Programarea neurolingvistica

NLP studiaza calitatea si, in general, tot ce este exceptional – cum fac indivizii remarcabili si organizatiile sa aiba rezultate exceptionale. Metodele pot fi predate si altora, astfel incat si acestia din urma sa obtina rezultate similare. Acest proces este numit „modelare“.

Pentru a modela, NLP studiaza felul in care ne structuram experienta subiectiva – ce gandim despre valorile si credintele noastre si cum ne cream starile emotionale –, ca si felul in care ne construim lumea interioara pornind de la experiente carora le dam un sens. Niciun eveniment nu are un inteles in sine, noi ii oferim o semnificatie, iar diverse persoane pot da aceluiasi eveniment interpretari diferite. Asadar, NLP studiaza experienta din interior.

NLP a inceput prin a studia pe cei mai buni comunicatori si a ajuns la studiul sistematic al comunicarii umane. A evoluat adaugand instrumente practice si metode generate prin modelarea atributelor unor persoane de exceptie. Aceste instrumente sunt folosite pe scara internationala in sport, afaceri, formare, vanzari, justitie si educatie. Cu toate acestea, NLP este mai mult decat o simpla colectie de tehnici. Este si o metoda de gandire, o viziune bazata pe curiozitate, explorare si chiar amuzament.

Programarea neuro-lingvistica a luat nastere in anii `70 in SUA, datorita efortului lingvistului John Gindersi psihologului Richard Bandler de a reuni punctele comune ale marilor psihoterapeuti ai secolului XX, respectiv ale terapiilor dezvoltate de catre acestia:Fritz Perls -  terapia gestalt, Virginia Satir - psihoterapia de familie si Milton Erickson - hipnoterapia ericksoniana.

Numele de „programare neuro-lingvistica“ vine de la cele trei domenii pe care le reuneste:

N neurologie Mintea si cum gandim.

L lingvistic Cum utilizam limbajul si cum ne afecteaza acesta.

P programare Cum ordonam actiunile noastre pentru a ne atinge scopurile.

„NLP se ocupa cu studiul experientei subiective.“ John Grinder„NLP este o strategie de invatare accelerata care se refera la detectarea si utilizarea modelelor din lumea inconjuratoare.“ John Grinder„NLP este influenta limbajului asupra mintii noastre si asupra comportamentului nostru ulterior.“ Alix Von Uhde„NLP este studiul sistematic al comunicarii umane.“ Alix Von Uhde„NLP este o metoda de modelare a excelentei in orice domeniu, astfel incat aceasta sa poata fi reprodusa oriunde.“

14 PRINCIPII DE BAZĂ ALE   NLP

1. Harta nu este același lucru cu teritoriul

Modul în care vezi lumea (harta ta) nu este același lucru cu ceea ce este lumea în realitate. E doar percepția ta, care poate fi diferită de a altcuiva. Astfel fiecare om va avea propria sa hartă, propriul său mod de a vedea lumea.

2. Oamenii se comportă în conformitate cu hărțile lor interioare

Fiecare om are propria sa hartă despre lume (concepte, idei, opinii, etc) și se va comporta conform acestei hărți. Până când o schimbă. Moment de la care noua hartă va deveni noua sa “realitate”.

3. Oamenii se comportă în cel mai bun mod posibil

Fiecare om se comportă conform propriei sale hărți asupra lumii. Iar acel comportament este cel mai bun (și bine intenționat) comportament al său. De la acel moment. Chiar și când își distrug viața — sau pe a celor din jur — ei se comportă conform cu viziunea lor asupra   vieții .

4. Oamenii fac cea mai bună alegere disponibilă la un anumit moment dat

Alegere conformă cu harta lor din acel moment și care creionează alegerile pe care le percep ca fiind disponibile la un moment dat. Își schimbă harta (o parte a ei), își schimbă alegerile disponibile.

5. Sensul comunicării stă în răspunsul pe care îl primești

Când cineva nu ne înțelege, problema nu este neapărat la el. Poate fi în harta sa, poate fi în harta noastră. Oricum, dacă am comunicat eficient sau nu o putem decide pe baza răspunsului pe care îl generăm în acea persoană. Altfel spus, acea persoană a răspuns într-un mod în care să ne confirme că a înțeles ceea ce noi am comunicat (în felul dorit de noi) sau doar am vorbit către el?

6. Nu poți să nu comunici

Sau să nu faci alegeri. Refuzul de a comunica (tăcerea), va transmite ceva despre tine, o bucată din harta ta. Ți s-a întâmplat ca cineva să refuze să mai vorbească cu tine? Cu toate acestea el ți-a comunicat ceva, ți-a transmis niște informații pe care tu le-ai perceput.

Chiar dacă a refuzat să îți vorbească, tot a comunicat cu tine.

