PROGRAMA ANALITICĂ a disciplinei obligatorii fundamentale...

PROGRAMA ANALITICĂ

a disciplinei obligatorii fundamentale

Denumirea disciplinei MICROECONOMIE SI MACROECONOMIE AVANSATA

Titularul disciplinei Cara Elena, conf univ., dr.

Numărul de ore Nr de credite Forma de evaluare

Total Prelegeri Seminare

30 20 10 5 Examen

Fundamentare Obiectivul acestei discipline este cultivarea la doctoranzi a perceperii intelectuale a

teoriilor expuse si a coerenţei lor analitice, preferenţial faţă de însuşirea formală a

modelelor in care aceste teorii sunt reflectate . Atenţie se acordă atât cercetărilor

contemporane în domeniul micro şi macroeconomie cât şi teoriilor devenite deja

clasice.

Competenţele obţinute Competenţe de cunoaştere a direcţiilor contemporane de analiză micro şi

macroeconomică prin prisma modelelor de comportament raţional a agenţilor

economici primari

Competenţe de conducere a activităţilor de gestionare a pieţelor bunurilor şi

serviciilor, hârtiilor de valoare, a muncii şi capitalului

Competenţe de gestionare a informaţiei în vederea stabilirii limitelor politicilor

economice la nivel micro şi macroeconomic, precum şi costurile politicilor

antiinflaţioniste, antişomaj şi a celor sociale, a activităţilor în cadrul pieţelor cu

risc şi asimetrie informaţională

Competenţe de cercetare necesare identificării problemelor din domeniul analizei

micro şi macroeconomice care pot deveni obiect de studiu pentru teze de doctorat.

Conţinutul disciplinei 1. Cadrul conceptual al teoriei microeconomice

2. Abordări contemporane ale teorii comportării consumatorului si a cererii

3. Economiile intertemporale

4. Informaţia in cadrul pieţei

5.Concurenta imperfecta si teoria jocurilor

6. Rolul macroeconomiei aprofundate in cadrul ştiinţelor economice

7. Ciclurile şi fluctuaţiile macroeconomice.

8. Oferta agregata si arbitrajul inflaţie/ şomaj

9. Economia deschisă: aspecte generale

10. Aplicaţii practice

Bibliografia minimală 1. Abraham-Frois G. Economia politică, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994

2. Albert M. Capitalism contra capitalism, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994

3. Angelescu C. Economie politică, Bucureşti, Editura Oscar Print, 2002

4. Beck U. La societe du risque, Aubier,2001

5. Bran P. Economica valorii, Bucureşti, Editura ASE, 2002

6. Debreu G. Teorie de la valeur, analyse axiomatique de L’eqilibre economique, Dunod,

3 ed. 2001

7. Didier M. Economia: regulile jocului, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994

8. Gerasim T. Microeconomie ,vol.I,vol.II, Economica Bucuresti, 1998

9. Fudulu P. Macroeconomie, Editura Hiroyuki, Ediţ ia a II-a, 1997

10. Fudulu P. Microeconomie, Editura Hiroyuki, Ediţ ia a II-a, 1997

11. Lavialle C. Maroeconomie approfondie, Editura Breal, 2006

12. Malinvaud E. Analyse microeconomique, Economica, 2000

13. Mas-Colell A, Winston M.D, Green J, Microeconomic Theory, Oxford

Universicity Press, 1995

14. Romer D. Maroeconomie approfondie, Editura Ediscience internazionale, 199

15. Stiglitz J., Walsh C.E. Economie, Bucureşti, Editura Economică, 2005

16. Varian H.R. Microeconomic analysis, W W Norton& Compagny ,Inc, 1992

PROGRAMA ANALITICĂ


Denumirea disciplinei ECONOMETRIE AVANSATĂ

Titularul disciplinei Ion Pârţachi, prof univ., dr.



30 16 14 5 Examen

Fundamentare Disciplina permite adaptarea metodologiilor aplicate pe plan internaţional în domeniul

econometriei si prognozei, astfel încât sa se ofere posibilitatea formarii cunoştinţelor de

baza necesare analizei datelor experimentale din domeniul economic si, în special, oferă

cunoştinţe privind utilizarea metodelor econometrice în domeniul prognozei economico-

financiare si monetare

Competenţele obţinute dezvoltarea unor abilităti de calcul pentru a aborda o problemă economică în mod

stiintific

dezvoltarea gândirii abstracte si a modului riguros stiintific de abordare a unei

probleme

trezirea interesului pentru cercetare stiintifica

dobândirea unor abilitati de a construi modele economice si de a rezolva probleme

practice din domeniul financiar si bancar prin utilizarea tehnicilor de prognoza

(testarea teoriilor si ipotezelor în domeniul economic,realizarea de prognoze economice,

analiza fiabilitatii prognozelor, fundamentarea deciziei în domeniul financiar si

bancar).

capacitatea de a transpune în practica cunostintele dobândite

Conţinutul disciplinei 1. Tipologia variabilelor şi relaţiilor din reprezentările econometrice.

2. Variabile calitative şi problema măsurării lor. Modelul Logit şi Probit. Variabile cu efect

întârziat şi specificitatea acestora.

3. Relaţii neliniare. Principii privind estimarea în cazul nelinearităţii. Transformări de variabile.

4. Modelele cu ecuaţii simultane şi descrierea economiei naţionale. Elaborarea modelului cu

ecuaţii simultane şi metodele recente destinate acestui scop: criteriul Akaike, testul J, testul

RESET, testul BOX-COX.Identificarea. Estimarea parametrilor. Inferenţa statistică în

modelul cu ecuaţii simultane. Prognoza şi simularea.

5. Econometria seriilor de timp. Analiza de cointegrare şi testul Dickey-Fuller. Modele cu lag

distribuit de tip Almon sau de tip geometric şi transformarea Koyck. Cauzalitatea Granger.

Modele vectoriale autoregresive.

6. Tipologia modelelor elaborate de Box G. E. şi Jenkins M. Specificarea şi caracteristicile

modelelor AR, MA, ARMA, ARIMA, ARCH, ARFIMA. Proprietăţile proceselor ARMA.

Caracteristicile prognozei.

Planul tematic al orelor

de laborator

Nr.

crt.

Denumirea temei Forma de desfăşurare

1. Culegerea, analiza de date şi elaborarea proiectului

parcurgând etapele:

- specificarea;

- estimarea în mai multe variante;

- verificarea soluţiilor (testele T, F, Durbin-Watson, AIC

etc.);

- prognoza şi intervale de încredere.

Lucrare practică

individualizată în ceea

ce priveşte eşantionul de

date.

2. Domenii ale economiei şi aplicativitatea tehnicilor

econometrice (în marketing, în producţie, în domeniul pieţei

valutare).

Dezbatere şi aplicaţii.

3. Elaborarea modelului econometric cu ecuaţii simultane şi

utilizarea acestuia – elaborarea proiectului nr. 2 constând în:

- specificare;

- identificare;

- estimare;

- verificare;

- simulare.

Lucrare practică

individualizată pe

sectoare ale economiei.

4. Elaborarea proiectului privind analiza seriei cronologice:

- culegerea datelor (reale);

- specificarea modelului;

- estimarea;

- verificarea;

- prognoze ex-post şi ex-ante.

Lucrare practică

individualizată pe serii de

date reale din economie.

Bibliografia minimală 1. Bourbonnais R , Econometrie , Ed. Dunod , Paris , 2009

2. Dormont B. , Introduction a l’econometrie , Ed. Montchrestien , Paris, 2007

3. Green W H , Econometric Analysis , Ed. Pretince Hall , Londra , 2007

4. Pecican E., Econometrie, Ed. Economica,2008

5. Pârţachi, I.,.Brăilă, A., Şişcan N. Econometrie aplicată. Ch. 1999.

6. Магнус Я.Р., Катышев П.К.,, Пересецкий A.A. Эконометрика. Начальный курс.

Москва. Дело, 2002

7. Charemya W.,Deadman C.Griffith W., New Directions in Econometric Practice. Ed.

Elgar, Publ., 1992

PROGRAMA ANALITICĂ


Denumirea disciplinei TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ÎN ECONOMIE

Titularul disciplinei Bolun Ion, prof.univ., dr.hab.

Cotelea Vitalie, conf univ., dr.

Berzan Ştefan, conf.univ., dr.



30 20 10 5 Examen

I. DISPOZIŢII GENERALE

Utilizarea eficientă a mijloacelor şi instrumentelor specifice oferite de către progresele extrem de rapide ale tehnologiilor

informaţionale şi a comunicaţiilor (TIC) devine o obligativitate de cunoştinţe şi competenţe a cadrelor ştiinţifice în condiţiile în

care Moldova se îndreaptă spre societatea informaţională şi integrarea europeană. În consecinţă cercetătorii trebui să se

familiarizeze şi să devină fluenţi în manipularea mijloacelor TIC, inclusiv Internet, pentru a se confrunta adecvat cu

provocările societăţii informaţionale. Acest deziderat determină strategia de creare a programului de formare în domeniul

informaticii pentru procesul de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare.

Elaborarea Programului are la bază „Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi a postdoctoratului”,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 914 din 26 august 2005 (M.O. nr. 117 – 118 (1716 – 1717) din 2 septembrie 2005),

în conformitate cu prevederile căruia fiecare doctorand urmează să susţină un examen la disciplina „Informatica”.

Programul tip pentru susţinerea examenului de doctorat la „Informatica” este generat după principiul compatibilităţii cu ciclul

învăţămîntului universitar profesional al doctoranzilor avînd ca obiective principale:

perfecţionarea cunoştinţelor în domeniul Informaticii şi formarea unor deprinderi de utilizare eficientă a TIC în

activitatea ştiinţifică, aliniate la standardele europene şi internaţionale;

crearea unui set de competenţe aflate la confluenţa dintre competenţele de specialitate şi practica specifică

tehnologiilor informaţionale moderne;

formarea resurselor umane ştiinţifice necesare pentru promovarea performanţelor specifice ale TIC, elaborarea şi

implementarea politicilor naţionale de edificare a societăţii informaţionale.

Pornind de la aceste obiective structura generală a programului de pregătire a doctoranzilor pentru susţinerea examenului de

doctorat la disciplina “Informatica” cuprinde eşalonarea disciplinei pe aşa module de bază : „Concepte majore în informatică”,

„Calculatoare şi reţele de calculatoare”, „Tehnologia prelucrării informaţiei”, „Mijloacele instrumentale programate ale

calculatoarelor”, „Modelarea matematică”, „Sisteme informaţionale şi tehnologii informatice avansate”.

Cerinţele generale faţă de cunoştinţele şi competenţele doctoranzilor la examenul de doctorat la “Informatică” constituie:

să cunoască noţiunile despre componentele, arhitectura şi principiile de funcţionare a calculatoarelor electronice,

calculatoarelor personale, reţelelor de calculatoare şi Internet-ului;

să identifice tipurile de date şi procedurile caracteristice noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale,

modalităţile de soluţionare a problemelor de cercetare din profilul specialităţii utilizând tehnologiile informatice

avansate;

să cunoască diversitatea soft-ului calculatorului, softul aplicativ larg utilizat;

să manifeste comportament de utilizator al tehnologiilor informaţiei şi comunicării în consens cu valorile etice;

să cunoască impactul tehnologiilor informatice asupra dezvoltării ştiinţei şi societăţii, strategia naţională de edificare a

societăţii informaţionale.

II. CONŢINUTUL PROGRAMULUI

2.1. Concepte fundamentale în informatică Informatica: noţiuni generale, informaţie, date. Clasificarea informaţiei. Cantitatea informaţiei. Suporturi de informaţie.

Codificarea informaţiei. Particularităţile formelor de reprezentare a datelor numerice. Calculatorul electronic (CE): istoric,

evoluţie, generaţii, clasificare. Arhitectura calculatorului von Neuman. Unitatea centrală. Memoria internă. Memoria externă.

Caracteristicile unităţilor periferice. Utilizarea calculatoarelor. Arhitecturi paralele şi distribuite de calcul: noţiuni generale.

Concepte de programare a CE, limbaje de programare, sisteme de operare, programe aplicative (noţiuni generale,

clasificare,evoluţie).

2.2. Calculatoare personale şi reţele de calculatoare Componentele calculatorului personal (PC- personal computer). Placa de bază. Procesorul. Memoria PC: memoria internă,

memoria externă, memoria video, discurile flexibile, discurile fixe, discurile optice, unităţi de memorie flash, alte tipuri de

memorie.

Echipamente de intrare a datelor: tastatura, şoricelul, scanerul. Echipamente de afişare a datelor: monitorul, imprimanta.

Magistralele PC.

Aspecte de folosire a PC, consumul de energie electrică, repornirea calculatorului la blocare, securitatea antivirus.

Reţele de calculatoare: noţiuni generale, tipuri de topologii şi arhitecturi, componentele principale ale reţelelor. Reţele locale

de calculatoare (LAN). Reţele de calculatoare de arie largă (WAN). Comunitatea globală de reţele Internet. Servicii şi

tehnologii în reţele de calculatoare.

2.3. Tehnologia prelucrării informaţiei

Etapele de rezolvare a problemelor cu folosirea calculatoarelor electronice. Algoritm: noţiune, proprietăţi fundamentale,

tehnici de reprezentare, structuri algoritmice fundamentale. Limbajul calculatorului, limbaje de programare, procesele de

translatare (interpretor, compilator), sistemele de operare, programele aplicative şi program-pilot (driver), tehnologiile de

programare.

2.4. Mijloacele instrumentale programate ale calculatarelor. Sisteme de operare.

Componentele sistemului de operare: procesarea întreruperilor, gestionarea proceselor, gestionarea memoriei, sistemul de

fişiere. Sisteme de operare: concepte, evoluţie. Lansarea, masa de lucru, memoria Clipboard, tastele operative, meniul de bază.

Numele, tipul, atributele şi destinaţia fişierelor. Sistemul de fişiere. Gestiunea fişierelor şi dosarelor. Crearea dosarelor şi

fişierelor; selectarea, redenumirea, afişarea proprietăţilor, copierea, deplasarea, ştergerea şi restabilirea obiectelor;

Crearea copiilor de rezervă: comprimarea informaţiei, stocarea de arhive pe suporturi de date, restabilirea informaţiei. Căutarea

fişierelor şi dosarelor pe disc.

Programe aplicative Softul aplicativ.Programe şi pachete de programe aplicative, pachetele integrate de birotică– caracterizare generală.

Procesoare de texte. Caracterizare generală. Deschiderea şi modurile de vizualizare a documentelor. Formatarea documentelor:

configurarea parametrilor paginii; formatarea caracterelor şi alineatelor; crearea listelor marcate; crearea notelor de subsol;

crearea stilurilor de formatare. Editarea documentelor: copierea, deplasarea şi eliminarea unui fragment de text; înserarea unor

simboluri speciale; regăsirea şi înlocuirea unor secvenţe de text. Crearea şi înserarea obiectelor. Scrierea formulelor. Lucrul cu

tabele: crearea tabelelor, convertirea unui text în tabel; modificarea unui tabel; formatarea elementelor tabelelor; sortarea

informaţiei. Crearea de diagrame în baza unui tabel. Definitivarea documentelor: definirea anteturilor şi subsolurilor;

numerotarea paginilor; verificarea ortografiei; inserţia cuprinsului. Tipărirea documentelor.

Procesoare de prezentări. Descriere generală, vizualizarea unei prezentări existente, crearea unei prezentări elementare.

Procesoare de tabele. Caracterizare generală. Blocuri de celule, selectarea blocurilor. Introducerea, ştergerea şi editarea

datelor. Introducerea seriilor, includerea comentariilor la celule, modificarea lăţimii coloanelor şi a înălţimii liniilor, înserarea

blocurilor de celule. Moduri de afişare a foilor de calcul, inclusiv imobilizarea unor zone de afişare. Gestiunea foilor de calcul

în registru: selectarea, includerea, redenumirea, copierea, deplasarea şi eliminarea foilor de calcul. Formatarea datelor:

formatarea valorilor numerice; alinierea datelor; adăugarea chenarelor; folosirea stilurilor de formatare. Efectuarea calculelor:

introducerea formulelor; modificarea adreselor celulelor la copiere; folosirea adreselor relative şi absolute; folosirea funcţiilor

standard. Gestiunea datelor: sortarea şi filtrarea datelor; utilizarea formularelor; crearea subtotalurilor. Înserarea obiectelor.

Construirea şi tipărirea diagramelor.

Pachetele de programe de cercetare, modelare şi optimizare a proceselor economice - caracterizare generală. Pachetele de

programe QM şi eViews, folosirea acestora, inclusiv la rezolvarea problemelor de programare liniară, de determinare a

drumului critic în grafuri, de determinare a secţiunii minime în grafuri şi de determinare a arborelui minim în grafuri.

2.5. Sisteme şi tehnologii informatice avansate

Tehnologii informatice: noţiuni de bază, evoluţie. Comunicaţiile electronice în realizarea tehnologiilor informaţionale.

Tehnologiile de cooperare a resurselor în reţelele informaţionale. Utilizarea limbajului HTML pentru elaborarea paginilor

Web. Etichetele de definire a antetului şi corpului documentului. Înserarea linkurilor în paginile Web. Principalele tehnologii

informaţionale: tehnologia WWW, tehnologia “client-server” etc. şi folosirea lor în activităţile ştiinţifice. Poşta electronică.

Diversitatea resurselor informaţionale. Securitatea informaţiilor electronice. Surse de pericol în sistemele informatice. Metode

de protecţie a informaţiilor în sistemele informatice.

Impactul folosirii tehnologiilor informatice asupra dezvoltării ştiinţei şi societăţii. Starea şi perspectivele de dezvoltare a

tehnologiilor informatice avansate în Republica Moldova. Strategia naţională de edificare a societăţii informaţionale: Moldova

electronică, concepţia guvernării electronice. Sisteme şi resurse informaţionale. Documentul electronic şi semnătura digitală.

Acte normativ-legislative în domeniul informaticii.

Ştiinţa electronică (e-ştiinţa): caracterizare generală. Internet în activităţile ştiinţifice. Serverele Web. Căutarea informaţiilor

în Internet: localizarea şi extragerea informaţiilor.

Procesarea inteligentă a datelor: noţiuni despre pachetele de programe pentru: calculul neuronal, algoritmii genetici, logica

nuanţată (Fuzzy), elaborarea sistemelor expert, Data Mining. Noţiuni despre: calculul membranal, calculul ADN, calculatorul

cuantic.

Noţiune despre procesarea limbajului natural, interfeţele inteligente, dicţionarele şi traducătoarele on-line.

BIBLIOGRAFIE 1. Adleman L.M. Molecular computation of solutions to combinatorial problems. Science, 226 (1994), pp. 1021-1024.

2. Bălan M. şi col. Iniţiere în Windows XP. - Craiova: Arves, 2003.

3. Beşliu V. Matematica discretă. – Chişinău: UTM, 2002. – 156 p.

4. Boian E., Căpăţână Gh., Prepeliţă A., Seiciuc E. Sisteme de operare: MS/DOS, WINDOWS, UNIX. -

http://www.usm.md/edElec.aspx, 2005.

5. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicative. - Chişinău, ed. I, 1999, ed. II. 2001.

6. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicative. - Iaşi: Ed. BONITAS, 2005.

7. Bragaru T., Bulat E., Crăciun I. Dezvoltarea sistemelor informatice (suport de curs).– Chişinău: CEP USM, 2005. -

427 p.

8. Bulăceanu C. Reţele locale de calculatoare. Arhitecturi prezente şi viitoare. – Bucureşti: Tehnica, 1995.

9. Cojocaru S. Interfeţe inteligente pentru sisteme de calcul simbolic. Teză de doctor habilitat în informatică. – Chişinău:

AŞM, 2007. – 159 p. http://www.cnaa.acad.md/thesis/5844/

10. CubiCalc-2. http://www.adamaz.ru/programs/30-cubicalc-2.html

11. Curteanu S. EXCEL prin exemple. - Iaşi: Polirom, 2004.

12. Dumitrescu, D. Principiile inteligenţei artificiale. - Cluj-Napoca: Editura Albastră, 1999. – 289 p.

13. Europe 2005: An information society for all. - Brussels: Commission of the Europen Communities, May 28, 2002.

14. Filip, F.G. Decizie asistată de calculator: decizii, decidenţi – metode de bază şi instrumente informatice asociate. –

Ed. a II–a revăzută şi adăugită – Bucureşti: Editura Tehnică, 2005. - 376 p.

15. Filip, F.G. Sisteme suport pentru decizii. – Ed. a II–a, revăzută şi adăugită – Bucureşti: Editura Tehnică, 2007. - 363

p.

16. Fotache M. Proiectarea bazelor de date. Normalizare şi postnormalizare. Implementări SQL şi Oracle. – Iaşi: Polirom,

2005. - 348 p.

17. Frunză F., Puia P., Secrieru G. Iniţiere în limbajul de programare Qbasic. – Chişinău: Evrica, 2002.

18. Gaindric C. Luarea deciziilor: metode şi tehnologii. – Chişinău: Editura „Ştiinţa”, 1998. - 164 p.

19. Hotărîrea Guvernului nr. 733 din 28 iunie 2006 „Cu privire la Concepţia guvernării electronice”.

20. Hotărîrea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005 „Privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale -

“Moldova Electronică”.

21. http://dexonline.ro/

22. http://translate.google.com/translate_t?hl=ro#

23. http://translate.ru/

24. http://wikipedia.org/

25. http://www.alife-soft.narod.ru/books.html

26. http://www.basegroup.ru/fuzzylogic/math.htm

27. http://www.cnaa.acad.md/

28. http://www.computing.surrey.ac.uk/AI/PROFILE/prospector.html

29. http://www.dex.md/

30. http://www.neurosolutions.com/

31. http://www.tora-centre.ru/library/fuzzy/fuzzy-.htm

32. Ionescu Gh. Gh., Cazan E., Negruţă A. L. Modelarea şi optimizarea deciziilor manageriale. - Cluj-Napoca: Editura

Dacia, 1999. – 327 p.

33. Ionescu-Cruţan N. Calculatorul personal. - Bucureşti: Niculescu, 2003.

34. Johnson S. Microsoft Office 2003. - Bucureşti: Teora, 2004.

35. Legea nr. 467-XV din 21.11.2003 cu privire la informatizare şi resursele informaţionale de stat.

36. Legea nr.264-XVdin 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală.

37. Margenstern M., Rogozhin Yu. (Editors). Machines, Computations and Universality, Lecture Notes in Computer

Science, Springer, vol. 2055, Third International Conference, MCU 2001, Chisinau, Moldavia, May 23-27, 2001,

Proceedings, 2001. - 320 p.

38. NASA CLIPS. http://www.siliconvalleyone.com/clips.htm

39. Păun G., Rozenberg G., Salomaa A. DNA Computing. New Computing Paradigms. – Springer-Verlag, Berlin,

Heidelberg, 1998.

40. Rosch W.L. Totul despre hardware. Ed. II-a. – Bucureşti: Teora, 2000.

41. Stenson C., Siechert C. Microsoft Windows 2000 Professional. - Bucureşti: Teora, 2000.

42. Tătar D. INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ. Demonstrarea automată a teoremelor. Prelucrarea limbajului natural. Cluj-

Napoca: Editura Albastră, 2001. – 230 pag.

43. Velicanu M. şi col. Sisteme de gestiune a bazelor de date. - Bucureşti: Teora, 2003.

44. Visual Prolog. www.visual-prolog.com

45. Аверкин А.Н., Гаазе-Рапопорт М.Г., Поспелов Д.А Толковый словарь по искусственному интеллекту.-

М.:Радио и связь, 1992.– 256 с.http://www.gumer.info/bibliotek_Buks/Science/dict/index.php

46. Аналитические технологии для прогнозирования и анализа данных.http://www.neuroproject.ru/genealg.php

47. Васильев В. Основы работы на ПК. - Издательство «Питер», 1998.

48. Генетические алгоритмы. http://algolist.manual.ru/ai/ga/

49. Корнеев В. В., Гареев А.Ф., Васютин С.В., Райх В.В. Базы данных. Интеллектуальная обработка информации.

– М.: Издатель Молгачева С. В., Издательство Нолидж, 2001. – 496 c.

50. Малинецкий Г.Г., Митин Н.А., Науменко С.А. Нанобиология и синергетика. Проблемы и идеи. – Москва:

ИПМ им. М.В.Келдыша РАН, 2005. www.transhumanism-russia.ru/content/view/290/144/

51. Паун Г., Розенберг Г., Саломаа А. ДНК-КОМПЬЮТЕР. Новая парадигма вычислений. – Москва:

Издательство „Мир”, 2004. – 528 с.

52. Первый квантовый компьютер. http://www.membrana.ru/articles/technic/2001/12/24/122700.html

53. Харитонова М., Михеев В. Microsoft Access 2000. Наиболее полное руководство в подлиннике. - Санкт-

Петербург: Издательство БХВ, 1999.

54. Челлис Дж. и др. Основы построения компьютерных сетей. – Москва: Издательство. «Лори», 1997.

55. Чубукова И. А. Data Mining: учебное пособие. - М.: Интернет-университет информационных технологий:

БИНОМ: Лаборатория знаний, 2006. – 382 с. http://www.intuit.ru/lector/118.html

PROGRAMA ANALITICĂ


Denumirea disciplinei ISTORIA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ECONOMICE

Titularul disciplinei Feuraş Eugenia, prof.univ., dr.hab.

Chistruga Ilarion, conf univ., dr.



30 20 10 5 Examen

Partea I. ISTORIA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE: ASPECTE FILOSOFICE

Tema 1. Ştiinţa şi conceptele metodologice de bază ale evoluţiei ei

Cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică. Epistemologia, metodologia şi logica ştiinţei. Scopul ştiinţei

ca raţionalizare şi intelectualizare a acţiunilor individuale (Max Weber).

Concepţia lui Kuhn asupra evoluţiei ştiinţei. Revoluţia ştiinţifică ca proces de înlocuire a unei paradigme

ştiinţifice cu alta. Ştiinţa normală, anomaliile în dezvoltarea ştiinţei şi criza căile lor de soluţionare.

Concepţia lui I.Lakatos asupra dezvoltării ştiinţei. Programele de cercetare şi concurenţa lor. Importanţa

„nucleului dur” în programele de cercetare şi conceptul de „euristică pozitivă”. Funcţiile ipotezelor ad hoc în

provocarea paradoxurilor ştiinţei şi apariţiei programelor alternative de cercetare ştiinţifică.

Raţionalismul critic a lui K.Popper. Rolul criticii raţionale în dezvoltarea ştiinţei. Criteriile de demarcare a

ştiinţei şi non-ştiinţei. Verificaţionism şi refutaţionism. Principiul falsificabilităţii. Condiţiile de selectare şi trecere

de la o teorie ştiinţifică la alta şi procesul dezvoltării ştiinţei.

Pluralismul teoretic şi metodologic a lui P.K.Fezerabend. Normele şi libertzatea în cercetarea ştiinţifică.

„Anarhismul epistemologic” şi complementaritatea ca principiu metodologic al dezvoltării ştiinţei.

Raţionalismul integral al lui G.Bachelard. Dezvoltarea ştiinţei ca mod de creştere a gradului de raţionalitate

a acesteia. Etapele evoluţiei spiritului ştiinţific. „Rupturile” epistemologice şi filosofiile ştiinţifice diferenţiale.

„Obstacolele epistemologice”, sursele şi modalităţile lor de depăşire.

Epistemologia genetică a lui J.Piaget. Particularităţile apariţiei şi dezvoltării ştiinţei. Rolul matematicii în

înţelegerea apariţiei mediatorilor între subiectul şi obiectul epistemologic. Mecanismele trecerii de la analiza

acţiunilor obiective la formarea conceptelor logice.

Tema 2. Metodele filosofice (generale) de cercetare ştiinţifică

Metodologia ca strategie şi metodă. Cerinţele faţă de metoda ştiinţifică. Raportul dintre metodele generale,

particulare şi specifice. Metodele cunoaşterii empirice şi teoretice.

Cunoaşterea empirică. Faptele ştiinţifice şi observaţia. Descrierea ca metodă de cercetare. Experimentul li

limitele folosirii lui. Măsurarea ca procedură de determinare a caracteristicilor cantitative ale obiectelor şi

proceselor.

Cuplul „analiză - sinteză” şi particularităţile lor cognitive în interpretarea lui I.kant. Condiţionarea lor

reciprocă în cadrul procesului cunoaşterii.

Cuplul „inducţie – deducţie”. Fundamentele empirice ale inducţiei şi inductivismul lui F.Bacon. Proceduri

de creştere a verosimilităţii adevărului obţinut în cadrul inducţiei incomplete. Fundamentele teoretice ale deducţiei şi

deductivismul lui D.Decartes. Legătura indisolubilă a inducţiei şi deducţiei în procesul dezvoltării cunoştinţelor.

Metoda analogiei. Importanţa raţionamentelor transductive în analogie. Avantajele şi limitele valabilităţii

analogiilor. Restricţiile necesare aplicării metodei analogiei cu scopul evitării analogiilor greşite.

Abstracţia ştiinţifică şi modelul. Fundamentele ontologice şi gnoseologice ale modelării ca procedeu al

cunoaşterii ştiinţifice. Criteriile extinderii informaţiei obţinute în urma cercetării modelului asupra originalului.

Specificul modelării teoretice şi practice. Importanţa simbolicii în procesul formalizării cunoştinţelor.

Cuplul „istoric – logic” , importanţa lor în investigarea diverselor nivele ale realităţii. Metoda dialectică de

cunoaştere.

Tema 3. Ciclul metodologic de cercetare

Problema ştiinţifică şi importanţa conştientizării ei. Procesul de cercetare ca condiţie de trecere de la

ipoteză la teoria ştiinţifică. Ipoteza ştiinţifică şi modalităţile ei de lansare. Deosebirea dintre presupoziţia ştiinţifică şi

ipoteza ştiinţifică.

Structura, funcţiile şi tipurile teoriilor ştiinţifice. Caracteristicile teoriei ştiinţifice adecvate în interpretarea

lui T.Kuhn. Esenţa generalizării. Legea ştiinţifică şi cauzalitatea.

Validarea în cercetarea ştiinţifică. Empirismul. Apriorismul. Raţionalismul.

Noţiunea de sistem, element, structură. Structura obiectelor complexe şi problema reducţiei.

Reducţionismul şi ireducţionismul în ştiinţă

Problema determinismului şi cauzalitatea. Identitate şi ne-identitate între cauză şi efect. Cauzalitate –

necesitate- întâmplare. Cauzalitate – posibilitate – realitate. Cauzalitate şi interacţiune. Cauzalitate, determinare

dinamică şi probabilistă. Determinismul, voluntarismul şi fatalismul în acţiunile sociale.

Paradoxurile ştiinţifice şi rolul lor în dezvoltarea ştiinţei. Cercetare pozitivă şi normativă.

Explozia axiologică şi redimensionarea orientărilor valorice în ştiinţa contemporană. Scientismul şi

antiscientismul. Libertatea cercetării ştiinţifice şi responsabilitatea socială a cercetătorului ştiinţific.

Ştiinţa economică ca obiect al reflecţiei filosofice.

Tematica discuţiilor:

1. Obiectul ştiinţei economice în disputa epistemologică: multitudinea definiţiilor

2. Reprezentarea realităţii în economie: obiectivă sau subiectivă?

3. Validarea în ştiinţa economică: empirismul lui T.Hutchisson, apriorismul lui L.Robins, instrumentalismul lui

M.Friedman

4. Homo oeconomicus ca sinteză a spiritului raţionalist: argumente pro şi contra

5. Modelarea în ştiinţa economică

6. Relativitatea cauzală în ştiinţa economică.

7. Pluralismul metodologic în ştiinţa economică.

8. Abordările progresului ştiinţei economice.

Bibliografia

1. Ţapoc V.,Capcelea V. Cercetarea ştiinţifică. Chişinău, Arc, 2008

2. Movileanu P. coord. Epistemologia economică: teoria ştiinţei economice, Chişinău, 2012

3. Filosofia ştiinţei economice. Antologie. Coord. M.Hausman. Bucureşti, Humanitas, 1993

4. Новиков А.М., Новиков Д.А. Методология научного исследования. Интернет.

5. Орехов А.М. Методы экономических исследований. Москва, Инфра-М, 2006

Partea II. ISTORIA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII: ASPECTE ECONOMICE

Tema 4. PROGRMAUL DE CERCETARE CLASIC ŞI NEOCLASIC

Fiziocraţii. Tabloul economic a lui Fr.Quesnay şi ordinea naturală (principiul laisser- faire). Prima aplicare

a unui circuit economic.

Sistemul economic a lui A.Smith: conceptul despre bogăţie, teoria valorii, izvoarele creşterii economice.

Eficacitatea pieţelor şi principiul mâinii invizibile.

T.Malthus – teoreticianul dezechilibrului demo-economic şi al cererii. D.Ricardo – logicianul ştiinţei

economice: teoriile repartiţiei şi evoluţiei veniturilor, a valorii-muncă, a rentei funciare.

J.B.Say ca generator al teoriei echilibrului. Legea debuşeelor şi dezechilibrele temporare.

J.M.Mill – marele sintetizator al ideilor pesimiste şi optimiste clasice şi partizan al reformismului social.

Metodele predominante de cercetare: metoda abstracţiei ştiinţifice, metoda deductivă, analiza statică şi

dinamică la nivel microeconomic şi macroeconomic. Postpozitivismul timpuriu în opera lui J.S.Mill.

Revoluţa marginalistă.

Novaţiile teoretice ale şcolii de la Viena: teoria utilităţii, a capitalului, a costului de oportunitate.

Şcoala de la Lausanne şi teoria echilibrului economic general a lui L.Walras.

Şcoala de la Cambridge. A.Marshall ca fondator al teoriei microeconomice. Teoria preţului, a elasticităţii

cererii şi ofertei, a echilibrului economic parţial, a randamentelor neproporţionale şi de scară.

Şcoala marginalistă americană şi teoria productivităţii marginale a factorilor de producţie. Unirea şcolilor

marginaliste şi formarea curentului neoclasic de gândire economică.

Liberalismul şi neoliberalismul: trăsături comune şi deosebiri.

Neoliberalismul şcolii de la Freiburg. W.Euken. Teoria cu privire la economia naţională şi ordinea

economică. Conceptul interdependenţei ordinelor economice, politice, sociale şi juridice. Statul ca creator al ordinii

economice – stabilirea „regulilor de joc”. Rolul primordial al politicii antimonopol şi secundar – al politicii de

reglementare economică. Conceptul tipurilor ideale de economie. Muller-Armak ca teoretician al modelului

economiei de piaţă orientată social. Transferarea accentului de la problematica concurenţei şi monopolului la cea

socială. Principiul „compensării sociale”.

Monetarismul american. M.Friedman – critic înverşunat al ortodoxiei keynesiste. O nouă abordare a cererii

monetare: noi componente şi stabilitate în timp. Formula venitului nominal. O nouă versiune a comportamentului

consumatorului – teoria venitului permanent. Explicarea monetaristă a inflaţiei. Inflaţia şi şomajul – discuţii în jurul

curbei lui Phillips. Conceptul „ratei naturale a şomajului”. Scopul şi instrumentarul principal al politicii monetariste.

„Regula monetară”.

Teoria economică a ofertei versus teoria keynesistă a cererii. Iniţiativa privată nelimitată ca principiu

fundamental al funcţionării mecanismului de piaţă. Conceperea şomajului ca rezultat al sistemului asigurării sociale.

Acţiunile fiscale ca cauză a inflaţiei. Insuficienţa economiilor ca cauză a stagnării economice. Conceptul impozitării.

Efectul Laffer. Primatul politicii fiscale. Reaganoeconomia şi tatcherismul ca realizare practică a teoriei ofertei.

Teoria anticipării raţionale. Anticipările adaptive şi ipoteza anticipărilor raţionale a lui M.Muth. Dezvoltarea

teoriei anticipărilor raţionale în lucrările lui R.Lucas, T.Serdgent, N.Wollis. Curba Phillips: critica interpretărilor

keynesiste şi monetariste.

Principiile fundamentale de cercetare: subiectivismul şi individualismul metodologic; principiul

maximizării. Comportamentul homo oeconomicus. Metodele predominante de cercetare: analiza funcţională, analiza

marginală, modelarea economică-matematică în opera lui L.Walras. Pozitivismul economic tardiv în opera lui

A.Marschall.

Tema 5. PROGRAMUL DE CERCETARE KEYNESIST ŞI NEOKEYNESIST

Structura şi conţinutul lucrării lui J.M.Keynes „Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a

banilor”.

O triplă revoluţie înfăptuită de J.M.Keynes: – în obiectul de studiu şi metoda de cercetare a ştiinţei

economice; - în modul de funcţionare a economiei de piaţă; în politica economică a statului.

Critica teoriei economice clasice şi neoclasice: a legii debuşeelor, a teoriei ratei dobânzii, a neutralităţii

monedei, a conceptului şomajului voluntar, a politicii laissez-faire.

Noua abordare teoretică: utilizarea indicatorilor globali, a variabilelor psihologice şi instituţionale, analiza

stabilirii echilibrului în condiţiile ocupării nedepline.

Modelul teoretic keynesist. Cererea efectivă şi influenţa ei asupra gradului de ocupare. Evoluţia consumului şi

investiţiilor sub influenţa înclinaţiei marginale spre consum şi economii. Evoluţia ratei dobânzii sub influenţa

preferinţei spre lichiditate. Teoria multiplicatorului investiţional.

Măsuri dirijiste de intervenţie statală în economie. Politica bugetară, monetară şi a veniturilor. Eficienţa

economică a protecţiei sociale. Protecţionismul temporar.

Proiectul reformării sistemului monetar internaţional. Efectele de scurtă şi lungă durată a doctrinei keynesiste.

Meritele şi rătăcirile doctrinei keynesiste.

Principiul fundamental de cercetare: holismul metodologic. Metodele predominante de cercetare: metoda

agregării, metoda anticipărilor, metoda modelării economico-matematice la nivel macroeconomic.

Trăsăturile comune şi deosebirile keynesismului şi neokeynesismului. Neokeynesismul anglo-saxon. Teoria

creşterii economice a lui R.Harrod şi E.Domar. Ritmurile de creştere garantată, reală şi naturală, stările economiei în

funcţie de coraportul lor. Politica anticiclică şi de stimulare a ritmurilor de creştere economică.

Teoria ciclului economic şi a politicii anticiclice a lui A.Hansen. Stabilizatorii automaţi, măsurile şi

programele compensatoare.

Postkeynesismul. J.Robinson - teoria acumulării capitalului. P.Sraffa - teoria valorii şi preţului. Problema

inflaţiei şi curba lui Phillips.

Sinteza keyneso-neoclasică. J.Hicks. Schema IS-LM. Combinarea ideii tendinţei spre echilibru cu postulatele

keynesiste. P.Samuelson. Formalizarea teoriei consumatorului şi a producătorului. Cercetarea cuplurilor: economii-

investiţii, multiplicatori-accelerator. Teorema H-O-S. Teoria economiei mixte.

Tema 6. PROGRAMUL DE CERCETARE INSTITUŢIONALIST

Ortodoxie şi eterodoxie în ştiinţa economică. Evoluţia instituţionalismului şi reprezentanţii lui principali.

Th.Veblen – reprezentant al instituţionalismului protestatar. Noua viziune asupra economiei politice.

Aprecierea motivaţiei activităţii economice prin intermediul instinctelor umane. Selecţia instituţională.

Caracteristica „clasei dominante”. Critica capitalului financiar şi a societăţii de consum. Rolul instituţiilor

tehnologice în viitoarea societate.

Economia acţiunii colective a lui J.Commons. Conceptul interacţiunii sociale. Trecerea de la teoria

schimbului la teoria tranzacţiilor. Conceperea evoluţionistă şi pragmatică a ştiinţei economice.

Şcoala structuralist-sociologică franceză. Fr.Perroux. Conceptul economiei moderne în calitate de organizaţie.

Independenţa şi interdependenţa. Analiza efectelor dominaţiei. „Polurile de creştere” şi expansiunea economică.

Politica structurală şi „creşterea armonizată”.

Instituţionalismul tehnocrat a lui J.Galbraith. Rolul marilor corporaţiuni şi a planificării în economia

contemporană. Conceptul despre tehnostructură. Lucrarea lui J.Galbraith „Noul stat industrial”.

Neoinstituţionalismul – laturi comune şi deosebiri faţă de instituţionalismul tradiţional. Teoria costurilor de

tranzacţie, a drepturilor de proprietate, a firmei (organizaţiei). Noua istorie economică.

Programul de cercetare neoinstituţionalist. A.Alchian, G.Demsetz: teoria drepturilor de proprietate.

R.Coase: teoria costurilor de tranzacţie. O.Williamson: teoria organizaţiei. D.North: teoria modificării instituţionale

şi noua istorie economică. Principiul metodologic de cercetare – institutocentrismul. Cercetare interacţiunii

sistemului economic, politic şi cultural.

