UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

CATEDRA “DREPT PUBLIC”

PROGARAMA ANALITICĂ LA DISCIPLINA

ISTORIA FILOSOFIEI DREPTULUI

AUTOR: CONF. UNIV., DR. ŢURCAN SERGHEI ______________

NUMĂRUL TOTAL DE ORE: 90 ore

NUMĂRUL ORELOR DE CONTACT: 24 ore

ORE DE CURS: 14 ore SEMINARII: 10 ore

CREDITE ECTS: 3

SEMESTRUL: IV

PROGRAMA A FOST DISCUTATĂ ŞI APROBATĂ LA ŞEDINŢA CATEDREI

PROCES VERBAL NR. 1 din 3 septembrie 2012 __________________________

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

LOCUL ŞI IMPORTANŢA DISCIPLINEI

1. Sub raport didactic:

a) locul disciplinei în cadrul curriculumului universitar:

Disciplină de învăţămînt, care asigura formarea de ansamblu pentru profesiunea de jurist, precum şi o pregătire teoretică fundamentală, or, reieşind din locul disciplinei în curriculumul universitar, Istoria filosofiei dreptului prezintă prin sine o formă înaintată de cunoaştere a dreptului, a înţelegerii esenţei şi sensului, a valorii şi importanţei acestuia în reglementarea activităţii umane.

b) semnificaţia formativă:

În condiţiile edificării în Republica Moldova a statului de drept şi a creşterii rolului societăţii civile, este semnificativă importanţa cunoaşterii istoriei filosofiei dreptului, a ştiinţei ce propagă ca valori incontestabile adevărul, libertatea, echitatea, dreptatea, demnitatea umană şi contribuie la creşterea conştiinţei şi culturii juridice a viitorului jurist. Din aceste considerente, cunoaşterea filosofiei dreptului se prezintă destul de importantă pentru studenţii facultăţilor de drept, care trebuie să distingă principalele curente în gîndirea filosofico-juridică. Cu atît mai mult, în Republica Moldova sînt mai puţin cunoscute și aplicate unele teorii şi modele contemporane de construcţie statală şi reglementare juridică, ceea ce poate avea un impact negativ asupra organizării exercitării puterii în ţara noastră.

Studierea disciplinei Istoria Filosofiei Dreptului presupune şi dezvoltarea gîndirii juridice critice a studenţilor, crearea aptitudinilor de polemizare ştiinţifică şi a abilităţilor de exprimare verbală.

2. Sub raport metodologico-aplicativ:

La predarea disciplinei se ţine cont de faptul că aceasta este destinată studenţilor anului II al Facultăţii Drept, secţia zi şi anului III secţia cu frecvenţă redusă, care deja posedă competenţe gnosiologice şi praxiologice în domeniu teoriei generale a dreptului, istoriei universale a statului şi dreptului, dreptului constituţional şi se va pune accentul pe studierea aprofundată a aspectelor filosofice ale dreptului. Se va încerca antrenarea cît mai activă a studenţilor atît în timpul seminarelor, cît şi la orele de curs, combinarea aspectelor teoretice cu cele practico-aplicative, examinîndu-se situaţii reale din practica judiciară şi modelîndu-se cazuri fictive.

Pe parcursul predării disciplinei se pune accentul pe acele noţiuni şi instituţii ale materiei, care să stimuleze interesul studenţilor şi să-i determine spre o pregătire temeinică în vederea formării de buni specialişti în domeniul dreptului. La seminare se vor organiza dezbateri pe cele mai importante chestiuni ce ţin de problemele actuale ce poartă un caracter filosofico-juridic, se vor modela situaţii de caz şi se vor organiza jocuri pe roluri, or, filosofia dreptului nu este un domeniu al adevărurilor eterne, ci al disputelor, dezbaterilor şi al confruntărilor intelectuale argumentate.

2

OBIECTIVELE FORMATIV-DEZVOLTATIVE

La finele studierii disciplinei, studenţii trebuie să obţină următoarele:

COMPETENŢE GNOSIOLOGICE:

să cunoască direcţiile de cercetare, obiectul şi problematica istoriei filosofiei dreptului;

să identifice metodele de cercetare a istoriei filosofiei dreptului; să explice originea şi evoluţia principalelor concepte filosofico-juridice; să deosebească particularităţile principalelor curente filosofice în determinare

esenţei, scopului şi valorii dreptului; să cunoască şi corect să utilizeze terminologia juridică.