7. Conform NLP orice comportament are la bază o intenție pozitivă

Chiar și comportamentele negative. De fiecare dată există undeva în spate o intenție pozitivă, pe baza celei mai bune alegeri pe care a luat-o cineva la acel moment și conform cu harta sa.

8. Nu există eșec, ci doar feedback

Toate experiențele care se termină cu implicații negative sunt un mod de a învăța ce funcționează și ce nu. Un feedback pe care îl primești de la mediul din jur. Din aceeași perspectivă eu aș adăuga că e discutabil însuși sensul noțiunii de “succes”. E util să gândești în termen de succes — mai ales în faza inițiala — ulterior însă noțiunile de succes/eșec mai mult te încurcă decât te ajută.

Înlocuiește-le cu feedback – cu asta funcționează și asta nu.

9. Elementul/persoana cele mai flexibile vor avea cea mai mare influență

Și este cel mai probabil să obțină ceea ce își dorește. Cu cât ești mai flexibil, cu atât ai mai multe alegeri la dispoziția ta. Și cu atât crește posibilitatea ca tu să influențezi mediul din jurul tău, cu efort minim. Cu cât ești mai obtuz și nu vrei să ieși din carapacea ta, cu atât ai mai puține opțiuni și vei depune mai mult efort să ajungi în același loc.

10. Persoana și comportamentul său sunt doua elemente diferite

Sau altfel spus, o persoană nu este comportamentele sale. Evident le generează și sunt generate de ele, dar ceea ce spune programarea neuro lingvistică este că dacă cineva are un comportament pozitiv / negativ (din perspectiva ta), acea persoană nu este pozitivă / negativă. Ci doar are un anume comportament.

Oricum, orice judecată o vei face pe baza hărții tale asupra lumii. Pe harta lui poate avea cu totul alte sensuri.

11. Toți oamenii au toate resursele necesare de care au nevoie pentru a reuși

Interioare. Resursele interioare de care au nevoie ca să reușească. Pe baza acestora vor obține și resursele exterioare.

12. Poți face astfel încât mintea să funcționeze așa cum îți dorești. Și să te ajute să obții rezultatele pe care le dorești.

La fel poate face orice om. Are aceeași minte cu tine, aceleași resurse interioare. Diferă doar ceea ce au învățat despre cum să își folosească mintea. La fel ca ceilalți poți învăța și tu.

13. Este mult mai ușor și eficient să înțelegem ceea ce ne este deja familiar

De multe ori obișnuim să ignorăm și să construim de la zero fără a folosi eficient resursele pe care le avem deja. Construiește peste ceea ce ai deja și optimizează mereu! Vei evolua mai repede și cu mai puțin efort.

14. Corpul si spiritul fac parte dintr-un sistem în care se influențează reciproc

Nu poți dezvolta unul și ignora pe celălalt. Mai devreme sau mai târziu se vor influența și te va trage înapoi

Analiza tranzactionalaAutor: Camelia Airinei

Analiza Tranzactionala este o forma depsihologie sociala dezvoltata la jumatatea secolului XX, de catre medicul psihiatru Eric Bernesi contine elemente de psihanaliza si psihologie umanista si cognitiva.

In ultimele decenii analiza tranzactionala a fost utilizata ca model cu aplicatii in psihoterapie, consiliere, educatie si dezvoltare organizationala.

In psihoterapie analiza tranzactionala este utilizata pentru a identifica acele comportamente, emotii si ganduri ce impiedica dezvoltarea umana la potential maximum, pentru a elimina comportamentele disfunctionale si pentru a intari relatiile pozitive si functionarea sanatoasa. Analiza tranzactionala utilizeaza o gama larga de tehnici terapeutice, de la cele psihodinamice la cele cognitive.

Analiza tranzactionala in psihoterapie pune accentul pe dezvoltarea ratiunii si pe utilizarea argumentarii ca metoda de consiliere. AT recunoaste valoarea si potentialul fiecarei persoane. Pacientul este vazut ca partener egal in relatia terapeutica, avand abilitatea de a se schimba si dezvolta. AT este aficienta in probleme legate de managementul furiei, dificultati in relatiile interumane si doliu.

Cele trei stari ale eului in analiza tranzactionalaBerne a identificat trei tipare individuale de baza ale personalitatii prezente la fiecare dintre noi - Parinte, Adult si Copil, fiecare cu comportamente, sentimente si moduri de gandire unice, pozitive (functionale) sau negative (disfunctionale). In timpul comunicarii, fiecare persoana poate trece de la o stare a eului la alta, insa in mod normal trebuie sa existe un echilibru intre ele.