Tema 7. PROGRAME ALTERNATIVE DE CERCETARE

Şcoala de la Virginia şi teoria opţiunii publice. I.Buchanan şi G.Tullock – fondatori ai analizei interacţiunii

sectorului economic cu cel public. Politica ca proces de schimb şi piaţa politică. Opţiunea publică în condiţiile

democraţiei reprezentative. Grupele de interes. Lobbyingul. Logrollingul. Renta birocratică şi renta politică. .

Opţiunea publică în condiţiile democraţiei directe. Paradoxul votării şi teorema votantului median. Problema

eşecurilor statului. Interdisciplinaritatea ca domeniu primordial de cercetare şi „imperialismul metodologic”. Teoria capitalului

uman. T.Schultz. Rolul sistemului de instruire, educaţie şi ocrotire a sănătăţii în acumularea capitalului uman.

Randamentul investiţiilor în capitalul uman şi noile dimensiuni ale alegerii raţionale.

G.Becker. Teoria economică a familiei. Fundamentul economic al deciziilor familiale. Activitatea criminală

ca rezultat al alegerii bazate pe raportul efect-costuri. Funcţia economică a numărului de infracţiuni, combaterea

crimei şi costurile acestei combateri.

Bibliografia

1. Smith A. „Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii avuţiei şi cauzele ei”. Chişinău, 1992.

2. Ricardo D. „Despre principiile economiei politice şi impunerii”. Chişinău, 1992.

3. Маршалл A. «Принципы экономической науки». Москва, 1988.

4. Keynes J.M. „Teorie generală a mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor”.

5. Becker G. „Comportamentul uman: o abordare economică. Bucureşti, 1994.

6. North D. „Instituţii, schimbare instituţională şi performanţă economică”. Chişinău, 2003.

7. История экономических учений (современный этап). Под ред. Худокормова А.Г. Москва, Инфра-М,

2004

8. История экономических учений. Под ред. В.Автономова. Москва, Инфра-М, 2006

9. Popescu Gh. Evoluţia gândirii economice. Bucureşti, Beck, 2009

10. Moldovanu D. Doctrine şi economişti celebri.Chişinău, Arc, 2011

11. Feuraş E., Caun V. Doctrine economice. Chişinău, ASEM, 2003

12. Feuraş E. Metodologia cercetării economice. Chişinău, ASEM, 2007

13. Popescu C., Ciucur D., Răboacă G., Iovan D. Metodologia cercetării ştiinţifice economice. Bucureşti, ASE,

2006

PROGRAMA ANALITICĂ

A DISCIPLINEI OBLIGATORII „ LIMBA STRAINA”

I. Recomandări metodice generale

Programa pentru susţinerea examenului de doctorat la limba străină este elaborată în conformitate cu cerinţele faţă

de pregătirea general-teoretică a specialiştilor de înaltă calificare cu grad ştiinţific.

Studierea limbilor străine de către doctoranzi şi competitori este concepută drept o activitate, orientată spre

aprofundarea cunoştinţelor şi consolidarea competenţelor achiziţionate anterior, în cadrul studiilor universitare.

Procesul de perfecţionare a competenţelor se va desfăşura cu succes doar cu condiţia unui efort sistematic şi

perseverent din partea doctoranzilor.

Gradul suficient de cunoaştere a limbii străine va facilita accesul doctoranzilor la literatura ştiinţifică originală,

oferindu-le astfel posibilitatea documentării adecvate şi selectării informaţiei necesare pentru desfăşurarea activităţii

de cercetare atît în cadrul doctoratului, cît şi în cadrul proiectelor ştiinţifice ulterioare, va asigura posibilitatea

stabilirii şi menţinerii relaţiilor de ordin profesional şi ştiinţific cu cercetătorii din străinătate.

Necesitatea studierii limbii străine în cadrul doctoratului este determinată de circumstanţele reale ale evoluţiei

procesului de cercetare ştiinţifică, de extinderea colaborării internaţionale în sfera ştiinţifică. Activitatea

doctoranzilor va fi subordonată, astfel, realizării următoarelor obiective de bază:

perfecţionarea deprinderilor de comunicare orală şi scrisă vizînd activitatea profesională şi cea ştiinţifică

consolidarea capacităţilor de analiză şi sinteză a informaţiei conţinute într-un discurs ştiinţific

dezvoltarea abilităţilor de înţelegere şi producere a mesajelor specializate

actualizarea cunoştinţelor de ordin lingvistic şi cultural, cu adaptarea respectivă la contexte specifice

achiziţionarea graduală a lexicului specializat în vederea exploatării ulterioare în activitatea profesională şi

cea ştiinţifică

perfecţionarea competenţelor de transfer (de traducere) din limba străină în limba maternă şi din limba

maternă în limba străină.

În concordanţă cu obiectivele stabilite, activitatea doctoranzilor va fi orientată spre dezvoltarea şi consolidarea

competenţelor multiple, necesare în exercitarea eficientă a comunicării orale şi scrise. Se preconizează ca spre

sfîrşitul studiilor postuniversitare doctoranzii să demonstreze capacitatea aplicării competenţelor şi priceperilor

achiziţionate, atît în cadrul studiilor universitare, cît şi pe parcursul studiilor la doctorat, din perspectiva celor patru

deprinderi integratoare pe care se bazează procesul de studiere a limbii străine: înţelegerea mesajului oral,

înţelegerea mesajului scris, exprimarea orală, exprimarea în scris.

Înţelegerea mesajului oral Doctorandul va fi capabil:

să demonstreze disponibilitatea pentru receptarea auditivă a diferitelor tipuri de mesaje

să interpreteze adecvat mesajele orale emise de interlocutor

să înţeleagă şi să reproducă în mod rezumativ un mesaj specializat audiat

să selecteze informaţia relevantă dintr-un discurs ştiinţific, dintr-o discuţie pe teme profesionale

să identifice tema şi ideile principale in cadrul unor dezbateri şi discuţii in grup

să sesizeze semnificaţia comunicărilor prezentate în cadrul unor simpozioane şi conferinţe ştiinţifice

să pătrundă conţinutul filmelor documentare şi de popularizare a ştiinţei, vizionate în scopuri profesionale

Înţelegerea mesajului scris Doctorandul va fi capabil:

să depisteze informaţia relevantă dintr-un text citit şi să deducă semnificaţia globală a mesajului

să parcurgă rapid un text în scopul relevării elementelor esenţiale ce ar răspunde interesului imediat de

ordin personal şi profesional

să caracterizeze, reieşind din conţinutul textului, faptele, evenimentele şi fenomenele abordate, deosebind

aspectele obiective de interpretarea subiectivă a acestora

să identifice în text elementele şi fenomenele lingvistice pertinente, caracteristice textului dat

să determine cuvintele-cheie ale textului, inclusiv termenii de specialitate

să extragă informaţia necesară pentru a completa arsenalul cunoştinţelor din domeniul aferent specialităţii

să selecteze informaţii, idei, opinii din surse specifice în scopul documentării şi utilizării ulterioare în

activitatea ştiinţifică (din monografii, reviste de specialitate, documente etc.).

Exprimarea orală Doctorandul va fi capabil:

să construiască un mesaj logic şi coerent, respectînd normele de pronunţare şi intonaţie, existente în limba

dată, în vederea asigurării inteligibilităţii lui

să reproducă conţinutul unui dialog, al unui text audiat sau citit, mobilizînd conectorii logici ai limbajului,

însuşiţi pe parcurs

să întreţină o discuţie pe marginea unui subiect, a unei teme, să participe la dezbateri consacrate unei

situaţii problematice

să formuleze clar propriile opinii şi atitudini, argumentîndu-şi punctul de vedere cu privire la chestiunile

abordate

să relateze despre specialitatea aleasă, despre propriile activităţi, despre rezultatele obţinute şi proiectele de

perspectivă în domeniul profesional şi ştiinţific

să expună rezumativ un text de specialitate, să facă adnotarea unui articol, să comenteze conţinutul unui

document

să argumenteze pe scurt anumite opinii, proiecte, acţiuni, stări, fenomene, evenimente

să prezinte un expozeu pe un subiect de specialitate în mod clar şi coerent, evidenţiind aspectele

semnificative

Exprimarea în scris Doctorandul va fi capabil:

să producă texte coerente, respectînd rigorile de structurare a comunicării scrise şi antrenînd conectorii

logici cunoscuţi

să redacteze un curriculum vitae, un demers, o solicitare de informaţii, diferite tipuri de scrisori (de

motivare, de recomandare, de invitaţie, de mulţumire etc.)

să elaboreze rezumatul unui text ce ţine de domeniul profesional şi ştiinţific

să scrie referate ce abordează o temă de specialitate, sintetizînd datele culese din diferite surse

să transpună în limba maternă mesaje, fragmente extrase din lucrări ce ţin de domeniul specialităţii, din

articole cu caracter ştiinţific

să producă treceri în reviste, comunicări, eseuri, în care sînt abordate anumite probleme de specialitate

să elaboreze adnotări, recenzii la monografii şi articole ştiinţifice.

CONŢINUTUL PROGRAMEI

Modulul lingvistic

1. Fonetica şi ortografia Activitatea doctorandului va fi orientată spre perfecţionarea deprinderilor de pronunţare corectă a sunetelor specifice

limbii studiate şi de scriere corectă. Efortul doctorandului va fi axat pe aplicarea adecvată a regulilor de ortoepie şi

ortografie vizînd legătura dintre cuvinte, eliziunea, accentele grafice, grupele ritmice, accentul logic, intonaţia în

propoziţiile enunţiative, interogative şi exclamative, semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, punctele

de suspensie, ghilimelele etc.). Doctorandul va da dovadă de abilităţi de comprehensiune a unui text studiat.

2. Lexicul Îmbogăţirea continuă a vocabularului cu noi unităţi lexicale, inclusiv termeni de specialitate, va constitui o condiţie

necesară în evoluţia şi dezvoltarea competenţelor lingvistice. Bagajul lexical acumulat de doctorand va trebui să-i

faciliteze procesul de comunicare scrisă şi orală, să-i asigure gradul necesar de înţelegere a mesajelor scrise sau

audiate, să-i garanteze accesul la literatura de specialitate în limba franceză. Vocabularul doctorandului va constitui

nu mai puţin de 5000 de unităţi lexicale (inclusiv circa 500 de termeni de specialitate). Din acest număr total, circa

3300 de unităţi lexicale vor ţine de termenii necesari pentru dezvoltarea deprinderilor de citire, de traducere, de

adnotare şi de recenzare, iar restul – 1700 de unităţi, - pentru dezvoltarea abilităţilor de exprimare orală. În scopul

memorizării temeinice a vocabularului preconizat, va fi necesară însuşirea de către doctorand a unui anumit arsenal

de elemente derivaţionale specifice limbii studiate, în special a celor mai frecvente prefixe şi sufixe, precum şi a

valorilor semantice ale acestora. În cîmpul atenţiei se vor afla şi alte procedee productive de formare a cuvintelor

cum sînt compunerea, conversia, abrevierea, o serie de fenomene lingvistice tradiţionale ca polisemia, sinonimia,

antonimia, omonimia, paronimia ş.a.

3. Gramatica Abordarea aspectelor gramaticale ale limbii străine studiate nu va constitui un scop în sine, dar se va efectua din

perspectiva practicii raţionale şi funcţionale a limbii, fiind subordonată sarcinii de a favoriza dezvoltarea

competenţelor lingvistice în scopuri aplicative. Accentul va fi pus pe consolidarea unor elemente de ordin morfo-

sintactic, necesare înţelegerii şi producerii corecte a mesajelor scrise şi orale, pe automatizarea celor mai funcţionale

structuri menite să asigure perfecţionarea abilităţilor de comunicare. Reieşind din obiectivele Programei, axate pe

principiul abordării funcţionale, elucidarea mecanismelor gramaticale şi sistematizarea lor se va concentra în jurul

unor aspecte relevante, capabile să faciliteze procesul comunicării. O atenţie preponderentă va fi acordată

domeniului verbului, pronumelui, adverbului, particularităţilor utilizării unor articole, prepoziţii, conjuncţii ş.a.

Totodată, doctorandul va trebui să achiziţioneze aptitudini şi competenţe lingvistice de ordin funcţional în domeniul

exprimării şi utilizării diferitelor tipuri şi modalităţi de exprimare (a afirmaţiei, negaţiei, interogaţiei, comparaţiei, a

diferitelor circumstanţe în cadrul propoziţiei şi frazei; a raporturilor temporale şi a transpoziţiei acţiunii verbale la

nivelul subordonatelor de timp, a condiţiei şi consecinţei în cadrul frazei ipotetice etc.).

Modulul tematic Ariile tematice vor ţine de abordarea subiectelor vizînd activitatea de cercetare a doctorandului şi realizările

ştiinţifice în domeniu, atît din Franţa, cît şi din Republica Moldova, cuprinzînd:

1. Activitatea de cercetare a doctorandului;

2. Domeniul de cercetare al doctorandului;

3. Direcţiile de cercetare ale Catedrei sau ale Institutului de cercetare în cadrul cărora îşi face studiile

doctorandul;

4. Academia de Ştiinţe a Moldovei: scurt istoric, direcţiile şiobiectivele principale de activitate ştiinţifică;

5. Realizările savanţilor din Republica Moldova (în domeniul de care ţine doctorandul)

6. Principalele centre de cercetare ştiinţifică din ţara limba căreia se studiază;

7. Marile descoperiri ale ştiinţei ţării limba căreia se studiază;

8. Activitatea ştiinţifică a unui savant din domeniu.

EXAMENUL DE DOCTORAT LA LIMBA STRĂINĂ

Obiectivul de bază al examenului de doctorat la limba străină constă în aprecierea nivelului şi a calităţii reale a

cunoştinţelor şi competenţelor pe care doctorandul le stăpîneşte. Examenul va fi axat pe verificarea:

a) competenţelor lingvistice, care presupun cunoaşterea sistemului lingvistic al limbii studiate, la toate

nivelurile indispensabile comunicării: fonetică, gramatică (morfologie, sintaxă), lexic, stiluri funcţionale;

b) competenţelor de transfer (traducere), presupunînd ansamblul de abilitaţi şi deprinderi ce ar permite

doctorandului să reexprime în limba maternă conţinutul unui mesaj scris;

c) competenţelor de analiză şi sinteză a informaţiei, care presupun capacitatea de abordare critică, adnotare,

recenzare, rezumare a documentelor autentice;

d) competenţelor comunicativ/discursive, care presupun materializarea competenţelor lingvistice achiziţionate

anterior în situaţii comunicative concrete.

Evaluarea va cuprinde trei probe:

1. Traducerea în scris cu ajutorul dicţionarului din limba străină în limba maternă a unui text original

de specialitate (volum – 2300 de semne pentru disciplinele exacte, 2000 de semne – pentru disciplinele

umanistice).

2. Expunerea rezumativă a unui text de popularizare ştiinţifică cu exprimarea ulterioară a opiniei

personale.

3. Conversaţie în limba străină pe marginea unuia din subiectele indicate în modulul tematic.

În cadrul primei probe de concurs doctorandul va demonstra deprinderi de traducere consecutivă a textelor de

specialitate, precum şi deţinerea unui anumit nivel de cunoştinţe teoretice vizînd: particularităţile stilului ştiinţific,

structura termenilor ştiinţifici. Doctorandul va da dovada de cunoaşterea tehnicilor de traducere a textelor de

specialitate. Criteriile de evaluare vor fi: corectitudinea morfo-sintactică, adică recunoaşterea mecanismului

gramatical şi traducerea corectă a acestuia; stăpînirea unui limbaj specializat în limba maternă.

Proba a doua are drept scop verificarea capacităţii de înţelegere şi de sintetizare a mesajului scris. Doctorandul va

demonstra deprinderi de lectură critică a documentelor autentice şi de elaborare în baza acestora a unor texte

coerente sub formă de rezumate sau adnotări. În procesul evaluării se va pune accentul pe capacitatea doctorandului

de a depista informaţia relevantă, de a produce un text închegat, cu exprimarea adecvată a raporturilor logice, cu

evidenţierea concluziilor personale.

Proba a treia va fi axată pe verificarea competenţelor comunicative, constînd în desfăşurarea unei discuţii pe

marginea subiectelor indicate în modulul tematic. Doctorandul va trebui să demonstreze deprinderi de vorbire

monologată şi dialogată, să dea dovadă de fluenţă şi corectitudine în exprimare.

In cadrul ultimelor două probe doctorandul va demonstra, de asemenea, deprinderi de pronunţare corectă, de

respectare a grupurilor ritmice, a accentelor logice, a intonaţiei. Corectitudinea morfo-sintactica va sta la baza

tuturor probelor de concurs.

Timpul rezervat pentru pregătirea răspunsului – 60 minute.

CONDIŢIILE DE ADMITERE LA EXAMENUL DE DOCTORAT

Doctorandul urmează a prezenta în prealabil următoarele materiale:

1. Lectura individuală (monografii, studii, articole ştiinţifice), susţinută pe parcursul anului I de studii

la orele practice de limbă străină.

2. Volum total - 200 000 de semne / 80-100 pagini;

o traducere în scris din limba străină în limba maternă – 30 000 de semne / 10-15 pagini;

o traducere orală din limba străină în limba maternă – 170 000 de semne / 70-85 pagini.

3. Un glosar de termeni din domeniul specialităţii doctorandului (300 unităţi).

4. Referat la tema de cercetare (10-12 pagini).

Literatura recomandată

Limba engleză

1. Early Britain.S.D.Zaitseva.Moscow,1975;

2. England:History,Geography,Culture.B.C.Kyзнецова.Kиев,1976;

3. English speaking countries.Compiled by P.Rachcovskaya L.Olaru-Vyrtosu,V.Vasiliu.Cimişlia, 1999;

4. F.E.Halliday. An illustrated cultural history of England. London, 1981;

5. G.M.Trevelyan . Civilization of Great Britain,London,1988;

6. Habits and ways in Great Britain and the United States.I.A.Tenson,G.Avoitova. Moscow, 1978;

7. History of Britain.Tim Wood. Moscow ,1993;

8. How Do You Do BRITAIN?

9. S.V.Andrianov, T.A.Rastorgueva. A glimpse of Britain. Moscow, 1975.

Limba franceză

1. Affalo M., Cormier H., Marescot P., Post A., Stasi L. Le Ghuide de la Science en France. – Paris: Hachette,

1998 ;

2. Albadie Ch., Chovelon B., Morcel M.-H. L’expression française écrite et orale. – Grenoble, 1994 ;

3. Balmet S.E., Martine Henao de Legee. Pratiques du français scientifique. Enseignement du français à des

fins de communication scientifique. – Paris, 1992 ;

4. France Label. Revue Scientifique;

5. La Recherche. L’ actualité des sciences ;

6. Le français dans le monde, Revue de la Fédération Internationale des Professeurs de Français;

7. Livret 2008. Bienvenue au CNRS. – Paris: Centre National de la Recherche Scientifique, 2008;

8. Mauchamp N. La France d’aujourd’hui. – Paris, 1991 ;

9. Moldoveanu G., Demerji I. La communication en français. - Chişinau, 1997;

10. 2007. Une année avec le CNRS. – Paris: Centre National de la Recherche Scientifique, juillet 2008.

Limba germană

1. Hilke Dreyer, Richard Schmitt. Lerhr-und Ubungsbuch der deutschen Grammatik, Ismaning, 1995;

2. Karin Hall. Barbara Scheiner. Ubungsgrammatik fur Fortgeschrittene, Ismaning , 2001;

3. Monika Hoffman. Deutch furs Studium. Grammatik und Rechtschreibung, Poderborn 2005.

4. Olga Swerlowa. Grammatik. im Gesprach, Berlin, Munchen 2008;

5. Olga Swerlowa. Grammatik. Konversation. Band I, Berlin, Munchen 2002;

6. Olga Swerlowa. Grammatik. Konversation. Band II, Berlin, Munchen 2006

7. Renate Luscher . Ubungsgrammatik, Ismaning, 2001;

8. Werner Grazyna. Grammatiktraining. Berlin, Munchen 2001;

Limba italiană

1. Annartone Claudio, Rossi Maria. Lingua e società. Zanichelli, Bologna, 1973;

2. Carrocci Giancarlo. Storia d’Italia. Bologna, 1990;

3. Chiuchiù Angelo, Silvestrini Marcello, Minciarelli Fausto;

4. Grammatica italiana per stranieri. Perugia, 1995;

5. Dardano Maurizio Trifonee Pietro. Grammatica italiana con nazioni di lingvistica. Bologna, 1992;

6. Dardano Maurizio. La formazione delle parole nell’italiano di oggi. Roma, 1978;

7. Italia & Italia. Ed. La Certosa s.a. 1994;

8. Marmini Pavla, Vicentini Grosi. Imparare dal vivo. Lezioni di italiano. Roma, 1986;

9. Pavillo F.C. Roma a colori. Roma, 1990;

10. Rensi Lorenzo. Grande grammatica italiana di consultazione. Bologna, vol. I, 1988; vol. II, 1991.

Limba spaniolă

1. Balaban Theodor, Chirilă Mihail. Fonetica limbii spaniole. CEP, USM, Chişinău, 2003;

2. Chirilă Mihai. Civilización de España. Las artes. CEP, USM, Chişinău, 2007 ;

3. Cisneros Isabel. Învaţă singur. Limba spaniolă. Teora (cu 3 CD-uri);

4. Dumbrăveanu Ion, Ciornîi Elena. Antología de autores españoles. CEP, USM, Chişinău, 2007 ;

5. Gili Gaya Samuel. Resumen práctico de gramatica española. La Habana, 1969;

6. Minea Sanda. Să vorbim spaniola. Bucureşti, 1965;

7. Miranda J. Alberto. La formación de palabres en español. Salamanca. 1994;

8. Navarro Tomás. Manual de pronunciación española. La Habana, 1968;

9. Zamora José María. La civilización española a mediados del siglo XIX.

PROGRAMA

examenului de doctorat la specialitatea

122.02. SISTEME INFORMATICE

Autori: 1. Costaş Ilie, doctor habilitat în informatică, profesor universitar, şef-catedră „Cibernetică şi Informatică Economică”,

ASEM

2. Bolun Ion, doctor habilitat în informatică, profesor universitar, decanul facultăţii „Cibernetică, Statistică şi

Informatică Economică, ASEM

3. Cotelea Vitalie, doctor în informatică, conferenţiar universitar la catedra „Cibernetică şi Informatică Economică”,

ASEM

Recenzenţi: 1. Anatol Popescu, doctor habilitat în informatică, profesor universitar, UTM;

2. Svetlana Cojocaru, doctor habilitat în informatică, conferenţiar cercetător, director adjunct, Institutul de Matematică

şi Informatică al AŞM

RECOMANDĂRI METODICE GENERALE

În Program sunt specificate compartimentele şi temele în vederea pregătirii şi susţinerii examenului de doctorat la

specialitatea 01.05.05 „Sisteme informaţionale”. Doctoranzii şi competitorii trebuie:

1. să cunoască: bazele teoretice ale informaticii; arhitectura, componentele, sistemul de programe şi principiile de

funcţionare a calculatoarelor numerice; programării calculatoarelor; structurile de date; crearea bazelor de date;

elemente de inteligenţa artificială; structura, tehnologiile, funcţionarea reţelelor de calculatoare; elaborarea,

implementarea, dezvoltarea şi eficienţa aplicaţiilor şi sistemelor informatice; organizarea şi oferirea serviciilor

informatice; securitatea informaţiei în aplicaţiile, sistemele şi serviciile informatice; aspectele edificării societăţii

informaţionale;

2. să cunoască fundamentele teoretice şi logica programării calculatoarelor, tehnologiile de rezolvare a problemelor

asistată de sistemele de calcul;

3. să cunoască conceptual aplicaţiile informatice larg utilizate în diverse activităţi, inclusiv: activităţile de birou;

grafică; proiectare asistată; cercetare, modelare şi optimizare; contabilitate;

4. să cunoască tehnologiile informatice avansate utilizate în activităţile economice;

5. să poată folosi mijloacele informatice la rezolvarea problemelor din domeniul de specializare şi elaborarea

aplicaţiilor şi sistemelor informatice.


1. Informaţia-informatica

1. Informaţia: noţiune, clasificare, proprietăţi. Aprecierea cantităţii informaţiei. Resurse informaţionale.

Informaţia ca resursă a societăţii şi obiect al proprietăţii intelectuale.

2. Informatica: noţiune, caracterizare ca ştiinţă şi sector al economiei, rol în progresul tehnico-ştiinţific şi

creşterea economică.

3. Reprezentarea informaţiei. Suporturi de informaţie, inclusiv suporturile de date. Codificarea informaţiei.

Reprezentarea internă a datelor numerice.

2. Bazele teoriei sistemelor

1. Sistem: noţiune, componente, element, legături-dependenţă, subsistem, stare, conduită, echilibru, stabilitate,

dezvoltare.

2. Clasificarea sistemelor. Structura sistemelor.

3. Sisteme ierarhice. Sisteme stratificate.

4. Analiza sistemelor: coordonarea, acordarea, modificarea, dezagregarea, agregarea.

5. Sisteme om-maşină.

6. Abordări şi tehnologii de elaborare a sistemelor complexe.

3. Bazele teoriei algoritmilor

1. Algoritm: noţiune, proprietăţi, tehnici de reprezentare, structuri algoritmice fundamentale.

2. Maşina Turing, problema decidabilităţii.

3. Complexitatea algoritmilor, clasele de complexitate.

4. Calculabilitatea algoritmilor. Funcţii primitiv recursive. Mulţimi recursive şi recursiv enumerabile.

4. Calculatoarele numerice

1. Calculatoarele numerice: noţiune, evoluţie, generaţii, clasificare. Structura şi funcţionarea calculatoarelor

electronice. Componente de bază: unitatea centrală, memoria internă, memoria externă, unităţi de interfaţă,

magistrale, unităţi periferice. Forme de utilizare a calculatoarelor.

2. Noţiune de program. Sistemul de programe al calculatoarelor numerice: noţiune, structura. Sistemul de

programe de bază: noţiune, sisteme de operare, programe utilite. Sistemul de programare. Programe aplicative.

3. Calculatoare multiprocesor: noţiune, clasificare, arhitecturi.

4. Calculatoarele personale: noţiune, destinaţie, structura şi componentele de bază. Întreţinerea şi aspecte de

folosire a PC, securitatea antiviruşi.

5. Calculatoare-servere: noţiune, destinaţie, clasificare. Forme constructive: piedestal, şasiu, blade, caracterizare

comparativă.

6. Virtualizarea calculatoarelor.

5. Sisteme de operare

1. Sisteme de operare: destinaţie, funcţii de bază, clasificare, structura, componente.

2. Gestiunea proceselor, procesarea întreruperilor, gestiunea memoriei, planificarea funcţionării procesorului.

3. Sistemul de fişiere: noţiune, tipuri, distribuirea spaţiului de memorie disc între fişiere, optimizarea accesului.

Securitatea informaţiilor în cadrul sistemului de fişiere.

4. Aspectele de securitate în cadrul sistemelor de operare.

5. Sistemul de operare Windows 2000: caracteristică generală, structura.

6. Sistemul de operare Windows XP: caracteristică generală, particularităţi de utilizare comparativ cu utilizarea

sistemului Windows 2000, structura.

7. Sistemul de operare LINUX: caracteristică generală, structura.

6. Programarea calculatoarelor

1. Noţiune de program. Sistemul de programe al calculatoarelor numerice: noţiune, structura. Sistemul de

programe de bază: noţiune, sisteme de operare, programe utilite. Sistemul de programare. Limbaje de

programare: noţiune, clasificare. Programe aplicative.

2. Etapele rezolvării problemelor cu folosirea calculatoarelor.

3. Tehnologii de programare: structurată, procedurală, modulară, orientată pe obiecte. Programarea orientată pe

obiecte. Noţiunile de clasă, moştenire şi polimorfism ale programării orientate pe obiecte. Exemple.

4. Limbaje de programare: noţiune, clasificare, exemple, caracterizare comparativă.

5. Limbaje de programare funcţională şi logică. Entităţile unui limbaj de programare logică. Structura

programului. Termenii.

6. Strategia şi mecanismele de rezolvare a problemelor în limbajele de programare logică. Schimbarea semanticii

procedurale cu ajutorul predicatului „tăierea”. Ipotezele lumii închise şi cele ale lumii deschise.

7. Programarea documentelor structurate: documente structurate; limbaje de marcare SGML, XML; aplicaţii de

generare şi procesare a fişierelor xml conforme recomandărilor SOAP, WSDL, UDDI.

7. Structuri de date

1. Noţiune de pointer. Utilizarea pointerilor în limbajele de programare. Înlănţuiri de pointeri (FIFO, FILO).

Înlănţuiri n-dimensionale.

2. Noţiune de arbori. Arborii binari. Arbori n-dimensionali. Operaţiile fundamentale asupra arborilor binari.

Deplasarea în arbori (în lărgime şi adâncime).

3. Sortarea datelor. Tipurile de algoritmi de sortare a datelor şi caracteristicile lor.

8. Baze de date

1. Date şi metadate în sistemele informatice, destinaţia metadatelor.

2. Baze de date: noţiune, structura şi componente. Obiectele bazei de date. Tabelele ca forma principală de

prezentare a datelor.

3. Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de proiectare a unei baze de date.

4. Trei proprietăţi ale bazelor de date: schema universală, proprietatea joncţiunii fără pierderi şi conservarea

constrângerilor de integritate.

5. Anomaliile în baza de date şi eliminarea lor. Formele normale. Legătura dintre formele normale şi

constrângerile de integritate.

6. Tipuri de constrângeri de integritate. Rolul lor. Reguli de inferenţă. Noţiunile de corectitudine şi

completitudine a unei mulţimi de reguli de inferenţă.

7. Algoritmii de aducere a bazei de date la forma normală trei prin descompunere şi prin sinteză. Dezavantajele

acestor algoritmi şi tratarea lor.

8. Baze de date dinamice.

9. Baze de date distribuite.

10. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD): noţiune, funcţii, structura, componente şi funcţionare. Limbajul

SQL de manipulare cu bazele de date. Versiuni concrete ale limbajului SQL. Categoriile de comenzi SQL.

11. Mijloacele CASE de elaborare a bazelor de date.

12. Administrarea bazelor de date.

13. SGBD moderne: caracterizare comparativă.

14. Particularităţile tehnologiilor sistemelor de căutare a textelor. Indexarea documentelor în sistemele de căutare a

textelor. Modele vectoriale de căutare.

15. Estimarea eficacităţii sistemelor de căutare a informaţiei şi metodele de îmbunătăţire a acesteia.

9. Inteligenţa artificială

1. Inteligenţa artificială: noţiune, cunoştinţe, modele de reprezentare a cunoştinţelor, acumularea cunoştinţelor.

2. Baze de cunoştinţe.

3. Tehnici exhaustive şi consistente de rezolvare a problemelor de satisfacere a constrângerilor.

4. Rezolvarea problemelor prin metode de căutare oarbă în spaţiul de stări.

5. Tehnici euristice de căutare a soluţiilor în spaţiul de stări. Exemple de euristici.

6. Clasificarea limbilor naturale şi etapele de prelucrare. Instrumente: automatele finite şi gramatici formale.

7. Reprezentarea cunoştinţelor prin reţele semantice, cadre şi scripte.

8. Algoritmii genetici. Originea, conceptele fundamentale şi convergenţa.

10. Reţele de calculatoare

1. Reţele de calculatoare: noţiune, transferul de date, clasificare, caracteristici de bază.

2. Reţelele de transfer date: noţiune, structuri topologice, tehnologii de comutare, mediile de transfer date.

3. Reţelele locale de calculatoare: noţiune, generaţii, componen-te de bază, metode de acces la mediu, tehnologii

moderne.

4. Asigurarea veridicităţii transportului de date în reţelele de arie largă.

5. Modelele arhitecturale de reţea OSI ISO şi TCP/IP.

6. Dirijarea în reţele de calculatoare: noţiune, metode. Protocoalele OSPF şi RIP.

7. Tehnologii avansate pentru reţele de arie largă: ISDN, Frame Relay, ATM, MPLS şi GMPLS.

8. Familia de reţele locale Ethernet: Ethernet, FastEthernet, Gigabit Ethernet, 10 Gigabit Ethernet.

9. Servicii în reţelele de calculatoare. Internet: caracterizare generală.

11. Tehnologia procesării informaţiei economice

1. Tehnologia informaţională ca sistem. Caracteristica calitativă a tehnologiei informaţionale. Criteriile calităţii,

restricţii.

2. Bazele estimării soluţiilor de proiect în domeniul elaborării tehnologiilor informaţionale. Alegerea variantei

optime a procesului tehnologic informaţional în baza multor criterii şi restricţii.

3. Reprezentarea grafică a procesului tehnologic informaţional. Schemele procesului tehnologic informaţional.

Standardele şi mijloacele de reprezentare grafică.

4. Tehnologii informaţionale centralizate şi descentralizate. Principiul de corelare dintre nivelele de centralizare şi

descentralizare.

5. Tehnologia neformularistă în sistemele informatice. Esenţa, starea şi condiţiile realizării.

12. Aplicaţii informatice

1. Aplicaţii informatice: noţiune, componente, etapele creării, ciclul de viaţă, eficienţa.

2. Clasificarea aplicaţiilor informatice, exemple.

3. Aplicaţii informatice de birotică: caracterizare generală, exemple.

4. Aplicaţii informatice de grafică: caracterizare generală, exemple.

5. Aplicaţii informatice de prezentări: caracterizare generală, exemple.

6. Aplicaţii informatice de matematică şi optimizare: caracterizare generală, exemple.

7. Aplicaţii informatice de statistică: caracterizare generală, exemple.

8. Aplicaţii informatice de proiectare asistată de calculator: caracterizare generală, exemple.

9. Aplicaţii informatice de simulare şi jocuri de afaceri: caracterizare generală, exemple.

10. Aplicaţii informatice de contabilitate: caracterizare generală, exemple.

11. Problema sporirii fiabilităţii şi stabilităţii aplicaţiilor informatice. Analiza cauzelor apariţiei erorilor în

aplicaţiile informatice la toate etapele ciclului de viaţă a aplicaţiilor informatice.

12. Metode de sporire a fiabilităţii aplicaţiilor informatice. Modele de fiabilitate a aplicaţiilor informatice.

13. Metode de testare a aplicaţiilor informatice: structurale şi funcţionale.

13. Sisteme informatice şi elaborarea lor

1. Sisteme informatice: noţiune; clasificare; obiective; structura funcţională şi organizatorică.

2. Principii, strategii, metode şi tehnologii de proiectare a sistemelor informatice.

3. Etape în ciclul de viaţă al unui sistem informatic. Componenţa şi esenţa lucrărilor la fiecare din etapele ciclului

de viaţă al unui sistem informatic. Gestiunea proiectării sistemelor informatice.

4. Limbajul unificat de modelare UML: caracteristici generale, modele şi metamodele, notări folosite, asistarea

informatică a modelării.

5. Proiectarea conceptuală a unui sistem informatic.

6. Proiectarea bazei informaţionale a unui sistem informatic.

7. Proiectarea de detaliu a unui sistem informatic.

8. Gestiunea proiectelor sistemelor informatice: noţiuni de bază, pregătirea iniţială a proiectului, estimarea

riscurilor de proiect, planificarea timpului proiectului, gestiunea costurilor proiectului, gestiunea calităţii

proiectului, gestiunea resurselor umane, gestiunea achiziţiilor necesare derulării proiectului.

9. Sisteme informatice microeconomice.

10. Sisteme informatice de producţie integrate.

11. Sisteme informatice macroeconomice: clasificare, exemple.

12. Implementarea sistemelor informatice. Etape şi participanţii implementării sistemelor informatice.

13. Eficacitatea sistemelor informatice.

14. Tendinţe în crearea/dezvoltarea sistemelor informatice.

14. Sisteme informatice inteligente

1. Sisteme informatice inteligente: noţiune, particularităţi, clasificare.

2. Sisteme informatice cu interfaţă inteligentă.

3. Sisteme expert: noţiune, clasificare.

4. Sisteme neuronale.

5. Tehnologii de păstrare şi analiză a informaţiilor corporative: OLAP (On-line Analitical Processing), Data

Mining.

15. Servicii informatice

1. Servicii informatice: noţiune, clasificare, ciclul de utilizare.

2. Forme de organizare a serviciilor informatice. Principii de organizare a antreprenoriatului informatic.

3. Resursele informatice, inclusiv globale. Managementul informaţional.

4. Piaţa produselor şi serviciilor informatice. Marketingul informaţional.

5. Orientările de bază privind perfecţionarea serviciilor informatice.

6. Aspectele de eficienţă a serviciilor informatice.

16. Securitatea şi protecţia aplicaţiilor, sistemelor şi serviciilor informatice

1. Securitatea informaţiei. Surse de pericol pentru aplicaţiile, sistemele şi serviciile informatice (în continuare SI).

2. Viruşii informatici: noţiune, clasificare. Utilite antiviruşi.

3. Metode şi mijloace de protecţie a informaţiei în SI.

4. Ziduri de protecţie Firewall.

5. Sisteme criptografice de securizare a informaţiei.

6. Sisteme criptografice cu chei publice.

7. Semnătura numerică: noţiune, esenţă, utilizare.

8. Protecţia proprietăţii intelectuale.

17. Societatea informaţională-societatea cunoaşterii

1. Societatea informaţională-societatea cunoaşterii: noţiune, istoric.

2. iEconomia: caracterizare generală.

3. Problema edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.

4. Strategia edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.

5. iGuvernarea: esenţă, particularităţi, acţiuni.

6. iAfacerile: noţiune, avantaje, dezavantaje, condiţii necesare.

7. iAfacerile în Republica Moldova: stare de lucruri, particularităţi, rol şi perspective de dezvoltare.

8. Modele de i-afaceri: B2B, B2C etc.

9. iMagazine, i-licitaţii.

10. Sisteme de i-plăţi.

BIBLIOGRAFIE

Literatura de specialitate

1. Roşca I.Gh. ş.a. Informatica. - Bucureşti: Editura ALL, 1999.

2. Gnilic-Micu B. ş.a. Algoritmi în programare. - Bucureşti: Editura ASE, 2002.

3. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicate. Ediţia a 3-a. Iaşi: Editura BONITAS, 2005. - 727 p.

4. Lucanu D. Structuri de date şi algoritmi. - Iaşi: Universitatea A.I.Cuza, 2002.

5. Tanenbaum A. Operation systems. Prentice-Hall, 2005.

6. Dodescu Gh. Sisteme de operare UNIX şi Windows. - Bucureşti, 2003.

7. Zota R. Sisteme de operare pentru reţele de calculatoare. - Bucureşti, 2002.

8. Schildt H. C++ manual complet. Editura Teora. - Bucureşti, 1999.

9. Cotelea V. Programarea în logică. – Chişinău: Editura Nestor, 2000.

10. Cotelea V. Baze de date relaţionale: рroiectarea logică. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.

11. Russel S., Norvig P. Artificial Intelligence: a Modern Approach. – New Jersey: Prentice Hall, 2003.

12. Cârstoiu D. Sisteme expert. – Bucureşti: Editura ALL, 1994.

13. Tannenbaum A. Reţele de calculatoare. – Bucureşti: Teora, 2004.

14. N.Tomai. Reţele de calculatoare: structuri, programare, aplicaţii. - Cluj-Napoca: RISOPRINT, 2002.

15. I.Costaş. Tehnologia prelucrării automatizate a informaţiei economice. - Chişinău: Editura ASEM, 2006.

16. I.Costaş. Grafica proceselor de calcul. Chişinău: Editura ASEM. 2006.

17. Davidescu N. Proiectarea sistemelor informatice prin limbajul UML. – Bucureşti: Editura ALL BECK, 2003.

18. Sabau Gh., Lungu I,. Bodea C, Velicanu M., s.a. Proiectarea sistemelor informatice economice. – Bucureşti:

Editura INFOREC, 2003.

19. Zaharie D., Roşca I., Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice. – Bucureşti: Editura Dual Tech, 2002.

20. Bodea C., Sabău Gh., Posdarie E. Sisteme informatice. Analiză şi proiectare orientate obiect utilizând UML. –

Bucureşti: Editura INFOREC, 2001.

21. A.Purnuş, N.Ene. Project 4.0 în managementul proiectelor cu aplicaţii. - Bucureşti: Editura Tehnica, 1997.

22. Costaş I., Chirev P., Zacon T. Infrastructura informaţională în Republica Moldova. – Chişinău: Tipografia

centrală, 2001.

23. Ivan I., Noşca Gh., Capisizu S., Popa M. Managementul calităţii aplicaţiilor informatice. – Bucureşti: Editura

ASE, 2006.

