi industriale asemănătoare, şi de lipsa unei infrastructuri rutiere bine puse la punct, ce are consecinţe asupra cooperării transfrontaliere din zonă. Priorităţile programului reprezintă în primul rând un răspuns la aceste probleme, pentru încurajarea competitivităţii zonei şi îmbunătăţirea nivelului de trai al comunităţilor din zonă. Relevante pentru domeniul cultural sunt acţiunile care urmăresc dezvoltarea socio-economică a regiunii şi promovarea schimburilor între comunităţi ”people-to-people”. Acestea sunt şi axele prin care au fost obţinute finanţări importante pentru proiecte cu profil cultural.

Lista proiectelor cu profil cultural contractate până la data de 1 ianuarie 2011 prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia 2007-2013.doc

4

Până în martie 2001, prin Programele Operaționale de Cooperare Transfrontalieră au fost finanțate 21 proiecte culturale, dintre care 6 prin PO CT România – Bulgaria, 10 prin PO CT Ungaria - România, 5 prin programul IPA de cooperare tranfrontalieră România – Serbia și W prin PO CT ENPI Ungaria – Slovacia - România – Ucraina.

Dintre acestea, o experienţă interesantă este cea a proiectului ”Castellum- Organizarea expoziţiilor interactive în castelul din Carei şi în conacul din Szabolcs şi promovarea acestora în contextul turismului transfrontalier”, inițiat de Muzeului Județean Satu Mare, în calitate de lider de proiect, în parteneriat cu Direcţia Muzeelor din judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg. Finanțarea considerabilă pe care cei doi parteneri au reușit să o atragă fac din acest proiect subiectul unui studiu de caz plin de informații utile despre potențialul de dezvoltare pe care cultura îl are la nivel regional.

Proiectul ”Castellum- Organizarea expoziţiilor interactive în castelul din Carei şi în conacul din Szabolcs şi promovarea acestora în contextul turismului transfrontalier” a rezultat în urma unei colaborări îndelungate între Muzeul Satu Mare și partenerul maghiar, Direcţia Muzeelor din judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg.

Castelul Karolyi, un monument de patrimoniu restaurat prin PO de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013. (foto stânga)

Început în decembrie 2009, proiectul vizează ca obiectiv principal reorganizarea expoziţiei permanente găzduite de castelul din Carei. Finanțarea obținută pentru activitățile propuse spre implementare în cele 18 luni de desfășurare a proiectului se ridică la suma de 858.696,35 euro,

asigurată prin FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională). Din această sumă, Muzeului Județean Satu Mare îi revin 796.731 euro, iar avansarea cheltuielilor și co-finanțarea este asigurată de partenerul român în proiect, Consiliul Județean Satu Mare. Acest lucru a fost posibil datorită deciziei Consiliului de a sprijini inițiativa de revitalizare și valorificare a patrimoniului cultural din județ. Acesta și-a asumat cheltuielile de co-finanțare și avansarea sumelor necesare pentru implementare către Muzeu, deoarece a apreciat transformarea castelului Carei într-unul din cele mai importante obiective turistice culturale din județ și a înțeles că acest lucru nu ar fi fost posibil fără sprijinul pe care l-a oferit.

Cheia către o finanțare importantă: viziunea strategică, parteneriatele de lungă durată, bazate pe încredere, și sprijinul financiar al autorităților publice județene

Proiectul Castellum reprezintă a doua etapă a unui plan pe termen lung inițiat de partenerii român și maghiar, plan ce vizează restaurarea celor mai importante monumente istorice din zonă. Prima etapă, reprezentată de proiectul Patrimonium - Circuitul Targurilor Medievale din Transilvania de Nord - Castelului Karolyi din Carei si Castelul (Cetatea) Karolyi din Ardud, a fost inițiată de Primăriile partenere Carei și Ardud, urmărind restaurarea celor 2 castele și s-a desfășurat între noiembrie 2009 și octombrie 2010. În 1968, Muzeul Municipal Carei a devenit secție a Muzeului Județean Satu Mare și a fost mutat în incinta Castelului

5

Karolyi, având o expoziție permanentă. Aceasta ocupa 10 dintre sălile aflate la primul etaj al castelului și cuprindea două module expoziţionale: arheologie şi ştiinţele naturii. Începerea restaurării, inițiată prin proiectul Patrimonium, a însemnat desființarea expoziției permanente și mutarea instituțiilor ce funcționau în cadrul castelului, într-o altă locație pe toată durată lucrărilor de restaurare. Concomitent cu Patrimonium, a fost inițiat proiectul Castellum, ce vine în completarea primului proiect, de restaurare, valorificând toate eforturile depuse de cele două primării care l-au inițiat, Carei și Ardud. A fost necesar ca cele două proiecte să fie gândite separat, datorită perioadelor diferite de desfășurare, dar și a specificului tehnic diferit. Folosirea drept muzeu al Castelului Karolyi a  fost o idee luată în considerare încă de la începutul schițării planurilor de restaurare. Proiectul expozițional, pentru care e nevoie de cunoștințe de specialitate, a fost elaborat după cercetarea necesităților turistice ale comunității locale.