COMPETENŢE PRAXIOLOGICE:

să fundamenteze din punct de vedere filosofico-juridic necesitatea adoptării şi conţinutul actelor normative din Republica Moldova;

să distingă principalele probleme ale filosofiei dreptului şi modalităţile lor de soluţionare;

să fie capabili să polemizeze argumentat pe problemele teoretice ale dreptului; să fie capabili să aprecieze şi să contureze idealul de justiţie; să utilizeze în activitatea practică metodologia cunoaşterii dreptului.

COMPETENŢE DE CERCETARE:

să efectueze o analiză filosofico-juridică a specificului sistemului de drept al Republicii Moldova;

să proiecteze mecanisme de exercitare a puterii statale bazate pe fundamente filosofico-juridice;

să propună soluţii filosofico-juridice în domeniul asigurării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

să poată efectua cercetări în domeniul genezei ideilor politico-juridice despre stat şi drept.

3

DISTRIBUIREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI (secţia zi)

Nr. Denumirea temei Numărul de ore curs seminar total

1. Obiectul, problematica şi metodele istoriei filosofiei dreptului

2 ore  -  2 ore 

2. Istoria filosofiei dreptului în perioada antică 2 ore  2 ore  4 ore 3. Istoria filosofiei dreptului în perioada

medievală2 ore  2 ore  4 ore

4. Istoria filosofiei dreptului în perioada modernă

2 ore   2 ore  4 ore 

5. Istoria filosofiei dreptului în perioada contemporană

2 ore   2 ore  4 ore 

6. Şcoli şi curente în universul juridic 4 ore   2 ore 6 ore 

  Total: 14 ore  10 ore   24 ore 

CONŢINUTUL PROGRAMEI CONFORM GRILEI DE ORE (secţia zi)

A) Ore de curs

N/o Tema Forma prezentării Nr. de ore1. Obiectul, problematica şi metodele

istoriei filosofiei dreptuluiPrelegere interactivă 2 ore 

2. Istoria filosofiei dreptului în perioada antică

Prelegere interactivă cu folosirea noilor tehnologii

2 ore 

3. Istoria filosofiei dreptului în perioada medievală

Prelegere interactivă cu folosirea noilor tehnologii

2 ore 

4. Istoria filosofiei dreptului în perioada modernă

Prelegere interactivă cu folosirea noilor tehnologii

2 ore  

5. Istoria filosofiei dreptului în perioada contemporană

Prelegere interactivă cu folosirea noilor tehnologii

2 ore  

6. Şcoli şi curente în universul juridic Prelegere interactivă cu folosirea noilor tehnologii

4 ore  

Total 14 ore 

B) Seminarii

N/o Tema Forma prezentării Nr. de ore1. Istoria filosofiei dreptului în perioada

anticăSeminar interactiv cu prezentarea referatelor

2 ore 

4

problematizate2. Istoria filosofiei dreptului în perioada

medievalăSeminar interactiv cu

examinarea studiului de caz

2 ore 

3. Istoria filosofiei dreptului în perioada modernă

Seminar interactiv cu prezentarea referatelor

problematizate

2 ore 

4. Istoria filosofiei dreptului în perioada contemporană

Seminar interactiv cu desfăşurarea dezbaterilor

2 ore 

5. Şcoli şi curente în universul juridic Seminar interactiv cu desfăşurarea dezbaterilor

2 ore

Total 10 ore  

DISTRIBUIREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI (secţia cu frecvenţă redusă)

Nr. Denumirea temei Numărul de ore curs seminar total

1. Obiectul, problematica şi metodele istoriei filosofiei dreptului

1 oră  -  1 oră 

2. Istoria filosofiei dreptului în perioada antică 2 ore  -  2 ore 3. Istoria filosofiei dreptului în perioada

medievală1 oră  -  1 oră 

4. Istoria filosofiei dreptului în perioada modernă

2 ore   -  2ore 

5. Istoria filosofiei dreptului în perioada contemporană

1 oră  -  1 oră 

6. Şcoli şi curente în universul juridic 3 ore   - 3 ore 

  Total: 10 ore  -   10 ore 

BLOCUL DE CONŢINUT

Tema 1 Obiectul, problematica şi metodele istoriei filosofiei dreptului

1. Conceptul, obiectul şi specificul istoriei filosofiei dreptului.2. Tipologia concepţiilor filosofiei dreptului. Noţiuni fundamentale ale dreptului (egalitate, echitate, dreptate, libertate, demnitate, legea).3. Metodele şi funcţiile istoriei filosofiei dreptului.