24. Ghilic-Micu B., Stoica M., E-activităţile în societatea informaţională. – Bucureşti: Editura economică, 2002.

25. Orzan Gh., “Cybermarketing – Marketing pe INTERNET”. – Bucureşti: Editura Expert, 2003.

Bibliografie suplimentară

1. Roşca I.Gh., Apostol C.-G., Zamfir G., Bodea C.-N. Informatica instruirii. - Bucureşti: Editura Economică, 2002.

2. Oprean D., Racoviţan D., Oprean V. Informatica de gestiune şi managerială. – Oradea: Eurounion, 1995.

3. Jamsa K. C++ manualul începătorului. – Bucureşti: Editura Teora, 1999.

4. Kan S.H. Metrics and Models in Software Quality Engineering. - New Jersey: Pearson Prentice Hall, 2003.

5. Galin D. Software Quality Assurance from theory to implementation. – Edinburgh: Pearson Education, 2004.

6. Salus P. Functional and Logic Programming Languages. Macmillan Technical Publishing, 1998.

7. Ramakrishnan R., Gehrke J. Database Management Systems. Second Edition, McGraw-Hill Higher Education,

2000.

8. Jurafsky D., Martin J.H. Speech and Language Processing. - New Jersey: Prentice Hall, 2000.

9. Ginsberg M.. Essentials of Artificial Intelligence. – San Mateo: Morgan Kaufmann Publishers, 1993.

10. Bratko I. PROLOG Programming for Artificial Intelligence. Third edition. Pearson Education Limited, 2001.

11. I.Bolun. Iniţiere în reţele. Internet. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.

12. Rosca I.I.,Zaharie D., “Proiectarea sistemelor informatice de gestiune”. - Bucuresti, 2002.

13. Lungu I., Sabău Gh. Proiectarea SI economice. - Bucureşti, 2000.

14. Stanciu V. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. – Bucureşti: CISON, 2000.

15. Oprea D. Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice. – Bucureşti: POLIROM, 1999.

16. Laudon K.C., Laudon J.P. Management Information Systems Managing the Digital Firm. – New Jersey: Pearson

Prentice Hall, 2006.

17. Constantine L.L. Fundamentals of Object-Oriented Design in UML. – New York: Dorset House Publishing, 2000.

18. Olson J.E. Data Quality: the Accuracy Dimension. – San Francisco: Morgan Kaufmann Publishers, 2003.

19. Futrell R.T., Shafer D.F., Shafer L.I. Quality Software Project Management. – Upper Saddle River: Prentice

Hall, 2002.

20. Management des projets informatiques. Manuel du chef de projet. - Paris: AFNOR, 1997.

21. Bennatan E.M., Marciniak R., Carbonel M. Management des projets informatiques. - Paris: AFNOR, 1996.

22. Вендеров A. CASE-технологии. Современные методы и средства проектирования информационных

систем. – М.: Финансы и статистика, 1998.

23. Birbeck M. et all. Professional XML, 2nd Edition. - Wrox Press, 2001.

24. Ivan I., Toma C. Informatics Security Handbook. – Bucureşti: Editura ASE, 2006.

25. Liautaud B. E-Business Intelligence. Transformer l’information en connaissance puis en profit. - Paris: Maxima,

2001.

26. Loshin D. Enterprise Knowledge Management: the Data Quality Approach. – San Diego: Academic Press, 2001.

PROGRAMA


521.01.Teorie economică şi politici economice

AUTOR:

Aurelia Tomşa, conf.univ., dr.

Domeniul extrem de important al macroeconomiei , teoria politicilor macroeconomice, îşi propune, în

principal, determinarea modalităţilor prin care o economie poate fi influenţată de anumite decizii numite politici

macroeconomice. Atribute ale unor autorităţi de Stat, cum ar fi guvernul sau banca centrală, deciziile de politică

macroeconomică îşi exercită efectele asupra a milioane de oameni şi pe perioade destul de îndelungate, uneori până

la zeci de ani. Din această cauză, studiul teoretic şi aplicativ al modalităţilor de fundamentare şi implimentare a unor

politici macroeconomice constituie, încă de la fondarea macroeconomiei ca ştiinţă, unul dintre principalele domenii

de interes ştiinţific şi practic pentru oamenii politici şi pentru economişti.

Tema 1. Teoria generală a politicilor macroeconomice

Modelul AD-AS. Modelul IS-LM. Contraverse privind politicile macroeconomice.

Obiectivele politicilor macroeconomice. Principiile generale ale analizei politicilor macroeconomice.

Politici macroeconomice: aspect regional.

Tema 2. Scopurile politicilor macroeconomice

Scopurile politicilor macroeconomice. Instrumente ale politicilor macroeconomice. Costurile şi beneficiile

politicilor macroeconomice.

Costurile implicate de şomaj şi inflaţia .

Interdependenţa dintre variabilele macroeconomice în perioada scurtă şi lungă.

Tema 3. Politici orientate către cerere. Politica bugetar-fiscală.

Instrumentele şi scopurile politicii fiscale. Cheltuielile guvernamentale şi plăţile transferabile. Impozitele şi

impactul lor asupra outputului.

Multiplicatori şi efectele de transmisie ale politicii bugetar-fiscale.

Tema 4. Eficienţa politicilor bugetar-fiscale

Eficienţa şi flexibilitatea politicilor fiscale. Deficitul bugetar şi finanţarea lui.

Stabilizatorii automaţi.

Efecte generale ale politicii fiscale. Eficienţa politicii bugetar-fiscale conform modelului IS-LM.

Tema 5. Politica monetară

Instrumentele şi scopurile politicii monetare. Reglarea ofertei monetare.

Multiplicatorii politicii monetare şi efecte de transmisie. Baza monetară şi efectele de multiplicare.

Politica monetară: aspect regional.

Tema 6. Eficienţa politicii monetare.

Eficienţa politicilor monetare (cazul preţurilor flexibile).

Eficienţa politicii monetare în modelul IS-LM.

Strategia politicii monetare şi agregatele monetare.

Tema 7. Politici orientate către oferta agregată

Scopurile şi instrumentele politicilor orientate către ofertă. Politici de perfecţionare a eficienţei funcţionării

pieţelor. Stabilizarea dreptului de proprietate.

Politici de perfecţionare a sistemului de impozite şi taxe. Subsidiile guvernamentale. Reglementări

guvernamentale.

Impactul politicilor orientate către ofertă asupra creşterii economice.

Tema 8. Efectele politicilor economice asupra cererii agregate

Efectul unei expansiuni fiscale. Efectul unei expansiuni monetare.

Efectul şocurilor economice asupra cererii agregate.

Crucea lui Keynes.

Tema 9. Inflaţia şi politicile antiinflaţioniste.

Inflaţia contemporană şi costurile inflaţiei. Inflaţia şi deficitul bugetar.

Metode de reglare a echilibrului monetar. Criteriile de grupare ale politicilor antiinflaţioniste.

Eficienţa politicilor antiinflaţioniste. Rata de sacrificiu. Costurile politicilor antiinflaţioniste în economie.

Tema 10. Piaţa muncii şi politicile antişomaj.

Echilibrul pieţei muncii. Influenţa preţurilor asupra echilibrului pieţei muncii.

Şomajul şi costurile şomajului. Şomajul de ocupare “integrală a forţei de muncă”.

Politici active antişomaj. Politici pasive antişomaj. Politici de venit şi politici de impozitare.

Tema 11. Politici de stabilizare macroeconomică.

Stabilizatorii automaţi şi politica de stabilizare macroeconomică. Dificultăţi ce apar în aplicarea politicilor

de stabilizare.

Efectele politicilor de stabilizare. Politica activistă. Politici de stabilizare: aspect regional.

Tema 12. Politici macroeconomice în economii deschise.

Sistemul economiei de piaţă deschise. Piaţa valutară şi ratele de schimb. Probleme ale stabilităţii cursului

de schimb.

Balanţa de plăţi externe şi politica balanţei de plăţi. Modelul IS-LM-BP pentru economii deschise.

Asigurarea echilibrului dinamic intern şi extern al balanţei de plăţi. Rezervele valutare. Balanţa de plăţi a Republicii

Moldova.

Tema 13. Eficienţa politicilor macroeconomice în economia deschisă.

Eficienţa politicii bugetar fiscale în economii cu rate de schimb fixe. Eficienţa politicii monetar creditare în

economii cu rate de schimb fixe. Efecte politice în economii cu rata de schimb rigide.

Eficienţa politicii bugetar-fiscale în economii cu rate de schimb mobile. Eficienţa politicii monetar creditare

în economii cu rate de schimb mobile.

Eficienţa politicilor macroeconomice în economia mică deschisă.

Tema 14. Politica comerţului exterior

Comerţul exterior şi eficienţa comerţului exterior.

Politici în domeniul comerţului exterior. Politici tarifare şi netarifare. Politica vamală.

Structura exportului şi importului în economia Republicii Moldova. Politici comerciale în Republica Moldova.

BIBLIOGRAFIA

1. Nora Chiriţă, Emil Scarlat “Politici macroeconomice”. “Teorie şi aplicaţii” Editura Economică, Bucureşti 1998.

2. Băcescu Marius, Băcescu Angelica “Macroeconomie şi politici macroeconomici” Bucureşti 1999

3. Мэнкью Н.Г., «Макроэкономика», М,1999

4. Макконел К., Брю С.»Экономика» М, 1992

5. Долан Э.,Линдсей Д., «Макроэкономика» Санктпетербург, 1994

6. Сакс Д., Ларрен Ф. «Макроэкономика. Глобальный поход», С.П. 1994

7. Агапова Г.А., Серегина С.Ф.»Макроэкономика». М, 2000

8. Ficher S. Dornbuş “Macroeconomie”, Bucureşti 1998

9. Экономические тенденции в Молдове. Правительство Молдовы, Tacis, Квартальное издание.

10. Revista săptămânală “Logos-Press”.

11. Moldova în tranziţie. Privire economică. Centrul de Investigaţii, Strategii şi Reforme. Chişinău 1999

12. A.Tomşa, T.Pâşchina “Macroeconomie. Teste şi probleme” Chişinău, ASEM, 1998

13. Raportul Naţional asupra dezvoltării umane, PNUD, Chişinău, 1998, 1999.

14. Moldova: Evaluarea sărăciei, Waschington, 2000

15. Strategia naţională pentru dezvoltare durabile, Chişinău, 2000.

PROGRAMA


PROGRAMA


521.03.Economie şi management în domeniul de activitate

Autori:

1. Cotelnic Ala – dr. hab., prof. univ., ASEM

2. Belostecinic Marina – dr., conf. univ., ASEM

3. Burlacu Natalia – dr. hab., prof. univ., ULIM

4. Bugaian Larisa – dr. hab., prof. univ., UTM

Recenzenţi:

1. Sîrbu Ion – dr. hab., prof. univ.

Recomandări metodice generale:

Examenul de doctorat la specialitate „Economie şi management (în ramură)” are drept scop aprofundarea

cunoştinţelor pentru efectuarea cercetărilor în domeniul economiei şi managementului în diverse ramuri, elaborarea unor

strategii manageriale de dezvoltare organizaţională, de creştere a competitivităţii întreprinderilor.

Candidatului la gradul ştiinţific de doctor în economie trebuie să posede competenţe de cercetare, competenţe de

proiectare, competenţe etice, competenţe de cunoaştere, competenţe de analiză a informaţiei, competenţe de gestiune a

activităţilor şi asigurare a calităţii ş.a.

CONŢINUTUL

Capitolul I : Economia întreprinderii

Tema 1.1. Întreprinderea – verigă de bază a economiei de piaţă

Cuvinte cheie: întreprindere, sistem, societate cu răspundere limitată, societate pe acţiuni, întreprinderi mici şi mijlocii.

Întreprinderea – unitate de bază în cadrul economiei de piaţă. Caracteristicile întreprinderii, abordate ca sistem: sistem

complex, sistem socio-economic, sistem planificat, sistem deschis, sistem organic adaptiv, sistem tehnico-material, sistem

organizat.

Tipologia întreprinderilor. Necesitatea clasificării întreprinderilor. Criterii de clasificare.

Caracteristica întreprinderilor după forma organizatorico-juridică. Specificul constituirii, avantajele şi dezavantajele.

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii: caracteristicile notorii. Rolul şi importanţa în economia contemporană.

Relaţiile între întreprinderile mici şi mari. Parteneriat financiar. Parteneriat tehnologic.

Tema 1.2. Mijloacele fixe de producţie – factor principal al producţiei Cuvinte cheie: mijloace fixe (capital fix), capacitate de producţie.

Esenţa economică, componenţa şi structura mijloacelor fixe de producţie. Metodele de evaluare a mijloacelor fixe Indicatorii

folosirii eficiente a mijloacelor fixe şi estimarea rezervelor de folosire la etapa actuală.

Indicatorii dinamicii mijloacelor fixe de producţie şi analiza lor. Reproducerea mijloacelor fixe. Metodologia calculării

capacităţii de producţie.

Tema 1.3 Mijloace circulante şi aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor

Cuvinte cheie: mijloace circulante (capital circulant), stocuri materiale, normă de consum.

Esenţa economică, componenţa şi structura mijloacelor circulante ale întreprinderii.

Normarea mijloacelor circulante şi sursele de formare a lor în economia contemporană.

Indicatorii utilizării eficiente a mijloacelor circulante. Gestiunea stocurilor.

Aprovizionarea tehnico – materială a întreprinderilor. Căi de perfecţionare a aprovizionării tehnico-materiale la etapa actuală.

Relaţiile de producere şi comerciale ale întreprinderilor.

Tema 1.4. Resursele umane şi remunerarea muncii

Cuvinte cheie: resurse umane, productivitatea muncii, sisteme de salarizare, remunerarea muncii.

Resursele umane – factor important al producerii. Componenţa, structura indicatorii. Recrutarea şi selecţia personalului.

Evidenţa timpului de muncă şi indicatorii utilizării lui.

Productivitatea muncii – criteriul principal al folosirii eficiente a muncii. Indicatorii productivităţii muncii şi metodele de

apreciere. Analiza dinamicii productivităţii muncii şi influenţei factorilor de producere asupra productivităţii muncii.

Esenţa, formele şi sistemele salarizării muncii.

Reglementarea de către stat a remunerării muncii în condiţiile economiei contemporane.

Tema 1.5. Costul de producţie

Cuvinte cheie: costul de producţie, consum, cheltuieli, cost unitar.

Conţinutul, clasificarea şi structura costului de producţie. Noţiune de consum şi cheltuieli. Structura. Indicatorii costului de

producţie şi analiza factorilor care influenţează asupra reducerii lui. Analiza dinamicii costului de producţie.

Calculaţia costurilor de producţie.

Tema 1.6. Strategia formării preţurilor

Cuvinte cheie: preţ, politici de preţ.

Esenţa economică şi funcţiile preţului. Sistemul de preţuri şi metodele de formare a lor. Formarea şi structura preţurilor în

diferite modele de piaţă (concurenţă, monopol, oligopol). Politici de preţ. Reglementarea de către stat a preţurilor în condiţiile

actuale.

Tema 1.7. Indicatorii rezultatelor activităţii economice a întreprinderilor

Cuvinte cheie: programă de producţie, producţie marfă, producţie globală, producţie netă, volumul vânzărilor, calitatea

produselor, calitatea producţiei.

Indicatorii naturali ai programului de producţie şi caracteristica lor. Indicatorii valorici şi metodele de apreciere. Dinamica

indicatorilor programului de producţie şi analiza lor.

Noţiune şi indicatori ai calităţii producţiei.

Tema 1.8. Eficienţa activităţii economice a întreprinderii şi a tehnicii noi Cuvinte cheie: eficienţa producţiei, profitul, rentabilitatea.

Esenţa economică a eficienţei producţiei şi importanţa creşterii ei în condiţiile economiei contemporane.

Profitul. Conţinutul economic, tipurile, metode de determinare şi direcţii de repartizare a lui. Rentabilitatea – esenţa

economică, felurile şi metodele de determinare. Analiza indicatorilor finali ai activităţii economice a întreprinderii. Eficienţa

absolută a tehnicii şi indicatorii ei. Eficienţa comparabilă a tehnicii şi indicatori ei. Evaluarea efectului economic al măsurilor

organizator – tehnice şi selectarea variantei optime.

Tema 1.9. Relaţiile economice externe ale întreprinderii

Cuvinte cheie: relaţii economice externe, taxe vamale, licenţă.

Tipuri ale relaţiilor economice externe ale întreprinderilor. Legislaţia Republicii Moldova cu privire la reglementarea relaţiilor

economice externe. Indicatorii activităţii economice ale întreprinderilor. Încheierea contractelor cu agenţii economici externi.

Reglementarea de stat a relaţiilor economice externe. Taxele vamale şi licenţe.

Capitolul II: Fundamentele managementului

Tema 2.1. Evoluţia şi şcolile managementului

Cuvinte cheie: management, şcoli de management, principii manageriale, birocraţie, sistem închis, sistem deschis, variabile

situaţionale.

Etimologia şi definiţii ale noţiunii “management”. Semnificaţiile managementului – proces, funcţie, categorie de persoane,

ştiinţă, artă, organ de conducere. Necesitatea şi factorii de succes în management.

Etapele evoluţiei managementului.

Şcolile managementului. Şcoala clasică universală. Şcoala clasică universală. Managementul ştiinţific – Fr. Taylor, Lilian şi

Franck Gilbreth, Henry Gantt: aportul şi principiile. Managementul administrativ. Henri Fayol – principiile şi sistemele de

funcţii ale întreprinderii industriale. Max Weber şi caracteristicile birocraţiei ideale. Caracteristici generale, plusurile şi

limitele şcolii clasice universale.

Şcoala relaţiilor umane. E.Mayo şi rezultatele experimentului de la Hawthorne. Teoria X-Y a lui D. McGregor.

Şcoli contemporane ale managementului. Şcoala sistemică şi şcoala situaţională. Ideile principale şi aportul.

Tema 2.2. Organizaţia şi managerii. Mediul organizaţiei.

Cuvinte cheie: organizaţie, organizaţie formală, organizaţie neformală, succes, manager, roluri manageriale, tipuri de

manageri, mediu intern al organizaţiei, mediu extern al organizaţiei, variabile interne.

Definirea şi caracteristicile principale ale organizaţiei. Organizaţii formale şi neformale, importanţa organizaţiilor neformale.

Analiza şi elementele principale ale succesului organizaţiei.

Definirea managerului: caracteristica generală a activităţii manageriale. Sfera calităţilor, cunoştinţelor şi aptitudinilor

manageriale.

Rolurile manageriale elaborate de H.Mintzberg. Tipuri de manageri.

Mediul intern al organizaţiei şi variabilele lui. Interdependenţa variabilelor interne.

Mediul extern al organizaţiei. Esenţa, importanţa şi necesitatea abordării mediului extern. Factorii mediului extern de

influenţă directă. Factorii mediului extern de influenţă indirectă asupra organizaţiei. Caracteristicile factorilor mediului extern.

Tema 2.3. Cultura organizaţională şi responsabilitatea socială

Cuvinte cheie: cultură organizaţională, produse artificiale, valori, concepţii de bază, etică, comportament etic,

responsabilitate socială, dilemă socială.

Conceptul, conţinutul şi caracteristicile culturii organizaţionale. Tipologia culturii organizaţionale. Factori de influenţă.

Evaluarea culturii organizaţionale. Metode de menţinere şi modificare.

Etica: concept şi evoluţie. Domenii ale responsabilităţii etice. Factori ai comportamentului etic. Stadii de dezvoltare morală a

firmei. Dileme şi standarde etice. Procesul de luare a deciziei etice. Acţiuni ale majorării comportamentului etic.

Definirea şi conţinutul responsabilităţii sociale. Abordări ale responsabilităţii sociale. Beneficii ale programelor de

responsabilitate socială. Argumente pro şi contra. Sensibilitatea socială. Tipuri de programe de responsabilitate socială.

Reacţii ale organizaţiei la dileme sociale.

Tema 2.4. Funcţiile managementului

Cuvinte cheie: planificare, planificare strategică, schimbări organizaţionale, organizare, structură organizatorică, structuri

mecaniciste, structuri organice, autoritate, delegare, motivare, necesitate, teorii conceptuale, teorii procesuale, control, tipuri

de control.

Funcţia de planificare. Definirea şi necesitatea activităţii de planificare; tipuri de planuri. Caracteristicile planificării eficiente.

Esenţa, importanţa şi necesitatea planificării strategice. Conţinutul planificării strategice.

Schimbările organizaţionale şi dirijarea lor. Modelul dirijării schimbărilor organizaţionale elaborat de Larry Greiner. Cauzele

rezistenţei schimbărilor din partea subalternilor. Tehnici de micşorare a rezistenţei schimbărilor.

Funcţia de organizare. Definirea structurii organizatorice. Tipuri principale de structuri organizatorice. Structuri mecaniciste:

tipuri, avantaje şi dezavantaje. Structuri organice: tipuri, avantaje şi dezavantaje.

Relaţiile de autoritate în organizaţie. Tipurile relaţiilor de autoritate. Procesul delegării: definirea, caracteristici. Principiile

delegării. Avantaje şi dezavantaje ale delegării.

Funcţia de motivare. Natura şi esenţa motivării. Procesul motivării. Teoriile conceptuale ale motivării. Teoriile procesuale ale

motivării.

Funcţia de control. Esenţa şi necesitatea controlului în organizaţie. Tipuri de control: preventiv, curent, final. Etapele

procesului de control. Caracteristici ale controlului eficient. Strategii de control.

Tema 2.5. Procesul de luare a deciziei

Cuvinte cheie: decizie, proces decizional, modelare, metode de luare a deciziilor.

Esenţa şi importanţa deciziilor în management. Definirea deciziei. Tipuri principale de decizii. Etapele procesului decizional.

Factorii ce influenţează procesul de adoptare a deciziei.

Modelarea în procesul decizional. Necesitatea modelării. Tipuri de modele. Etapele procesului modelării. Dificultăţi în

utilizarea modelării.

Metode de luare a deciziilor. Reguli de aplicare, avantaje şi dezavantaje.

Tema 2.6. Comunicarea în management

Cuvinte cheie: comunicare, proces de comunicare, bariere în procesul comunicării.

Esenţa şi importanţa comunicării în management. Elementele şi etapele procesului de comunicare. Importanţa legăturii

inverse.

Direcţii de comunicare. Forme de comunicare. Reţele de comunicare.

Barierele în procesul comunicării. Acţiuni şi tehnici de perfecţionare.

Importanţa şedinţei în activitatea managerială. Tipuri principale de şedinţe. Etapele de organizare a şedinţei: de pregătire, de

deschidere, de desfăşurare, de închidere. Regulile de bază în organizarea şedinţei.

Tema 2.7. Managementul conflictelor

Cuvinte cheie: conflict, conflict intern, conflict extern, cauze ale conflictelor, consecinţe ale conflictelor, metode de

soluţionare a conflictelor.

Esenţa şi natura conflictului. Definirea conflictului. Tipuri principale de conflicte: Cauze ale apariţiei conflictelor. Consecinţe

funcţionale şi disfuncţionale ale conflictelor.

Metode de soluţionare a conflictelor. Metode structurale de soluţionare a conflictelor. Metode interpersonale de soluţionare a

conflictelor.

Tema 2.8. Leadershipul

Cuvinte cheie: putere, influenţă, leadership, lider, stil.

Importanţa influenţei şi puterii în management. Esenţa şi formele puterii. Analiza comparativă, avantaje şi dezavantaje.

Forme ale influenţei. Analiza comparativă, avantaje şi dezavantaje.

Esenţa şi natura leadershipului. Managerul şi liderul: caracteristici comune şi deosebiri. Limitele manageriale şi caracteristica

lor.

Teorii ale leadershipului. Teorii tradiţionale ale leadershipului: teorii de pe poziţia calităţilor personale ale liderului. Teorii

behavioriste ale leadershipului. Teorii situaţionale ale leadershipului.

Capitolul III: Management strategic

Tema 3.1. Strategii concurenţiale

Cuvinte cheie: strategie, strategie concurenţială, strategii de diferenţiere, strategii de focalizare.

Analize strategice. Strategie concurenţială. „Avantaje concurenţiale” – teoria lui M.Porter. Analiza SWOT. Dimensiunile

concurenţei. Întâietatea în minimizarea costurilor. Diferenţiere focalizată. Cheltuieli focalizate.

Strategia de minimizare a costurilor. Noţiunea de strategie şi profit de ramură. Firmă cu profituri medii. Lider în costuri mici.

Firma diferenţiator. Strategia de minimizare concomitentă a costului şi preţului. Majorarea volumului de realizări fără a

micşora calitatea. Curba experienţei. Economisirea pe seama dimensiunilor procesului de producţie. Războiul preţurilor.

Modalităţi de evitare a războiului preţurilor. Riscurile legate de poziţia de lider în cheltuieli mici.

Strategii de diferenţiere. Unicitatea solicitată de cumpărător. Asigurarea produsului calităţile dorite de către consumator.

Divizarea consumatorului pe subgrupe de fidelitate. Bariere de pătrundere în ramură cauzate de fidelitatea consumatorului.

Riscurile strategiei de diferenţiere.

Strategie de focalizare. Satisfacerea necesităţilor prezente pe un anumit segment de piaţă. Concurenţa pe un anume segment

de piaţă determinat prin focalizare. Deosebirile între diferenţierea largă şi diferenţierea focalizată. Pericolul dispariţiei

segmentului de piaţă ales. Riscurile legate de nivelul cheltuielilor. Profitul obţinut la etapa de avânt a ramurii.

Concept de strategie comună. Pericolul alegerii de a produce „ceva uşurel şi ieftin”. Relaţia diferenţiere-eficacitate. Specificul

factorilor care asigură succesul firmei. Strategia aleasă pentru a obţine eficacitate maximă. Relaţia perfecţionarea producţiei şi

standardizarea producţiei.

Tema 3.2. Poziţionarea firmei pe piaţă

Cuvinte cheie: luptă concurenţială, produse substituibile.

Modelul celor cinci forţe din cadrul ramurii. Teoria savantului american M.Porter. Lupta concurenţială. Pericolul pătrunderii

în ramură a noilor concurenţi. Pericolul apariţiei noilor mărfuri subsituibile. Posibilitatea furnizorilor de a dicta condiţiile sale.

Posibilitatea cumpărătorilor de a dicta condiţiile sale. Rivalitatea între concurenţii din cadrul ramurii. Factorii care

influenţează înteţirea luptei concurenţiale. Bariere pentru pătrunderea firmelor pe o anumită piaţă. Influenţa consumatorului

asupra firmei din cadrul ramurii. Influenţa furnizorului asupra firmei din cadrul ramurii. Atractivitatea ramurii. Profitabilitatea

ramurii. Ciclurile vieţii ramurii.

Interacţiunea celor cinci forţe de influenţă asupra ramurii. Poziţia convenabilă faţă de concurenţi. Prognozarea modificărilor.

Tendinţe de modificare a mediului extern. Mediu politic. Mediu economic. Mediu social. Mediu tehnologic. Tehnica PEST.

Tendinţe de modificare a macromediului şi structurii pieţei. Evoluţia mediului. Analiza ramurii. Conturarea hotarelor ramurii.

Capitolul IV. Managementul IMM şi riscurile în afaceri

Tema 4.1. Sectorul IMM în economia concurenţială

Cuvinte cheie: sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, franchising, leasing, factoring.

Definirea sectorului IMM. Rolul şi importanţa IMM în economia de piaţă. Dezvoltarea IMM în Republica Moldova. Susţinerea

de către stat a sectorului IMM în Republica Moldova.

Franchisingul. Evaluarea sistemului de franchising.

Specificul activităţii manageriale în cadrul IMM. Finanţarea IMM. Surse interne de finanţare. Capitalul de împrumut. Forme

netradiţionale de finanţare: leasingul, factoringul, venture capital.

Tema 4.2. Planul de afaceri – baza activităţii de antreprenoriat

Cuvinte cheie: plan de afaceri, studiu de fezabilitate cercetarea pieţei de desfacere, management şi personal executiv, descrierea

produsului, analiza concurenţilor.

Importanţa şi necesitatea elaborării planului de afaceri. Sursele de informaţie necesare şi cerinţele elaborării unui plan de afaceri.

Etapele de elaborare a unui plan de afaceri. Structura şi conţinutul planului de afaceri. Compartimentele de bază.

Tema 4.3. Teoria riscurilor. Metode de evaluare a riscurilor

Cuvinte cheie: risc, incertitudine,risc pur, risc speculativ, risc politic, risc de producţie, risc comercial, metode de estimare a

riscurilor.

Noţiune de risc. Analiza diverselor abordări a noţiunii de risc. Factorii de influenţă asupra riscului antreprenorial.

Tipologia riscurilor. Caracteristica diferitor tipuri de riscuri. Riscul pur, riscul speculativ.

Funcţiile riscurilor. Metode de evaluare a riscurilor; analiza calitativă, analiza cantitativă (metoda statistică, metoda analizei

oportunităţii cheltuielilor, metoda evaluării experţilor, metoda analitică, metoda analogiilor).

Tema 4.4. Managementul riscurilor. Metode de minimizare a riscurilor

Cuvinte cheie: managementul riscului, diversificare, transmiterea riscului, asigurarea riscului, reasigurarea.

Esenţa şi conţinutul managementului riscurilor. Funcţiile managementului riscurilor.

Metode de minimizare a riscurilor. Diversificarea. Transmiterea riscului. Analiza tipurilor de contracte. Reducerea riscurilor

interne.

Asigurarea. Riscul asigurabil. Reasigurarea.

Capitolul V. Managementul calităţii

Tema 5.1. Concepte de bază ale managementului calităţii

Cuvinte cheie: managementul calităţii, diagrama ”cauză-efect”, sistemul „20 chei” managementul calităţii totale.

Obiectul de studiu, misiunea şi scopurile managementului calităţii. Definiţia şi obiectivele managementului calităţii. Funcţiile

managementului calităţii. Managementul calităţii şi raportul său cu alte ştiinţe. Particularităţile adaptării managementului

calităţii în practica managerială a Moldovei. Evoluţia managementului calităţii. Practica de implementare a Managementului

calităţii în SUA, Europa, Rusia, România.

Analiza teoriilor contemporane ale managementului calităţii. Principali precursori ai managementului calităţii. W.Edward

Deming, Joseph M.Juran, Armand V.Feigenbaum, Kaoru Ishikava, Philip B.Crosby. „Programul în 14 puncte” al lui

W.Edward Deming. Programul de îmbunătăţire continuă după Joseph M.Juran. Total Quality Control după Armand

V.Feigenbaum. Company Wide Quality Control în concepţia lui Kaoru Ishikawa. Teoria cozii de peşte. Philip B.Crosby şi

principiile de bază ale managementului calităţii. Sistemul 20 de chei ale succesului după Iwao Kobayashi.

Tema 5.2. Trăsăturile caracteristice funcţiilor managementului calităţii

Cuvinte cheie: planificarea internă şi externă a calităţii, auditul, strategii ale calităţii, asigurarea calităţii, manualul calităţii.

Planificarea calităţii. Planificarea internă a calităţii. Planificarea externă a calităţii. Tipuri de strategii în domeniul calităţii.

Organizarea activităţilor referitoare la calitate. Centrele de profit. Coordonarea activităţilor şi antrenarea personalului. Teoria X şi

Y în realizarea obiectivelor referitoare la calitate. Controlul calităţii şi asigurarea calităţii. Auditul intern şi extern al calităţii.

Controlul statistic. Controlul statistic al proceselor. Analiza sistemului efectuată de managementul firmei.

Asigurarea internă şi externă a calităţii. Controlul calităţii: după obiectul controlului, după modul de prelevare, în funcţie de

caracteristicile controlate, în funcţie de relaţia controlor-producător, după efectele asupra produsului controlat, după metodele de

control utilizate. Modalităţi de îmbunătăţire a calităţii la întreprindere. Evaluarea şi tratarea neconformităţilor. Indicatorii calităţii

produselor şi serviciilor. Sistemul de indicatori ai calităţii. Metode de măsurare a calităţii. Metode tehnice de măsurare a calităţii.

Indicatorii sintetici ai calităţii. Documentele sistemului calităţii. Componentele sistemului calităţii. Ierarhizarea documentelor

sistemului calităţii. Manualul calităţii.

Tema 5.3. Management inovaţional

Cuvinte cheie: proprietate intelectuală, management inovaţional, proiect.

Economia proprietăţii intelectuale. Reglementarea juridică a proprietăţii intelectuale. Managementul inovaţional ca subsistem al

gestiunii întreprinderii: esenţa, specificul, sarcinile şi funcţiile. Proiectul ca verigă principală a managementului inovaţional:

participanţii, etapele de realizare, documentaţia. Managementul inovaţional al întreprinderii: strategia inovaţională, planificarea

modernizării producţiei, organizarea procesului inovaţional, resursele financiare. Costurile de proiect şi preţul inovaţiilor. Micile

întreprinderi inovaţionale.

Tema 5.4. Metode, tehnici şi procedee de investigare şi aplicare a sistemelor manageriale.

Cuvinte cheie: condiţiile elementare şi funcţiile ştiinţifice ale teoriei, rezultatele investigaţiilor teoretice.

Cercetarea economică teoretică a activităţii manageriale, condiţiile elementare ale teoriei (coerenţa logică, deductibilitatea,

completitudinea, verificabilitatea) şi funcţiile ei ştiinţifice (explicativă, rezumativă, predictivă şi practică).

Cerinţele de bază privind forma rezultatelor investigaţiilor teoretice (categorii şi noţiuni economice, principii, legităţi, legi,

enunţuri ştiinţifice) în economie şi managementul ramural.

Obiectul de studiu, esenţa şi conţinutul metodelor şi tehnicilor de bază a procesului de cercetare a economiei şi a sistemelor

manageriale, cunoştinţe şi procedee în aplicarea lor la nivelul macro-, mezo- şi în firmele moderne.

Particularităţile utilizării diverselor instrumente tradiţionale, inovaţionale şi avansate de cunoaştere ştiinţifică a esenţei proceselor

economice şi fenomenelor manageriale – metoda sistemică, modelarea, analiza şi sinteza, deducţia şi inducţia, selectarea şi

generalizarea, analiza statistică, factorială şi economico - matematică, metoda monografică, tabelară, grafică etc.

BIBLIOGRAFIE:

Literatură în limba română: 1. Bugaian L. Managementul strategic al costurilor. – CEP USM, 2007.

2. Bugaian L. Managementul producţiei la întreprinderile industriei alimentare.- Chişinău, 2008.

3. Burduş E. Tratat de management. – Bucureşti: Ed. Economică, 2005

4. Burlacu N., Cojocaru V.. Management. - Chişinău, 2000. 473 p.

5. Certan S. Teoria administrării afacerilor. – Chişinău: CEP USM, 2008.

6. Cotelnic A. Sisteme de planificare în afaceri.- Chişinău: ASEM, 2009.

7. Cotelnic A. Managementul activităţii de producţie, Chişinău, Evrica, 2003.

8. Covaş L. Cultura afacerilor. – Chişinău: ASEM, 2004. 194 p.

9. Covaş L. Responsabilitatea socială corporativă: aspecte practice. – Chişinău, 2009.

10. Dorogaia I. Menedjment izmenenij.- Chişinău: ASEM, 2009.

11. Gavrilă G., Lefter V. Managementul general al firmei. – Bucureşti:Ed. Economică, 2002.

12. Gorobievschi S. Antreprenoriatul: aspecte fundamentale manageriale. - Chişinău: Tehnica-Info, 2009.

13. Harrington James H., Harrington James S.. Management total în firma secolului 21. – Bucureşti, Teora, 2001.

14. Kobazashi Iwao „20 de chei ale succesului” Editura Arc 2001.

15. Iorgulescu A. Planificarea afacerii. Ghid de start, Bucureşti: Editura All, 2006.

16. Nicolescu Ov. Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Bucureşti: Ed. Economica, 2001.

17. Olaru Marieta, „Managementul calităţii” Editura Economică, Bucureşti, 2004.

18. Oprean C. Managementul calităţii în economia şi organizaţia bazate pe cunoştinţe. – Bucureşti: Editura AGIR, 2008.

19. Oprean C. Managementul strategic.- Sibiu : Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu , 2002.

20. Prunea P „Riscul în activitatea economică”,Ed. Economica, Bucureşti, 2003.

21. Samuel C. C. Managementul modern : Diversitatea, calitatea, etica şi mediul global. – Bucureşti: Teora, 2002

22. Sasu C., Bernier R. Enciclopedia întreprinzătorului, Bucureşti: Ed. Economică, 1999.

23. Solcan A. Bazele antreprenoriatului: Iniţierea unei afaceri mici, Chişinău: Alianţa de Microfinanţare, 2006.

24. Solcan A. Bazele antreprenoriatului: Dezvoltarea unei afaceri mici, Chişinău: Alianţa de Microfinanţare, 2006.

25. Stanciu Ion, Managementul calităţii totale, Cartea Universitară, Bucureşti, 2003.

26. Ursachi I. Management. – Bucureşti: ASE, 2005.

27. Zorlenţan T., Burduş E., Căprărescu G. Managementul organizaţiei. – Bucureşti, Ed. Economică, 1998. 736 p.

Literatura în limbile engleză, franceză: 1. Bittel Lester R., Burke Ronald S., Bilbrey Charles P.. Business in Action: An Introduction to Business. - New-York,

McGraw-Hill Book Company, 1988.

2. Boone Louis E., Kurtz David L.. Contemporary business: learning guide. - Fort Worth, The Dryden Press, 1993.

3. Buchholz Rogene A.. Business environment and public policy: implication for management and strategy. - Prentice-

Hall, 1992.

4. Chapman Chris and Ward Stephen „ Project risk management. Processes, techniques and insights”. //John Wiley and

Sons Ltd. 1997.

5. Organization. – South-WesternAndrew J.Dubrin, R.Duane Ireland. Management Publishing Co Cincinnati Ohio,

1993.

6. Duncan Walter Jack. Management: ideas and actions. – New-York, Oxford University Press, 1999.

7. Encyclopedie du management. - Paris, Vuibert, 1992.

8. Group relations, management and organization. – Oxford, Oxford University Press, 1999.

9. Heizer Jay, Barry Render. Production and operation management: strategies and tactics. – Boston, 1988.

10. Hughes Richard L., Ginnett Robert C., Curphy Gordon J.. Leadership: enhancing the lessons of experience. – Boston,

IRWIN, 1999.

11. Jorion Philippe „Value at Risk: the new benchmark for controlling derivatives risk” //The Mc Graw-Hill Companies Inc.

1997.

12. International political risk management needs of the present, challenges for the future. – Washington: The World Bank,

2008.

13. Marchesnay Michel. Management strategique. – Paris, EYROLLES, 1993.

Literatura în limba rusă: 1. Балдин К.В., Воробьев С.Н. Управление рисками. Учебное пособие. ЮНИТИ. Москва. 2005.

2. Бартон Т.Л Комплексный подход к риск-менеджменту: стоит ли этим заниматься. Москва, Санкт-Петербурт,

2003.

3. Виханский О.С.. Стратегическое управление. – Москва, Гардарика, 1998 г.

4. Виханский О.С., Наумов А.И. Менеджмент. – Москва, 1998. 527 с.

5. Герчикова И.Н.. Менеджмент (учебник). – Москва, ЮНИТИ, 2000 г

6. Дафт Ричард Л. Менеджмент. - Санкт-Петербург. 2002 г. 829 с.

7. Кабушкин Н.И. Основы менеджмента. Учеб. пособие. – М. Новое время.2004

8. Лукашевич В.В. Основы менеджмента. М. ЮНИТИ. 2004.

9. Мескон М. и др. Основы менеджмента.Перю с англ. – М. Дело.2004.2006

10. Сырбу И. Теория и практика производственного менеджмента: учебное пособие. – Chisinau, 2009.

11. Сырбу И. Системы планирования в бизнесе.- Chişinău : Editura A.S.E.M. , 2008.

12. Сырбу И. Основы предпринимательской деятельности, Кишинев: Изд-во МЭА, 2002.

13. Фахутдинов Р. Производственный менеджмент.– Москва, 2006.

14. Шаркин А.С. « Экономические и финансовые риски. Оценка, управление, портфель инвестиций». Москва. 2005

Surse electronice:

1. http://www.mahg.com

2. www.sgv.com.ph

3. www.unibook.ro

4. http://www.cfin.ru/finansys/risk/

5. http://www.cfin.ru/finanalysis/invrisk/

6. http://www.iso.ch

PROGRAMA


521.04.MARKETING ŞI LOGISTICĂ

Autorii:

Grigore Belostecinic, dr.hab., prof.univ., MC al AŞM

Oxana Savciuc, dr., conf.univ.

Coordonat cu UCCM,

Serghei Petrovici, prof.univ.,dr.hab.