Detaliu decorativ interior al Castelului Karolyi, în timpul lucrărilor de restaurare desfăşurate cu sprijinul PO Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2011. (foto stânga)

Un proiect conceput pentru a reorienta discursul expoziţional către valorificarea istoriei regionale şi a memoriei Castelului Karolyi din Carei.

A doua etapă, reprezentată de proiectul Castellum, vizează refacerea și modernizarea expoziției permanente organizată în Castelului Karolyi din Carei. Finanțarea pentru acest proiect a fost obținută prin axa prioritară 2 a Programului Operațional, axă care vizează întărirea coeziunii economice și sociale în regiunea de graniță, urmărindu-se sprijinirea cooperării transfrontaliere prin dezvoltarea turismului.

Noua expoziție se bazează pe un concept care va integra cele mai importante dintre nevoile, dar și dintre constrângerile cu care se confruntă comunitatea locală. Ea va cuprinde 2 părți distincte: reamenajarea de interioare istorice (în cele 10 săli pe care muzeul le deține la primul etaj al castelului) și o expoziție tematică, axată pe istoria locală (organizată în trei săli de la parterul clădirii). Aceasta din urmă va reprezenta expoziția permanentă a muzeului, pentru care au fost propuse următoarele teme expoziționale: istoria orașului Carei, meșteșuguri tradiționale, istorie ecleziastică și vestigii arheologice descoperite în zona Careiului. Aceste teme surprind aspectele regionale cele mai importante, urmărind exprimarea acelor caracteristici proprii zonei și integrarea lor într-un cadru mai amplu de dezvoltare și influențe istorice. Propunerea lor s-a făcut în conformitatea cu dorința exprimată de comunitatea locală de a avea un muzeu orășenesc, destinat specificului zonal. În ceea ce privește expoziția de interioare istorice, aceasta a fost gândită ca o expoziție interactivă, care va reconstitui atmosfera istorică a castelului.

6

Interior istoric al Castelului Karolyi, care va fi reamenajat în cadrul noii expoziţii interactive a Muzeului Carei, organizată cu sprijinul PO Cooperare Transfrontalieră România – Ungaria 2007-2013

(foto stânga)

O componentă importantă a proiectului o reprezintă activitățile de diseminare si promovare ale expozițiilor, dar și a altor monumente de patrimoniu din cele două

localități. Acestea vizează crearea unei pagini web, care va oferi informații despre expozițiile organizate, despre istoria și obiectivele turistice din cele două localități, dar și din împrejurimi; realizarea unor DVD-uri multimedia care vor conține un tur virtual al expozițiilor, turul fiind oferit în mai multe limbi; tipărirea unei broșuri multilingve, care va promova turismul cultural din regiune, conținând informații despre celor două monumente de patrimoniu și despre expozițiile organizate, dar și despre alte monumente arhitecturale aflate în cele două localități, reprezentând o rută turistică imaginară a regiunii.

Partenerul internațional, Direcţia Muzeelor din judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg, a organizat, în cadrul proiectului o expoziție asemănătoare într-un conac din localitatea Szabolcs. Astfel, rolul parteneriatului transfrontalier vizează schimbul de experiențe și idei, având în vedere că activitatea partenerilor este asemănătoare. Având în vedere îndelunga cooperare dintre cele două instituții, acest schimb este practic continuu.

Rezultatele si impactul proiectului Castellum nu sunt gândite izolat, ci în legătură cu proiectele anterioare, ce au vizat restaurarea Castelului şi cu iniţiativele viitoare, ce îşi propun integrarea sa în circuitul turistic regional.