Tema 2 Istoria filosofiei dreptului în perioada antică

1. Concepţiile politico-juridice în India și China Antică (brahmanismul, daoismul, confucianismul, legiștii, budismul).2. Concepţiile politico-juridice în Grecia Antică (Democrit, Sofiştii, Socrate, Platon, Aristotel, şcoala stoică, şcoala epicuriană).

5

3. Concepţiile politico-juridice în Roma Antică (Cicero, Ulpian, Seneca, Epictet, Marcus Aurelius).

Tema 3 Istoria filosofiei dreptului în perioada medievală

1. Concepţii politico-juridice în doctrina creştină (Patristica şi Sfîntul Augustin, Scolastica şi Toma d'Aquino, Dante Alighieri, Marsilius da Padova).2. Concepţiile politico-juridice în perioada Renaşterii (Nicolo Machiavelli, Jean Bodin).3. Concepţiile politico-juridice în perioada Reformei (Martin Luther, Thomas More).

Tema 4 Istoria filosofiei dreptului în perioada modernă

1. Concepţiile politico-juridice în Anglia şi Olanda în perioada revoluţiilor timpurii (Hugo Grotius, Thomas Hobbes, Benedict Spinoza, John Locke).2. Concepţiile politico-juridice în SUA în sec. XVIII (ideile politico – juridice ale republicanilor, ideile politico – juridice ale federalilor).3. Concepţiile politico-juridice în Franţa în sec. XVIII-XIX (Charles Montesquieu, Jean-Jaques Rousseau, Voltaire, Morelly, Auguste Comte).4. Concepţiile politico-juridice în Anglia în sec. XIX (J. Bentham, J. Mill, H. Spencer).5. Concepţiile politico-juridice în Germania în sec. XIX (I. Kant, J. Fichte, G. Hegel, F. Schelling, F. Savigny, R. Ihering, K. Marx).

Tema 5 Istoria filosofiei dreptului în perioada contemporană

1. Concepţiile politico-juridice în România în perioada interbelică (N. Titulescu, E. Speranţia, M. Djuvara).

2. Doctrine politico – juridice reprezentative ai sec. XX (L. Petrajiţkii, H. Kelsen, E. Ehrilch, E. Durkheim, J. Carbonnier, M. Weber).

Tema 6 Şcoli şi curente în universul juridic

1. Şcoala dreptului natural.2. Idealismul în drept. 3. Şcoala istorică a dreptului. 4. Orientarea biologică în drept.5. Pozitivismul în drept.6. Concepţia juridică a curentului utilitarist.7. Concepţia juridică a curentului sociologic.8. Pragmatismul în drept.9. Conservatismul juridic.10. Liberalismul juridic.11. Teoria pură a dreptului (normativismul).12. Concepția marxistă.13. Teoria dreptului obiectiv (pseudopozitivismul).

STRATEGII DE EVALUARE

6

Evaluarea curentă se va efectua prin referate problematizate privind originea şi evoluţia principalelor curente filosofico-juridice, notele obţinute la orele practice argumentîndu-se în funcție de modul de participare a studenţilor la dezbateri, studii de caz, jocuri pe rol, pregătirea referatelor.

Tematica referatelor propuse studenţilor pentru evaluarea lucrului individual:1. Conceptul filosofiei dreptului.2. Gîndirea politică şi juridică în India Antică.3. Gîndirea politică şi juridică în China Antică.4. Gîndirea politică şi juridică a Sofiştilor.5. Opera de legiuitor a lui Solon.6. Gîndirea politică şi juridică a lui Socrate.7. Concepţia despre stat şi drept a lui Platon.8. Concepţia politico-juridico a lui Aristotel.9. Şcoala stoică a dreptului.10.Şcoala epicuriană a dreptului.11.Concepţia juridică a juristconsulilor.12.Concepţia social-politică şi juridică a lui Cicero.13.Gîndirea politică şi juridică a lui Seneca.14. Sfântul Augustin referitor la stat şi drept.15.Concepţia despre stat şi drept a lui Thoma d’Aquino.16.Concepţia politică şi juridică a lui Nicolo Machiavelli.17. Concepţiile politico-juridice ale reprezentanţilor ghibelini.18. Concepţia politică şi juridică a lui Jean Bodin.19.Concepţia despre dreptul natural a lui H. Grotius.20.Concepţia despre dreptul natural a lui S. Pufendorff.21. Concepţia politică şi juridică a lui Ch. Montesquieu.22.Concepţia despre stat şi drept a lui Benedict Spinoza.23.Concepţia despre stat şi drept a lui Thomas Hobbes.24.Concepţia politico-juridică a lui J. Locke.25.Concepţia despre contractul social a lui J. J. Rousseau.26.Conceptul despre stat şi drept al iacobinilor. 27.Concepţii juridice în Statele Unite ale Americii (sec. XVII-XX). 28. Şcoala naturală a dreptului.29.Doctrina dreptului şi filosofia lui I. Kant.30.J. Fichte şi şcoala dreptului raţional.31.Concepţiile juridice ale reprezentaţilor neokantinismului juridic.32.Filosofia dreptului în opera lui J. W. Hegel.33.Doctrina naţional-socialistă a statului şi dreptului.34.Doctrina juridică a şcolii istorice germane.35. Teoria organică a lui H. Spencer.36.Teoria psihologică a dreptului a lui L. Petrajiţki.37.Concepţia politico-juridică a lui Auguste Conte.38.Structuralismul juridic.39.Concepţia juridică a curentului utilitarist.40.Solidarismul lui Emile Durkheim.41.Pozitivismul juridic.