Recenzenţii:

1. Victor

Caun

- dr., prof.univ., catedra „Marketing şi logistică” ASEM;

2. Angela

Solcan

- dr., conf.univ., catedra „Management”, decanul facultăţii „Business şi

administrarea afacerilor”, ASEM

http://www.sgv.com.ph/

http://www.unibook.ro/

http://www.cfin.ru/finansys/risk

http://www.cfin.ru/finanalysis/invrisk/

CONŢINUTUL

MARKETING GENERAL ŞI BUSINESS TO BUSINESS

CONCEPTUL DE MARKETING ŞI FUNCŢIILE LUI ÎN ECONOMIA DE PIAŢA

Apariţia şi dezvoltarea marketingului. Etapele dezvoltării marketingului.

Premisele apariţiei marketingului. Dezvoltarea intensivă şi extensivă a marketingului.

Evoluţia conceptelor de marketing.

Esenţa marketingului: Principalele definiţii ale marketingului. Principiile

marketingului. Funcţiile marketingului. Critica marketingului.

Domeniile şi specializarea marketingului. După profilul activităţii. După nivelul de organizare economică.

După criteriul teritorial. Criteriul sarcinilor (scopurilor propuse).

MEDIUL DE MARKETING AL ÎNTREPRINDERII

Conţinutul şi rolul mediului de marketing al întreprinderii.

Micromediul de marketing şi factorii care îl formează. Furnizorii, prestatorii de servicii, clienţii,

concurenţii, organisme publice.

Macromediul de marketing al întreprinderii şi factor care îl formează. Mediul demografic. Mediul

economic. Mediul tehnologic. Mediul cultural. Mediul politic. Mediul instituţional. Mediul natural.

PIAŢA ÎN VIZIUNEA DE MARKETING

Conţinutul şi tipologia pieţei.

Piaţa întreprinderii şi piaţa produsului. Sfera şi profilul pieţei întreprinderii.

Dimensiunile pieţei întreprinderii.

Căi de extindere a pieţei întreprinderii.

Particularităţile pieţei de bunuri de utilizare productivă.

CERCETAREA DE MARKETING

Conţinutul, domeniile şi tipologia cercetărilor de marketing. Organizarea şi desfăşurarea cercetărilor de

marketing.

Metode şi tehnici de cercetare în marketing. Investigarea surselor secundare. Metode de cercetare directă:

observaţia, studii calitative (motivaţionale), ancheta, experimentul, simularea.

CERCETAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Analiza comportamentului consumatorului şi factorii care influenţează decizia de cumpărare. Factorii

individuali: nevoi şi motivaţii, personalitate şi imagine despre sine, stil de viaţă, atitudini. Factorii sociali: familia, grupuri

de referentă, rol şi statutul social, clase sociale. Factorii culturali: cultura, subcultura.

Procesul deciziei de cumpărare. Sesizarea problemei de cumpărare. Căutarea de informaţii şi prelucrarea lor.

Formularea alternativelor şi evaluarea lor. Luarea deciziei de cumpărare. Comportamentul post-cumpărare.

Particularităţile comportamentului de cumpărare al utilizărilor industriale. Procesul de cumpărare în

cadrul pieţei industriale.

STUDIEREA PIEŢEI

Rolul şi sfera investigaţiilor de piaţă. Factorii evoluţiei pieţei.

Cercetarea dimensiunilor şi structurilor pieţei. Stabilirea dimensiunilor cantitative ale pieţei. Studierea

localizării activităţii de piaţă (aria pieţei): gradul de concentraţie a pieţei; gravitaţia comercială; studierea structurilor pieţei;

segmentarea pieţei. Studierea cererii de mărfuri. Esenţa cererii de mărfuri, Elasticitatea cererii. Metode şi tehnici de

studiere a cererii de mărfuri. Cercetarea ofertei. Esenţa ofertei de mărfuri. Studierea ofertei de mărfuri.

Particularităţile cererii şi ofertei în cadrul pieţei de bunuri de utilizare productivă.

PREVIZIUNI DE MARKETING

Conţinutul şi rolul previziunilor de marketing. Tipologia metodelor de previziune. Metode calitative de

previziune: bazate pe opiniile experţilor; anchete asupra intenţiilor de cumpărare; previziuni efectuate de vînzătorii.

Metode cantitative de previziune: extrapolarea grafică; metoda sporului mediu; metoda indicelui mediu de creştere;

metoda coeficienţilor de elasticitate; metoda corelaţiei şi regresiei; metode explicative (cauzale).

POLITICI DE MARKETING

Esenţa şi conţinutul politicii de marketing. Esenţa politicii de marketing. Obiective de marketing ale

întreprinderii: obiective economice (cantitative), obiective sociale (calitative). Strategii de marketing şi factorii ce le

influenţează. Tactici de marketing.

Tipuri de strategii de piaţă. Conceptul de marketing - mix.

POLITICA DE PRODUS ÎN MIXUL DE MARKETING

Noţiuni generale privind conceptul de produs. Produsul în viziunea marketing

Conţinutul politicii de produs. Gama de produse şi dimensiunile ei. Conceptul de poziţionare a produselor.

Politici de marketing referitor la marcă. Politici de marketing referitor la ambalaj. Alte componente ale politicii de produs:

cercetarea produselor, activitatea de inovaţie, activitatea de modelare, asigurarea legală, atitudinea faţă de produsele vechi.

Ciclul de viaţă al produsului: Esenţa conceptului de "ciclu de viaţă". Consideraţii generale privind ciclul de viaţă al

produsului. Tipuri de cicluri de viaţă. Caracteristica ciclului de viaţă de formă regulată.

Procesul de creare a noilor produse în viziunea marketing. Strategii tipice în domeniul produsului.

POLITICA DE PREŢ ÎN MIXUL DE MARKETING

Esenţa politicii de preţ. Corelaţia dintre preţ şi celelalte componente ale mixului de marketing. Factorii consideraţi

în stabilirea preţurilor. Procedura elaborării politicii de preţ. Strategii posibile în stabilirea preţurilor. Variaţii ale preţurilor.

POLITICA DE DISTRIBUŢIE CA COMPONENTĂ A MIXULUI DE MARKETING

Conţinutul şi rolul distribuţiei. Fluxuri economice generate de distribuţie.

Dimensiunile şi categoriile canalelor de distribuţie. Tipologia intermediarilor.

Distribuţia fizică a mărfurilor. Principalele operaţiuni logistice.

Alternative strategice de distribuţie.

DISTRIBUŢIA BUNURILOR INDUSTRIALE

Particularităţile generale a distribuţiei bunurilor industriale. Alternative strategice de distribuţie a întreprinderilor

industriale. Criterii de alegere a canalelor de distribuţie a bunurilor de utilizare productivă. Distribuţia directă a bunurilor

industriale. Distribuţia bunurilor industriale prin intermediul întreprinderilor de comerţ cu ridicata (angrosişti

independenţi). Distribuţia bunurilor industriale prin intermediari comerciali (angrosişti funcţionali). Gestiunea forţelor

vînzării în întreprinderile industriale.

POLITICA DE PROMOVARE CA COMPONENTĂ A MIXULUI DE MARKETING

Conţinutul şi rolul promovării vînzărilor. Publicitatea (reclama) comercială ca componentă a politicii de

promovare. Stimularea vînzărilor şi manifestări promoţionale. Relaţiile publice (public relations). Vânzările personale.

Elaborarea şi realizarea strategiilor promoţionale. Tipuri de strategii.

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE MARKETING ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERILOR INDUSTRIALE

Compartimentul de marketing şi locul lui în sistemul organizatoric şi de conducere al întreprinderilor

industriale. Etape în evoluţia structurilor organizatorice ale activităţii de marketing. Factori de influenţă asupra organizării

compartimentului de marketing. Problematica organizării activităţii de marketing. Atribuţii ale compartimentului de

marketing. Posibilităţi de încadrare a compartimentului de marketing în organigrama întreprinderii. Organizarea internă

a compartimentului de marketing. după criteriul funcţiilor, după criteriul produselor, după criteriul clienţilor, după

criteriul teritorial, organizarea combinată, organizarea de tip matricial.

MARKETINGUL SERVICIILOR

SERVICIILE-DOMENIU SPECIALIZAT AL MARKETINGULUI

Natura şi caracteristicile serviciilor. Clasificarea serviciilor. Convergenţe şi divergenţe între ofertele de bunuri şi

servicii. Rolul social-economic al serviciilor.

PARTICULARITATI DE CONTINUT ALE MARKETINGULUI SERVICIILOR

Condiţiile apariţiei şi dezvoltării marketingului serviciilor. Separarea, delimitarea şi specializarea marketingului

serviciilor. Limitele aplicării marketingului în domeniul serviciilor.

MEDIUL DE MARKETING AL INTREPRINDERII DE SERVICII

Principiile studierii mediului de marketing al întreprinderii de servicii. Particularităţile relaţiilor de piaţă a întreprinderii

prestatoare de servicii.

PIATA INTREPRINDERII DE SERVICII

Conţinutul pieţei întreprinderii de servicii: caracteristicile ofertei şi cererii de servicii.

Cercetarea dimensiunilor cantitative şi a structurilor pieţei întreprinderii de servicii. Strategii de piaţă.

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE SERVICII

Definirea comportamentului consumatorului de servicii. Principi de studiere a comportamentului consumatorului de

servicii. Fazele procesului de cumpărare a unui serviciu.

CONCEPTUL DE SERVICIU – PRODUS ŞI COORDONATE ALE CALITĂŢII SERVICIILOR

Componentele serviciului global şi percepţia atributelor serviciului. Decizii de serviciu – produs. Dezvoltarea şi

poziţionarea serviciului nou. Definirea şi cercetarea de marketing a calităţii serviciului. Managementul calităţii totale. Strategii

de marketing în domeniul calităţii serviciului. Eliminarea serviciului de pe piaţă.

POLITICA ASIGURĂRII ACCESIBILITĂŢII SERVICIILOR PENTRU CONSUMATORI

Importanţa asigurării accesibilităţii serviciului. Domeniile decizionale în politica de plasament. Determinanţii

alternativelor strategice de asigurare a accesibilităţii serviciului. Alternative şi metode de luare a deciziei pentru localizarea

prestării serviciului. Elementele acordului de distribuţie a serviciilor prin franşiză. Deciziile referitoare la achitarea plăţii

pentru serviciu. Strategii de distribuţie a serviciilor.

POLITICI DE PROMOVARE A SERVICIILOR ŞI DE FIDELIZARE A CLIENŢILOR

Particularităţile promovării serviciilor. Etapele planificării procesului de comunicare. Conceptul de mix promoţional.

Fundamentarea strategiei promoţionale. Conceptul de fidelitate (loialitate) a clientelei. Tipologia loialiştilor. Elaborarea şi

promovarea programelor de loialitate.

POLITICA DE PREŢ A ÎNTREPRINDERII DE SERVICII

Diferenţe în abordarea preţurilor la servicii. Demersul elaborării politicii de preţuri.

POLITICA DE PERSONAL CA ELEMENT AL MIXULUI DE MARKETING AL ÎNTREPRINDERII

Conţinutul politicii de personal ca element al mixului de marketing al întreprinderii. Strategii de stimulare a

implicaţiilor personalului.

ASPECTE ALE ACTIVITĂŢII DE MARKETING INTERNAŢIONAL ÎN SFERA SERVICIILOR

Tranzacţii internaţionale cu servicii: conţinut, caracteristici, evoluţii, tendinţe. Particularităţile mediului de marketing

internaţional în sfera serviciilor. Politici de marketing internaţional în sfera serviciilor

CERCETARI DE MARKETING

CONTINUTUL, SCOPURILE SI DIRECTIILE PRINCIPALE DE CERCETARE IN MARKETING

Noţiunea şi conţinutul cercetărilor de marketing, Scopurile şi direcţiile principale de cercetare în marketing.

PROCEDURA EFECTUARII CERCETARII DE MARKETING

Identificarea problemei şi stabilirea scopurilor cercetării: determinarea necesităţii cercetării de marketing;

identificarea problemei; formularea scopurilor cercetării de marketing. Elaborarea planului cercetării: selectarea

metodei de cercetare; determinarea tipului de informaţii şi a surselor de obţinere a lor; selectarea metodei de culegere a

datelor; selectarea instrumentelor necesare pentru culegerea datelor; elaborarea planului de eşantionare şi determinarea

mărimii eşantionului. Realizarea planului cercetării: culegerea datelor, prelucrarea, analiza si interpretarea informaţiilor.

Elaborarea concluziilor şi prezentarea raportului despre rezultatele cercetării

STUDIEREA MEDIULUI EXTERN DE MARKETING AL ÎNTREPRINDERII

Factorii care caracterizează mediul extern de marketing al întreprinderii: mediul social - demografic;mediul

economic;mediul politic; mediul juridic; mediul tehnologic; mediul cultural; mediul ecologic

STUDIEREA PIEŢEI

Studierea cererii de piaţă: noţiune de cerere de piaţă; tipurile de cerere de piaţă şi determinarea lor (cererea

primară, potenţialul pieţei, cerea curentă de piaţă). Metodele de bază de studiere a pieţelor: analiza informaţiei

secundare; studierea motivelor şi comportamentului consumatorului, studierea produselor.

STUDIEREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Factorii ce influenţează comportamentul consumatorului. Direcţiile principale de cercetare a comportamentului

consumatorilor: studierea atitudinilor; studierea gradului de satisfacere a cerinţelor consumatorului; studierea intenţiilor

consumatorilor; studierea procedurii de luare a deciziei de cumpărare de către consumatori. Determinarea structurii

centrului de achiziţie. Studierea comportamentului consumatorului în procesul cumpărării şi după cumpărare. Studierea

motivelor de cumpărare /necumpărare.

STUDIEREA PRODUSULUI

Studierea gamei actuale de produse şi a posibilităţilor de lansare a noilor produse. Studierea factorilor de succes ale

produselor noi. Determinarea direcţiilor de elaborare a noilor modele ale produselor.

STUDIEREA CONCURENŢILOR

Studierea concurenţilor prioritari şi determinarea părţilor lor puternice şi slabe. Studierea competitivităţii produselor

şi a întreprinderilor şi a eficienţei activităţii de marketing.

STUDIEREA PREŢURILOR

Studierea preţurilor curente de piaţă şi a politicii de preţ a concurenţilor. Studierea factorilor ce determină

sensibilitatea cererii consumatorilor la modificarea preţurilor. Studierea elasticităţii cererii în funcţie de preţ.

STUDIEREA ACTIVITĂŢII PUBLICITARE

Studierea eficienţei mijloacelor publicitare şi stabilirea criteriilor de selectare a lor. Studierea eficienţei campaniilor

publicitare

PROGNOZAREA ÎN CERCETĂRILE DE MARKETING

Conţinutul şi rolul prognozării în cercetările de marketing. Metodele calitative de prognozare în marketing.

Metodele cantitative de prognozare în marketing.

MARKETING AGROALIMENTAR

CONCEPTUL DE AGROMARKETING

Rolul şi importanţa agromarketingului în condiţiile trecerii spre o economie de piaţă. Sistemul de agromarketing.

Caracteristicile şi funcţiile sistemului de agromarketing

PIAŢA PRODUSELOR AGRICOLE

Cererea şi oferta de produse agricole. Cunoaşterea pieţei agroalimentare. Diversitatea pieţelor agroalimentare şi

operatorilor ei. Piaţa produselor agricole secundare. Strategiile marketingului agroalimentar

REFORMA AGRARĂ ŞI RELANSAREA AGRICULTURII REPUBLICII MOLDOVA

Rolul sectorului agroalimentar în economia naţională a Republicii Moldova. Reforma funciară. Priorităţile de

dezvoltare a agriculturii Moldovei în următorul deceniu. Formarea relaţiilor de piaţă în sectorul agriculturii.

CALITATEA ŞI COMETITIVITATEA PE PIAŢĂ A PRODUSELOR AGROALIMENTARE

Noţiune de calitate a produselor agroalimentare. Clasificarea produselor agricole şi valorificarea acestora. Factorii

de influenţă a calităţii produselor agroalimentare. Indicatorii de calitate a produselor agroalimentare

SISTEMUL INFORMAŢIONAL ŞI DE DECIZIE ÎN ACTIVITATEA DE AGROMARKETING

Structura informaţiilor privind activitatea de marketing în agricultură. Sistemul decizional în activitatea de

agromarketing

METODE ŞI TEHNICI IN AGROMARKETING

Caracteristica metodelor statistice aplicate în agromarketing. Formularea modelelor în agromarketing. Metodele

interogării. Metodele de determinare a factorului sezonier în agromarketing

PROGRAMAREA ÎN ACTIVITĂŢILE DE AGROMARKETING

Programele de agromarketing. Conţinutul şi fundamentarea planului de marketing a producţiei agroalimentare.

Contractarea produselor agroalimentare

APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALĂ ÎN AGRICULTURĂ

Caracteristica şi structura circuitului de aprovizionare a producătorilor agricoli cu utilaje, piese de schimb şi

substanţe chimice. Organizarea transportului resurselor materiale. Recuperarea, recondiţionarea şi refolosirea materialelor

rezultate din activităţile desfăşurate în agricultură.

CIRCUITUL DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE ÎN CADRUL PIEŢEI

Etapele circuitului de valorificare a produselor cerealiere. Etapele circuitului de valorificare a produselor horticole.

Etapele circuitului de valorificare a produselor animaliere. Etapele circuitului de valorificare a produselor agricole

secundare

REŢEAUA UNITĂŢILOR DE VALORIFICARE ŞI BAZA TEHNICO-MATERIALĂ NECESARĂ

Reţeaua întreprinderilor pentru valorificarea cerealelor, leguminoaselor, boabe şi seminţe oleaginoase. Reţeaua

întreprinderilor pentru valorificarea produselor culturilor tehnice de plante medicinale. Reţeaua întreprinderilor pentru

valorificarea produselor horticole şi animaliere

COMERCIALIZAREA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

Caracteristicile comerţului cu produse agroalimentare. Desfacerea cu amănuntul a produselor agroalimentare.

Vânzarea directă a produselor agroalimentare de către producătorii agricoli. Structura cheltuielilor în activitatea de

comercializare

POLITICA PRODUSELOR AGROALIMENTARE ŞI PREŢURILOR ÎN MARKETINGUL

INTERNAŢIONAL

Activităţile de export a produselor agroalimentare. Politica produselor de export. Politica preţurilor în activităţile de

export

MARKETING INTERNAŢIONAL

CONCEPTUL DE MARKETING INTERNAŢIONAL

Esenţa conceptului de marketing internaţional. Motivaţia, obiectivele şi sarcinile implicării companiilor în

marketingul internaţional. Forme de pătrundere pe pieţele internaţionale. Riscurile caracteristice activităţii de marketing

internaţional

EVALUAREA MEDIULUI IN MARKETINGUL INTERNATIONAL

Conţinutul şi rolul mediului de marketing internaţional. Tendinţele actuale de evoluţie ale macromediului de

marketing. Mediul economic în marketingul internaţional. Mediul socio-cultural internaţional. Mediul politico-instituţional

internaţional

CERCETAREA ÎN MARKETINGUL INTERNAŢIONAL

Conţinutul, specificul, obiectivele şi domeniile investigaţiilor de marketing. Organizarea şi desfăşurarea cercetărilor

în marketingul internaţional. Sursele de informare şi documentare în realizarea cercetărilor de marketing internaţional.

Tehnici şi metode de cercetare cu aplicabilitate în sfera marketingului internaţional.

STUDIEREA PIEŢELOR INTERNAŢIONALE ŞI APRECIEREA POTENŢIALULUI ACESTORA

Principalii subiecţi supuşi investigării în cadrul pieţelor externe. Aprecierea potenţialului pieţelor externe şi alegerea

strategiilor de marketing

SEGMENTAREA PIEŢELOR INTERNAŢIONALE

Esenţa, conţinutul şi criteriile de segmentare ale pieţelor internaţionale. Condiţiile unei segmentări eficiente.

Strategii de segmentare şi poziţionare în cadrul pieţelor internaţionale

CERCETAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORILOR PE PIEŢELE EXTERNE

Noi segmente de consumatori şi rolul lor în realizarea activităţii de marketing internaţional al companiilor. Analiza

cumpărătorilor internaţionali. Procesul de luare a deciziei şi factorii de influenţă.

POLITICA DE PRODUS ÎN MARKETINGUL INTERNAŢIONAL

Conţinutul şi particularităţile politicii de produs internaţional. Standardizarea sau adaptarea produselor şi factorii ce

le condiţionează. Ciclul de viaţă al produsului în marketingul internaţional. Procesul de lansare a produselor noi pe pieţele

externe. Analiza componentelor produsului internaţional

POLITICA DE DISTRIBUŢIE ÎN MARKETINGUL INTERNAŢIONAL

Conţinutul şi particularităţile politicii de distribuţie în marketingul internaţional. Tendinţe mondiale în sistemele de

distribuţie. Structura canalelor de distribuţie. Tipologia intermediarilor. Alegerea canalelor de distribuţie. Gestiunea

activităţii intermediarilor. Particularităţile logisticii în marketingul internaţional

POLITICA DE PROMOVARE ÎN MARKETINGUL INTERNAŢIONAL

Conţinutul, obiectivele şi particularităţile activităţilor promoţionale pe pieţele externe. Reclama ca componentă a

sub-mixului promoţional. Activităţi de stimulare a vânzărilor. Vânzări personale. Relaţii cu publicul. Elaborarea şi

realizarea strategiei de promovare în marketingul internaţional. Tipologia strategiilor.

POLITICA DE PREŢ ÎN MARKETINGUL INTERNAŢIONAL

Esenţa, particularităţile şi obiectivele politicii de preţ în marketingul internaţional. Factorii ce determină formarea

preţurilor. Metodele de determinare a preţurilor în marketingul internaţional. Tipologia strategiilor de preţ. Variaţii ale

preţurilor.

PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII DE MARKETING

INTERNAŢIONAL

Conţinutul şi metodele procesului de planificare în activitatea de marketing internaţional. Factorii cu influenţă

asupra organizării activităţii de marketing internaţional. Tipologia structurilor organizatorice. Factorii care determină

importanţa controlului în marketingul internaţional. Domeniile şi etapele procesului de control.

MARKETING STRATEGIC

CONCEPŢIA MARKETINGULUI STRATEGIC

Tendinţele strategice de dezvoltare ale firmelor şi economiilor pe plan mondial. Necesitatea şi premisele

apariţiei concepţiei marketingului strategic. Esenţa (definirea), conţinutul, rolul şi locul marketingului strategic in

cadrul conducerii strategice a întreprinderii. Interdependenţele dintre principiile de dirijare a economiilor şi firmelor

cu orientare de piaţă şi marketingul strategic. Interacţiunea dintre marketingul strategic şi marketingul operaţional.

Particularităţile (caracteristicile) marketingului strategic.

Metodologia marketingului strategic: definirea misiunii firmei - analiza mediului ambiant şi a potenţialului de

afaceri al acestuia –formularea obiectivelor strategice ale întreprinderii cu orientare de piaţă – elaborarea şi

implementarea strategiei.. Abordarea de marketing sistematică, integrativă, complexă, diferenţiată (structurată) ,

funcţională, reproductivă, optimală, situaţională, stimulativă şi continuă a proceselor şi fenomenelor pieţei.

MECANISMUL MARKETINGULUI STRATEGIC - PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ŞI

CONTROLUL STRATEGIC DE MARKETING

Mecanismul marketingului strategic : procesele de planificare, implementare şi control ale planurilor de

marketing. Planificarea - funcţie a conducerii întreprinderii. Conceptul planificării strategice de marketing –

instrumentul principal de realizare al mecanismului marketingului strategic. Aspectele şi nivelurile planificării

strategice de marketing. Etapele procesului planificării strategice de marketing. Identificarea domeniilor şi unităţilor

strategice de activitate ( USA). Problemele definirii USA. Conţinutul şi structura planului de marketing - parte

integrantă a planului de afaceri a întreprinderii.

Strategia - componentă esenţială a marketingului strategic. Nivelul conceptual al strategiilor. Tipologia

strategiilor. Fundamentarea strategiilor de marketing la întreprindere.

Organizarea de marketing strategic. Controlul strategic de marketing. Sistemul şi tipurile de control. Procedee ale

controlului de marketing strategic.

ANALIZA STRATEGICĂ DE MARKETING A MEDIULUI AMBIENTAL ŞI A SITUAŢIEI

ÎNTREPRINDERII. CONCEPTE ŞI MODELE DE ANALIZA STRATEGICĂ

Analiza strategică şi rolul ei în managementul întreprinderii. Auditul de marketing intern şi extern. Analiza de

marketing a macromediului global şi naţional, micromediului de piaţă al întreprinderii, mediului intern. Metode şi

tehnici utilizate în analiza strategică de marketing. Analiza structurii pieţei şi intensităţii concurenţiale. Analiza

concurenţei şi determinanţilor avantajelor concurenţiale. Analiza SWOT. Analiza potenţialului întreprinderii .

Lanţul valoric al întreprinderii după M.Porter. Utilizarea benchmarkingului în analiza comparativă a întreprinderii

şi concurenţei.. Portofoliul investiţional. Metode şi modele matriciale de analiză a portofoliului: modelele matriciale

ale Grupului Consultativ Boston (BCG), General Electric/McKinsey, Igor Anssof, A.Little, modelele Hussey,

M.Porter, PIMS, ABC, GAP, metode de analiză calitativă. Strategii de portofoliu.

POZIŢIA STRATEGICĂ A FIRMELOR ŞI STRATEGII PRIVIND AVANTAJUL COMPETITIV

Noţiuni generale despre concurenţă şi mediul competitiv. Poziţia concurenţială, comportamentul concurenţial

activ, convenţional-pasiv şi combinat. Tipuri de întreprinderi în funcţie de poziţia concurenţială a acestora.

Modelele strategice „apărător” şi „atacant”. Strategiile de marketing aplicate de lideri, ,,şalangeri”, urmăritori şi de

firmele mici pe piaţă.

Modelele mixului de marketing pentru întreprinderile lider, şalangeri, urmăritoare şi întreprinderile specializate

(mici).

POZIŢIONAREA STRATEGICĂ DE MARKETING

Conceptul de poziţionare. Procesul poziţionării strategice de marketing. Obiectivele poziţionării. Metodologia

poziţionării produsului (mărcii). Alcătuirea hărţilor de poziţionare bi- şi multidimensionale. Strategii de poziţionare

a produselor.

Poziţionarea întreprinderii. Criteriile utilizate în procesul poziţionării întreprinderii şi transpunerea grafică a

acestora într-un spaţiu bi- sau multivectorial formând poligoane ale competitivităţii. Strategii de poziţionare a

întreprinderii.

Poziţionarea pieţii în mediul concurenţial global. Procedee utilizate în procesul poziţionării pieţelor (trasarea

profilului de piaţă), avantajele şi dezavantajele acestora. Criterii de poziţionarea a pieţii într-un spaţiu bidimensional

de poziţionare. Procedee de poziţionare bazate pe matricea tridimensională de portofoliu, matricea General Electric.

STRATEGII DE PRODUS

Planificarea strategică a politicii de produs ţinând seamă de dimensiunile gamei sortimentale şi nivelele

produsului. Tipurile politicii de produs: concentrică, orizontală şi conglomerată. Strategii de produs: strategia

unificării produselor, strategia diversificării convergente şi strategia diversificării divergente; strategiile inovării,

modernizării şi eliminării produselor.

STRATEGII DE PREŢ

Planificarea strategică a politicii de preţ. Analiza curbei experienţei. Stabilirea preţurilor prin retrogradare.

Strategiile de preţ: strategia reducerii comutative preţurilor, strategiile preţurilor extrasezoniere, situaţionale,

diferenţiate şi unificate, strategia preţurilor „umbrelă”, magice, psihologice nerontungite.

STRATEGII DE DISTRIBUŢIE

Planificarea strategică a politicii de distribuţie. Strategia de distribuţie directă, avantajele şi dezavantajele

acesteia. Strategia de distribuţie prin intermediari: distribuţia exclusivă, selectivă şi intensivă. Avantajele şi

dezavantaje acestora. Planificarea strategică a logisticii. Strategiile logisticii: ciclică, interaptivă şi combinată.

STRATEGII COMUNICAŢIONALE

Planificarea strategică a politicii comunicaţionale. Obiectivele activităţii comunicaţionale. Mijloace şi

suporturi comunicaţionale. Procesul elaborării strategiei comunicaţionale. Strategiile de promovare pull şi push,

strategia de promovare de susţinere, strategiile intensivă şi extensivă de promovare. Strategia de promovare

fluctuantă.

STRATEGIA MARKETINGULUI GLOBAL

Definirea pieţei globale. Necesitatea şi obiectivele abordării de către firme pieţelor globale. Procesul

elaborării strategiei de marketing global. Modalităţi de pătrundere a firmelor pe pieţele externe. Strategii de

marketing global.

LOGISTICĂ

CONŢINUTUL ŞI COMPONENTELE LOGISTICII

Conceptul de logistică. Definiţii generale ale logisticii. Evoluţia istorică a logisticii. Factorii motori ai

apariţiei şi evoluţiei logisticii. Tipurile de bază ale activităţii logistice. Mixul activităţilor logistice: activităţile de

bază şi activităţile de susţinere. Relaţiile dintre marketing şi logistică: relaţiile dintre logistică şi produs; relaţiile

dintre logistică şi preţ; relaţiile dintre logistică şi promovare; relaţiile dintre logistică şi distribuţie. Logistica

integrată şi lanţul de aprovizionare – livrare.

SERVIREA CLIENŢILOR

Conceptul de servire a clienţilor. Elementele servirii clienţilor: elementele pre-tranzacţionale; elementele

tranzacţionale; elementele post – tranzacţionale. Măsurarea nivelului de servire. Componentele majore ale servirii

clienţilor: disponibilitatea produselor în stoc; durata ciclului comenzii; retragerea produselor de pe piaţă. Importanţa

servirii clienţilor: impactul asupra vânzărilor şi impactul asupra profitului firmei. Strategiile de servire logistică a

clienţilor.

CUMPĂRAREA MĂRFURILOR

Conceptul de cumpărare. Obiectivele cumpărării. Sursele de cumpărare. Strategii logistice referitoare la

sursele de cumpărare. Relaţiile dintre vânzător şi cumpărător. Identificarea, evaluarea şi selectarea furnizorilor.

Managementul bazei de furnizori.

TRANSPORTUL MĂRFURILOR

Locul şi rolul transportului în activitatea economică. Principalele părţi participante la tranzacţiile de transport. Structura

costurilor de transport. Măsurarea costurilor şi stabilirea performanţelor în transport. Modurile de transport şi caracteristicile

lor: transportul feroviar; transportul rutier; transportul pe apă; transportul aerian; transportul prin conducte. Transportul

intermodal. Decizii referitoare la transportul de mărfuri. Evaluarea şi selecţia transportatorilor. Condiţiile de livrare

INCOTERMS.

STOCURILE DE MĂRFURI

Importanţa stocurilor în cadrul sistemei logistice. Tipologia stocurilor. Costurile generate de stocuri.

Planificarea stocurilor: planificarea în condiţii de certitudine; planificarea în condiţii de incertitudine. Controlul

stocurilor: controlul continuu şi controlul periodic; metoda JIT; metoda MRP; metoda DRP; controlul agregat al

stocurilor.

DEPOZITAREA MĂRFURILOR

Conceptul de depozitare şi evoluţia lui în timp. Rolul şi funcţiile depozitelor. Topologia depozitelor: depozite

private, depozite publice şi depozite contractuale. Metode de amplasare a depozitelor: metode de amplasare a unui

singur depozit; metode de amplasare a mai multor depozite. Aranjarea mărfurilor în depozit.

LOGISTICA PROCESULUI DE PRODUCŢIE

Noţiuni generale privind logistica procesului de producţie. Sistema „de împingere” utilizată în gestiunea

fluxurilor de materiale. Sistema „de tragere” utilizată în gestiunea fluxurilor de materiale.

LOGISTICA INFORMAŢIONALĂ

Conţinutul, scopul şi funcţiile sistemului informaţional logistic. Fluxurile informaţionale în cadrul sistemului

informaţional logistic. Tipurile de sisteme informaţionale utilizate în logistică.

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR LOGISTICE

Evoluţia structurilor organizatorice. Factorii de influenţă. Schimbările înregistrate în organizarea logistică:

principalele stadii ale evoluţiei organizării logistice, stadiile de agregare funcţională, stadiile de agregare a

proceselor. Restructurare şi reengineering.

Literatura recomandată:

1. Belostecinic, Grigore. Metode şi tehnici de scalare în cercetările de marketing / ASEM. - Chişinău : Editura

A.S.E.M., 2008.- 81 p.

2. Brunh M., Orientarea spre clienţi. Temelia afacerii de succes, Bucureşti: Editura economică, 2001.

3. Carmen Bălan „Logistica”, Bucureşti 2004.

4. Cercetări de marketing, Gherasim Toader, Gherasim Adrian, Editura economică, Bucureşti, 2003.

5. Cercetări de marketing, Olteanu Valerica, Epure Manuela, Fundaţia „România de mâine”, Bucureşti, 2004.

6. Cercetări de marketing, Paina Nicoale, Pop Marius, Presa universitară clujană, Cluj-Napoca, 1997.

7. Cetină I. Marketingul competitive în sectorul serviciilor, Bucureşti: Teora, 2001.

8. Djems Stock, Duglas Lambert „Стратегическое управление логистикой”, Москва 2005.

9. Dumitrescu L., Marketingul Serviciilor, Sibiu: IMAGO, 1998.

10. Frank Bradley , Marketing inernaţional, Bucureşti, Teora, 2001.

11. Jivan A., Economia sectorului terţiar, Timişoara:SEDONA, 1998.

12. Kotler Ph. Managementul marketingului, Bucureşti, Teora, 2005, 1004 p.

13. Macolm McDonald - „Marketing strategic”. Traducere din limba engleză. Editura Codecs Bucureşti 2000.

14. Michaelson G, Steven W. Sun Tzu. Strategii de marketing: 12 principii esenţiale pentru câştigarea bătăliei de

atragere a clienţilor. - Bucureşti : Brandbuilders, 2006.- 272 p.

15. Mirela Stoian. Agromarketing, Editura ASE, Bucuresti, Editia a II-a, 2003.

16. Moutinho, Luiz. Analiza cantitativă în managementul marketingului / Luiz Moutinho, Mark Goode, Fiona

Davies. - Chişinău : TEHNICA-INFO, 2005.- 338 p.

17. Nicolescu, Luminiţa. International marketing. - Bucureşti : Editura A.S.E., 2005.- 375 p.

18. Olteanu V., Cetină I. Marketingul Serviciilor, Bucureşti: Marketer,1994 .

19. P.Kotler, G.Armstrong, J.Saunders, V.Wong. Principiile marketingului/– ed. Europeană. – Bucureşti: Teora,

2001, 1135 p.

20. Patriche Dumitru, Marketing industrial, Bucureşti, ed. „Expres”, 1994, 296p.

21. Petrovici S., Belostecinic Gr. Marketing, Chişinău, ASEM, 1998, 380 p.

22. Pop. Nicolae Al. – „Marketing strategic”, Editura Economică, Bucureşti ,2000.

23. Sasu, Constantin. Marketing internaţional. - ed. a 3-a rev., şi adăug.. - Iaşi: POLIROM, 2005.- 390 p.

24. Subhash C. Jain – „Marketing Planning & Strategy” 5th Edition, by South-Western College Publishing, 1997.

25. Turcov Elena „Tehnologiile comerciale şi logistica”, Chişinău 2005.

26. Zaharia Răzvan (coordonator) – „Marketing strategic. Suport de curs”, Editura A.S.E. Bucureşti,2002.

27. А. Гаджинский „Логистика”, Москва 2006.

28. А. Гаджинский „Практикум по логистику”, Москва 2008.

29. Беквит, Гарри. Четыре ключа к маркетингу услуг. - 2-e изд. - Москва : Альпина Бизнес Бук, 2005.- 223 c.

30. Божук, Светлана Геннадьевна. Маркетинговые исследования: основные концепции и методы. – СПб.:

Вектор, 2005.- 280 с.

31. Винкельманн, Петер. Maркетинг и сбыт. Oсновы ориентированного на рынок управления компанией. -

Moсква : Издат. дом Гребенникова, 2006.- 665 с.

32. Власова, Maрина Львовна. Социологические методы в маркетинговых исследованиях : учеб.пособие. -

Москва : Издат. дом ГУ ВШЭ, 2005.-710 с.

33. Гайдаенко, Татьяна Альбертовна. Маркетинговое управление. Принципы управленческих решений и

российская практика. - 2-e изд., перераб. и доп. - Москва : Эксмо ; Мирбис, 2006.- 496 с. - (Полный курс

МБА).

34. Голиков, Eвгений Александрович. Maркетинг и логистика: учеб. пособие. - Moсква : Академический

Проект, 2006.- 446 с.

35. Горяев И.П. Основы маркетинга в агропромышленном комплексе. Издательство Академия, Москва, 2004, 220 с.

36. Дебелак, Дон. Планирование в маркетинге: выигрышные стратегии для любого малого бизнеса. -

Москва : ACT ; Астрель, 2006.- 432 с.

37. Карпова, Светлана Васильевна. Международный маркетинг : учеб. пособие для вузов. - 2-e изд.,

перераб. и доп. - Москва : Экзамен, 2005.- 287 с.

38. Котлер Ф., Армстронг Г., Сондерс Дж., Вонг В., Основы маркетинга: Пер. с англ. – 2-е Европ.изд. . М.:

Издательский дом «Вильямс», 2006.- 943 с

39. Лавлок, Кристофер. Маркетинг услуг: персонал, технологии, стратегии. - 4-e изд. - Москва : Издат. дом

"Вильямс", 2005.-1008 с.

40. Малхотра, Нареш. Маркетинговые исследования. Практическое руководство. - 4-e изд. - Москва :

Вильямс, 2007.-1200 с.. + CD-ROM.

41. Маркетинговая стратегия. Курс МБА : пер. с англ. / O. Уолкер-младший, Х. Бодж-младший, K. Ларье,

Джу Маллинз. - Москва : Вершина, 2006.- 496 с.

42. Марков, A. П. Проектирование маркетинговых коммуникаций. Рекламные технологии. Связи с

общественностью. Спонсорская деятельность : учеб. пособие / A. П. Марков. – Ростов-на-Дону :

Феникс, 2006.-544 с.

43. Минетт Стив. Промышленный маркетинг, Москва, Издательский дом «Вильямс», 2003.203с.

44. Моргунов, Вячеслав Иванович. Международный маркетинг: учеб. пособие. - Москва : Издат.-торговая

корпорация "Дашков и К", 2006.-152 с.

45. Ноздрева Р.Б. Современные аспекты международного маркетинга. М.: Московский государственный

институт международных отношений. «Российская политическая энциклопедия» (РОССПЭН), 2004.

46. Сейфуллаева, Маиса Эмировна. Международный маркетинг. М.: ЮНИТИ-ДАНА, 2004.

47. Синяева, И.М. Маркетинговые коммуникации: учебник / И. М. Синяева, С.В.Земляк, В.В.Синяев. - 2-e

изд. - Москва : Издат.-торговая корпорация "Дашков и К", 2007.- 304 с.

48. Уэбстер Ф. Основы промышленного маркетинга. - Москва : Издат. Дом Гребенникова, 2005.- 414 с.

49. Хейг, Паул. Маркетинговые исследования на практике: основные методы изучения рынка: пер.с англ /

П. Хейг, Н. Хейг, K. Морган. - Днепропетровск: Balance business books, 2005.- 312 с.

50. Цыпкин Ю.А., Люкшинов А.Н., Пакулина А.А. Агромаркетинг, Издательство Мир, Москва, 2004, 240 с.

51. Ю. Неруш „Логистика”, Москва 2006.

PROGRAMA


522.01.FINANŢE

Autorii:

Cobzari Ludmila dr.hab., prof.univ.,

Hîncu Rodica dr.hab., prof.univ.,

Stratulat Oleg dr., prof.univ.,

Botnari Nadejda dr., conf.univ.

Recenzenţii: Manole Tatiana dr.hab., prof.univ.,

Ulian Galina dr.hab., prof.univ.

Recomandări metodice generale

Odată cu obţinerea independenţei atenţia Guvernului Republicii Moldova este focalizată pe implementarea

reformelor economice. Opţiunile strategice importante din cadrul reformei depăşesc limitele contextului politic, căci doar

soluţiile tehnocratice nu sunt suficiente în alegerea celei mai potrivite căi a reformei şi viteza de derulare a acesteia. Orice

trecere de la un sistem socio-economic la altul presupune o pregătire fundamentală, elaborarea unei strategii şi a unui

program de schimbări radicale în conformitate cu interesele naţionale şi contextul geopolitic şi economic internaţional. În

scopul definitivării soluţiilor şi căilor optime de derulare a reformelor economice un rol considerabil îl are cercetarea

ştiinţifică. Formarea şi promovarea cercetării ştiinţifice este garantul succesului reformelor economice.