•  Parinte - se formeaza din ceea ce observam. Eul Parinte reprezinta starea in care fiinta umana copiaza in mod inconstient comportamentul figurilor parentale. Parintele include o colectie de amintiri ale unor evenimente externe, inregistrate automat si care s-au petrecut in primii 5 ani de viata. Aceasta stare a eului include reguli, interdictii, judecati, modele de comportament, si poate avea doua forme:- Parintele protector ofera sfaturi, ajutor, sentimentul securitatii, mangaiere. In varianta pozitiva ofera incredere, iar in varianta negativa este coplesitor.- Parintele normativ include prejudecatile si judecatile de valoare; acesta stabileste reguli si limite, cenzureaza, critica, disciplineaza. In varianta pozitiva ofera aparare, iar in varianta negativa devalorizeaza.

•  Adult - se formeaza din ceea ce invatam. Eul Adult este asemanator unui computer care proceseaza informatiile si ia decizii in absenta emotiilor care ar putea afecta aceste procese. Putem spune ca starea de Adult permite evaluarea si validarea datelor primite de Parinte si Copil. In varianta pozitiva este atent, ia decizii, colaboreaza si negociaza, iar in varianta negativa Adultul analizeaza excesiv datele sau relatiile interpersonale.

•  Copil - este constituit din ceea ce simtim. Eul Copil este o stare in care fiintele umane se comporta, gandesc si simt la fel ca in copilarie, adica instinctual. Copilul este sursa de emotii, creatie, recreatie, spontaneitate si intimitate. Datele continute de aceasta stare a eului provin din primii 5 ani de viata.- Copilul natural sau liber este plin de energie, creativ, jucaus si spontan. In varianta pozitiva ii ofera fiintei o baza din care sa evolueze, iar in varianta negativa poate fi un inadaptat social.- Copilul adaptat este ascultator si politicos in varianta pozitiva, iar in variantanegativa este rebel si manipulator.

TranzactiileBerne a definit tranzactia ca fiind unitatea fundamentala a comunicarii sociale, formata din stimul si raspuns. Tranzactiile se refera a comunicarea interpersonalaverbala (cuvintele in sine), nonverbala (limbajul corpului) si paraverbala (tonul si inflexiunile vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare al cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, etc.). La cel mai simplu nivel, analiza tranzactionala reprezinta o metoda de studiere a interactiunilor intre persoane. In psihoterapie, terapeutul identifica problemele pacientului observand ceea ce acesta comunica in cadrul tranzactiei (ce stare a eului adopta), in loc sa puna intrebari. De obicei sedinta de terapie se desfasoara in grup, iar terapeutul trebuie sa ia in considerare atat continutul explicit, cat si cel implicit al comunicarii.

•  Tranzactia complementara sau reciproca - are loc atunci cand ambii parteneri ai comunicarii adopta aceeasi stare a eului. Cea mai eficienta stare a eului este cea de Adult. Exemplu este o tranzactie de genul: X - "La ce ora ajunge?", Y - "La 12 fix."•  Tranzactia incrucisata - are loc atunci cand un interlocutor adopta alta stare a eului decat cea in care partenerul se afla; in acest caz se produce o ruptura in comunicare si unul dintre interlocutori trebuie sa-si schibe starea. Astfel, daca X adopta ostare de Copil si spune "Mi-e teama ca n-o sa ajunga la timp", Y adopta o stare de Parinte protector: "Nu te ingrijora. Vei avea suficient timp sa vorbesti cu el."Sau, X intreaba "La ce ora ajunge?", iar Y raspunde in starea de Parinte: "Nu am de unde sa stiu. Nu eu am aranjat intalnirea."•  Tranzactia dubla sau complicata - are loc atunci cand exista doua mesaje contradictorii ale comunicarii: unul explicit (la nivelul conversatiei sociale) si unul implicit (la nivel psihologic). Cu alte cuvinte, spui ceva, dar lasi sa se inteleaga altceva.

StrokeStroke-urile sunt unitati de recunoastere interpersonala, pozitiva sau negativa, verbala sau nonverbala. Orice fiinta umana are o necesitate avida de recunoastere din partea celorlalti - daca la copii este vorba de atentie si mangaieri, la adulti stroke-urile pot fi un salut, un zambet sau alta modalitate formala de recunoastere. In cazul in care nu obtin stroke-uri, copiii fac obraznicii pentru a primi atentie, iar adultii muncesc din greu, fac greseli in mod voit, intarzie, ofteaza in mod evident, etc. Pentru a obtine stroke-uri fiintele umane recurg la "jocuri" in care isi asuma diverse roluri: de victima, salvator sau persecutor.

Analiza tranzactionala utilizeaza analiza tipurile de stroke-uril pentru a intelege interactiunea umana si a schimba tiparele de comportament nesanatoase. Un stroke negativ este preferabil unui stroke absent - daca saluti un necunoscut acesta iti poate raspunde cu un salut si un zambet, insa este de preferat si o privire incruntata decat o ignorare totala a existentei tale. Stroke-urile sunt esentiale pentru sanatatea psihologica.