7

42. Neopozitivismul lui Herbert Hart.43.Concepţia normativistă despre stat şi drept.44.Concepţia juridică a curentului sociologic.45.Concepţia marxistă despre stat şi drept.46.Concepţia politică şi juridică a liberalismului.47.Concepţia sociologico-juridică a lui Max Weber.48.Concepţia politică şi juridică a lui J. St. Mill.49.Concepţia despre stat şi drept a lui Louis Althusser.

50. Concepţia despre stat şi drept în filosofia musulmană.

Tematica studiilor de caz.

În cadrul desfăşurării orelor practice, studiile de caz vor avea drept subiect:

Noţiunile fundamentale ale dreptului: egalitate, echitate, dreptate, libertate, demnitate, legea.

Şcoala dreptului natural. Şcoala istorică a dreptului. Orientarea biologică în drept. Şcoala pozitivistă a dreptului. Concepţia juridică a curentului utilitarist. Concepţia juridică a curentului sociologic. Pragmatismul în drept. Teoria pură a dreptului (normativismul).

Evaluarea finală - examen oral, care va consta în răspunderea studentului la subiectele din bilet. Biletul va conţine trei subiecte, dintre care două subiecte teoretice, al treilea subiect vizînd analiza unei şcoli sau curent juridic.

Algoritmul calculării notei la examen. Pentru un scor total de 100%, răspunsul la prima întrebare teoretică va constitui 30%, la a doua întrebare teoretică – 30 %, la a treia întrebare care vizează analiza unei şcoli sau curent juridic – 40 %. 100% - nota „zece”, 90% - nota „nouă”, 80% - nota „opt”, 70% - nota „şapte”, 60% - nota „şase”, 50% - nota „cinci”, 40% - nota „patru”, 30% - nota „trei”, 20% - nota „doi”, 10% - nota „unu”.

Explicarea procentajului pe parametri: Evaluarea competenţelor gnoseologice la întrebarea teoretică:

Expunerea logică şi consecventă a materialului din program – 30 %; Argumentarea opiniilor ştiinţifice cu referinţe la operele doctrinare – 30%;

8

Utilizarea propriilor argumente în baza cercetărilor individuale, cu formularea unor concluzii originale – 30%;

Nivelul lingvistic la expunerii (utilizarea corectă a terminologiei juridice, stilul etc.) – 10%.

Evaluarea competenţelor praxiologice la subiectul trei: Corectitudinea analizei esenţei şcolii sau curentului juridic – 65%; Argumentarea textuală a soluţiei obţinute – 15%; Originalitatea analizei – 20%.

Pentru activitatea din timpul anului universitar se pot acorda puncte suplimentare. Se acordă un punct suplimentar pentru prezenţă integrală la cursuri şi la seminarii şi pentru participarea activă la dezbaterile de la orele practice, la soluţionare studiilor de caz şi prezentarea referatelor problematizate. De asemenea vor fi încurajaţi membrii activi ai Centrului ştiinţific studenţesc „Atheneum” din cadrul Catedrei „Drept Public”, precum şi participanţii cu rapoarte în domeniul istoriei filosofiei dreptului în cadrul Conferinţei studenţeşti anuale Symposia Studentium.