Pentru a deveni specialişti în domeniul 08.00.10 “Finanţe; Monedă; Credit” candidatul va susţine examenul de

doctorat la următoarele discipline: Monedă şi politici monetare, Activitatea bancară, Economie monetară internaţională,

Reglementarea, supravegherea şi controlul bancar, Investiţii şi politică investiţională, Gestiunea portofoliului de investiţii,

Pieţe de Capital, Preţuri, concurenţă şi competitivitate financiară, Finanţe publice, Fiscalitate, Finanţele întreprinderii şi

managementul financiar.

Disciplinele selectate îmbină elemente ale cunoştinţelor deja acumulate pe parcursul etapelor precedente de

formare a doctorandului, şi presupun un grad avansat de prezentare teoretică a subiectelor propuse, prin îmbinare cu o

profundă cunoaştere a principiilor de reglementare şi supraveghere a finanţelor publice, activităţii bancare, activităţii

antreprenoriale, pieţei asigurărilor, pieţei valorilor mobiliare. Pe parcursul examenului doctorandul trebuie să dea dovadă

de următoarele abilităţi:

cunoaştere profundă a fundamentelor teoretice ale proceselor şi fenomenelor economice, atât teoriile

tradiţionale precum şi conceptele moderne;

cunoaşterea legislaţiei şi actelor normative în vigoare la specialitatea 08.00.10;

capacitate de îmbinare a aspectelor teoretice cu cele practice, precum şi cunoaşterea factorilor adiacenţi ce

determină şi influenţează procesele şi fenomenele economice;

cunoaşterea bazelor teoretice ale metodelor, tehnicilor, proceselor de investigare şi fundamentare a

proceselor şi fenomenelor economice;

capacitate de transcendere de la general la particular, de la simplu la compus;

capacitate de analiză şi formulare complexă şi coerentă a ideii economice.


Compartimentul I. MONEDĂ ŞI POLITICI MONETARE

1. Masa monetară: noţiune, structura şi dinamica masei monetare. Viteza de circulaţie a monedei. Indicatorii

monetari; agregatele monetare. Particularităţile calculării agregatelor monetare şi masei monetare în R. Moldova.

2. Banca Centrală: caracteristica generală, particularităţile Băncilor Centrale în diferite ţări. Statul, structura,

funcţiile Băncii Naţionale a Moldovei.

3. Teorii monetare: Teoria cantitativă tradiţională; variante moderne ale teoriei cantitative; teoria veniturilor şi

modelul lui Keynes; teoria neoclasică şi prostkeynesismul. Monetarismul. Aplicarea teoriilor monetare în R. Moldova.

4. Sisteme monetare naţionale: unitatea monetară; etalonul monetar; tipuri de sisteme monetare.

Convertibilitatea monetară. Sistemul monetar actual al R. Moldova.

5. Politica monetară: Politica monetară – componentă al politicii macroeconomice. Strategia şi instrumentele

politicii monetare în R.Moldova.

6. Obiective de politică monetară. Obiective operaţionale, intermediare şi fundamentale lae politicii monetare.

7. Instrumente de politică monetară. Instrumentele directe de politică monetară - plafonul de credite, credite

direcţionate, active lichide obligatorii. Instrumente indirecte de politică monetară - creditele de refinanţare, mecanismul

rezervelor minime obligatorii, mecanismul taxei oficiale a scontului, operaţiunile de open market.

8. Strategii de politică monetară. Strategiile indirecte de politică monetară. Strategia bazată pe ţintirea cursului

valutar. Strategia bazată pe ţintirea agregatelor monetare. Strategia bazată pe ţintirea ratei dobânzii. Strategia bazată pe o

ancoră nominală implicită. Strategii directe de politică monetară. Strategii bazate pe ţintirea directă a inflaţiei.

9. Piaţa monetară: caracteristica generală; componentele pieţei monetare; principiile de funcţionare şi rolul

pieţei monetare în creaţia monetară. Creaţia monetară scripturală (geneza monedei scripturale, multiplicatorul monetar).

Analiza creaţiei monetare în R. Moldova.

10. Echilibrul monetar şi inflaţia: interpretarea echilibrului monetar; conceptul de inflaţie; cauzele şi formele

inflaţiei. Inflaţia în R. Moldova. Politica antiinflaţionistă în R. Moldova.

Compartimentul II. ACTIVITATE BANCARĂ

1. Sistemul bancar: noţiune; elemente, tipuri. Banca Centrală: caracteristică generală; funcţii;

activităţi; rolul. Băncile comerciale: esenţă, funcţii, structură organizatorică. Principalele operaţiuni active şi

pasive ale băncilor comerciale. Caracteristica sistemului bancar al R. Moldova.

2. Managementul bancar: noţiune, conţinut, specific, scopuri şi rol; direcţiile principale ale

managementului bancar (managementul capitalului propriu; managementul angajamentelor băncii;

managementul operaţiunilor active; managementul riscurilor bancare; managementul personalului etc.).

3. Marketingul bancar: noţiune; conţinut, particularităţi, scopuri şi rol; metode de organizare;

complexul marketingului la bănci.

4. Lichiditatea şi solvabilitatea băncii comerciale: noţiune; caracteristica şi rolul solvabilităţii

şi lichidităţii bilanţului băncii comerciale. Dirijarea solvabilităţii la nivel macro şi microeconomice

(rezervarea obligatorie; asigurarea depozitelor; suficienţa de capital; mărimea optimală a creditului acordat

unui beneficiar, indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii etc.). Situaţia privind lichiditatea şi solvabilitatea

băncilor comerciale din R. Moldova la etapa actuală.

5. Resursele bancare: noţiune şi caracteristica resurselor bancare. Sursele formării şi structura

resurselor proprii ale băncii. Caracteristica şi nivelul resurselor depozitare ale băncii comerciale. Atragerea

resurselor nedepozitare la banca (emiterea hârtiilor de valoare, atragerea centralizată şi descentralizată).

Gestiunea resurselor băncii.

6. Lichiditatea şi solvabilitatea clientului băncii comerciale: noţiune; conţinutul şi rolul

lichidităţii şi solvabilităţii clientului băncii. Structura mijloacelor lichide a clientului băncii în baza bilanţului

contabil. Determinarea indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate după bilanţul clientului. Analiza factorilor

de influenţare a solvabilităţii clientului băncii. Utilizarea rezultatelor analizei pentru fundamentarea deciziei

şi variantei de creditare; sursele informaţionale despre clienţi.

7. Operaţiunile de creditare a băncii comerciale: noţiune; conţinutul; principiile şi clasificare.

Conţinutul şi analiza cererii de creditare. Conţinutul şi ordinea încheierii contractului creditar. Ordinea de

creditare. Ordinea de acordare a creditelor şi asigurarea creditelor. Ordinea rambursării creditelor;

monitoringul creditar. Particularităţile rambursării creditelor cu termen expirat. Creditele riscante şi analiza

lor. Particularităţile creditării persoanelor fizice şi întreprinderilor individuale. Analiza eficienţei

operaţiunilor creditare.

8. Operaţiunile de leasing şi factoring ale băncilor comerciale: esenţa operaţiunile leasing:

necesitate; conţinutul operaţiunilor de leasing. Tipurile relaţiilor de leasing şi rolul băncilor. Elementele plăţii

de leasing şi determinarea mărimii ei. Riscuri în operaţiunile de leasing. Esenţă, necesitate, conţinutul şi

clasificarea operaţiunilor de factoring. Conţinutul şi încheierea contractului de factoring. Determinarea plăţii pe

operaţiunile de factoring.

9. Operaţiunile de decontare şi operaţiunile de casă efectuate de băncile comerciale: esenţa,

principiile şi rolul decontărilor prin virament. Instrumentele de plată. Formele de decontare prin virament

aplicate în R. Moldova. Deservirea de casă a clienţilor băncii: regulamentul cu privire la efectuarea

operaţiunilor de casă în R. Moldova. Organizarea trezoreriei băncilor. Ordinea primirii numerarului de la

clienţi şi eliberării numerarului clienţilor.

10. Sisteme bancare comparate. Banca Centrală Europeană. Sistemul bancar american, englez,

francez, japonez, etc.

Compartimentul III. ECONOMIE MONETARĂ INTERNAŢIONALĂ

1. Segmentarea pieţei valutare: operaţiunile caracteristice pieţei valutare la vedere.

Operaţiunile pe piaţa valutară la termen. Derivatele valutare.

2. Piaţa monetară internaţională: conceptul; caracteristică; conţinut. Mijloacele şi instrumentele de

plată internaţională. Valutele (noţiune, conţinut, tipuri, convertibilitate). Devize (noţiune, clasificare, conţinut).

Monedele internaţionale (noţiune, tipuri, conţinut). Organizarea şi efectuarea operaţiunilor cu mijloace de plată

internaţională în R. Moldova. Problemele activităţii instituţiilor financiare autohtone pe piaţa monetară internaţională.

3. Mecanismul cursului valutar: conţinutul valoric al monedelor şi paritatea monetară.

Definirea cursului valutar, tipurile de cursuri. Modele de stabilire a cursului valutar şi factorii de influenţare.

Metodele aplicate în determinarea cursului valutar. Cursul valutar al leului moldovenesc: evoluţie; metodele

de determinare, probleme privind menţinerea. Influenţa modificării cursului valutar asupra comerţului

extern şi dezvoltării economiei naţionale. Problemele influenţei modificării cursului valutar asupra

comerţului extern al R. Moldova.

4. Riscul valutar: noţiune, tipuri, factorii de influenţare. Tehnici de acoperire a riscului valutar în

cadrul contractului (clauza valutară simplă; clauza coşului valutar simplu şi ponderat; clauza monedei

internaţionale; alegerea monedei de contract; includerea în preţ a unei marje asigurătorii; sincronizarea încasărilor

şi plăţilor în aceeaşi valută). Tehnici de protecţie împotrivă riscului valutar extracontractuale (acoperirea la vedere;

acoperirea la termen).

5. Strategii pe piaţa valutară. Inovaţii financiare pe piaţa valutară. Gestiunea portofoliilor

valutare.

6. Modalităţile de plată internaţională: tipurile de plăţi şi decontări internaţionale; caracteristica

modalităţilor de plată internaţionale (acreditivul documentar: noţiune, elementele, clasificarea, procedura bancară de

derulare; tipuri; incasoul documentar: noţiune, mecanismul derulării; ordinul de plată; scrisoarea de garanţie bancară:

noţiune, tipuri etc.); plăţile prin cliring; compensaţia; acorduri valutare; cliringul multilateral. Utilizarea mijloacelor şi

instrumentelor de plată internaţională în R. Moldova.

7. Piaţa financiară internaţională: noţiune; conţinut; structură. Instrumentele de bază şi

participanţii la piaţa de capital. Plasamentul internaţional de titluri; investiţiile internaţionale directe etc.

Activitatea instituţiilor din R. Moldova pe piaţa financiară internaţională.

8. Piaţa internaţională a creditului: concept, conţinut, caracteristică şi rolul creditului

internaţional. Tehnica acordării şi rambursării creditelor. Dobânda la creditul internaţional. Posibilităţile de

acces la creditul internaţional. Creditul internaţional în economia R. Moldova. Riscurile şi garanţiile în

creditul internaţional.

9. Lichiditatea internaţională. Lichiditatea internaţională şi rezervele valutare internaţionale.

Rezervele internaţionale ale R. Moldova.

10. Balanţa de plăţi externe. Balanţa de plăţi externe: concept, structură, indicatori, factori de

influenţă. Metode de echilibrare şi ajustare a Balanţei de plăţi externe. Interpretarea Balanţei de plăţi externe.

Analiza Balanţei de plăţi externe a R. Moldova.

Compartimentul IV. REGLEMENTARE, SUPRAVEGHERE

ŞI CONTROLUL BANCAR

1. Reglementare şi supraveghere bancară: concept, necesitate si obiective. Instituţii de reglementare si

supraveghere bancara. Reglementarea şi supravegherea bancara în Uniunea Europeana.

2. Supravegherea bancară on-site şi off-site. Sisteme de rating şi avertizare timpurie. CAAMPL -

instrument de întărire a supravegherii si de consolidare a sistemului bancar.

3. Asigurarea depozitelor bancare. Modele de asigurare. Mecanismul asigurării depozitelor în diferite

ţări. Organizarea asigurării depozitelor în R. Moldova.

4. Teorii şi modele de evaluare privind fragilitatea sistemelor bancare. Riscul sistemic. Falimentele

bancare. Reglementarea ieşirii de pe piaţa bancară. Reglementarea şi cauzele falimentului bancar în R. Moldova.

5. Reglementarea riscurilor bancare: riscul operaţional, riscul de sistem, riscul de credit, riscul de

lichiditate, riscul de solvabilitate, riscul de rată a dobânzii, riscul investiţional, riscul valutar, riscul de bancă,

riscul de ţară. Reglementarea riscurilor bancare în R. Moldova.

6. Controlul bancar intern: obiective; principii de organizare.

7. Auditul bancar intern. Organizarea misiunii de audit intern. Raportul de audit. Riscul de audit.

8. Auditul principalelor operaţiuni bancare. Auditul operaţiunilor de casă, auditul operaţiunilor de

decontări, auditul operaţiunilor valutare, auditul operaţiunilor creditare, auditul operaţiunilor cu hârtii de valoare,

auditul altor operaţiuni bancare.

9. Controlul performanţelor bancare. Controlul lichidităţii bancare. Controlul profitului bancar. Controlul

veniturilor bancare.

10. Control şi supraveghere bancară în domeniul prevenirii folosirii sistemului bancar în scopul

spălării banilor.

Compartimentul V. INVESTIŢII ŞI POLITICĂ INVESTIŢIONALĂ

1. Concepţii privind investiţiile şi contribuţia acestora la dezvoltarea economică. Conceptul

de investiţie, esenţa economică a investiţiei, elementele de identificare a investiţiei (obiectul, subiectul, efortul şi

efectul - definiţia şi caracteristica acestora), trăsături caracteristice investiţiilor; criterii de clasificare a investiţiilor

(după destinaţia fondurilor alocate, după obiectul care se urmăreşte a fi realizat, după gradul de risc pe care îl

implică, după structura tehnologică, după sursele de finanţare, etc.) şi structura investiţiilor conform criteriilor de

clasificare. Rolul investiţiilor la nivel microeconomic şi la nivel macroeconomic; investiţiile şi dezvoltarea

procesului de producţie la întreprindere; corelarea dintre investiţii şi creşterea economică în ţările în tranziţie;

rolul investiţiilor autohtone şi străine în procesul de tranziţie la economia de piaţă şi în perspectiva de integrare

europeană a Republicii Moldova.

2. Politica investiţională la nivel microeconomic. Conceptul, scopul, obiectivele şi factorii

determinanţi ai politicii investiţionale a întreprinderii; intercorelarea cu alte politici. Strategii investiţionale în

economia întreprinderii, tipologia strategiilor de investiţii, rolul acestora în fundamentarea proiectelor de

investiţii. Atractivitatea investiţională a întreprinderii; politica de dividend a întreprinderii şi rolul acesteia în

atragerea investitorilor. Posibilităţi de investire a societăţilor pe acţiuni şi reglementarea acestui domeniu în

Republica Moldova.

3. Politica investiţională la nivel macroeconomic. Conceptul, scopurile şi principiile politicii

investiţionale a statului; tipuri de politici investiţionale la nivel macroeconomic, instrumente şi priorităţi ale

politicii investiţionale a statului, entităţi implicate în elaborarea şi promovarea politicii investiţionale a statului.

Corelarea dintre politica investiţională a statului şi alte politici la nivel de stat. Politici de atragere a investiţiilor

străine. Cadrul de politici investiţionale a Republicii Moldova; strategia investiţională a Republicii Moldova şi

direcţiile prioritare ale acesteia.

4. Climatul investiţional – determinant al activităţii de investiţii. Conceptul climatului

investiţional; factori determinanţi (pozitivi şi negativi) ai climatului investiţional; atractivitatea investiţională şi

imaginea investiţională şi influenţa acestora asupra deciziilor investiţionale; evaluarea climatului investiţional şi

indicatori de evaluare. Climatul investiţional în Republica Moldova: evoluţia; factorii negativi şi pozitivi ai

acestuia; atractivitatea investiţională a ţării şi componentele acesteia, imaginea investiţională a ţării, problemele

climatului investiţional autohton şi căi de reformare a acestuia.

5. Proiectul investiţional şi proiectarea investiţională. Definiţia proiectului investiţional,

elementele componente ale acestuia, tipologie (după finalitate, după termen de realizare, după volumul

investiţiilor, după complexitate etc.); conţinutul proiectului investiţional (descriere generală, premisele şi ideea

principală a proiectului, analiza pieţei şi conceptului de bază, materia primă şi livrările, amplasarea, proiectarea şi

tehnologia, organizarea, resursele de muncă, planificarea realizării proiectului, planul financiar şi evaluarea

economică şi financiară a proiectului investiţional); documentaţia necesară realizării proiectului de investiţie,

studiul de oportunitate şi studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate a proiectului investiţional şi legătura

dintre aceste studii; obiectivele şi funcţiile studiului de fezabilitate, componentele studiului de fezabilitate;

evaluarea proiectelor de investiţii. Bugetarea investiţiilor: conţinutul şi formarea bugetului investiţiilor capitale,

optimizarea bugetului investiţiilor capitale şi analiza îndeplinirii acestuia.

6. Procesul investiţional şi piaţa investiţională. Abordări teoretice privind activitatea

investiţională; conţinutul activităţii investiţionale, particularităţile şi obiectivele de bază ale activităţii

investiţionale. Procesul investiţional: definiţie, conţinut, subiecţii procesului investiţional şi atribuţiile acestora,

fazele procesului investiţional (etapele fazei preinvestiţionale, fazei investiţionale, fazei de exploatare),

dezinvestiţia. Piaţa investiţională: concept, structura şi infrastructura pieţei investiţionale. Activitatea

investiţională în cadrul economiei naţionale; cadrul legal de reglementare a activităţii investiţionale şi cadrul

instituţional de asigurare a activităţii investiţionale în Republica Moldova.

7. Evaluarea eficienţei economice a investiţiilor. Aspecte teoretice şi metodologice în

evaluarea eficienţei investiţiilor; conceptul de eficienţă economică şi eficienţă a proiectelor de investiţii, efortul

investiţional, efectele investiţionale, criterii de eficienţă a investiţiilor. Indicatorii statici de evaluare a eficienţei

economice a investiţiilor (volumul capitalului investit, durata de realizare a lucrărilor de investiţii, durata de

funcţionare a obiectivului, cheltuielile echivalente sau recalculate, investiţia specifică, termenul de recuperare a

investiţiei, coeficienţii de eficienţă economică a investiţiilor sau rata de rentabilitate, randamentul economic al

investiţiei). Cuantificarea factorului timp în calculele de eficienţă a investiţiei, conţinutul şi necesitatea

actualizării, noţiunea de anuitate, tipuri de anuităţi, valoarea prezentă şi valoarea viitoare a anuităţii; metodologii

internaţionale de evaluare a eficienţei investiţiilor. Conţinutul şi semnificaţia indicatorilor dinamici, indicatorul

Angajamentul de capital (K), indicatorul Perioada de recuperare actualizată a investiţiei (DPP), indicatorul

Valoarea netă actualizată (NPV), indicatorul Indicele de profitabilitate (PI), indicatorul Rata internă a

rentabilităţii (IRR); implicaţiile indicatorului Rata internă de rentabilitate modificată (MIRR); aspecte privind

determinarea ratei de actualizare utilizate la calculul indicatorilor de evaluare a eficienţei economice a

investiţiilor; particularităţile determinării eficienţei investiţiilor de pe poziţiile fiecărui participant al activităţii

investiţionale.

8. Surse de finanţare a investiţiilor şi costul capitalului investit. Structura resurselor de

finanţare a investiţiilor, sursele interne de finanţare a investiţiilor la nivelul microeconomic (profitul, uzura,

rezervele interne, fondurile speciale, mijloacele obţinute din achitarea de către companiile de asigurări a

despăgubirilor etc.) şi macroeconomic (defalcările din bugetul de stat, defalcările din fondurile extrabugetar etc.);

surse externe de finanţare a investiţiilor: la nivelul microeconomic (împrumuturi obligatare, creditul bancar,

forfeting-ul, leasing-ul etc.) la macronivel (creditul extern public, creditul extern privat, investiţii străine etc.);

forme noi de finanţare a investiţiilor (capital de risc etc.). Costurile marginale ale resurselor interne de finanţarea

a investiţiilor, costurile marginale ale resurselor externe de finanţarea a investiţiilor: costul acţiunilor, costul

obligaţiunilor, creditelor, evaluarea costului mediu ponderat al surselor de finanţare a investiţiilor (WACC),

structura optimă a capitalului investit, cost oportun al capitalului, costul marginal al capitalului şi decizia de

investiţii.

9. Riscuri în activitatea de investiţii. Incertitudinea şi riscul în activitatea de investiţii, definirea

riscului investiţional, criterii şi modalităţi de clasificare a riscurilor investiţionale. Metode de analiză şi evaluare a

riscului investiţional: metode subiective şi obiective (cu ajutorul probabilităţii, metoda arborelui de decizii,

modelul CAPM); reflectarea riscului în calculele de eficienţă a proiectului de investiţii, analiza de sensitivitate la

risc; gestiunea riscului de investiţii şi etapele acesteia: identificarea riscului, evaluarea, controlul şi diminuarea

acestuia; modalităţi de diminuare a riscurilor investiţionale: prevenirea, asigurarea etc.

10. Investiţiile internaţionale şi implicaţiile acestora asupra economiei naţionale. Definiţia,

tipologia şi formele investiţiilor internaţionale; participanţi; factori determinanţi ai deciziei de a investi în

străinătate; rolul investiţiilor internaţionale, impactul ISD asupra economiilor ţărilor-gazdă (balanţa de plăţi

externe, stocul de active şi resurse, piaţa muncii, agenţii economici locali) şi efectele ISD asupra economiilor

ţărilor de origine ale investitorilor; tendinţe în evoluţia investiţiilor străine directe. Investiţiile străine de

portofoliu: trăsături specifice, participanţi; scopurile investitorilor; oportunităţi investiţionale internaţionale.

Riscuri asociate investiţiilor internaţionale: riscurile financiare, riscul politic, riscul de ţară; riscul portofoliului de

investiţii internaţionale, evaluarea riscului portofoliului de investiţii internaţionale şi metode de diminuare a

acestuia etc. Investiţii internaţionale ale Republicii Moldova şi efecte ale investiţiilor străine pentru economia

naţională, politici de promovare şi de atragere a investiţiilor străine în economia Republicii Moldova.

Compartimentul VI. GESTIUNEA PORTOFOLIULUI DE VALORI MOBILIARE

1. Portofoliul de investiţii şi investiţiile de portofoliu: concepte privind portofoliul investiţional şi

investiţiile de portofoliu; clasificarea portofoliilor investiţionale; tipuri de portofolii (portofoliul de investiţii

format în funcţie de obiectele investiţionale; portofoliul de investiţii format în funcţie de preferinţele

investitorului; portofoliul de investiţii format în funcţie de gradul de atingere a obiectivelor urmărite de

investitor); procesul de formare a portofoliului investiţional; principii de formare a portofoliului investiţional.

2. Rentabilitatea portofoliului de valori mobiliare: profitul investiţional: concept, elemente, factori de

influenţă; rentabilitatea titlului financiar; rentabilitatea portofoliului de valori mobiliare; analiza influenţei

factorilor (de natură internă şi externă) asupra profitului scontat; elementele venitului investitorului;

dimensionarea rentabilităţii titlului financiar şi a portofoliului investiţional (profitabilitatea pentru perioada

deţinerii activului, profitabilitatea deplină, profitabilitatea aproximativă, profitabilitatea portofoliului de valori

mobiliare);

3. Riscul investiţional: conceptul general al riscului investiţional; tipurile de riscuri investiţionale (riscul

dobînzii, riscul creditar, riscul pieţei, riscul lichidităţii, riscul afacerii, riscul de retragere preventivă, riscul

inflaţiei, riscul diversificabil, riscul nediversificabil); dimensionarea riscurilor valorilor mobiliare (valoarea medie

aşteptată, devierea standard, coeficientul de variaţie, covariaţia, coeficientul beta etc.); indicatorii de determinare

a riscului portofoliu de valori mobiliare (riscul propriu al portofoliului, riscul de piaţă al portofoliului);

4. Evaluarea titlurilor de valoare: evaluarea acţiunilor (particularităţi ale evaluării acţiunilor; valoarea

de piaţă a unei acţiuni; metode de evaluare a acţiunilor: modelul clasic de evaluare a acţiunilor simple; evaluarea

acţiunilor cu o rata constată de creştere a dividendelor; evaluarea acţiunilor cu o rată de creştere supranormală;

evaluarea acţiunilor preferenţiale; evaluarea acţiunilor cotate la bursă etc.);

5. Evaluarea titlurilor de valoare: evaluarea obligaţiunilor (determinarea valorii unei obligaţiuni;

valoarea de piaţă a unei obligaţiuni; valoarea obligaţiunilor cu cupon „zero”; valoarea obligaţiunilor perpetue

etc.); relaţii specifice în evaluarea obligaţiunilor; durata obligaţiunii;

6. Metode de estimare a valorilor mobiliare în R.Moldova (metodele de estimare utilizate şi cauzele

selectării acestora; formulele de calcul utilizate; modalităţi de calcul a unor variabile ca fluxuri financiare, rate de

actualizare şi de capitalizare, coeficienţi multiplicatori etc.; ajustări efectuate pentru a ţine cont de mărimea

pachetului de valori mobiliare estimat şi de lichiditatea valorilor mobiliare etc.);

7. Strategii de gestiune a portofoliilor de acţiuni şi obligaţiuni: strategii pasive de gestiune a

portofoliilor de obligaţiuni şi acţiuni (diversificarea; politica “în trepte” sau a distribuirii uniforme; politica

accentului de scurtă durată; politica accentului de lungă durată; strategia “halterei”; strategia aşteptării ratelor

profitului; strategia de imunizare; strategiile de cumpărare şi deţinere; strategia indexării); strategii active de

gestiune a portofoliului de obligaţiuni şi acţiuni (strategiile bazate pe utilizarea curbelor ratelor profitului;

strategia „imunizarea convenţională”; strategia urmăririi valorii; strategia de creştere; strategia rotaţiei de grup;

strategiile costului constant şi de nivelare a valorii; strategia bazată pe hedging; strategia de procurare a acţiunilor

cu ajutorul împrumuturilor; strategia de investire cu răspundere socială);

8. Analiza fundamentală a portofoliului de investiţii: conceptul de analiză fundamentală, metodele de

prognoză (strategie descendentă de prognozare, strategia ascendentă de prognozare, prognoza probabilistică);

modelul econometric; factorii fundamentali la nivel macroeconomic; analiza rapoartelor financiare ale

societăţilor pe acţiuni (analiza retrospectivă);

9. Analiza tehnică a portofoliului de investiţii: esenţa analizei tehnice; axiomele analizei tehnice

(mişcările pieţei iau în considerare totul, preţurile se mişcă în mod orientat, istoria se repetă); analiza tradiţională

(principalele configuraţii: „triunghi”, „cap-umeri”, „zig-zag”); analiza tehnică modernă; analiza tehnică filozofică

(teoria lui Elliot);

10. Eficienţa gestiunii portofoliului de valori mobiliare: concept general; dimensionarea

profitabilităţii portofoliului de valori mobiliare; dimensionarea eficienţei gestiunii portofoliului, luînd în

consideraţie riscul; alegerea timpului optim al operaţiunilor etc.

Compartimentul VII. PIEŢE DE CAPITAL

1. Piaţa de capital: abordări cu privire la interconexiunea pieţei financiare şi pieţei de capital; trăsăturile, rolul şi

funcţiile pieţei de capital în economie de piaţă; structura pieţei de capital (piaţa monetară, piaţa bancară, piaţa valorilor

mobiliare; piaţa primară, piaţa secundară, piaţa extrabursieră, piaţa acţiunilor, piaţa obligaţiunilor, piaţa contractelor la

termen, piaţa opţiunilor, piaţa de licitaţie, piaţa de negocieri, pieţe intermitente, pieţe continue, pieţe mixte etc.); cererea şi

oferta pe piaţa de capital; starea actuală şi caracteristica situaţiilor de criză pe pieţele de capital pe plan mondial; starea,

strategii de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare din Republica Moldova.

2. Instrumentele financiare primare de proprietate şi rolul acestora în apariţia şi dezvoltarea societăţilor pe

acţiuni: acţiunile (tipuri, caracteristici fundamentale); drepturile generate (de vot, la dividend, de atribuire, de subscriere,

de preempţiune); baza legislativă în R.Moldova; evaluarea acţiunilor ordinare (indicatorii şi metode de evaluare); formarea

şi gestiunea portofoliului de acţiuni; strategiile pasive de gestiune a portofoliului de acţiuni (strategiile de cumpărare şi

deţinere, strategia indexării); strategiile active de gestiune a portofoliului de acţiuni (strategia urmării valorii, strategia

diversificării, strategia de creştere, strategia rotaţiei de grup, strategiile costului constant şi de nivelare a valorii, strategia

bazată pe hedging, strategia de cumpărare a acţiunilor cu ajutorul împrumuturilor). Necesitatea şi problemele diversificării

acţiunilor cotate pe piaţa valorilor mobiliare a Republicii Moldova.

3. Rolul şi problemele utilizării instrumentelor financiare primare de creanţă în formarea capitalului

împrumutat: obligaţiunile (tipologie; elemente definitorii; dobânda; valoarea nominală; maturitatea; preţul de piaţă);

randamentul (cuponului, curent, la maturitate); indicatorii de evaluare a obligaţiunilor zero-cupon (preţul de cumpărare a

obligaţiunii, rata nominală a profitului pentru perioada de deţinere, preţul de vînzare a obligaţiunii etc.); indicatorii de

determinare a eficienţei obligaţiunilor cu plata periodică a dobânzilor (rata curentă a profitului la obligaţiuni, preţul de

vînzare, preţul de cumpărare etc.); durata şi sensibilitatea obligaţiunii; metode de gestiune a portofoliilor de investiţii.

Cambiile ca instrument de formare capitalului împrumutat. Problemele implementării instrumentelor financiare primare de

creanţă în Republica Moldova.

4. Emisiunea valorilor mobiliare: procedura emisiunii acţiunilor la constituirea societăţii; emisiunile suplimentare;

emisiunea şi modalităţi de rambursare a obligaţiunilor. Aspecte problematice emisiunii valorilor mobiliare în Republica

Moldova.

5. Portofoliul de valori mobiliare: principiile şi ordinea formării; structura; funcţiile; aspectele juridice; formarea

şi gestiunea portofoliului de acţiuni; strategiile pasive de gestiune a portofoliului de acţiuni; strategiile active de gestiune a

portofoliului de acţiuni; gestiunea portofoliului obligaţiunilor; strategiile pasive de gestiune a portofoliului de obligaţiuni;

strategiile active de gestiune a portofoliului de obligaţiuni; indicatorii de bază pentru determinarea eficienţei portofoliului

de obligaţiuni (valoarea curentă a portofoliului, profitabilitatea, durata, ritmul creşterii valorii, lichiditatea portofoliului,

coeficientul de lichiditate); metode de gestiune a portofoliilor de investiţii; principalele reguli de formare şi dirijare a

portofoliului de valori mobiliare profitabil.

6. Instrumentele financiare derivate. Rolul şi problemele utilizării acestora în economia contemporană:

contractele „futures” (definire; elementele contractuale; tipologie; domenii de utilizare, lichidarea contractului); contractele

„options” (esenţa; elementele contractuale; tipologie; domenii de utilizare, lichidarea contractului); contracte options

(tipuri şi caracteristici; domenii de utilizare); contracte SWAP (tipuri,elemente definitori, mecanismul derulării). Rolul

instrumentelor financiare derivate în evoluţia crizei financiare mondiale. Necesitatea implimentării instrumentelor

financiare derivate în Republica Moldova.

7. Participanţii la piaţa de capital şi activităţile desfăşurate de ei: caracteristica generală a activităţii emitenţilor

şi investitorilor pe piaţa valorilor mobiliare; participanţi profesionişti şi activităţile desfăşurate de ei (activitate de brokeraj;

activitate de dealer; activitate de underwriting; activitate de administrare a investiţiilor; activitate de ţinere a registrului;

activitate de depozitare; activitate de clearing; alte genuri de activitate; reglementarea activităţii participanţilor profesionişti

pe piaţa valorilor mobiliare a Republicii Moldova.

8. Bursa de valori: funcţii; rol; structura organizatorică; organele de conducere; regulile efectuării operaţiunilor bursiere;

caracteristica burselor de valori din New-York şi Tokio; bursa de valori din R.Moldova (baza legislativă, evoluţia; structura

organizaţională, funcţiile, cerinţe privind activitatea de membru), rolul, problemele şi perspectiva dezvoltării al Bursei de Valori a

Moldovei).

9. Tranzacţiile bursiere: clasificarea tranzacţiilor bursiere, sisteme de tranzacţii; tranzacţii bursiere la vedere cu

instrumente financiare primare; ordinele bursiere şi tipologia lor; tranzacţiile forward cu instrumente financiare primare;

tipologia şi esenţa tranzacţiilor forward; tranzacţii la termen ferme, tranzacţii la termen condiţionate, tranzacţii în marjă

(vânzări scurte); tranzacţiile pe pieţele contractelor futures (mecanismul de iniţiere şi tranzacţionare a contractelor futures,

determinarea poziţiei futures, reglarea zilnică a poziţiei futures, clearingul şi decontarea contractului futures).

10. Mecanismul organizării tranzacţiilor bursiere: listingul; licitaţia şi tipologia acestora; cotarea valorilor

mobiliare; clearingul şi decontările; mecanismul şi problemele organizării tranzacţiilor bursiere pe piaţa bursieră a

Republicii Moldova.

11. Organizarea tranzacţiilor bursiere la Bursa de Valori a Moldovei, ordinele bursiere şi tipologia acestora;

formele de organizare a tranzacţiilor cu valori mobiliare; sistemul de tranzacţii (SAIT), mecanismul pieţei bursiere

interactive; reglementarea tranzacţiilor bursiere în Republica Moldova.

12. Indicii bursieri: rolul şi clasificarea acestora; selectarea eşantionului de firme; atribuirea importanţei componentelor

din eşantion; alegerea datei de referinţă; modele generale de calcul a principalilor indici bursieri (Dow-Jones, Standard & Poor`s,

AMEX, NASDAQ, Nikkei, Topix, CAC 40; indici bursieri din R.Moldova).

Compartimentul VIII. PREŢURI, CONCURENŢĂ ŞI COMPETITIVITATE FINANCIARĂ

1. Mecanismul preţurilor în economia concurenţială: abordarea sistemică a preţurilor, rolul preţului în

echilibrarea pieţei, oferta şi cererea sub incidenţa comportamentului agenţilor pieţei, strategii de adaptare a

preţurilor la cerinţele pieţei, pe tipuri ale concurenţei, echilibrul concurenţial şi bunăstarea socială.

2. Metodele de determinare a preţurilor la nivelul unităţilor economice: metodele de determinare a

preţurilor în baza costului, determinarea preţurilor în baza cererii, orientarea preţurilor spre concurenţă, corelarea

preţurilor produselor noi, determinarea preţurilor în baza echilibrului dintre cost, cerere şi concurenţă (modelul 3

„C”).

3. Implicaţiile deciziilor de preţ asupra rezultatelor economico-financiare ale întreprinderilor:

fundamentarea preţurilor prin utilizarea analizei marginale, analiza influenţei preţurilor asupra profitului

unităţilor economice, modelarea deciziilor de preţ în contextul obiectivelor strategice a întreprinderii.

4. Particularităţile determinării preţurilor în unele ramuri ale economiei naţionale din R. Moldova: specificul calculării preţurilor în comerţ, fundamentarea preţurilor în agricultură, particularităţile stabilirii

preţurilor la pământ şi resursele naturale, specificul determinării preţurilor în construcţii-montaj, tarifele la

servicii – parte componentă al sistemului de preţuri.

5. Preţurile în cadrul comerţului internaţional: preţurile externe şi interacţiunea acestora cu preţurile interne,

categoriile de preţuri practicate în cadrul tranzacţiilor comerciale internaţionale, INCOTERMS – standard internaţional

de interpretare a termenilor comerciali, rolul statului în reglementarea comerţului internaţional prin intermediul

mecanismului preţurilor, tehnica determinării preţurilor produselor de import, fundamentarea preţurilor produselor de

export, specificul stabilirii preţurilor de transfer.

6. Preţul şi practicile anticoncurenţiale: formele interzise de fixare a preţurilor, preţul de ruinare,

strategia preţurilor de discriminare, preţul de dumping şi politica antidumping.

7. Reglementarea preţurilor şi concurenţei pe plan internaţional: cadrul organizatoric de

reglementare a activităţii privind preţurile în ţările dezvoltate, reglementarea preţurilor şi concurenţei în

România, Rusia, ţările Uniunii Europene ş.a.

8. Reglementarea preţurilor şi concurenţei în Republica Moldova: cadrul organizatoric de

reglementare a activităţii privind preţurile în R. Moldova, metodele de reglementare a preţurilor, legislaţia în

domeniul reglementării preţurilor şi concurenţei.

Compartimentul IX. MANAGEMENTUL FINANŢELOR PUBLICE

1. Sistemul financiar. Clasificaţia şi caracteristica sistemului financiar. Structura sistemului financiar în

R. Moldova. Caracteristica sistemului financiar public în R. Moldova. Rolul finanţelor publice în economia de

piaţă.

2. Politica financiară. Conceptul, tipuri, obiectivele şi componentele politicii financiare. Particularităţile

politicii financiare şi concordanţa cu strategiile de dezvoltare a Republicii Moldova.

3. Bugetul şi sistemul bugetar. Bugetul ca variabilă economică: conceptul, caracteristica, funcţiile şi

principiile bugetare. Sistemul bugetar al R. Moldova: conceptul, tipurile, particularităţile sistemului bugetar.

Conţinutul, caracteristica şi fazele procesului bugetar în Republica Moldova.

4. Finanţe publice locale. Administraţia publică locală: structura, competenţa şi atribuţiile. Bugetul şi

autonomia financiară a administraţiei publice locale. Sfera acţiunii bugetelor locale. Procesul bugetar la nivel

local. Formarea resurselor financiare la nivelul autorităţilor publice locale. Descentralizarea bugetară: modalităţi

şi perspective.

5. Creditul public: conţinutul economic, funcţiile, formele creditului public şi clasificarea

împrumuturilor de stat. Particularităţile creditului public în R. Moldova. Datoria publică internă şi externă.

Indicatori de estimare a nivelului şi poverii datoriei externe.

6. Asigurările sociale. Caracteristica generală a protecţiei sociale şi componenţa cheltuielilor pentru

aceste scopuri. Principiile asigurărilor sociale de stat. Formele susţinerii sociale a cetăţenilor prin intermediul

asigurărilor sociale. Caracteristica Bugetului asigurărilor sociale de stat. Finanţarea asigurării cu pensii din

bugetul asigurărilor sociale de stat.

7. Cheltuielile publice pentru sănătate: conţinutul, rolul, clasificarea, dinamica, structura şi eficienţa.

Planificarea cheltuielilor publice pentru funcţionarea instituţiilor de ocrotire a sănătăţii. Conţinutul economic,

principii şi caracteristica Fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Reforma sistemului de ocrotire

a sănătăţii din Republica Moldova.

8. Cheltuielile publice pentru învăţămînt: conţinutul, rolul, clasificarea, dinamica, structura şi eficienţa.

Planificarea cheltuielilor pentru întreţinerea instituţiilor din sistemul învăţămîntului public.

9. Cheltuielile publice pentru serviciile publice generale: conţinutul, rolul, clasificarea, dinamica,

structura şi eficienţa. Serviciul public şi funcţionarul public: rolul şi funcţiile. Controlul organelor financiare

asupra respectării disciplinei de stat.

10. Trezoreria publică: conceptul şi funcţiile. Evoluţia sistemului trezorerial. Structura

sistemului trezorerial al Republicii Moldova. Evidenţa încasării veniturilor şi efectuării cheltuielilor bugetare prin

sistemul trezorerial.

Compartimentul X. FISCALITATE

1. Sistemul fiscal al Republicii Moldova. Legislaţia fiscală în R. Moldova. Structura şi organele fiscale.

Sistemul de impozite al R. Moldova şi contribuţia la constituirea veniturilor publice.

2. Politica fiscală a Republicii Moldova. Politica fiscală a statului: obiective, instrumente, şi coordonatele

funcţionale. Concordanţa politicii fiscale cu strategiile de dezvoltare a R.Moldova.