Vorbind de avantajele ce decurg din implementarea unui proiect atât de amplu, directorul muzeului și liderul de proiect, Peter Szocs, subliniază mai multe planuri pe care Muzeul Județean Satu Mare va avea de câștigat. În primul rând, va fi dezvoltată infrastructura muzeală, care va fi restaurată și valorificată în condiții profesionale, iar reînnoirea expoziției este văzută, de fapt, ca reînnoirea secției muzeale. În al doilea rând, este o investiție, cu impact organizațional, în resursele umane, în angajații instituției, care sunt experți în cadrul proiectului și care vor dobândi atât importante experiențe practice și tehnice, cât și experiențe la nivel conceptual. Nu în ultimul rând, succesul proiectului va demonstra încă o dată capacitatea Muzeului Județean Satu Mare de a coordona, pe plan județean și regional, viața culturală. Mai mult, deoarece noua expoziție va fi realizată luând în considerare cerințele comunității, care este și finanțatorul principal al muzeului, instituția va avea de câștigat în ceea ce privește imaginea sa publică. Relația cu publicul va fi îmbunătățită prin această expoziție, dar și prin celelalte activități desfășurate în cadrul proiectului, care vizează promovarea turismului din zonă.

7

Numărul de vizitatori al muzeului reprezintă un indicator important in evaluarea proiectului, iar creșterea lui, alături de anvergura expoziției reprezintă o reușită profesională și o realizare prestigioasă pentru Muzeul Județean  Satu Mare, consideră Peter Szocs. Mai mult, succesul proiectului va creşte șansele atragerii de fonduri pentru noi proiecte.

Pe plan regional, beneficiile aduse de proiect privesc oferta turistică a zonei. Careiul este un important nod comunicațional: la 15 kilometri de municipiu, există un punct de trecere de frontieră atât cu mașina, cât și pe calea ferată; drumurile naționale dinspre Cluj - Zalău şi Oradea, Satu Mare, Baia Mare se intersectează în vecinătatea castelului. Peter Szocs consideră că investiţia de la Castelul Carei va atrage turiști, care probabil se vor opri, vor lua masa în oraș sau chiar, vor înnopta în Carei, vizitând și alte obiective din zonă, și, astfel, va contribui la dezvoltarea orașului și a regiunii.

Însă, pentru a avea toate aceste reușite, trebuie trecut printr-o procedură de aplicare destul de lungă, în timpul căreia se pot schimba realitățile tehnice și financiare ale proiectului. ”O simplificare a procedurilor de selecţie şi de implementare ar fi benefice la nivelul programului, în aşa fel încât proiectele de mai mică anvergură, de câteva zeci de mii de euro, să fie accesibile şi operatorilor culturali mai mici. Aceasta contribuie la diversificarea proiectelor şi la o implicare mai mare a societăţii, un scop dealtfel în acord cu programele Uniunii Europene”, sugerează Peter Szocs. Totodată, pentru a atrage o finanțare nerambursabilă în domeniul culturii sunt necesare cunoștințe de specialitate în managementul de proiect, pentru a putea prezenta un plan de acțiune cu termene clare de execuție, care să sublinieze necesitățile si oportunitățile proiectului, și cu rezultate plauzibile și cuantificabile. Trebuie avut în vedere un impact cât mai mare la nivelul turismului local și regional, altfel, rentabilitatea investiției va scădea, proiectul putându-se transforma într-un posibil eșec.

Neintegrarea patrimoniului restaurat pe piața turistică, reprezintă o greșeală și un risc major, ce trebuie luat în calcul, în ceea ce privește degradarea destul de rapidă, în lipsa unor investiții constante în repararea și menținerea monumentului de patrimoniu.

Planul financiar joacă și el un rol important. Acesta trebuie să fie realist și transparent, în concordanță cu cerințele activităților desfășurate. Pentru cazul concret al castelelor din Carei şi Szabolcs, Peter Szocs precizează că ”reabilitarea patrimoniului construit reprezintă o investiţie majoră, care trebuie să se bazeze pe un plan tehnic şi financiar bine stabilit, cu o temeinică investigaţie prealabilă a oportunităţii proiectului.”

Nu în ultimul rând, este foarte importantă și relația avută cu autoritatea de management responsabilă în cadrul programului, în cazul Muzeului Județean Satu Mare, Consiliul Județean Satu Mare. Relația dintre cele două instituții este bună, clădită pe interesul comun al reușitei proiectului. Documentele de implementare ale programului operațional schițează clar responsabilitățile actorilor implicați, micșorând șansa neconcordanțelor. Pe lângă acestea, Peter Szocs precizează că relația cu autoritatea de management constă într-o comunicare continuă și sistematică privind aspectele tehnice de zic u zi, dar și deciziile strategice, în mod ideal luate în comun, completată de consultări regulate privind desfășurarea proiectului. ”Este necesară implicarea a cât mai multe instituţii şi organizaţii locale, care-şi desfăşoară activitatea în domeniu. Este vitală colaborarea cu autorităţile locale, deţinătoare sau administratoare a monumentelor patrimoniale, care vor asigura sustenabilitatea proiectului pe termen lung. Nu trebuie pierdută în vedere relaţia cu comunitatea locală, care trebuie să se bazeze pe transparenţă şi un continuu dialog. Valorificarea spaţiului reabilitat este vitală şi,

8

credem noi, indispensabilă pentru o investiţie de succes în domeniu,” sfătuiește liderul proiectului Castellum, Peter Szocs.