Subiectele propuse pentru examen la disciplina „Istoria filosofiei dreptului”

1. Conceptul, obiectul şi specificul istoriei filosofiei dreptului.2. Metodele şi funcţiile istoriei filosofiei dreptului.3. Caracteristica generală a conceptelor juridico-filosofice în antichitate.4. Gîndirea politică şi juridică în India Antică.5. Gîndirea politică şi juridică în China Antică6. Concepte politico-juridice în filosofia antică greacă. 7. Gîndirea politică şi juridică a Sofiştilor.8. Gîndirea politică şi juridică a lui Socrate.9. Concepţia despre stat şi drept a lui Platon.10. Concepţia politico-juridică a lui Aristotel.11. Şcoala stoică despre stat şi drept.12. Școala epicuriană despre stat și drept.13. Concepte politico-juridice în filosofia antică romană.14. Concepţia social-politică şi juridică a lui Cicero.15. Momente din filosofia dreptului din Evul Mediu.16. Patristica şi Aureliu Augustin despre stat şi drept.17. Scolastica şi Toma D´Aquino despre stat şi drept.18. Concepţiile politico-juridice ale reprezentanţilor ghibelini.19. Viziunea despre stat și drept a reformatorilor.20. Concepţia politică şi juridică a lui Nicolo Machiavelli.21. Concepţia politică şi juridică a lui Jean Bodin.22. Concepţia despre stat şi drept a lui Hugo Grotius.23. Concepţia despre stat şi drept a lui Thomas Hobbes.24. Concepţia despre dreptul natural a lui Samuel Pufendorf.25. Concepţia politico-juridică a lui John Locke.26. Concepţia politică şi juridică a lui Charles Montesquieu.27. Concepţia despre stat şi drept a lui Jean-Jacques Rousseau.28. Concepţia despre stat şi drept a lui Voltaire.

9

29. Concepţia despre stat şi drept a lui Morelly.30. Concepția politico-juridică a republicanilor.31. Concepția politico-juridică a federaliștilor.32. Concepţia despre stat şi drept a lui Immanuel Kant.33. Filosofia dreptului în opera lui Georg Hegel.34. Concepţia despre stat şi drept a lui Friedrich Karl Von Savigny.35. Concepţia despre stat şi drept a lui Rudolf Von Ihering.36. Concepţia politico-juridică a lui Emile Durkheim.37. Concepţia politico-juridică a lui Eugen Ehrilch.38. Concepţia despre stat şi drept a lui Mircea Djuvara.39. Concepţia despre stat şi drept în opera lui Hans Kelsen. 40. Caracteristica generală a teoriilor contemporane în drept.41. Şcoala dreptului natural.42. Şcoala istorică a dreptului. 43. Orientarea biologică în drept.44. Şcoala pozitivistă a dreptului.45. Concepţia juridică a curentului utilitarist.46. Concepţia juridică a curentului sociologic.47. Pragmatismul în drept.48. Teoria dreptului obiectiv (pseudopozitivismul).49. Teoria pură a dreptului (normativismul).50. Doctrina naţional-socialistă a statului şi dreptului.51. Teoria marxistă a statului și dreptului.52. Concepţia politică şi juridică a liberalismului.53. Conservatismul juridic.54. Viziunea anarhistă privind statul și dreptul.

BIBLIOGRAFIE:

A. Obligatorie

1. Capcelea Valeriu. Filozofia dreptului. Chişinău: Arc, 20042. Rîbca Eugeniu, Zaharia Victor, Mărgineanu Valentin. Istoria doctrinelor

politice şi de drept. Chişinău: Museum, 2005.3. Craiovan Ion. Filosofia dreptului. Bucureşti: Pro Universitaria, 2012.

B. Facultativă

1. Giorgio del Vecchio. Lecţii de filosofie juridică. Bucureşti: Europa Nova, 1994.2. Popa Nicolae, Dogaru Ion, Dănişor Dan Claudiu, Dănişor Gheorghe. Filosofia

dreptului. Marile curente. Bucureşti: ALL BECK, 2007.3. Munteanu Ștefan. Repere în istoria filosofiei dreptului. București: Wolters

Kluwer, 2009.4. Bădescu Mihai. Introducere în filosofia dreptului Bucureşti: Lumina Lex, 2003.5. Georgescu Ştefan. Filosofia dreptului. O istorie a ideilor din ultimii 2500 de ani.

Bucureşti: ALL BECK, 2001.

10

6. Stroe Constantin. Prolegomene la filosofia dreptului. Bucureşti: Lumina Lex, 2001.

7. Мальков Б. Н., Философия права. Курс лекций. Москва: ДиректМедия, 2005.8. Нерсесянц C. В., История политических и правовых учений. Москва: Норма,

2007.9. Марченко М. Н., Мачин И. Ф. История политических и правовых учений.

Москва: Велби Проспект, 2007.10. Шершеневич Г. Ф. История философии права. Санкт-Петербург, 2002.

11