3. Administrarea fiscală. Obiectivele politicii de administrare fiscală în R. Moldova. Organele cu

atribuţie de administrare fiscală în R. Moldova. Contribuţia serviciului fiscal la acumularea veniturilor fiscale.

4. Obligaţiile fiscale. Modalităţile de stingere a obligaţiilor fiscale. Evidenţa obiectelor impozabile şi a

obligaţiilor fiscale.

5. Gestiunea fiscală. Raporturile fiscale între agenţii economici şi stat. Sistemul obligaţiilor fiscale ale

agenţilor economici. Particularităţile impozitării micului business în R. Moldova.

6. Controlul fiscal: tipurile şi formele de efectuare a controlului fiscal. Eficienţa controlului fiscal în R.

Moldova.

7. Tipurile de încălcări fiscale şi sancţionarea lor. Asigurarea stingerii obligaţiei fiscale prin aplicarea

majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi a amenzilor.

8. Planificarea fiscală la macronivel: stabilirea structurii sistemului de impunere. Strategia şi tactica

fiscală. Direcţiile planificării fiscale în RM.

9. Planificarea fiscală la micronivel. Principiile planificării fiscale la micronivel. Optimizarea plăţilor

fiscale ale agenţilor economici prin intermediul diferitor metode de planificare fiscală.

10. Fiscalitatea internaţională. Sisteme de impozitare internaţională şi colaborarea

internaţională în scopul armonizării relaţiilor fiscale. Particularităţile aplicării Acordurilor internaţionale privind

evitarea dublei impuneri.

Compartimentul XI. FINANŢE ŞI GESTIUNE FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

1. Obiectivele financiare ale întreprinderii. Teorii manageriale privind obiectivele financiare ale

întreprinderii.

2. Politica financiară a întreprinderii: conţinut, obiective, tipurile şi caracteristica.

3. Costul capitalului: definirea costului capitalului, metode de calcul pentru diferite surse de finanţare şi

impactul asupra structurii financiare.

4. Structura capitalului şi levierul financiar: noţiune, teorii privind structura financiară optimă; levierul

financiar; factorii determinanţi ai structurii financiare.

5. Gestiunea activelor şi pasivelor curente. Obiectivele şi conţinutul gestiunii activelor curente: metode şi

politici de gestiune a stocurilor, creanţelor. Caracteristica, clasificarea şi gestiunea pasivelor curente. Gestiunea numerarului:

modele de optimizare a numerarului; metode şi politici de gestiune a creanţelor.

6. Analiza financiara a întreprinderii: abordări teoretice. Surse informaţionale privind analiza

financiara si metode de analiza. Analiza in baza indicatorilor financiari.

7. Analiza veniturilor si cheltuielilor întreprinderii. Analiza operaţionala: cost, volum, profit. Levierul

operaţional - indicator al sensibilităţii profitului şi rentabilităţii.

8. Planificarea financiară şi echilibrul financiar al întreprinderii: funcţiile, obiectivele şi metodele

previziunii financiare, aplicarea modelului Du Pont în fundamentarea financiară a deciziilor strategice la nivel de

întreprindere. Condiţiile asigurării echilibrului financiar.

9. Evaluarea financiară a întreprinderii: conţinut, abordări şi metode de evaluare. Evaluarea în scopul

lichidării întreprinderii. Diagnosticul financiar ca etapă preliminară a procesului de evaluare.

10. Gestiunea întreprinderii în situaţii de criză: cauzele apariţiei şi metode de gestiune. Insolvabilitatea

întreprinderii: metode şi tehnici de restructurare a întreprinderilor insolvabile conform legislaţiei Republicii Moldova.

Reorganizarea întreprinderii: definiţia şi metodele aplicate în Republica Moldova. Lichidarea întreprinderii: definiţia,

condiţiile şi procedura de lichidare.

Compartimentul XII. ASIGURĂRI ŞI REASIGURĂRI

1. Abordări teoretice privind activitatea de asigurare şi reasigurare: definiţia, principiile,

funcţiile asigurărilor şi reasigurărilor. Forme de protecţie împotriva acţiunii forţelor distructive ale naturii şi a

accidentelor. Tipuri de fonduri de asigurare şi organizarea activităţii de asigurare în Republica Moldova.

2. Constituirea, organizarea şi reglementarea activităţii societăţilor de asigurare: cadrul legal,

constituirea asigurătorului (reasigurătorului), licenţierea asigurătorului (reasigurătorului), suspendarea şi

retragerea licenţei, consecinţele retragerii licenţei asigurătorului (reasigurătorului), intermediarii în asigurări

şi/sau în reasigurări.

3. Asigurările la nivel naţional şi internaţional: tipuri, obiecte, riscuri, aspecte juridice,

evaluare, efecte sociale, contractul de asigurare. Esenţa şi particularităţile asigurărilor de răspundere

civilă, modalităţi de determinare a primei de asigurare, asigurarea prin efectul legii de răspundere civilă

a deţinătorilor de autovehicule, tipuri de asigurare la nivel naţional şi internaţional.

4. Piaţa asigurărilor: conceptul, elementele şi caracteristica lor, cererea de asigurare

(reasigurare), oferta, concurenţa, direcţii de perfecţionare, limitele activităţii asigurătorului

(reasigurătorului), normele de prudenţă.

5. Politica de marketing în activitatea de asigurare: cercetarea de marketing, strategii de

marketing, produse de asigurare, portofoliul de asigurare, publicitatea în asigurări.

6. Mecanismul financiar al societăţilor de asigurare: structura financiară a asigurătorilor,

structura şi modul de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor, rezervele de asigurare, rezultatele activităţii

asigurătorilor, bugetul de venituri şi cheltuieli, solvabilitatea şi stabilitatea financiară a asigurătorului

(reasigurătorului), eficienţa economică a societăţilor de asigurare.

7. Auditul activităţii de asigurare: funcţiile auditului, audit intern, audit extern, auditul

primelor de asigurare, auditul despăgubirilor de asigurare, auditul rezultatelor financiare, rolul comisiei

de cenzori în cadrul societăţilor de asigurare.

8. Statistica actuarială în asigurări: esenţa şi conţinutul statisticii actuariale în asigurări,

analiza informaţiilor cu privire la frecvenţa riscurilor, analiza informaţiilor cu privire la costurile privind

pagubele, evaluarea primelor de asigurare, metode de estimare a rezervelor de asigurare.

9. Asigurarea riscurilor financiare: esenţa asigurării riscurilor financiare, tipuri, durata,

determinare a primei de asigurare şi a sumei asigurate, obligaţiile părţilor, stabilirea mărimii şi plăţii

despăgubirii de asigurare, principiile de calcul a despăgubirii.

10. Metode şi forme de reasigurare la nivel naţional şi internaţional: conţinut economic,

clasificare, forme de reasigurare, organizarea activităţii de reasigurare în Republica Moldova.

BIBLIOGRAFIE:

Compartimentele I - IV

1. Basno, C. Monedă. Credit. Bănci / Basno C., Dardac, N. Floricel C. – Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, 2003.–

374 p.

2. Basno, Cezar A. Operaţiuni bancare : instrumente şi tehnici de plată / Cezar A. Basno.– Bucureşti : Ed. Economică, 1996.-

251p.

3. Bran, Paul. Economica activităţii financiare şi monetare internaţionale / Bran P., Costică I.– Bucureşti : Editura Economica,

2005.– 250 p.

4. Burnete, S. Relaţii valutar-financiare internaţionale / S. Burnete.– Sibiu : Editura Alma Mater, 2002.– 356p.

5. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova.-1994.- Nr.1.- P. 3- 76.

6. Dedu, V. Gestiune şi audit bancar / V. Dedu.– Bucureşti : Ed. Economica, 2003. – 356 p.

7. Legea privind reglementarea valutară nr.62-XVI din 21.03.2008, în vigoare din 18.01.2009 // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr.127-130/496 din 18 iulie 2008.

8. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.1995 // Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.56-57/624 din 12.10.1995.

9. Legea Republicii Moldova cu privire la instituţiile financiare nr.550-XIII din 21.07.1995 // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, Nr.1/2 din 01.01.1996.

10. Manolescu, Gh. Monedă şi credit / Gh. Manolescu. – Bucureşti : Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003.- 228 p.

11. Relaţii valutar-financiare internaţionale / Moisiuc, C. (coordonator).– Bucureşti : Editura Fundaţiei „România de mâine”,

2002. –369p.

12. Renaud, J. Teoria şi practica auditului intern / J. Renaud.– Bucureşti : MFP, 2002.– 289 p.

13. Turlic,V. Monedă şi credit / Turliuc V., Boariu A., Stoica O.– Bucureşti : Editura Economică, Bucureşti, 2005.- 303p.

14. Банковское дело. учебник для вузов. / Под ред. В.Колесникова, Л.Кроливецкой.- М. : Финансы и статистика,

1998.– 356c.

15. Банковское дело.: учебник для вузов / Под ред. О. Лаврушина.- М.: Финансы и статистика, 2002.– 425c.

16. Деньги. Кредит. Банки: учебник / Лаврушин O. И. (ред.), - 2-e изд. - Москва: Финансы и Статистика, 2004. - 460 p.

17. Красавина, Л. Н. Международные валютно-кредитные и финансовые отношения / Л. Н. Красавина.– Москва :

Финансы и статистика, 2003.- 608 c.

Compartimentele V - VIII

1. Anghelache, G. Piaţa de capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii / G. Anghelache.– Bucureşti : Editura

Economica, 2004. – 412 p.

2. Bratu, Ş. Bursa de valori şi tranzacţiile cu valori mobiliare / Ş. Bratu. – Craiova : Editura Universitaria, 1998.

– 388 p.

3. Buşmachiu, E. Preţuri şi tarife / Buşmachiu E., Gumovschi A.– Chişinău : ASEM, 2005.- 248p.

4. Caraganciu, A. Bazele activităţii investiţionale / A.Caraganciu, O. Domenti, S. Ciobu. – Chişinău : Ed.

ASEM, 2004.– 320 p.

5. Caraganciu, A. Managementul portofoliului de investiţii / Caraganciu A., Domenti O., Luchian I.– Chişinău :

ASEM, 2005.

6. Cistelecan, L. Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor. / L. M. Cistelecan. – Bucureşti : Ed. Economică,

2002.– 536 p.

7. Dragotă, Mihaela. Decizia de investire pe piaţa de capital : criterii de selecţie bazate pe politica de finanţare.

Guvernanţă corporativă. Factori determinanţi ai structurii capitalului / Mihaela Dragotă.- Bucureşti : Ed.

ASE, 2006.- 345p.

8. Dragotă, Victor. Gestiunea portofoliului de valori mobiliare / Dragotă, Victor (coordonator); Dragotă,

Mihaela; Damian, Oana; Mitrică, Eugen.- Bucureşti : Ed. Economică, 2003.- 320p.

9. Legea Republicii Moldova Cu privire la protecţia concurenţei, №1103-XIV din 30.06.2000 // Monitorul

Oficial al R. Moldova №166-168 din 31.12.2000.

10. Legea Republicii Moldova privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei, №906-XII, din

29.01.1992 // Monitorul Oficial al R. Moldova № 2 din 01.01.1992.

11. Preţuri şi concurenţă / Moşteanu T. (coordonator).– Bucureşti : Tribuna Economică, 2003.- 183p.

12. Stoian, M. Gestiunea investiţiilor / M. Stoian.– Bucureşti : Ed. ASE, 2003.-286p.

13. Vasilescu, I. Investiţii / I. Vasilescu, I. Românu, C. Cicea. – Bucureşti : Ed. Economică, 2000.– 480 p.

14. Галанова, В.А. Рынок ценных бумаг:/ Учебник/ Под ред. В.А.Галанова, А.И. Басова.- 2-е изд., перераб.

и доп.- М. : Финансы и статистика, 2004.- 448с.

15. Данченок, Л.А. Маркетинговое ценообразование: политика, методы, практика / Данченок Л.А.,

Иванова А.Г. – Москва : Изд. Эксмо, 2006.- 234p.

16. Иовв, Т. Биржевые операции: курс лекций.– Кишинэу : ASEM, 2006.-455c.

17. Киселева, Т.В. Инвестиционная деятельность / Киселева Т.В., Боровикова Г.В. – Москва : Кнорус,

2005.- 345p.

18. Хырку, Р. Основы инвестиционной деятельности / Хынку Р., Сухович A., Лукиян И. – Chişinău :

ASEM, 2008.- 309 p.

19. Шарп, Уильям Ф. Инвестиции / Уильям Ф Шарп, Гордон Дж. Александер, Джеффри В. Бэйли.–

Москва : Инфра-M, 1997.- 1024p.

Compartimentele IX - XII

1. Balaban, Ecaterina. Fiscalitatea agenţilor economici / Ecaterina Balaban – Chişinău: [s.n.], 2008. – 162 p.;

2. Băncilă, Natalia. Evaluarea financiară a întreprinderii / Natalia Băncilă.- Chişinău : ASEM, 2005.- 218p.

3. Botnari N., Finanţele întreprinderii / Nadejda Botnari.- Chişinău : Editerra prim, 2008.- 240p.

4. Brezeanu, P. Management financiar : managementul deciziilor de investiţii / P. Brezeanu.- Bucureşti : Ed.

Un-ţii Româno-Britanice, 2006.-219p.

5. Casian, A. Gestiunea finanţelor publice : note de curs / A. Casian.- Chişinău : ASEM, 2008.- 163p.

6. Cobzari, L. Administrarea fiscală: curs universitar / L. Cobzari, O. Kuzmina, T. Moraru. – Chişinău : Ed.

ASEM, 2007.– 479 p.

7. Cobzari, Ludmila. Metodologia planificării bugetare: elaborare de buget / Cobzari L., Manole T.– Chişinău :

ASEM, 2004.- 231p.

8. Cobzari, Ludmila. Politici financiare ale întreprinderii : cur de lecţii. / Cobzari L., Taran I., Baurciulu A.-

Chişinău : ASEM, 2006.- 170p.

9. Codul Fiscal al Republicii Moldova. Legea Republicii Moldova Nr.1163-XII din 24.04.97 // Monitorul

Oficial al Republicii Moldova.- 2007, ediţie specială, 08.02.

10. Codul vamal. Legea Republicii Moldova Nr.1149-XIV din 20.07.2000 // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 160 din 23.12.2000.

11. Concepţia reformei fiscale nr. 1165-XIII din 24.04.1997[Sursă electronică] // http:www.minfin.md/acte.

12. Fotescu, Stanislav. Sistemul de distribuţie a asigurărilor şi modernizarea acestuia / Stanislav Fotescu. -

Chişinău : ASEM, 2006.– 291p.

13. Hotărârea Guvernului cu privire la Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2009-2011) [Sursă electronică] //

http:www.minfin.md/acte

14. Hotărârea Guvernului cu privire la Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2009-2011) [Sursă electronică] //

http:www.minfin.md/acte.

15. Legea Republicii Moldova № 407-XVI din 21 decembrie 2006 Cu privire la asigurări // Monitorul Oficial al

Republicii Moldova № 47-49 (2034-2036) din 6 aprilie 2007.

16. Petroia, A. Финансы государственного сектора и управление ими : lucrare metodico-didactică / Petroia

A.- Chişinău : ASEM, 2006.- 263p.

17. Secrieru, A. Finanţe publice. Instrumente şi mecanisme financiare de intervenţie guvernamentală : curs univ.

pentru stud. de la fac. De econom. şi finanţe / A. Secrieru.- Chişinău : ASEM, 2004.- 423p.

18. Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului

nr. 1208 din 20.10.2006.

19. Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010, aprobată prin Hotărîrea Guvernului

nr. 1208 din 20.10.2006. [Sursă electronică] // http:www.minfin.md/acte.

20. Taxe şi impozite pentru întreprinderile mici şi mijlocii / L. Uşurelu, E. Balaban, I. Iabanji, V. Cerbuşca –

Chişinău : Somersbi. SRL, 2008. – 72 p.

21. Văcărel, I. Asigurări şi reasigurări / Văcărel I., F. Bercea.- Bucureşti : Expert, 1993.- 378p.

22. Климова, М. А. Налоговое планирование : приемы и правовое обеспечение / Климова М.А. – Москва :

Налоговый вестник, 2005.- 271 с.

http://www.minfin.md/acte




PROGRAMA


523.02. STATISTICĂ ECONOMICĂ

Autorii:

Pârţachi Ion - dr. în ştiinţe economice, prof.univ., şeful catedrei „Statistică şi previziune

economică”, ASEM.

Jaba Elisabet - dr. în ştiinţe economice, prof.univ., catedră „Statistică şi prognoze”, Universitatea

„Al.I.Cuza”, Iaşi, România.

Verejan Oleg - dr. în ştiinţe economice, lector superior la catedra „Statistică şi previziune

economică”, ASEM.

Rusu Viorica - dr. în ştiinţe economice, conf.univ. la catedra „Statistică şi previziune economică”,

ASEM.

Recenzenţii:

Voineagu Vergil - dr. în ştiinţe economice, prof.univ., şeful catedrei „Statistică şi econometrie”,

Academia de Studii Economice, Bucureşti, România.

Goncearov Tatiana - dr. în ştiinţe economice, conf.univ. la catedra „Statistică şi previziune economică”,

ASEM.


În condiţiile trecerii la economia de piaţă creşte importanţa disciplinei "Statistica economică" în învăţământul economic.

Cerinţele informaţionale ale structurilor administrative s-au modificat considerabil după volum, componenţă, veridicitate şi

operativitate. Economia cu sute de mii de agenţi economici reclamă trecerea de la evidenţa completă la cea selectivă. în astfel de

condiţii obiective o importanţă deosebită capătă tehnologia colectării, prelucrării şi analizei datelor statistice, care permite

elaborarea informaţiilor macroeconomice generalizate în concordanţă cu practica internaţională privind sistemul de gestiune şi

statistică.

Procesele socio-economice conduc la necesitatea componentului de prognostic, capabil să semnalizeze din timp

despre posibilitatea ofensivă a situaţiilor critice, dacă în sistemul de administrare nu se petrec schimbări esenţiale.

În activitatea lor, statisticienilor le revin de soluţionat cele mai actuale probleme de statistică economică.

Pentru a deveni specialişti în domeniul 08.00.11 "Statistică economică" candidatul va susţine examenul de

doctorat.

Disciplinele selectate îmbină elemente ale cunoştinţelor deja acumulate pe parcursul etapelor precedente de

formare a doctorandului şi presupun un grad avansat de prezentare teoretică a subiectelor propuse, prin îmbinare cu

aplicarea lor practică. Pe parcursul examenului, doctorandul trebuie să dea dovadă de următoarele abilităţi:

• cunoaştere profundă a fundamentelor teoretice ale proceselor şi fenomenelor economice;

• cunoaşterea legislaţiei şi actelor normative în vigoare la specialitatea 08.00.11;

• capacitate de îmbinare a aspectelor teoretice cu cele practice, precum şi cunoaşterea factorilor adiacenţi ce

determină şi influenţează procesele şi fenomenele economice;

• cunoaşterea bazelor teoretice ale metodelor, tehnicilor, proceselor de investigare şi fundamentare a proceselor şi

fenomenelor economice;

• capacitate de transcenderé de la general la particular, de la simplu la compus;

• capacitate de analiză şi formulare complexă şi coerentă a ideii economice.

• efectuarea studiului analitic şi a comentariilor ce ţin de activitatea structurilor social-economice;

• cercetări în diferite domenii ale economiei folosind metoda sondajului;

• aplicarea metodologiilor de calcul în elaborarea pronosticului indicatorilor de bază ai activităţii unităţilor social-

economice;

• predarea disciplinelor de specialitate în învăţământul preuniversitar şi universitar;

• formularea unor pronosticuri reale la nivelul micro şi macroeconomic;

• studierea analitică a fenomenelor economice şi sociale cu caracter de masă.

II. Conţinutul programei

STATISTICA DESCRIPTIVĂ ŞI INFERENŢIALĂ CONCEPTUL DE STATISTICĂ

Apariţia şi evoluţia statisticii. Domeniile statisticii. Legi statistice. Conceptele ştiinţei statistice. Metodologia

statistică. Problemele şi principiile de bază ale organizării statisticii de stat în Republica Moldova.

Observarea statistică

Principii de bază ale observării statistice. Surse de date statistice. Probleme metodologice şi organizatorice ale

programului unei observări statistice. Tipurile de observări. Metodele de înregistrare a datelor. Conceptul de eroare în

statistică, modalităţi de eliminare a erorilor.

Metode de prelucrare a datelor statistice

Programul prelucrării datelor statistice. Prelucrarea datelor statistice cu ajutorul mijloacelor tehnicii de calcul.

Sistematizarea datelor. Metoda grupării. Alegerea şi utilizarea caracteristicilor de grupare. Tipuri de grupări statistice.

Alegerea numărului de grupe şi stabilirea mărimii intervalului de grupare pentru caracteristicile exprimate numeric.

Metode de prezentare a datelor statistice

Tabele statistice. Regulile de construire a tabelelor. Serii statistice. Principii şi reguli de reprezentare grafică.

Indicatorii statistici rezultaţi din prelucrarea datelor

Funcţiile indicatorilor statistici. Indicatori primari şi derivaţi. Mărimi relative de structură, intensitate şi coordonare.

Mărimi relative ale dinamicii.

Indicatorii tendinţei centrale

Clasificarea mărimilor medii. Media de ordinul t. Relaţia între medii. Generalizarea noţiunii de medie. Modul.

Mediana. Generalizarea medianei: quntilele (de ordinul n). Condiţiile lui Yule. Mediala. Relaţia între medie, mediană şi

mod.

Analiza statistică a dispersiei (variabilităţii) faţă de tendinţa centrală

Necesitatea măsurării dispersiei (variabilităţii) valorilor individuale. Indicatorii sintetici ai dispersiei. Varianta şi

abaterea standard. Proprietăţi ale variantei. Momente simple şi ordinare. Momente centrate. Relaţiile dintre momente.

Indicatorii variabilei aleatoare a lui Bernoulli. Caracterizarea statistică a formei de repartizare a frecvenţelor: asimetria

repartiţiilor, aplatizarea, boltirea. Coeficientul empiric de asimetrie Yule şi Kendall. Coeficienţii de aplatizare a lui Pearson

şi R.Fisher.

Modelele principale folosite în statistică

Variabile aleatoare şi legi de probabilitate. Variabile aleatoare discrete. Variabile aleatoare continue. Legea

normală de repartiţie. Variabila centrată - redusă (z). Transformarea unei distribuţii statistice într-o distribuţie teoretică.

Relaţia dintre valorile unei variabile (x) şi efectivele corespunzătoare. Distribuţia Student. Distribuţia binomială.

Distribuţia Poisson. Aproximarea legii binomiale printr-o lege Poisson. Verificarea normalităţii unei distribuţii: testul yl,

testul Kolmogorov. Validarea modelelor.

Sondajul - metoda de investigare a fenomenelor de masă

Rolul cercetării prin sondaj. Etape ale demersului metodologic al cercetării prin sondaj. Metode nealeatoare de

eşantionare. Metode aleatoare de eşantionare. Elaborarea chestionarelor. Prelucrarea şi analiza datelor sondajului. Erori de

reprezentaţi vitate.

Testarea ipotezelor statistice în fundamentarea deciziilor bazate pe date de sondaj. Intervale de încredere pentru

caracteristicile populaţiei de referinţă. Determinarea mărimii eşantionului. Erori şi riscuri în decizia statistică. Teste pentru

media unei caracteristici. Teste pentru dispersia unei caracteristici referitoare la calitatea produselor. Verificarea

corespondenţei dintre repartiţia empirică şi cea teoretică. Redactarea raportului.

Experimentele în economie - Analiza variantei (ANOVA)

Concepte, definiţii, clasificări în ANO VA. Descompunerea variaţiei pe componente în cazul analizei unifactoriale.

Tabelul de sinteză ANO VA pentru un singur factor cauză. Analiza variantei pentru doi factori. Ipoteze şi testarea acestora

în cazul ANO VA bifactorială. Tabelul de sinteză ANO VA bifactorială.

Analiza statistică a legăturilor dintre variabilele statistice

Metode de studiere a legăturilor statistice. Metode analitice de studiere a legăturilor statistice. Metoda regresiei:

modele de regresie unifactonală, modele de regresie multifactorială. Modele de regresie neliniare. Indicatorii parametrici ai

intensităţii corelaţiei. Metode neparametrice de măsurare a intensităţii legăturilor dintre fenomene.

Metoda indicilor

Probleme teoretice ale construirii indicilor. Indicii agregaţi. Sisteme de ponderare folosite la construirea indicilor de

grup. Indicii de grup calculaţi ca medie a indicilor individuali. Indicii calculaţi ca raport a două medii. Descompunerea pe

factori a variaţiei unui fenomen complex folosind metoda indicilor. Alcătuirea seriilor cronologice de indici statistici.

Indicatori şi metode de analiză a dinamicii fenomenelor

Conceptul de serie cronologică. Reprezentări grafice ale seriei cronologice. Sistemul de indicatori statistici ai seriei

cronologice. Modelarea statistică a seriilor cronologice. Modelul aditiv si modelul multiplicativ de combinare a

componenţelor seriilor cronologice. Analiza statistică a sezonalităţii fenomenelor. Interpolarea şi extrapolarea pe baza

seriilor cronologice. Prognoza statistică.

Metode de analiză a datelor

Obiectul analizei datelor. Principiile de bază ale analizei datelor. Structura ansamblului de metode de analiză a

datelor. Gestiunea, analiza şi sinteza datelor.

Analiza factorială a corespondenţelor. Metode descriptive de analiză multivariată a datelor (analiza componentelor

principale). Metode de analiză discriminantă. Metode geometrice. Analiza discriminantă. Descrierea principalelor comenzi

ale pachetelor de programe statistice existente pentru PC: MATLAB, EXCEL/WINDOWS, SAS, SPSS, SYSTAT,

EVIEWS.

STATISTICA SOCIAL-ECONOMICĂ

Sistemul de indicatori ai statisticii socio-economice

Noţiuni, forme şi tipuri de indicatori statistici. Principalele capitole al sistemului de indicatori ai statisticii socio-

economice.

Clasificări statistice

Noţiuni generale despre clasificări, grupări şi nomenclatoare şi rolul acestora în cercetările statisticii socio-

economice. Clasificări şi nomenclatoare standardizate: rolul, legături, funcţii. Clasificarea activităţilor din economia

naţională. Principii şi arhitectură. încadrarea activităţii principale a unei unităţi după metoda "ordinii descrescătoare".

Modalităţi de încadrare. Reguli de stabilitate. Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor (CPSA).

Statistica populaţiei, ocupaţiei şi şomajului

Populaţia şi structura demografică. Indicatorii statistici privind mişcarea naturală a populaţiei. Mişcarea migratorie

a populaţiei. Indicatorii statistici calculaţi în statistica internaţională privind forţa de muncă. Statistica şomajului.

Statistica veniturilor populaţiei

Importanţa socio-economică a cercetării statistice a veniturilor populaţiei. Indicatorii şi caracterul acestora.

Indicatorii diferenţierii Veniturilor populaţiei în cercetările gospodăriilor casnice. Indicatorii statisticii ai sărăciei.

Statistica consumului populaţiei

Sistemul de indicatori ai consumului populaţiei. Consumul alimentar ca obiect al observării statistice. Statistica

consumului mărfurilor nealimentare şi serviciilor.

Statistica preţurilor, tarifelor şi inflaţiei

Principiile metodologice ale statisticii preţurilor. Sistemul indicilor preţurilor. Cercetarea statistică a dinamicii

preţurilor şi tarifelor la nivelul întreprinderilor. Statistica preţurilor de consum. IPC şi utilizarea IPC. Statistica inflaţiei.

Indicatorii creşterii economice

Principalele agregate macroeconomice de rezultate. Metode de calcul a produsului intern brut (PIB-ului) în

statistica internaţională. Măsurarea statistică a economiei neobservate şi a economiei ascunse. Calcularea produsului

naţional brut - PNB, venitului naţional (VN) şi venitului naţional disponibil (VND). Ritmul creşterii economice. Rata

anuală de creştere economică. Rata medie anuală de creştere economică. Metode de deflaţionare a Produsului Intern Brut.

Calcularea deflatorului PIB.

Statistica avuţiei naţionale

Caracterul socio-economic al avuţiei naţionale. Conţinutul avuţiei naţionale. Sistemul de indicatori ai avuţiei

naţionale. Evaluarea avuţiei naţionale.

Statistica capitalului fix în avuţia naţională

Caracterul socio-economic al capitalului fix şi al mijloacelor fixe şi sarcinile caracteristicii statistice ale acestora.

Clasificarea mijloacelor fixe. Metode de evaluare a mijloacelor fixe. Indicatorii reproducţiei simple şi lărgite ai mijloacelor

fixe. Metoda bilanţieră de cercetare a reproducţiei mijloacelor fixe.

Statistica investiţiilor

Caracterul socio-economic al investiţiilor şi sarcinile cercetării statistice. Indicatorii statisticii ai investiţiilor şi

metodologia de calcul al acestora. Metode de analiză a investiţiilor.

Statistica bugetului public şi a sistemei bugetare

Caracterul socio - economic al bugetului public şi sistemei bugetare. Clasificarea bugetară. Principalii indicatori de

analiză ai bugetului public şi sistemei bugetare.

Statistica circulaţiei monetare

Caracterul socio-economic al circulaţiei monetare şi sarcinile statisticii. Principalii indicatori ai circulaţiei

monetare. Interconexiunile indicatorilor monetari cu indicatorii macroeconomici.

Statistica creditului

Categorii de credite bancare conform clasificaţiei internaţionale. Calcularea dobânzii, costului împrumutului şi ratei

dobânzii. Indicatorii statistici calculaţi de băncile comerciale pentru acordarea creditelor agenţilor economici.

Statistica relaţiilor economice externe

Obiectul şi sarcinile statisticii relaţiilor economice externe. Statistica vamală a comerţului exterior. Principalele

clasificări şi nomenclatoare utilizaţi în statistica comerţului exterior. Indicatorii statistici de analiză a comerţului exterior.

Balanţa de plăţi externe. Rolul, clasificarea şi forme de prezentare. Metodologia de elaborare al Balanţei de plăţi externe.

Indicatorii statistici de analiză a Balanţei de plăţi externe. Poziţia investiţională internaţională - PIL

Statistica datoriei externe

Noţiuni şi clasificări ale datoriei externe - DE. Indicatorii statistici ai datoriei externe. Indicatorii efectelor

economice şi financiare ale datoriei externe.

Statistica antreprenoriatului

Caracterul socio-economic al antreprenoriatului şi sarcinile statisticii. Clasificarea statistică a întreprinderilor după

mărime. Indicatorii statistici ai antreprenoriatului şi metodologia de calcul al acestora. Particularităţile cercetării statistice a

micului business.

Probleme metodologice privind comparaţiile în timp şi spaţiu ale indicatorilor macroeconomici Probleme teoretice privind

alegerea formulei indicelui preţurilor. Indicii preţurilor produsului intern brut. Compararea indicatorilor macroeconomici

ai Republicii Moldova cu alte ţări şi analiza lor.

Metode statistice pentru studiul calităţii şi fiabilităţii produselor

Metode pentru asigurarea calităţii produselor. Aspectele economice ale calităţii. Evaluarea statistică a nivelului

calităţii. Indicatorii statistici ai calităţii. Analiza statistică a capacităţii proceselor de fabricaţie. Controlul reglării şi

preciziei procesului cu media sau mediana. Controlul preciziei. Metode de control statistic pentru recepţia produselor.

Controlul statistic de recepţie a produselor cu caracteristici atributive. Analiza şi controlul fiabilităţii produselor. Indicatorii

principali ai fiabilităţii.

STATISTICA ACTIVITĂŢILOR

Statistica rezultatelor activităţii în industrie

Indicatorii statisticii ai producţiei industriale. Producţia fizică. Indicatorii valorici ai rezultatelor. Valoarea

producţiei fizice. Producţia brută. Valoarea adăugată brută. Valoarea adăugată netă. Excedentul brut de exploatare.

Excedentul net de exploatare. Profitul. Indicatorii performanţelor calitative. Indicatorii parţiali ai calităţii. Indicatorii

cumulativi. Indicatorii calităţii medii. Indicatorii lipsei de calitate. Marca de calitate. Indicatorii eficienţei factorilor de

producţie. Corelaţii fundamentale.

Statistica în construcţii şi transporturi

Indicatori ai statisticii construcţiilor şi transporturilor. Organizarea sistemului informaţional statistic în construcţii şi

transporturi. Principalii indicatori fizici: suprafaţa construită, suprafaţa utilă, suprafaţa locuibilă. Principalii indicatori

valorici: producţia de construcţii-montaj terminată, producţia de construcţii globală în construcţii-montaj, producţia de

construcţii netă, cheltuieli materiale etc. Indicatori în transporturi. Indicatorii transportului feroviar de mărfuri, indicatorii

transporturilor auto de mărfuri, indicatorii transportului naval. Indicatorii traficului aerian de mărfuri. Indicatorii statistici

ai traficului de călători. Indicatorii globali ai activităţilor de transport.

Statistica agriculturii

Analiza statistică a fenomenelor şi proceselor din agricultură. Organizarea sistemului informaţional statistic din

agricultură. Analiza statistică a factorilor de producţie. Indicatorii valorici de rezultate: producţia globală, netă, marfa,

alimentară. Indicatorii eficienţei economice şi sociale. Analiza retribuirii muncii şi a productivităţii muncii, costuri, profit,

venituri şi cheltuieli, rentabilitate. Analiza statistică a rezultatelor activităţii de producţie şi a proporţiilor şi corelaţiilor din

agricultură. Analiza statistică a fenomenelor şi proceselor din economia pădurilor, apelor şi mediului înconjurător.

Statistica comercială

Indicatorii statistici ai circulaţiei mărfurilor. Statistica circulaţiei mărfurilor cu ridicata. Indicatorii statistici ai

circulaţiei mărfurilor cu ridicata. Statistica circulaţiei mărfurilor cu amănuntul: indicatorii desfacerilor cu amănuntul,

stocurilor de mărfuri, intrărilor de marfa. Statistica preţurilor în comerţ. Indicele preţurilor de consum. Studierea dinamicii

preţurilor. Problemele de bază ale statisticii serviciilor comerciale. Indicatorii statistici ai serviciilor comerciale. Statistica

eficienţei social-economice a comerţului interior al alimentaţiei publice.

Statistica turismului

Analiza statistico-economică a rezultatelor activităţii turistice. Indicatorii circulaţiei turistice. Indicatorii

cheltuielilor turistice. Indicatorii încasărilor din turism. Indicatorii eficientei economice a turismului. Indicatorii calităţii

activităţii turistice.

Statistica asigurărilor

Sistemul de indicatori statistici ai asigurărilor. Indicatorii statistici ai formării fondului de asigurări. Indicatorii

statistici ai utilizării fondului de asigurări. Indicatorii statistici rezultaţi vi ai asigurărilor. Statistica riscului în asigurări.

Metode statistice de estimare a rezervelor în asigurări.

ECONOMETRIE

Econometrie - definiţii, concepte specifice

Definiţiile privind econometria şi principalele concepte utilizate în acest domeniu. Elemente de economie, statistică

şi matematică aflate cu precădere în atenţia econometriei şi „intersecţia" acestor domenii vaste ale ştiinţei sub umbrela

econometriei.

Modele econometrice cu o singură ecuaţie

Relaţii cauză-efect în economie şi dependenţa statistică. Metode de estimare (metoda punctelor echidistante,

metoda celor mai mici pătrate, metoda verosimilităţii maxime, elemente de analiză bayesiană în domeniul estimării).

Elemente de inferenţă statistică - proprietăţile estimatorilor. Verificarea în sens statistic a rezultatelor modelului: testul

Chow şi testul Golgfeld-Quandt. Regăsirea elementelor de estimare şi verificarea în principalele pachete de programe

(soft) utilizate pe plan naţional şi internaţional.

Tipologia variabilelor şi relaţiilor din reprezentările econometrice

Variabile cardinale. Variabile calitative şi problema măsurării lor. Modelul Logit şi Probit. Variabile cu efect

întârziat şi specificitatea acestora. Relaţii neliniare. Principii privind estimarea în cazul nelinearităţii. Transformări de

variabile. Algoritmul Gauss-Newton şi procesul iterativ de stabilire a minimului global. Metoda Gauss-Seidel.

Proprietăţile estimatorilor.

Rolul econometriei într-o lume dominată de relaţii neliniare atât în natură (procese de creştere, de adaptare, de

îmbătrânire etc.), cât şi în viaţa socială (pieţele şi saturaţia, relaţia şomaj-inflaţie, ciclul economic etc.).

Mecanisme ale economiei de piaţă şi reprezentarea schematică a acestora prin modele cu o singură ecuaţie

Funcţiile de consum elaborate în optica lui M. Keynes, R. Stone, ş.a. recente. Funcţii de producţie (funcţiile clasice,

dar şi modelul CES şi interesul actual acordat acestuia). Modele privind evoluţia masei monetare, creditului, cursului de

schimb.

Modele cu ecuaţii simultane şi descrierea economiei pe baze riguroase

Elaborarea modelului cu ecuaţii simultane şi metodele recente destinate acestui scop: criteriul Akaike, testul J,

testul RESET, testul BOX-COX. Identificarea. Estimarea parametrilor (metoda celor mai mici pătrate în două şi trei stadii,

modul de lucru în cazul modelelor cu sute sau mii de ecuaţii). Inferenţa statistică în modelul cu ecuaţii simultane.

Prognoza şi simularea.

Seriile cronologice şi modele econometrice de tip dinamic

Componentele seriei cronologice. Modele cu lag distribuit de tip Almon sau de tip geometric şi transformarea

Koyck. Cauzalitatea Granger. Modele vectoriale autoregresive. Elemente de analiză spectrală şi descrierea oscilaţiilor

simultane din economie.

Modele stochastice de prognoză

Tipologia modelelor elaborate de Box G. E. şi Jenkins M. Proprietăţile statistice ale modelelor autoregresive.

Analiza de cointegrare. Specificarea şi caracteristicile modelelor AR, MA, ARMA, ARIMA, ARCH, GARCH.

Proprietăţile proceselor ARMA.

Principiul testului Dickey-Fuller. Elaborarea prognozelor cu modele, considerate astăzi de o deosebită performanţă

pentru economie.

Bibliografie

1. Andrei, T.,Bourbonnais,R., - Econometrie - Bucureşti, Editura Economică, 2008 - 400 pag.

2. Anghelache, C, Niculescu, E. - Statistică: indicatori, formule de calcul şi sinteze - Bucureşti: Ed. Economică, 2001.-256 p.

3. Anghelache, C.,(coordonator), Verejan,0., Pârţachi, I., Analiza actuarială în asigurări - Bucureşti, Editura Economică,

2006 - 248 pag.

4. Baron, T., Anghelache, C, Ţiţan, E. - Statistică. - Bucureşti: Ed. Economică, 1996. - 279 p.

5. Baron, T., Biji, E., Tovissi, L., Wagner, P., Isaic-Maniu, Al, Korka, M., Porojan, D. - Statistica teoretică şi economică. -

Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică - R.A., 1996. - 518 p.

6. Băcescu-Cărbunaru, A., Ţiţan, E., Ghiţă, S., - Statistica macroeconomică. -Bucureşti: Ed. Meteora Press, 2001.- 383 p.

7. Bădiţă, M. Baron, T. Korka M. - Statistica pentru afaceri. -Bucureşti: Ed. Eficient, 1998. -591 p.

8. Bourbonnais,R. - Econometrie - Paris, Editura Dunod,2004 - 328 pag.

9. Begu, L.S., - Statistica internaţională. - Bucureşti: Ed. ALL BECK, 1999. -176 p.

10. Isaic-Maniu, Al., Grădinaru, A., Voineagu, V, Mitruţ, C, - Statistica teoretică şi economică. - Chişinău: Ed. Tehnică, 1994.

11. Isaic-Maniu, Al, Mitruţ, C, Voineagu, V, - Statistica pentru managementul afacerilor. -Bucureşti: Ed. Economică, 1995. -496

p.

12. Isaic-Maniu, Voineagu, V, Al, Mitruţ, C, Săvoiu, Gh., - Statistica afacerilor. -Bucureşti: Ed. Independenţa Economică, 2002.

-195 p.

13. Ivan Ungureanu, C, - Contabilitatea naţională: concepte, metodologii şi aplicaţi. -Bucureşti: Ed.IRECSON, 2003. -338 p.

14. Jaba, E., - Statistica. - Bucureşti: Ed. Economică, 2002. - 488 p.

15. Capanu, I, Wagner, P., Secăreanu C, - Statistică macroeconomică. - Bucureşti: Ed. Economică, 1997.- 384 p.

16. Părţachi, Ion. Concepţii teoretice şi realizarea practică a comparaţiilor internaţionale ale indicatorilor macroeconomici /Ion

Pârţachi //Integrarea Republicii Moldova şi României în structurile economice europene: simpoz. şt., 25-26 septembrie

1996. - Chişinău, 1996. - p. 50-61.