”Produsul final este esenţial în orice demers. Astfel, şi în proiectele de reabilitare trebuie pornit de la capăt, adică de la întrebarea ce vrem să obţinem cu valorile istorice şi arhitectonice? Cum să protejăm aceste valori astfel ca ele să fie păstrate, dar şi evidenţiate/valorificate în mod sustenabil?”, spune Peter Szocs.

Planurile celor de la Muzeul Județean Satu Mare nu se opresc aici. Proiectele desfășurate până acum vor fi continuate de proiectul Patrimonium 2, care va avea ca obiectiv principal organizarea unei expoziții cu relicve împrumutate de la muzeele din Cluj, Baia Mare, Nyirgyhaza și Budapesta, expoziție dedicată împlinirii a 300 de ani de la semnarea păcii de la Satu Mare, prin care principatul Transilvaniei intră sub stăpânirea Imperiului Habsburgic. Mai mult, în data de 31 martie 2011, va fi organizată, la Budapesta, o conferință de presă, despre proiectele desfășurate în comun de Muzeul Județean Satu Mare și Muzeul Nyirgyhaza.

Caracteristica comună a proiectelor cu profil cultural sprijinite prin Pogramul de Cooperare Tranfrontalieră România-Ungaria 2007-2013 este că sunt inițiate de instituţii publice. Iniţiativele societății civile sunt în schimb direcționate către dezvoltarea unor proiecte educaţionale.

Obiectivul proiectului Castellum este unul dintre multele obiective pe care proiectele culturale de cooperare în regiunile de graniță le pot lua în considerare. Un alt proiect din regiune este ”Simbioza a două culturi - trecut comun - într-o regiune europeană: păstrarea culturii şi obiceiurilor într-o Europă multicoloră” (Împreună2Culturi), inițiat de primăria Algyő, din Ungaria, și Consiliul Local al Primăriei Uivar, din judeţul Timiş. El se înscrie în cadrul acțiunilor ”people-to-people” și vizează întărirea identității culturale a celor două popoare și cunoașterea reciprocă obiceiurilor tradiționale din fiecare țară. Finanțarea obținută se ridică la suma de 102.000 EURO, bugetul total al proiectului fiind de 120.000 EURO. Un alt proiect, ”Crearea de laboratoare de restaurare de înaltă performanţă cu centrele Debreţin-Oradea” a fost inițiat de Consiliul Judeţean Hajdú - Bihar,  din Ungaria, în parteneriat cu Muzeul Țării Crișurilor din Oradea şi Direcţia Muzeelor din Judeţul Hajdú – Bihar. Activitățile cuprinse în proiect vizează restaurarea patrimoniului cultural mobil, crearea de laboratoare de restaurare, editarea unor publicații și sprijinirea cooperării specialiștilor în domeniu din cele două orașe, iar valoarea proiectului este de 133.705 EURO.

Exemplele de proiecte din regiunea transfrontalieră Ungaria - România pot continua. Bugetul majorităţii proiectelor cu profil cultural contractate nu depăşeşte 150.000 EURO, proiectul Castellum reprezentând o excepție. Diferențele majore privind finanțările obținute provin atât din obiectivele proiectelor, dar, după cum se poate vedea din studiul de caz prezentat mai sus, decisivă este și abordarea strategică pe termen lung a acțiunilor întreprinse. Ce au în comun toate aceste proiecte este că sunt inițiate de o instituție publică. Iniţiativele societății civile sunt în schimb direcționate către dezvoltarea unor proiecte educaţionale. Mai mult, instituțiile publice locale sunt cele care poartă responsabilitatea pentru întreţinerea şi valorificarea patrimoniului istoric și pentru facilitarea accesului publicului şi comunităţii la acestea.

Interviul complet co domnul Peter Szocs , coordonatorul proiectul Castellum.doc

Mai multe detalii despre Programele de Cooperare Transfrontalieră:http://www.infocooperare.ro

9

Ungaria Romania http://www.huro-cbc.eu/Ungaria Slovacia Romania Ucraina http://www.huskroua-cbc.net/Romania Serbia http://www.romania-serbia.net/Romania Bulgaria http://www.cbcromaniabulgaria.eu/

10