17. Pârţachi, Ion. Unele aspecte metodologice ale statisticii comerţului exterior /Ion Pârţachi, Vitalie Arvinte //Politica industrială

şi comercială în Republica Moldova: simpoz. şt., 25-26 septembrie 1997. - Chişinău, 1997. - p. 148-153.

18. Pârţachi, Ion. Reflecţii şi analize privind comerţul exterior al Republicii Moldova /Ion Pârţachi, Vitalie Arvinte //Integrarea

euroatlantică şi relansarea economică: conf. şt. int, 2-6 mai 1997. - Sibiu, 1998. - p. 59-62.

19. Pârţachi, Ion. Reformarea statisticii moldoveneşti în corespundere cu cerinţele economiei de piaţă /Ion Pârţachi, Silvia

Caraivanova //Reformele economice în Republica Moldova şi România: Realizări, tendinţe, probleme: simpoz. şt., 24-25

septembrie 1998. - Chişinău, 1998.- Voi. 2. - p. 181-185.

20. Pârţachi, Ion. Analiza reformei statistice în Republica Moldova /Ion Pârţachi, Silvia Caraivanova //Economie şi finanţe. -

1999. - Nr. 1. - p. 14-22.'

21. Pârţachi, Ion. Elaborarea sistemului de indicatori al securităţii economice al ţării /Ion Pârţachi //Dezvoltare şi competitivitate

la cumpănă de mileniu: conf. econ. int., 6-7 mai 1999. - Sibiu, 2000.- p. 161-164.

22. Pârţachi, Ion. Analiza riscului economic şi financiar al Republicii Moldova /Ion Pârţachi, Silvia Caraivanova //Drept,

economie şi informatică. - 2000. -Nr. 3.-p. 62-71.

23. Pârţachi, Ion. Studiu comparativ privind STATISTICA, Proiectul Implementarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare

RM-UE, Chişinău, 2002.-55 p.

24. Pârţachi I., Саrа E., Pârţachi I - Inegalitatea de gen în venituri şi alţi indicatori de bunăstare a populaţiei (în baza datelor

cercetării bugetelor gospodăriilor casnice) - Chişinău, Editura ASEM, 2008 -111 pag.

25. Pârţachi,I.,Caraivanova,S.- Statistica social-economică- Chişinău, Editura ASEM, 2007 - 220 pag.

26. Pârţachi,I, Isaic-Maniu,A.,Vodă V.Gh, Bejan,L., Controlul statistic al calităţii - Chişinău, Editura ASEM, 2008 - 329 pag.

27. Rusu V., Tataru A., Curs de lecţii la disciplina „Sistemul conturilor naţionale"- Chişinău, Editura ASEM, 2001,

138 pag.

28.. Sora, V., Hristache, I, Mihăescu, C, - Demografie şi statistică socială. -Bucureşti: Ed. Economica, 1996. - 503 p.

29. Ţarcă, M., - Tratat de statistică aplicată. - Bucureşti: Ed. Didactică şi pedagogică,R.A., 1998. - 807 p.

30. Ţarcă, M., - Demografie: informaţie, metode, analiză, prognoze. Bucureşti: Ed. Economica, 1997. - 352 p.

31. Voineagu, V., Ţiţan, E.,Şerban,R., Ghiţă,S., Todose,D., Boboc,C., Pele,D., -Teorie şi practică econometrică - Bucureşti,

Editura Meteor Press, 2007 -426 pag.

32. Курс социально-экономической статистики, под ред. М. Г. Назарова, Москва: изд. Финстатинформ, 2000.- с. 771

33. Липпе, Петер. - Экономическая статистика. - Штуттгарт, Иена: изд. Федеральное статистическое управление

Германии, 1995. - с. 629 34.Экономическая статистика под ред. Ю.Н. Иванова, Москва: изд. ИНФРА-М, -2001.-с.

480

35.Сиденко А. В., Матвеева В. М., - Международная статистика. - Москва: изд. Дело и Сервис , 2000. - с. 255

36.Социальная статистика, под ред. И. И. Елисеевой., Москва: изд. Финансы и статистика , 2001.- с. 479

37.Статистика. Под ред. В. Г. Ионина. Новосибирск: изд. НГАЭиУ, Москва, ИНФРА-М, 1997. - с. 310

38. Тихомиров, Н.П., Дорохина, Е.Ю. - Эконометрика. Учебник - Москва, Издательство Экзамен, 2003 - 510 стр.

* Annuaire Statistique UNESCO, 1990 - până în prezent.

* Anuarul Statistic al Republicii Moldova, anii 1990 - până în prezent.

* Colecţia "Economistul", Bucureşti 1990 - până în prezent.

*** Dicţionar de statistică generală , coordonator Al.I.Maniu, Bucureşti: ed. Economica, 2003.

*** Dicţionar economic şi social de Bremond I., Geledan A., Editura Expert, 1995.

*** Mică enciclopedie de statistică de Trebici V. (coordonator), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.

*** The Economics of Transition, 1990 - până în prezent.

*** Raportul naţional al dezvoltării umane, Moldova, 1995 - până în prezent.

*** Revista Română de Statistică, 1990 - până în prezent.

*** Vocabular economic şi financiar de Bernard Y. & Colii I. - C, Ed. Humanitas, 1994.

*** www.statistica.md

*** www.insse.ro

*** www.insse.fr

http://www.statistica.md/

http://www.insse.ro/

http://www.insse.fr/

PROGRAMA


522.02.CONTABILITATE; AUDIT; ANALIZA ECONOMICA

Autorii: Ţurcanu Viorel, dr.hab., prof.univ.

Balanuţa Vladimir, dr., conf.univ.

Recenzenţii: Tuhari Tudor, dr.hab., prof.univ.

Frecăuţeanu Alexandru, dr.hab., prof.univ.


Programa în cauză orientează doctoranzii la faptul care subiecte trebuie însuşite aprofundat pentru a susţine

examenul de doctorat la specialitate. Ea se compune din 4 compartimente: contabilitate financiară, contabilitate

managerială, auditul financiar, analiza economico-financiară.

La însuşirea materialului doctoranzii trebuie să atragă atenţie conceptelor metodologice ale fiecărei discipline, să

evidenţieze principiile şi procedurile aplicate, să precizeze scopul aplicării în practică a acestora.

În primul rând trebuie de clarificat conţinutul contabilităţii ca practică şi ştiinţă, de determinat locul ştiinţei

contabile în cadrul ştiinţelor economice.

La pregătirea temelor prevăzute pentru contabilitatea financiară este necesar de a preciza modul de recunoaştere a

activelor şi pasivelor, veniturilor şi cheltuielilor, de evaluare a lor, de contabilizare şi pregătire a informaţiei pentru a fi

inclusă în rapoartele financiare.

La însuşirea întrebărilor ce ţin de contabilitatea managerială este important de a clarifica obiectul acestei discipline,

ce metode de calculaţie moderne trebuie de utilizat, care este obiectivul lor, ce decizii pot fi luate în baza calculelor

efectuate.

Auditul financiar se deosebeşte prin aceea că foloseşte datele obţinute în contabilitate pentru a verifica

corectitudinea lor. În acest context trebuie însuşite procedurile, dovezile şi concluziile din cadrul auditului financiar, modul

de executare a auditului pe fiecare ciclu.

Subiectele la analiza gestionară şi analiza rapoartelor financiare prevăd un concept complex de însuşire ale unor

aspecte teoretice şi diverse metode care pot fi aplicate în practică. Aici o atenţie deosebită trebuie acordată însuşirii

determinării influenţei factoriale asupra indicaţiilor de bază şi formularea recomandărilor de îmbunătăţire a situaţiei

economico-financiare a întreprinderii.

I. CONTABILITATE FINANCIARĂ

Tema 1. Contabilitatea ştiinţă şi practică

Fundamentul ştiinţei contabile. Locul contabilităţii în sistemul ştiinţelor. Definiţia contabilităţii ca practică şi

ştiinţă. Contabilitatea ca sistem de asigurare a utilizatorilor cu informaţie necesară şi ca limbaj al afacerilor.

Cadrul conceptual privind raportarea financiară şi principiile contabile-parte componentă a teoriei contabilităţii

moderne. Standardele contabile - bază normativă principală pentru practica contabilităţii.

Direcţiile strategice de perfecţionare a practicii şi metodologiei contabilităţii în Republica Moldova conform Legii

contabilităţii.

Cuvinte-cheie: concept, obiect, limbaj de comunicare, semantica, sintaxa, pragmatica, principii contabile, politici

contabile, sisteme contabile .

Tema 2. Contabilitatea activelor pe termen lung

Definiţia, modul de recunoaştere şi evaluare a activelor nemateriale. Contabilizarea intrării, ieşirii şi amortizării

activelor nemateriale. Particularităţile contabilităţii fondului comercial.

Definiţia, modul de recunoaştere şi evaluare a activelor materiale pe termen lung. Evidenţa activelor materiale în

curs de execuţie. Contabilizarea operaţiilor privind intrarea, ieşirea şi amortizarea (uzura) mijloacelor fixe, a terenurilor şi

resurselor naturale. Contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixe şi a consumurilor de modernizare a acestora.

Particularităţile contabilităţii investiţiei imobiliare.

Tipurile arendei (leasingului), contabilitatea operaţiilor de arendă (leasing) operaţională şi finanţată la locatar şi

locator.,

Conţinutul informaţiei prezentate în raportarea financiară referitoare la activele pe termen lung.

Direcţiile de perfecţionare a contabilităţii activelor nemateriale şi materiale pe termen lung.

Cuvinte-cheie: active nemateriale, active materiale, mijloace fixe, terenuri, resurse naturale, fond comercial,

amortizarea (uzura), arenda (leasing), locatar, locator, arendă finanţată, arendă operaţională, valoare justă, investiţie

imobiliară, reevaluare.

Tema 3. Contabilitatea stocurilor

Componenţa stocurilor, recunoaşterea şi metodele de evaluare a acestora. Componenţa costului de achiziţie,

documentarea analitică şi sintetică a intrărilor de mărfuri şi materiale. Evidenţa şi metodele de control a stocurilor la

depozit şi în contabilitate.

Evaluarea stocurilor la bilanţ şi modul de reflectare a diferenţelor de preţ provenite din această evaluare.

Prezentarea informaţiei privind stocurile în rapoartele financiare.

Direcţiile de perfecţionare a contabilităţii stocurilor.

Cuvinte-cheie: stocuri, materiale, mărfuri, valoare de intrare, valoare de ieşire, valoare de bilanţ, diferenţe de

evaluare.

Tema 4. Contabilitatea creanţelor

Caracteristica şi clasificarea creanţelor, principiile de evaluare şi constatare, modul de contabilizare a creanţelor

comerciale, creanţelor privind decontările cu bugetul, creanţelor personalului, creanţelor privind veniturile calculate, altor

creanţe. Contabilizarea provizionului privind datoriile dubioase.

Cuvinte-cheie: creanţe, provizioane, constatarea creanţelor, contabilitatea creanţelor, documente de bază, casarea

creanţelor.

Tema 5. Contabilitatea mijloacelor băneşti

Caracteristica şi clasificarea mijloacelor băneşti, documentarea şi contabilitatea operaţiilor prin casierie, în

conturile curente în valută naţională şi valută străină, precum şi în alte conturi bancare. Evidenţa diferenţelor de curs

valutar.

Cuvinte-cheie: mijloace băneşti, valută naţională, valută străină, diferenţe de curs, casierie, conturi curente,

documente băneşti.

Tema 6. Contabilitatea instrumentelor financiare

Definiţia instrumentelor financiare.

Modul de recunoaştere şi evaluare a instrumentelor financiare conform IAS 32 "Instrumente financiare:

prezentare" şi IAS 39 "Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare". Contabilizarea instrumentelor de capital, a

activelor financiare şi a datoriilor financiare.

Particularităţile instrumentelor financiare derivate şi modul de contabilizare a acestora.

Cuvinte-cheie: instrument financiar, instrument financiar primar, instrument derivat, instrument de capital,

instrument compus.

Tema 7. Contabilitatea capitalului propriu

Concepţii de menţinere a capitalului propriu. Structura capitalului propriu, modul de contabilizare a formării

capitalului statutar şi a modificărilor acestuia. Contabilitatea capitalului suplimentar, capitalului nevărsat, capitalului retras.

Evidenţa rezervelor, a profitului nerepartizat (pierderilor neacoperite). Contabilitatea capitalului secundar.

Cuvinte-cheie: capital statutar, capital suplimentar, capital nevărsat, capital retras, rezerve, profit nerepartizat,

pierderi neacoperite, capital secundar.

Tema 8. Contabilitatea datoriilor

Caracteristica şi clasificarea datoriilor, modul de evaluare şi constatare a acestora. Contabilitatea creditelor şi

împrumuturilor. Evidenţa datoriilor comerciale. Contabilitatea datoriilor faţă de personal, datoriilor privind decontările cu

bugetul, datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi, contabilitatea altor datorii. Modul de contabilizare a provizioanelor.

Casarea datoriilor cu termen de prescripţie şi evidenţa acesteia.

Cuvinte-cheie: datorii financiare, împrumuturi, credite, datorii comerciale, datorii faţă de personal, datorii la buget,

datorii privind asigurările, alte datorii.

Tema 9. Contabilitatea cheltuielilor

Clasificarea cheltuielilor, constatarea şi evaluarea acestora. Contabilitatea cheltuielilor activităţii operaţionale.

Evidenţa cheltuielilor neoperaţionale. Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venit.

Cuvinte-cheie: cheltuieli, costul vânzărilor, cheltuieli comerciale, cheltuieli generale, cheltuieli neoperaţionale, alte

cheltuieli, impozitul pe venit.

Tema 10. Contabilitatea veniturilor

Clasificarea veniturilor, constatarea şi evaluarea acestora. Contabilitatea veniturilor din activitatea operaţională.

Evidenţa veniturilor din activitatea neoperaţională.

Cuvinte-cheie: venituri, venituri din vânzări, venituri operaţionale, venituri financiare, venituri curente, venituri

anticipate.

Tema 11. Rapoartele financiare generale

Caracteristica generală a IAS 1 "Prezentarea rapoartelor financiare", IAS 7 "Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti", IAS 8 "Politici contabile, modificări în estimările contabile şi erori", IAS 10 "Evenimentele ulterioare datei

bilanţului". Componenţa şi modul de întocmire a rapoartelor financiare, destinaţia, utilizatorii de informaţie,

consecutivitatea efectuării lucrărilor premergătoare pentru întocmirea acestora. Conţinutul şi modul de întocmire a

Bilanţului contabil, Raportului de profit şi pierderi, Raportului privind fluxul capitalului propriu, Raportului privind fluxul

mijloacelor băneşti, anexelor la rapoarte financiare.

Cuvinte-cheie: rapoarte financiare, anexe, bilanţ contabil, utilizatori de informaţie, indicatori financiari, perioadă de

raportare.

Tema 12. Rapoarte financiare consolidate

Caracteristica generală a IAS 27 "Situaţii financiare consolidate şi individuale". Condiţiile şi modul de consolidare

a rapoartelor financiare individuale. Procedurile de întocmire a Bilanţului contabil consolidat şi a Raportului privind

profitul şi pierderile consolidat. Particularităţile contabilităţii şi raportării financiare în cadrul întreprinderilor asociate.

Cuvinte-cheie: consolidare, bilanţ consolidat, raport consolidat, părţi legate, părţi asociate, societate-mamă, societate-fiică.

II. CONTABILITATE MANAGERIALĂ

Tema 1. Obiectul, funcţiile şi rolul contabilităţii manageriale

Definirea obiectului contabilităţii manageriale, scopul şi rolul acesteia. Funcţiile şi particularităţile organizării

contabilităţii manageriale. Direcţii de modernizare a contabilităţii manageriale.

Tema 2. Noţiuni, generale privind consumurile de producţie

Definiţia şi conţinutul consumurilor, clasificarea consumurilor în baza diferitor criterii cu scopul întocmirii

rapoartelor interne, luării deciziilor şi efectuării controlului asupra executării lor.

Tema 3. Bugetarea şi controlul executării bugetelor

Esenţa bugetării, tipurile şi structura bugetelor. Modul de întocmire şi coordonare a bugetului general al

întreprinderii, consecutivitatea efectuării bugetării. Metodele controlului bugetar.

Tema 4. Contabilitatea consumurilor de producţie

Contabilitatea consumurilor activităţii de bază. Documentarea şi contabilitatea consumurilor directe de materiale,

modul de includere a lor în costul producţiei. Documentarea şi contabilitatea consumurilor directe privind retribuirea

muncii, modul de includere a acestora în costul producţiei. Particularităţile contabilităţii consumurilor activităţilor

auxiliare. Componenţa, contabilitatea şi repartizarea consumurilor indirecte de producţie. Evidenţa pierderilor în producţie.

Direcţii de perfecţionare a contabilităţii consumurilor.

Tema 5. Metode clasice de calculaţie a costurilor

Obiecte de evidenţă şi obiecte de calculaţie. Caracteristica şi particularităţile metodei de evidenţă a consumurilor şi

calculaţie a costurilor pe comenzi, avantajele şi dezavantajele metodei. Caracteristica şi particularităţile metodei de

evidenţă a consumurilor şi calculaţie a costurilor pe faze (varianta cu semifabricate şi fără semifabricate), avantajele şi

dezavantajele metodei.

Tema 6. Metode moderne de calculaţie a costurilor

Esenţa metodei „Direct-cost” şi modul de aplicare a acesteia. Caracteristica şi modul de aplicare a metodei

„Standard – cost”, determinarea abaterilor consumurilor directe de materiale, consumurilor directe privind retribuirea

muncii, consumurilor indirecte de producţie şi profitului brut, avantajele şi dezavantajele metodei. Esenţa şi rolul metodei

de calculaţie pe funcţii (ABC).

Tema 7. Luarea deciziilor manageriale

Analiza corelaţiei CVP (consum-volum-profit). Caracteristica generală a procesului decizional. Conţinutul şi

modul de luare a deciziilor manageriale pe termen scurt. Conţinutul şi calcule privind luarea deciziilor manageriale pe

termen lung.

Cuvinte cheie: consumuri de producţie; consumuri directe, consumuri indirecte, bugetarea, buget general,

activităţile de bază, activităţii auxiliare, calculaţia costurilor, metode de calculaţie, decizii manageriale, decizii pe termen

scurt, decizii pe termen lung.

III. AUDIT FINANCIAR

Tema 1. Noţiuni generale privind auditul financiar

Definirea auditului, principiile activităţii de audit, baza legislativă şi normativă a activităţii de audit, serviciile

prestate de auditor, organizarea activităţii de audit în conformitate cu Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea de

audit. Codul privind conduita profesională a contabililor şi auditorilor, normele de conduită profesională, aspectele

practice ce ţin de respectarea regulilor conduitei profesionale.

Tema 2. Planificarea auditului financiar

Organizarea planificării auditului financiar conform SNA 300 "Planificarea". Etapele de planificare ale auditului

financiar, cunoaşterea business-ului clientului, evaluarea riscului şi controlului intern conform SNA 400 "Evaluarea

riscului şi controlului intern", riscurile şi pragul de semnificaţie în auditul financiar, planul general de audit şi programul

auditorului.

Tema 3. Acumularea dovezilor în auditul financiar

Caracteristicele cantitative şi calitative ale dovezilor de audit. Definiţia dovezilor în audit, procedurile de control

utilizate de auditor în acumularea dovezilor: examinarea documentelor şi a înregistrărilor contabile, inventarierea,

solicitarea şi confirmarea, procedurile analitice.

Tema 4. Auditul activelor pe termen lung

Aspectele calitative ale rapoartelor financiare în baza cărora se auditează activele nemateriale, activele materiale pe

termen lung şi activele financiare, procedurile de testare ce ţin de esenţă şi cele analitice întru acumularea dovezilor de

către auditor în procesul efectuării procedurilor ce ţin de esenţă, inventarierea acestora.

Tema 5. Auditul ciclului “vânzări/creanţe privind facturile comerciale/mijloace băneşti"

Aspectele calitative ale rapoartelor financiare în baza cărora se auditează vânzările, creanţele privind facturile

comerciale şi mijloacele băneşti încasate, procedurile de testare ce ţin de esenţă şi cele analitice pentru acumularea

dovezilor de către auditor.

Tema 6. Auditul ciclului "procurări/stocuri de mărfuri şi materiale/datorii comerciale/plăţi"

Aspectele calitative ale rapoartelor financiare în baza cărora se auditează procurările, stocurile de mărfuri şi materiale,

datoriile comerciale, plăţi ale mijloacelor băneşti, procedurile de testare ce ţin de esenţă şi cele analitice întru acumularea

dovezilor de către auditor.

Tema 7. Auditul capitalului propriu

Aspectele calitative ale rapoartelor financiare în baza cărora se auditează elementele capitalului propriu,

procedurile de testare ce ţin de esenţă şi cele analitice pentru acumularea dovezilor de către auditor la acest capitol.

Tema 8. Auditul datoriilor

Clasificarea datoriilor, aspectele calitative ale rapoartelor financiare în baza cărora se auditează datoriile pe termen lung şi

scurt, financiare şi calculate, procedurile de testare ce ţin de esenţă şi cele analitice referitoare la acumularea dovezilor de către

auditor.

Tema 9. Întocmirea raportului auditorului şi opiniile exprimate de acesta

Tipurile de rapoarte ale auditorului, utilizatorii rapoartelor de audit, componentele de bază şi paragrafele

rapoartelor auditorului, formularea opiniilor exprimate de auditor.

Cuvinte-cheie: activitate de audit, evaluarea riscului, dovezi de audit, proceduri de control, proceduri ce ţin de

esenţă, proceduri analitice, proceduri de testare, aspecte calitative ale rapoartelor financiare, rapoartele auditorului, opinii

exprimate.

IV. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

Tema 1. Analiza programului de producţie şi comercializare

Problema estimării justificate a indicatorilor privind volumul programului de producţie şi comercializare în

condiţiile economiei de piaţă. Analiza factorială a veniturilor din vânzări prin prisma aportului propriu al colectivului de

muncă la îndeplinirea programului de producţie şi comercializare.

Tema 2. Analiza asigurării cu resurse umane şi a eficienţei utilizării acestora

Problema estimării concordanţei justificate a indicatorilor cantitativi şi calitativi privind asigurarea şi eficienţa

utilizării resurselor umane. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor de muncă la devierea volumului activităţii de bază,

ţinând cont de scopul şi aprofunzimea analizei.

Tema 3. Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora


utilizării mijloacelor fixe. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor mijloacelor fixe la devierea volumului activităţii de

bază, ţinând cont de scopul şi aprofunzimea analizei.

Tema 4. Analiza aprovizionării şi asigurării întreprinderii cu resurse materiale şi a eficienţei utilizării

acestora


utilizării resurselor materiale. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor resurselor materiale la devierea volumului

activităţii de bază, ţinând cont de scopul şi aprofunzimea analizei.

Tema 5. Analiza consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii

Problema estimării justificate a indicatorilor cantitativi şi calitativi privind consumurile întreprinderii. Analiza

consumurilor directe în costul producţiei, ţinând cont de scopul şi aprofunzimea acesteia. Problema estimării justificate a

indicatorilor cantitativi şi calitativi privind cheltuielile întreprinderii. Calculul şi aprecierea influenţei factorilor asupra

costului la 1 leu venituri din vânzări prin prisma aportului propriu al colectivului de muncă. Analiza cheltuielilor pentru

întreţinerea forţei de muncă, ţinând cont de scopul şi aprofunzimea acesteia.

Tema 6. Analiza rezultatelor financiare şi a rentabilităţii

Problema estimării justificate a indicatorilor privind rezultatele financiare din activităţile desfăşurate ale

întreprinderii. Analiza factorială a profitului brut prin prisma aportului propriu al colectivului de muncă la obţinerea

acestui rezultat. Problema estimării justificate a indicatorilor privind rentabilitatea activităţilor desfăşurate ale

întreprinderii. Analiza rentabilităţii veniturilor din vânzări prin prisma aportului propriu al colectivului de muncă la

îndeplinirea programului de producţie şi comercializare. Analiza rentabilităţii economice şi financiare.

Tema 7. Analiza situaţiei financiare

Problema estimării justificate a indicatorilor privind situaţia şi stabilitatea financiară a întreprinderii. Analiza

patrimoniului întreprinderii la valoarea reală şi netă. Analiza structurii surselor de constituire a activelor. Analiza

capacităţii de plată, solvabilităţii şi lichidităţii bilanţului contabil. Problema estimării justificate a creanţelor şi datoriilor pe

termen scurt. Analiza fluxului mijloacelor băneşti.

Cuvinte cheie: analiză economică, analiză financiară, analiză factorială, analiza eficienţei, indicatorii cantitativi,

indicatorii calitativi, resurse materiale, resurse umane, rezultate financiare, rentabilitate, solvabilitate, lichiditate, analiza

patrimoniului, analiza consumurilor, analiza costului, analiza cheltuielilor, capacitate de plată, fluxul mijloacelor băneşti.

Literatura de specialitate (de bază)

Acte normative

1. Legea contabilităţii nr. 113- XVI din 27 aprilie 2007. Monitorul Oficial al R.M. nr. 90-93 din 29.06.2007

2. Legea privind activitatea de audit nr. 61-XVI din 10 august 2007

3. Planul de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2011

4. Codul fiscal nr. 1163 - XIII din 24 aprilie 1997. Contabilitate şi audit, nr. 1, 2009

5. Acte normative cu privire la activitatea de audit. ACAP, Chişinău, 2006

6. Codul privind conduita profesională a auditorilor şi contabililor din Republica Moldova, aprobat prin ordinul

Ministerului Finanţelor nr. 29 din l martie 2001, Monitorul Oficial nr. 29 – 30 din 15.03.2001

7. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la criteriile de ţinere a contabilităţii de către unele categorii de

agenţi economici”, nr. 1476 din 14 noiembrie 2002. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 170-172

8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate în

scopul impozitării”, nr. 1218 din 31 decembrie 1997. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 12-13

9. Standardele Naţionale de Contabilitate ( Monitorul oficial 1998-2008)

10. Standardele Naţionale de Audit. (Monitorul Oficial nr. 91-93 din 29 iulie 2000, nr. 157-159).

Manuale, monografii, cărţi, broşure

1. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor, Tipografia centrală Chişinău 2005.

2. Букур В. Учет нематериальных активов, Editura Cartier, Chişinău 2002.

3. Caraman S., Cuşmăunsă R. Contabilitate managerială, Editura ASEM, Chişinău, 2007.

4. Contabilitatea financiară, ediţia a 2-a, coordonator Nederiţa A., Tipografia centrală Chişinău, 2003.

5. Contabilitatea Managerială: Ghid practico-didactic, coordonator Nederiţa A. Tipografia centrală Chişinău, 2000.

6. Друри К. Управленческий и производственный учет. Учебник ЮНИТИ, Москва, 2005.

7. Horomnea E. Fundamentele ştiinţifice ale contabilităţii. Doctrină, Concepte. Lexicon. TipoMoldova, Iaşi, 2008.

8. Needles B., Anderson H., Caldwell J., Principiile da bază ale contabilităţii, ediţia a 5-a, Editura ARC, Chişinău, 2000.

9. Nederiţa A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor SNC şi codului fiscal, Editura "Contabilitate şi

audit", 2007.

10. Paraschivescu D., Florin Radu, Managementul contabilităţii financiare, Editura Tehnopress, Iaşi 2008.

11. Tabară N. Modernizarea contabilităţii şi controlului de gestiune. TipoMoldova, Iaşi, 2006.

12. Ţurcanu V. Contabilitatea conform Standardele Internaţionale, Editura ASEM, Chişinău, 1996.

13. Ţurcanu V., Golocealova I., Ştahovschi A. Contabilitatea Internaţională, Editura ASEM, Chişinău, 2008.

Controlul financiar şi auditul

1. Arens A.A., Loebbeck J.K. Audit. O abordare integrată, Editura ARC, Chişinău, 2003.

2. Bodarev P., Auditul financiar, Tipografia centrală, Chişinău 2003.

3. Bostan I. Auditul intern al companiei, Editura ALFA, Iaşi, 2008.

4. Bostan I. Investigaţii financiare. Control intern. Inspecţiei fiscală. Expertiză contabilă, TipoMoldova, Iaşi, 2007.

5. Boulescu M., Ghiţă M., Control financiar, Editura eficient, Bucureşti, 1997.

Analiza activităţii economice

1. Balanuţă V. Diagnostic financiar al activităţii firmei (material consultativ didactic pentru masterat), Editura ASEM,

Chişinău, 2001.

2. Balanuţă V. Analiza gestionară (lucrare didactică şi practico-aplicativă în domeniul diagnosticului activităţii

întreprinderii de producţie). Editura ASEM, Chişinău, 2003.

3. Muntean M., Balanuţă V., Analiza şi evaluarea riscurilor la nivel de întreprindere: aspecte teoretice şi aplicative,

Editura ASEM, Chişinău, 2010.

4. Niculescu M., Diagnostic economic vol. 1., Editura Economică, Bucureşti, 2003.

5. Niculescu M., Diagnostic financiar vol. 2. Bucureşti, 2005.

6. Petrescu S., Mironic M. Analiza economico-financiară: teorie şi aplicaţie Editura Tiparul, Iaşi, 2003.

7. Popescu M., Analiza activităţii economico-financiare a întreprinderilor, Iaşi, 2003.

8. Ţiriulnicov N., Paladi V. şi alţii, Analiza rapoartelor financiare manual, Tipografia centrală, Chişinău, 2004.

9. Ефимова О., Финансовый анализ, "Бухгалтерский учет", Москва, 2002.

10. Коваль В., Методы и процедуры финансового анализа, Издательство "Финансы и статистика", Москва

2003.

11. Савицкая T., Анализ хозяйственной деятельности предприятия, Изд.ООО «Новое знание», Минск, 2004.

Literatură suplimentară

1. Colasse B., Analiza financiară a întreprinderii. Traducere de N. Tabără. TipoMoldova, Iaşi, 2009.

2. Hlaciuc E., Metode moderne de calculaţie a costurilor, Editura POLIROM, 1999.

3. Nederiţa A., Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii: teorie şi practică (Monografie), Editura ASEM,

Chişinău, 2007.

4. Rittenberg L.E., Schwieger B.J., Auditing. Concepts for a Chanding Environment, Editura Thomson, Mason, 2002.

5. Соколов Я.В., Основы теории бухгалтерского учета. Издательство "Финансы и статистика", Москва, 2000.

6. Соколов Я.В., Терентьева Т.О., Бухгалтерский учет и аудит: современная теория и практика, Издательство

"Экономика", Санкт - Петербург, 2009.

7. Ţurcanu V., Calculaţia costurilor, Editura ASEM, Chişinău, 2002.

PROGRAMA


523.01.CIBERNETICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Autorii:

Bolun Ion - dr.hab.,prof.univ., decanul facultăţii „Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică,

ASEM

Costaş Ilie - dr.hab.,prof.univ., şef-catedră „Cibernetică şi informatică economică”, ASEM

Ohrimenco Serghei - dr.hab.,prof.univ. la catedra „Cibernetică şi informatică economică”, ASEM

Brăilă Alexandru - dr., conf.univ. la catedra „Cibernetică şi Informatică Economică”, ASEM

Cotelea Vitalie - dr., conf.univ. la catedra „Cibernetică şi Informatică Economică”, ASEM

Godonoagă Anatol - dr..,conf.univ., prodecan la Facultatea „Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică”,

ASEM

Recenzenţii:

Ciubotaru Maria - dr.hab., prof.univ., manager de proiect, ARIA

Mişov Tatiana - dr., conf.univ., prorector, ASEM

Bejan Genadie - dr., conf.univ., conf.univ. la catedra „Economie generală”, ASEM

I. DESTINAŢIA PROGRAMULUI

În Program sunt specificate compartimentele şi temele în vederea pregătirii şi susţinerii examenului de

doctorat la disciplina „Metode economico-matematice” pentru doctoranzi şi competitori la specialitatea 08.00.13

„Metode economico-matematice”. Programul constă din trei compartimente de bază: „Metode matematice”,

„Cibernetică economică” şi „Informatică economică”.

Referitor la compartimentul „Metode matematice”, doctoranzii şi competitorii trebuie să cunoască metodele

şi modelele principale ce ţin de: algebra liniară; analiza matematică; teoria probabilităţilor şi statistica matematică;

cercetările operaţionale şi econometrie. Doctoranzii şi competitorii trebuie să poată folosi metodele matematice la

rezolvarea problemelor din domeniul analizei şi pronosticării evoluţiei sistemelor micro- şi macroeconomice.

În ce priveşte compartimentul „Cibernetica economică”, doctoranzii şi competitorii trebuie să cunoască:

obiectul şi metodele ciberneticii economice; conceptul, analiza, sinteza şi conducerea optimală a sistemelor

cibernetico-economice; modelarea cibernetică a spaţiului economic, inclusiv aspectele pieţei ca sistem cibernetico-

economic, modelarea funcţionării structurilor de piaţă, modelele cibernetice ale principalelor tipuri de piaţă, modelul

cibernetic general al economiei de piaţă. Doctoranzii şi competitorii trebuie să poată folosi metodele ciberneticii

economice la rezolvarea problemelor din domeniu.

În ce priveşte compartimentul „Informatica economică”, doctoranzii şi competitorii trebuiesă cunoască:

bazele teoretice ale informaticii economice; arhitectura, componentele, sistemul de programe şi principiile de

funcţionare a calculatoarelor electronice; construcţia, sistemul de programe, modelele larg utilizate şi tehnica de

lucru a calculatoarelor personale; noţiunile generale despre sistemele de calcul şi componentele lor, inclusiv reţelele

de transfer date, reţelele de calculatoare; serviciile în reţele; elaborarea, implementarea şi dezvoltarea sistemelor

informatice economice; aspectele ce ţin de argumentarea eficienţei economice a sistemelor informatice; logica

programării calculatoarelor, tehnologiile de rezolvare a problemelor asistată de sistemele de calcul; pachetele de

programe aplicative larg utilizate în activităţile de birou, cercetarea, modelarea şi optimizarea proceselor economice;

tehnologiile informatice avansate utilizate în activităţile economice. Doctoranzii şi competitorii trebuie să poată

folosi mijloacele informatice la rezolvarea problemelor din domeniul de specializare.

II. CONŢINUTUL PROGRAMULUI

II.A. METODE MATEMATICE

A.1. Modelarea matematică ca metodă a cunoaşterii ştiinţifice a fenomenelor şi proceselor economice

Noţiune de model şi modelare. Elementele şi etapele procesului de modelare. Tipurile de modelare.

Particularităţile modelării matematice ale obiectelor şi proceselor economice.

Aspectele tehnologice de producere şi economico-sociale ale modelării economico-matematice. Particularităţile

observărilor şi măsurărilor economice. Caracterul aleatoriu şi incert ale modelării economico-matematice.

Verificarea adecvatităţii modelelor.

Apariţia şi dezvoltarea metodelor economico-matematice: „Tabelul Economic” al lui Francois Quesnay; Şcoala

Matematică Clasică în Economia Politică a secolului XIX (O. Cournot, G.Gossen, L. Walras, C. Menger, ş.a.).

Orientarea statistică în domeniul economico-matematic: Econometrica.

A.2. Algebra liniară

Sisteme de ecuaţii liniare. Metode de analiză şi rezolvare. Algebra matricială. Spaţii vectoriale şi euclidiene;

proprietăţi. Mulţimi convexe. Funcţii convexe. Aplicaţii în economie: modelul Leontief „Input-Output”.

Vectori şi valori proprii. Funcţiile pătratice; forma canonică. Teorema Silvester (Legea inerţiei).

Aplicaţii: modele econometrice multifactoriale, testul Student (T).

A.3. Analiza matematică

Şiruri şi serii numerice. Criterii de convergenţă şi divergenţă. Serii de puteri. Serii Maclaurin şi Taylor.

Funcţii reale de mai multe variabile. Derivatele parţiale şi diferenţialele funcţiilor de mai multe variabile. Aplicaţii în

analiza economică: valoarea marginală; ritmul de variaţie; elasticităţi. Formula Taylor pentru funcţii de mai multe

variabile. Matricea hessiană. Extremele funcţiilor de mai multe variabile. Extreme cu legături (condiţionate); metoda

Lagrange. Aplicaţii în economie: problema comportamentului optim al consumatorului, producătorului etc.

Integrale generalizate (improprii): integrale cu limite infinite; integrale de la funcţii nemărginite. Derivarea

integralelor ce depind de un parametru. Integrale euleriene (de tip Euler): funcţia Gamma, funcţia Betta;

proprietăţi.

Ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi şi de ordin superior. Ecuaţii cu diferenţe finite: analiza şi soluţionarea lor.

Aplicaţii în economie: modelul Solow, modelul ciclului economic Hicks-Samuelson.

A.4. Teoria probabilităţilor şi statistica matematică

Algebra evenimentelor şi probabilităţilor. Formula probabilităţii totale şi formula lui Bayes.

Variabile aleatoare discrete şi continue. Legi de repartiţie. Tipuri clasice de repartiţie a probabilităţilor ale

variabilelor aleatoare: repartiţia binomială, Poisson, normală, gamma, exponenţială, betta, Pearson, Student,

Fisher; caracteristicile numerice ale acestor repartiţii.

Legi ale numerelor mari şi teorema limită: teorema Cebâşev; Poisson; Bernoulli; Leapunov; Moivre-Laplace.

Selecţie. Funcţia de repartiţie a selecţiei. Elemente de teorie a estimaţiei: estimaţii punctuale, nedeplasate,

eficiente şi consistente. Metoda celor mai mici patrate, metoda momentelor, verosimilităţii maxime. Intervale de

încredere.

Verificarea ipotezelor statistice. Teste de concordanţă. Criteriul de concordanţă Pearson.

A.5. Modele şi metode ale cercetării operaţionale

Modele liniare ale cercetării operaţionale. Metoda Simplex. Teoria dualităţii. Reoptimizarea. Programarea

parametrică. Programarea discretă.

Programarea pe blocuri: abordările Dantzig-Wolfe şi Kornai-Liptac.

Jocuri; jocuri matriceale. Reguli decizionale în condiţii de risc şi incertitudine. Arbori decizionali.

Probleme multicriteriale ale cercetării operaţionale. Metoda reducerii criteriilor, metoda cedărilor consecutive.

Metoda Programării Scop.

Metode grafice de modelare a proceselor economice. Probleme de optimizare în reţea: problema arborelui

minim; problema drumului optim în reţea; problema fluxului maxim în reţea; problema analizei drumului critic;

problema voiajorului.

Teoria firelor de aşteptare; analiza sistemelor de aşteptare. Probleme de gestiune a stocurilor.

Pachetele: QM; WINQSB şi LINDO, posibilităţi de utilizare.

A.6. Metode econometrice

Modelul clasic general. Estimatorii celor mai mici pătrate. Teorema Gauss-Markov. Testarea modelului liniar

general. Modele neliniare.

Diverse aspecte ale regresiei multiple: multicolinearitatea; heteroscedasticitatea, autocorelaţia; metode de

detectare şi estimare. Predicţii (prognoze) cu ajutorul modelelor econometrice. Intervalele de încredere ale

prognozelor.

Sisteme simultane de ecuaţii econometrice. Forma structurală, redusă. Problema identificabilităţii. Metode de

estimare.

Pachetul EVIEWS: posibilităţi de utilizare.

II.B. CIBERNETICA ECONOMICĂ

B.1. Obiectul şi metodele ciberneticii economice

Abordarea sistemică şi analiza de sistem în natură şi societate. Apariţia şi dezvoltarea ciberneticii. Obiectul şi

metodele de studii ale ciberneticii.

Clasificarea disciplinelor cibernetice. Locul şi rolul ciberneticii în ansamblul disciplinelor de sistem. Obiectul

ciberneticii economice.

B.2. Sisteme cibernetico-economice

Conceptul de sistem cibernetic. Caracterizare generală. Legităţile generale ale organizării şi funcţionării

sistemelor cibernetico-economice. Legea varietăţii necesare (Ashby), legea conexiunii inverse (Wiener),

principiul emergenţei, principiul complementarităţii externe, legea entropiei negative.

Formalizarea conceptului de sistem cibernetic şi a proprietăţilor acestuia. Modelul abstract (relaţional), modelul

analitic (diferenţial), modelul topologic, modelul ierarhic (Mesarovic).

Clasificarea sistemelor cibernetice. Sisteme dinamice liniare. Rezolvarea modelului diferenţial matricial al

sistemului dinamic liniar.

Proprietăţile sistemelor dinamice liniare. Controlabilitatea. Observabilitatea. Accesibilitatea şi detectabilitatea.

Descompunerea şi descentralizarea. Informaţia şi modelarea cibernetico-economică.

B.3. Analiza şi sinteza sistemelor cibernetico-economice

Proprietăţi statice şi dinamice ale sistemelor cibernetico-economice. Analiza sistemelor dinamice deterministe.

Metoda variabilelor canonice.

Analiza sistemelor liniare stocastice. Analiza în domeniul timpului. Analiza în domeniul frecvenţei.

Analiza sistemelor neliniare şi nestaţionare. Sinteza sistemelor dinamice. Estimatoare de stare. Problema

sintezei conexiunii inverse.

B.4. Conducerea optimală a sistemelor cibernetico-economice

Formularea problemei teoretice a conducerii sistemelor cibernetice. Tipologia problemelor de conducere

optimală. Sisteme neliniare continue. Sisteme liniar continue cu criterii integral pătratic. Problema urmăririi

optimale. Sisteme dinamice discrete. Sisteme cu întârziere.

Sisteme de conducere cu program. Sisteme de urmărire. Sisteme de conducere optimală şi extremală. Sisteme de

conducere suboptimală.

Tipuri principale de sisteme cibernetice de conducere. Sistem de conducere adaptivă. Sisteme de conducere cu

autoreglare. Sisteme de conducere instruibile. Sisteme de conducere cu structura variabilă.

Strategii optimale şi suboptimale de conducere cibernetică. Concepte de bază ale optimizării statice. Conducerea

optimală a sistemelor dinamice. Principiul maxim Pontreaghin. Programarea dinamică. Conducerea optimală a

sistemelor ierarhizate. Metode de descompunere-coordonare.

B.5. Piaţa – sistem economic complex

Conceptul de spaţiu economic. Elementele componente ale spaţiului economic. Agenţii economici. Cadrul

instituţional. Mediul înconjurător. Economie deschisă şi economie închisă.

Definirea şi trăsăturile sistemice ale pieţei. Principalii agenţi economici şi raporturile lor cu piaţa. Principiile

funcţionării de ansamblu a pieţei.

Modul de comportament al consumatorului. Preferinţe şi alegeri. Axiomele de comportament ale

consumatorului; noţiune de funcţie de utilitate; definiţie şi proprietăţi.

Reprezentarea utilităţii consumului. Proprietăţile utilităţii. Modelul Marshall al consumatorului. Soluţionarea

problemei. Analiza condiţiilor de optimalitate (de echilibru) de ordinul întâi şi doi ale problemei

consumatorului.

Funcţiile de cereri la bunuri. Omogenitatea funcţiilor de cerere, elasticităţi. Influenţa modificării venitului.

Influenţa modificării preţului. Ecuaţia lui Slutsky; interpretarea ei geometrică. Influenţa compensată a

modificării preţului prin venituri. Interpretarea şi analiza ecuaţiei lui Slutsky. Formarea cererii agregate.

Modelul de comportament al firmei. Modelele posibilităţilor tehnologice ale firmelor. Mulţimea de producţie

posibilă. Intrări şi ieşiri. Intrări necesare şi izocuante. Ieşiri şi funcţii de producţie. Funcţii de producţie cu

factori substituibili: liniare; de tip putere (Cobb-Douglas); cu elasticitate constantă (de tip CES). Funcţii de

producţie cu proporţii constante (de tip Leontief).

Funcţia de profit. Profitul firmei competitive. Proprietăţile funcţiei de profit. Cereri de factori condiţionate şi

funcţii de cost. De la funcţii de profit (cost) la mulţimi tehnologice.

Problema firmei. Condiţii de optimalitate de ordinul întâi. Optimizarea comportamentului şi decizii de ofertă.

Maximizarea producţiei în condiţiile unor resurse financiare limitate. Minimizarea costului de producţie pentru

un set de ieşiri dat. Maximizarea profitului.

Analiza condiţiilor de echilibru al producătorului. Modificarea nivelului resurselor financiare şi/sau a structurii

preţurilor factorilor şi influenţa asupra deciziei firmei. Construirea ofertei agregate.

B.6. Modelarea funcţionării structurilor de piaţă

Piaţa – sistem cu structură deterministă. Elemente componente ale structurii pieţei. Caracteristici şi tipuri de

structuri de piaţă. Abordarea cibernetică a structurilor de piaţă. Piaţa concurenţială perfectă. Condiţii de

funcţionare. Curbele cererii şi funcţia ofertei. Funcţionarea pe termen scurt, mediu şi lung. Formarea preţului de

echilibru. Stabilitatea preţului de echilibru. Stabilitatea statică şi dinamică.

Piaţa de monopol. Modelul clasic. Venitul firmei monopoliste. Modelul de comportament al producătorului

monopolist. Decizii de menţinere a monopolului. Monopolul multiprodus. Monopolul discriminist.

Piaţa de monopson. Combinarea monopolului cu monopsonul. Modelul monopolului bilateral. Piaţa de monopol

concurenţial. Diferenţierea produselor şi multiplicitatea firmelor. Modelul de comportament al firmelor pe piaţa

de monopol concurenţial.

Piaţa de duopol. Ipoteza dublei dependenţe: duopolul simetric (modelul Cournot); duopolul asimetric

(Stackelberg). Ipoteza dublei dominante. Modele de comportament ale firmelor pe piaţa de duopol.

Piaţa de oligopol. Caracteristici principale. Independenţa şi incertitudinea. Principalele situaţii oligopoliste.

Modelul coordonării perfecte. Modelul coliziunii. Modelul preţului director. Strategii optimale ale firmelor

oligopoliste. Folosirea teoriei jocurilor în analiza pieţei oligopol.

Modelul echilibrului general de tip Walras.

B.7. Modele cibernetice ale principalelor tipuri de pieţe

Piaţa bunurilor şi serviciilor. Cererea şi oferta de bunuri. Echilibrul Keynesian. Cererea şi oferta în exces.

Instrumente economice de orientare a cererii.

Piaţa forţei de muncă. Modelarea cererii şi ofertei forţei de muncă. Echilibrul pe piaţa muncii. Dinamica

veniturilor reale şi a productivităţii muncii. Şomajul voluntar şi involuntar. Politici economice pe piaţa forţei de

muncă.

Piaţa financiară. Corelaţii financiare fundamentale. Echilibrul pe piaţa banilor. Politici monetare şi fiscale.

Piaţa capitalului. Cererea pentru investiţii. Criteriul valorii actuale eficienţei marginale pentru investiţii.

Întârzieri în cererea pentru investiţii. Politici privind investiţiile.

B.8. Modelul cibernetic general al economiei de piaţă

Principalele concepţii şi modele globale privind funcţionarea de ansamblu a economiei de piaţă. Modelul

neokeynesian. Modelul economiei neoclasice. Modelul monetarist.

Subsistemele sistemului economiei de piaţă. Ecuaţiile modelului general. Principalele interdependenţe dintre

subsisteme.

Descrierea funcţionării de ansamblu a economiei. Studierea principalelor procese economice la nivel global:

producţia, şomajul, inflaţia, deficitul bugetar, repartiţia venitului naţional, dinamica stocurilor de capital.

Analiza condiţiilor de creştere economică. Modelele Harrod-Domar; de tip neoclasic Solow. Principalele

instrumente economice de orientare a economiei de piaţă. Politici monetare. Politici fiscale. Politici de

stabilizare. Ciclul economic şi analiza acestuia: modelul Hicks-Samuelson. Analiza relaţiilor economice externe.

Modelul de extindere economică de tip Von Neumann. Modelul static şi dinamic de tip Leontief.

Modelul econometric de tip Klein.

II.C. INFORMATICA ECONOMICĂ

C.1. Aspectele funcţionale şi tehnologice ale informaţiei economice

Noţiune, rolul şi clasificarea informaţiei economice.

Metodele de bază de studiere şi indicatorii de apreciere a informaţiei economice.

Modelarea informaţională a proceselor şi sistemelor economice.

Aprecierea necesităţilor de informaţii pentru gestiune economică.

C.2. Structuri de date

Noţiune de pointer. Utilizarea pointerilor în limbajele de programare. Înlănţuiri de pointeri (FIFO, FILO).

Înlănţuiri n-dimensionale.

Noţiune de arbori. Arborii binari. Arbori n-dimensionali. Operaţiile fundamentale asupra arborilor binari.

Deplasarea în arbori (în lărgime şi adâncime).

Sortarea datelor. Tipurile de algoritmi de sortare a datelor şi caracteristicile lor.

C.3. Programarea calculatoarelor

Tehnici de programare: structurată, procedurală, modulară, orientată pe obiecte.

Noţiuni de clasă, moştenire, polimorfism. Exemple.

Entităţile unui limbaj de programare logică. Structura programului. Termenii.

Strategia şi mecanismele de rezolvare a problemelor în limbajele de programare logică. Schimbarea semanticii

procedurale cu ajutorul predicatului tăierea. Ipotezele lumii închise şi lumii deschise.

C.4. Baze de date

Noţiunile bază de date şi SGBD. Modelele logice de date: ierarhic, reţea, relaţional. Etapele de proiectare a unei

baze de date.

Trei proprietăţi ale bazelor de date: schema universală, proprietatea joncţiunii fără pierderi şi conservarea

constrângerilor de integritate.

Anomaliile în baza de date şi eliminarea lor. Formele normale. Legătura dintre formele normale şi

constrângerile de integritate.

Tipuri de constrângeri de integritate. Rolul lor. Reguli de inferenţă. Noţiunile de corectitudine şi completitudine

a unei mulţimi de reguli de inferenţă.

Algoritmii de aducere a bazei de date în forma normală trei prin descompunere şi prin sinteză. Dezavantajele

algoritmilor şi tratarea dezavantajelor.

C.5. Inteligenţa artificială

Tehnici exhaustive şi consistente de rezolvare a problemelor de satisfacere a constrângerilor.

Rezolvarea problemelor prin metode de căutare oarbă în spaţiul de stări.

Tehnici euristice de căutare a soluţiilor în spaţiul de stări. Exemple de euristici.

Clasificarea limbilor naturale şi etapele de prelucrare. Instrumente: automatele finite şi gramatici formale.

Reprezentarea cunoştinţelor prin reţele semantice, cadre şi scripte.

Algoritmii genetici. Originea, conceptele fundamentale şi convergenţa.

C.6. Reţelele informatice

Reţelele de transfer date: noţiune, structuri topologice, tehnologii de comutare, mediile de transfer date.

Reţelele locale de calculatoare: noţiune, generaţii, componente de bază, metode de acces la mediu, tehnologii

moderne.

Asigurarea veridicităţii transportului de date în reţelele de arie largă.

Modelele arhitecturale de reţea OSI ISO şi TCP/IP.

Dirijarea în reţele de calculatoare: noţiune, metode. Protocoalele OSPF, RIP şi BGP.

Tehnologii avansate pentru reţele de arie largă: ISDN, Frame Relay, ATM, MPLS şi GMPLS.

Familia de reţele locale Ethernet: Ethernet, FastEthernet, Gigabit Ethernet, 10 Gigabit Ethernet.

C.7. Tehnologia prelucrării automatizate a informaţiei economice

Tehnologia informaţională ca sistem. Caracteristica calitativă a tehnologiei informaţionale. Criteriile calităţii,

restricţii.

Bazele estimării soluţiilor de proiect în domeniul elaborării tehnologiilor informaţionale. Alegerea variantei

optime a procesului tehnologic informaţional în baza mai multor criterii şi restricţii.

Reprezentarea grafică a procesului tehnologic informaţional. Schemele procesului tehnologic informaţional.

Standardele şi mijloacele de reprezentare grafică.

Tehnologii informaţionale centralizate şi descentralizate. Principiul de corelare dintre nivelele de centralizare şi

descentralizare.

Tehnologia neformularistă în sistemele informatice economice. Esenţa, starea şi condiţiile realizării.

C.8. Sisteme informatice economice

Sisteme informatice economice: noţiune; clasificare; obiective; structura funcţională şi organizatorică.

Principii, strategii şi tehnologii de proiectare a sistemelor informatice economice.

Etape în ciclul de viaţă al unui sistem informatic economic.

Proiectarea conceptuală a unui sistem informatic economic.

Proiectarea bazei informaţionale a unui sistem informatic economic.

Proiectarea de detaliu a unui sistem informatic economic.

Eficacitatea economică a sistemelor informatice economice.

Managementul informaţional şi rolul său în elaborarea strategiei activităţilor socio-economice.

Sisteme informatice de producţie integrate.

Sistemele informatice financiar-bancare: caracteristica, particularităţi. Sisteme de plăţi electronice.

Tendinţe în crearea/dezvoltarea sistemelor informatice economice.

Strategia edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova.

C.9. Tehnologii şi aplicaţii informatice avansate în economie

Tehnologiile informatice în activitatea economică: noţiuni de bază, clasificare, evoluţie.

Tehnologii informatice cu resurse distribuite.

Tehnologia “client-server” şi aplicarea ei în prelucrarea informaţiei economice. Internet în aplicaţiile

economice.

Securitatea informaţiilor în activităţile economice. Sursele de pericol pentru sistemele informatice.

Metode şi mijloace de protecţie a informaţiilor în sistemele informatice.

Economia electronică: definiţie, particularităţi.

Afacerile electronice: definiţie, avantaje, dezavantaje, condiţii necesare.

Afacerile electronice în Republica Moldova: stare de lucruri, rol şi perspective de dezvoltare.

C.10. Organizarea şi economia serviciilor informatice

Serviciile informatice: concepţie, funcţii principale.

Resursele informaţionale, inclusiv globale.

Noile forme de organizare a serviciilor informatice. Clasificarea formelor de utilizare a tehnicii de calcul; formele

organizaţionale ale serviciilor informatice.

Piaţa produselor şi serviciilor informatice. Cost şi preţ. Preţuri discriminatoare.

Protecţia proprietăţii intelectuale.

Orientările de bază ale perfecţionării serviciilor informatice.

III. BIBLIOGRAFIA DE BAZĂ

La compartimentul Metode matematice

1. Gh.Cenuşă. Matematici aplicate în economie – teorie şi aplicaţii. Bucureşti: Cison, 2007.

2. E.Ţigănescu, D.Mitruţ. Bazele cercetării operaţionale. Vol. 1, ASE Bucureşti, 2003.

3. Gh.Ciobanu, E.Ţigănescu. Cercetări operaţionale cu aplicaţii în economie. Optimizări liniare. ASE Bucureşti,

2002.

4. O.Popescu, D.Baz ş.a. Matematici aplicate în economie. Bucureşti, 1999.

5. Х.Таха. Введение в исследование операций. В 2-х книгах. Пер. с англ. – М.: Мир, 1985.

6. E.Şt.Pecican. Econometrie. Bucureşti, 1994.

7. W.H.Greene. Econometric Analysis. New-York University, 2003.-1026 pages.

La compartimentul Cibernetică economică

1. E. Scarlat, N. Chiriţă, Cibernetica sistemelor economice. Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2003.

2. E. Scarlat, N. Chiriţă. Curs de cibernetică economică. Cibernetica sistemelor microeconomice. Bucureşti:

Editura ASE Bucureşti, 2003.

3. E. Scarlat, N. Chiriţă, Sisteme cibernetice ale economiei de piaţă. Bucureşti: Editura Economică, 1997.

4. A.Gameţchi, D.Solomon. Modelarea matematică a proceselor economice. Chişinău: Evrica, 1998. – 632 p.

5. L.Spircu ş.a. Bazele ciberneticii economice, partea I, Modelarea şi reglarea optimală a sistemelor cibernetico-

economice, Editura ASE Bucureşti, 2002.

6. Моделирование народнохозяйственных процессов. Уч.пос. Под ред. И.В.Котова. Ленинград:ЛГУ, 1990.

7. М.Кубонива и др. Математическая экономика на персональном компьютере. Пер.с япон. –М. Финансы и

Статистика. 1991.

La compartimentul Informatică economică

1. I.Gh.Rosca. Societatea cunoaşterii. Bucureşti: Editura Economica, 2006.

2. I.Gh.Rosca. Informatica. Societatea informaţională. E-serviciile. Bucureşti: Editura Economica, 2006.

3. Gh.Sabau, I.Lungu, C.Bodea, M.Velicanu s.a.- Proiectarea sistemelor informatice economice. Bucureşti:

Editura INFOREC, 2003.

4. D.Păvăloaia. Integrarea tehnologiilor informaţionale în analiza financiară. Iaşi: Editura Unv.A.I.Cuza, 2009.

5. I.I.Rosca, D.Zaharie. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. Bucureşti: Editura INFOREC, 2002.

6. M.Nagy, M.Vizentali. Asistarea deciziei folosind mediul Excel. Bucureşti: Albastra, 2009.

7. V.Cotelea. Baze de date relaţionale: рroiectarea logică. – Chişinău: Editura ASEM, 1997.

8. A.Tanenbaum. Reţele de calculatoare. Bucureşti, 2004.

IV. LITERATURA SUPLIMENTARĂ

La compartimentul Cibernetică economică

1. E. Ţigănescu, M. Dumitru ş.a. Curs de cibernetică economică, partea I, Bucureşti, 1993.

2. N. Chiriţă, E. Scarlat, D. Tatu, M. Constantin, Cibnernetică economică. Culegere de exerciţii, probleme şi teste.

Bucureşti: Editura ASE Bucureşti, 2001.

La compartimentul Informatică economică

1. S.Russel, P.Norvig. Artificial Intelligence. A modern approach. N.J.: Prentice Hall, 2003.

2. S.Kenneth, C.Laudon, J.P.Laudon. Information Systems and the Internet. -USA, The Dryden Press, 1998.

3. W.L.Currie, B.Gallers. Rethinking Management Information Systems. London: Oxford Press, 1999.

PROGRAMA


521.02.ECONOMIE MONDIALĂ; RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Autorii: Boris Chistruga, dr.hab., conf. univ., ASEM

Natalia Lobanov, dr. hab., conf.univ., ASEM

Recenzenţii: Alexandru Gribincea, dr.hab., prof. univ., SM

Ion Galaju, dr., conf.univ., ASEM

CAPITOLUL I. SISTEMUL ECONOMIEI MONDIALE. TENDINŢE CONTEMPORANE ÎN

DEZVOLTAREA ECONOMIEI MONDIALE

Tema 1. Economie Mondială şi Relaţii Economice Internaţionale ca ştiinţă.

Obiectivele şi sarcinile cursului „Economie Mondială şi Relaţii Economice Internaţionale”, legătura cu alte

discipline economice. Structura cursului.

Economia mondiala (EM): formare, dezvoltare, caracterizare. Conceptul de economie mondială. Esenţa

economiei mondiale. Trăsături specifice şi etapele constituirii economiei mondiale

contemporane. Factorii procesului de formare şi dezvoltare a economiei mondiale.

Structura şi subiecţii economiei mondiale. Ştiinţa Economiei Mondiale şi Relaţiilor

Economice Internaţionale (EMREI). Metode de cercetare ale EMREI.

Economia mondială în sens larg şi îngust. Esenţa şi particularităţile caracteristice ale economiei mondiale.

Diversitatea economiei mondiale. Economia mondială la hotarele sec. XIX-XX-XXI. Caracteristica principalelor

perioade de dezvoltare economică mondială. Tendinţe centrifuge şi centripete de dezvoltare a economiei mondiale.

Limitele şi perspectivele dezvoltării Economiei Mondiale. Indicatori de dezvoltare a economiei mondiale.

Tema 2. Sistemul economiei mondiale: definiţii, etape de constituire, modele de dezvoltare economică

Economiile naţionale – principale componente ale economiei mondiale contemporane. Caracterizarea

economiilor naţionale: criterii şi indicatori de caracterizare. Accentuarea interdependenţelor economice dintre statele

lumii.

Diviziunea internaţională a muncii (DIM) ca factor de dezvoltare a EM. Esenţa şi motivaţia DIM. Factorii

dezvoltării DIM. DIM şi tendinţele posibile ale dezvoltării economiei naţionale. Noţiuni de „diviziune internaţională a

muncii”, „specializare internaţională”, „cooperare internaţională a muncii”. Tipurile de specializare internaţională.

Tendinţe actuale în specializarea internaţională. „Specializarea internaţională pe ramuri”, „specializarea internaţională a

produselor”. Principalii indicatori ai specializării internaţionale. Specializarea şi cooperarea internaţională. Metodele

cooperării internaţionale.

Conceptul de cooperare economică internaţională: esenţa; premisele şi factorii ce au determinat apariţia

cooperării economice internaţionale. Aspectele şi formele de manifestare ale cooperării economice internaţionale.

Metodele cooperării internaţionale. Tendinţele actuale ale cooperării economice internaţionale.

Interdependenţele în economia mondială. Relaţiile Economice Internaţionale. Esenţa relaţiilor economice

internaţionale. Cauzele principale de dezvoltare a relaţiilor economice internaţionale. Forme principale ale relaţiilor

economice internaţionale. Circuitul economic mondial. Tendinţele şi principalii factori de dezvoltare a REI.

Schimbările ce au loc în economia mondială şi influenţa lor asupra caracterului REI. Intensificarea Relaţiilor

Economice Internaţionale la etapa actuală. Perspectivele de dezvoltare a REI în condiţiile accelerării progresului

tehnico-ştiinţific, creşterii rolului interdependenţei economice, etc. Bilaterismul şi multilaterismul relaţiilor

economice internaţionale.

Piaţa mondială. Esenţa pieţei mondiale; cauzele apariţie pieţei mondiale; factorii ce contribuie la evoluţia pieţei

mondiale; etapele de constituire a pieţei mondiale. Raportul noţiunilor „economie mondială”, REI, piaţa mondială.

Raportul noţiunilor „schimb internaţional” şi „piaţa mondială”. Piaţa mondială ca rezultat al evoluţiei relaţiilor de piaţă.

Piaţa mondială – sistem diversificat, microsisteme. Formarea preţurilor mondiale. Mecanismele formării preţurilor pe

pieţele mondiale.

Ordinea economică mondială. Noua ordine economică mondială. Ordinea economică mondială şi probleme

ale guvernanţei mondiale. Contradicţiile noii ordini mondiale si criza societăţii internaţionale.

Modele principale ale dezvoltării ţărilor lumii. Modelul liberal (anglo-saxon). Neoliberalismul ca cel mai

eficient model de dezvoltare şi răspândirea lui în economia mondială. Modelul social-democrat (european).

Economia de piaţă continentală. Modelul neomercantilist (asiatic). Problema selectării modelului de dezvoltare.

Particularităţile istorice a modelelor de dezvoltare economică şi influenţa lor asupra integrării economiilor naţionale

în sistemul economiei mondiale. Postindustrializarea ca principala tendinţă în economia mondială. Esenţa

postindustrializării. Problemele postindustrializării. Impactul postindustrializării asupra economiei mondiale.

Particularităţile economiei viitorului.

Problema securităţii economice naţionale în sistemul economiei mondiale. Sancţiuni economice în relaţiile

economice internaţionale (instrumente, mecanisme, pârghii etc.). Sancţiuni economice în relaţiile Est-Vest.

Sancţiuni economice în relaţiile Nord-Sud. Sancţiuni economice în relaţiile din Orientul Mijlociu. Sancţiunile

economice la graniţa dintre etic şi imoral în relaţiile internaţionale. Transformarea sancţiunilor economice în

instrumente ale intereselor marilor puteri: SUA, Rusia, UE.

Tema 3. Internaţionalizarea, globalizarea şi transnaţionalizarea

Internaţionalizarea şi dezvoltarea economiei mondiale. Esenţa şi formele principale ale internaţionalizării.

Eterogenitatea economiei mondiale.

Globalizarea: esenţa, avantaje şi dezavantaje. Implicaţiile globalizării asupra societăţii contemporane.

Globalizarea economică ca proces continuu şi inevitabil. Creşterea economică şi procesul globalizării. Impactul

procesului de globalizare asupra sistemului EM. Patru nivele ale globalizării: planetar, naţional, ramural, de firmă

(microeconomic). Trei procese ce determină globalizarea. Consecinţele pozitive şi negative ale globalizării.

Rolul statului în condiţiile globalizării. Problema valorilor şi concilierii sociale mondiale. Concepţia

constituirii „societăţii deschise”. Problemele hotarelor naţionale în economia mondială. Particularităţile formării de

mai departe a hărţii lumii la etapa actuală. Statul naţional si democraţia într-o lume în curs de globalizare.

Globalizare şi Naţionalism la hotarul sec. XX-XXI. Apariţia statelor noi şi problemele integrării lor în sistemul EM.

Consecinţele creşterii numărului de state pentru economia mondială. Hotarele economice şi politice din lume:

caracteristica comparativă. Procesul de internaţionalizare şi transnaţionalizare prin prisma globalizării. Pericolul

monopoliilor şi oligopoliilor mondiale.

Tema 4. Corporaţii (Societăţi) Transnaţionale: definiţie, strategii, efecte

Expansiunea Internaţională a Afacerilor. Conceptul şi criteriile de definire ale Corporaţiilor Transnaţionale

(CTN). Transnaţionalizarea şi structurile macroeconomice. Delocalizarea internaţională a producţiei şi relocalizarea.

Corporaţiile transnaţionale şi multinaţionale în economia mondială. Noţiuni de „economie paralelă”. Structura

Societăţilor Transnaţionale (STN). Filialele-fiice ale STN şi diversitatea lor. Achiziţiile şi fuziunile internaţionale –

forme de expansiune ale STN. Noţiuni despre preţuri de transfer. Relaţiile CTN cu statele naţiune (statele-gazdă,

statele-origine). Raporturi de forţe ale corporaţiilor transnaţionale. Principalele pieţe CTN/STN. Strategii de creştere

a dimensiunilor economice a CTN/ STN. Corporaţiile transnaţionale şi transferurile de tehnici şi tehnologii.

Transnaţionalizarea şi integrarea economică.

Tema 5. Integrarea economică şi regionalizarea în economia mondială

Apariţia termenului de integrare economică internaţională. Analiza conceptului de integrare economică.

Concepte cu privire la integrarea economică internaţională. Premise ale integrării economice internaţionale. Factorii

determinanţi ale integrării economice internaţionale. Implicaţiile integrării economice internaţionale. Esenţa,

obiectivele, şi etapele integrării economice internaţionale. Principalele forme de integrare economică internaţională.

Avantajele generale ale integrării economice interstatale. Particularităţile integrării economice contemporane.

Procese economice cu implicaţii globale şi Regionalismul. Regionalizarea şi integrarea. Noţiuni de

regionalizare. Particularităţile regionalizării economiilor ţărilor lumii şi formele ei.

Integrarea Economică în America de Nord. Acordul de Comerţ Liber Nord-American (NAFTA). Integrarea

Economică în America de Sud şi Caraibe. Asociaţia Latino-Americana (ALADI). Grupul Andin sau Comunitatea

Andină de Naţiuni (Pactul Andin-CAN). Piaţa Comună a Sudului (MERCOSUR) Piaţa Comună Central-Americană

(PCCA-CACM). Comunitatea şi Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM). Zona de Liber Schimb a Americilor

(FTTA): negocieri, perspective.

Integrarea economică în Asia. Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Cooperarea Economică

Asia-Pacific (APEC). Integrarea Economică în Africa: probleme, perspective.

Integrarea economică în Europa: privire generală. Constituirea Comunităţii Economice Europene - Uniunii

Europene. Aspecte ale Acordului European de Liber-Schimb (AELS). Constituirea Spaţiului Eonomic European

(SEE). Acordul de Liber-Schimb din Europa-Centrală (CEFTA).

Tema 6. Organizaţiile Economice Internaţionale

Sistemul Organizaţiilor Economice Internaţionale: noţiuni, rolul lor în economia mondială. Tipuri şi forme

ale organizaţiilor economice internaţionale. Organizaţii economice internaţionale regionale, subregionale si

interregionale. Sisteme şi structuri ONU. Organizaţii economice internaţionale ale ţărilor din Europa. Organizaţii

economice internaţionale ale ţărilor din Africa, America Latina, Asia şi Pacific. Organizaţii economice

internaţionale ale ţărilor din America de Nord. Organizaţii economice internaţionale cu caracter interregional.

Organizaţii economice internaţionale ale producătorilor şi consumatorilor de produse primare. Organizaţia ţărilor

exportatoare de petrol (OPEC). Grupul celor 77. Organizaţiile economice internaţionale ale ţărilor dezvoltate.

Evoluţia cadrului instituţional al economiei mondiale. Sistemul Naţiunilor Unite. Carta Naţiunilor Unite.

Originea, scopurile, principiile S.N.U. Bugetul Naţiunilor Unite. Structura instituţională a Sistemului Naţiunilor

Unite şi mecanismul său de funcţionare: Organizaţia Naţiunilor Unite; instituţiile (agenţiile) specializate, autonome;

principalele direcţii de acţiune a Naţiunilor Unite în domeniul economic; deceniile ONU pentru dezvoltare şi

strategia internaţională a dezvoltării economice.

Dezvoltarea economică sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Programe internaţionale de colaborare si

dezvoltare economică. Programe speciale de asistentă şi cooperare în favoarea dezvoltării. Acordarea de asistentă de

specialitate, promovarea şi întărirea colaborării internaţionale prin intermediul altor organizaţii autonome şi de

specialitate din Sistemul Naţiunilor Unite cu preocupări şi atribuţii în domenii specifice. Cooperarea economică

regională - programe regionale.

CAPITOLUL II. ECONOMIA ŢĂRILOR LUMII

Tema 7. Tipologia ţărilor lumii

Economia naţională şi interdependenţa economică dintre diferite ţări. Tipuri de interdependenţe dintre

economiile naţionale. Regruparea ţărilor lumii şi schimbarea coraportului de puteri. Poziţia ţărilor dezvoltate, în curs

de dezvoltare, cu economie în tranziţie. Perspectivele schimbării coraportului de puteri în economia mondială.

Economia mondială ca sistem complex, multilateral. Necesitatea clasificării ţărilor lumii. Criteriile clasificării

ţărilor lumii. Clasificarea ţărilor după IDU. Clasificarea UNCTAD. Clasificarea Băncii Mondiale...

Indicatorii participării ţării în economia mondială. Criteriile şi indicatorii deschiderii economice. Noţiuni

„economia deschisă mare”, „economia deschisă mică”. Indicatorii dezvoltării social-economice a ţărilor şi

dimensionarea lor. Raportul dintre „nivelul dezvoltării economice”, „puterea economică”, „potenţialul economic”,

„nivelul indicelui de dezvoltare economică”, „nivelul calităţii vieţii”, „creşterea economică”, „dezvoltarea

economică”.

Tipologia economiilor naţionale. Ţări cu economia de piaţă dezvoltată. Ţările în curs de dezvoltare. Ţările cu

nivelul mediu de dezvoltare.

Tema 8. Grupul ţărilor dezvoltate

Grupul ţărilor dezvoltate: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în economia mondială.

Potenţialul economic al ţărilor dezvoltate. G-8. G-20. OCDE. Principalele centre economice de dezvoltare şi

competitivitate în economia mondială. Triada. SUA. Japonia. Uniunea Europeană. Pârghiile economice de influenţă

ale ţărilor dezvoltate. Politici economice ale ţărilor dezvoltate. Politica bugetară. Politica monetară. Politici

comerciale.

Tema 9. Politici de unificare Europene

Politica Uniunii Europene în domeniul concurenţei. Motivaţia politicii concurenţiale. Conţinutul politicii de

concurentă în Uniunea Europeană. Politica Agricolă Comunitară (PAC). Necesitatea PACO.Obiective, principii ale

PAC. Instrumente şi mecanisme de realizare a PAC. Reforme ale PAC. Caracteristicele politicii industriale comune

a Uniunii Europene. Politica monetară europeană. Evoluţia tranziţiei la moneda unică. Funcţionarea Uniunii

Monetare şi lansarea monedei Euro. Politica bugetară a Uniunii Europene: Principii, structura, proceduri. Politica

socială comunitară: cauze, conţinut, evoluţie, realizări.

Tema 10. Ţările în dezvoltare

Conceptul de ţară în dezvoltare, Grupul ţărilor în dezvoltare: caracteristica economică generală, locul şi rolul

lor în economia mondială. Potenţialul şi nivelul economic al ţărilor în dezvoltare. Creşterea economică în ţările în

dezvoltare şi cultura naţională. Noile state industrializate: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în

economia mondială. Modelul catching-up: cazul NSI şi ţările ECE. NSI din Asia de Sud-Est. NSI din America

Latină. Ţările ECE. Diversitate şi probleme structurale a ţărilor în dezvoltare. Modelul de dezvoltare în China.

Activitatea comercială a ţărilor în dezvoltare. Fluxurile de capital ale ţărilor în dezvoltate.

Tema 11. Economia ţărilor în tranziţie

Conceptul de ţară în tranziţie – trecerea de la economia planificată la economia de piaţă. Direcţii generale ale

transformărilor de piaţă. Consensul de la Washington şi Post Washington. Postindustrializarea şi modelul catching-

up. Transformări sistemice în fostele ţări comuniste şi în China. Concurenţa în economiile de tranziţie. Grupa de ţări

cu economia în tranziţie spre economia de piaţă: caracteristica economică generală, locul şi rolul lor în economia

mondială. Elemente specifice ale procesului de tranziţie în ţările din Europa centrală. Tranziţia din ţările Europei

Centrale: cazul Poloniei. Locul şi rolul R. Moldova în economia mondială. Caracterul şi indicatorii deschiderii

economice a R. Moldova.

Tema 12. Participarea Republicii Moldova la procesele de integrare economica regională şi internaţionala

Realizări şi perspective ale relaţiilor economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Realizarea

Acordului de Parteneriat şi Cooperare şi a Planului de Acţiune Uniunea Europeană-Moldova. Republica Moldova în

Contextul lansării Politicii de Vecinătate. Participarea Republicii Moldova la Cooperarea Economică din Europa de

Sud-Est. Cooperarea economică la Marea Neagra. Asociaţia Liberului Schimb din Europa Centrală (CEFTA)..

Iniţiativa Central Europeana (ICE). Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică. (ODDE).GUAM.

CAPITOLUL III. CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL

Tema 13. Fluxurile Internaţionale de bunuri şi servicii. Comerţul internaţional

Fluxuri Internaţionale - Circuit Economic Mondial – Relaţii Economice Internaţionale. Mobilitatea factorilor

de producţie mondiali. Îmbinarea liberalizării şi protecţionismului în politica economică externă. Criteriile de

libertate economică.

Teoriile comerţului internaţional. Teoriile clasice. Comerţul bazat pe avantajul absolut: Adam Smith.

Comerţul bazat pe avantajul comparativ: David Ricardo. Productivitatea muncii şi avantajul comparativ. Câştigurile

şi pierderile ce revin din participarea la comerţul internaţional. Productivitatea, salariile şi comerţul internaţional.

Principalele idei ale modelului HOS. Paradoxul lui Leontieff. Modelul standard al comerţului internaţional. Efectul

creşterii economice. Modele contemporane ale comerţului internaţional. Abordarea neo-factorială. Abordarea neo-

tehnologică. Abordări privind comerţul internaţional bazate pe similarităţi. Abordări privind comerţul internaţional

bazate pe diferenţe. Economiile de scară, concurenţa imperfectă şi comerţul internaţional. Economiile de scară şi

costurile de producţie. Intensitatea şi abundenţa factorilor de producţie. Competiţia monopolistă şi comerţul

internaţional. Oligopolul şi schimburile internaţionale. Mişcarea internaţională a factorilor de producţie.

Fluxurile comerciale internaţionale. Schimburile comerciale internaţionale şi trăsăturile lor generale.

Produsele comercializate şi necomercializate, exportate şi importate. Comerţul internaţional şi comerţul exterior:

parametri, indicatori. Evoluţia şi esenţa comerţului internaţional. Rolul OMC în reglementarea comerţului mondial.

Rezultatele activităţii OMC – probleme, realizări, perspective. Participarea Republicii Moldova la OMC.

Reorientarea geografică şi evoluţia comerţului exterior al Republicii Moldova. Repartizarea geografică a comerţului

internaţional pe zone geografice. Dinamica comerţului exterior al Republicii Moldova în ultimii zece ani (pe zone

geografice şi grupe de produse). Comerţul exterior al R.Moldova cu ţările CSI: evoluţii, probleme. Comerţul exterior

al R.Moldova cu ţărileUE: evoluţii, probleme. Comerţul cu servicii: evoluţii, particularităţi, probleme. Participarea

Republicii Moldova la procesul de integrare economică regională. Impactul asupra comerţului exterior şi politicii

comerciale ale Republicii Moldova.

Instrumente de politici ale comerţului internaţional. Indicatori de măsurare a gradului de integrare in comerţul

internaţional (Gradul de deschidere al economiei respective, Înclinaţia către export, Rata de penetrare pe piaţa

internă, Raportul de schimb, Indicatori ai gradului de specializare internaţională, Indicatori ai gradului de

concentrare a exporturilor şi importurilor). Crearea si deturnarea de comerţ. Politica comercială de promovare şi de

stimulare a exporturilor. Rolul ei în dezvoltarea comerţului exterior al R. Moldova.

Politica comercială tarifară: obiective, funcţii, instrumente de aplicare. Politica tarifară a R. Moldova.

Protecţia tarifară - instrument al politicii comerciale: efectele unei taxe vamale. Politica comercială netarifară:

obiective, particularităţi, clasificarea principalelor mecanisme şi instrumente de aplicare. Cazul R. Moldova..

Tema 14. Fluxurile Internaţionale de capital. Investiţii Străine Directe

Mişcarea internaţională a capitalului şi rolul lui în formarea şi dezvoltarea economiei mondiale. Circulaţia

capitalului: esenţa, formele, cauzele scoaterii capitalului. Principalele forme de fluxuri internaţionale de capital.

Particularităţi ale fluxurilor internaţionale de capital. Investiţii străine: concept, tipologie, factori determinanţi şi opinii

teoretice. Modificări în orientarea geografică a fluxurilor mondiale de investiţii străine directe şi de portofoliu la

începutul secolului XXI.

Efectele STN şi ISD într-o logică de dezvoltare a competitivităţii economiilor. Impactul investiţiilor străine

asupra economiei ţărilor lumii. Tendinţe în exportul de capital. Incidenţa circulaţiei capitalului asupra ţărilor

exportatoare şi importatoare de capital. Politici investiţionale. Rolul investiţiilor străine directe în promovarea

comerţului internaţional. Globalizarea pieţei de capital şi tranzacţiile on-line.

Climatul investiţional şi tendinţele fluxurilor de investiţii străine în Republica Moldova în perioada de

tranziţie la economia de piaţă. Utilizarea eficientă a remitenţelor.

Tema 15. Migraţia forţei de muncă. Politica migraţionistă internaţională

Conţinutul şi particularităţile de bază ale migraţiei internaţionale a forţei de muncă. Factorii determinanţi ai

MIFM: factori de natură economică şi non-economică ai migraţiei. Teorii ale migraţiei internaţionale a forţei de

muncă. Dimensiunea migraţiei contemporane şi direcţiile principale ale acesteea. Evoluţia fluxurilor migraţionale în

timp şi spaţiu. Ţări de emigraţie şi ţări de imigraţie. Indicatori utilizaţi în aprecierea dimensiunii migraţiei. Politica

migraţionistă: conţinut şi caracterul ei diferenţiat. Reglementarea migraţiei de muncă. Criterii de reglementare a

migraţiei: economice, prin cota numerică, calificări etc. Efectele migraţiei: pentru statele recipiente şi donatoare de

migranţi. Efectele economice ale migraţiei, efecte asupra PFM (pieţelor forţei de muncă), asupra bugetelor

consolidate, efectele în plan demografic etc. Probleme şi tendinţe principale în migraţia internaţională şi în ocuparea

forţei de muncă pe plan internaţional. R. Moldova în cadrul proceselor migraţioniste a forţei de muncă pe plan

internaţional.

CAPITOLUL IV. ELEMENTE DE CONEXIUNE ALE REI

Tema 16. Tehnici de comerţ exterior. Tranzacţii internaţionale

Avantajele şi inconvenientele contrapartidei. Barterul şi compensaţiile. Contracumpărarea: derularea,

controlul calităţii mărfurilor, penalizările în cadrul operaţiunii. Derularea, avantajele şi riscurile operaţiunii de buy-

back. Reexportul şi reimportul. Prelucrarea în lohn.

Tehnici de transfer internaţional de tehnologie. Licenţierea: obiectivele şi obligaţiile părţilor implicate.

Tipuri de licenţe. Oportunităţi şi caracteristici ale know-howului. Avantajele şi limitele transferului internaţional de

tehnologie.

Factorii determinanţi ai cooperării economice internaţionale. Coproducţia: caracteristici şi variante.

Subproducţia: trăsături distinctive şi variante. Întreprinderile mixte ca formă de cooperare internaţională.

Trăsăturile distinctive ale licitaţiilor. Organizarea şi mărfurile specifice licitaţiilor internaţionale. Etapele şi

elementele licitaţiilor.

Trăsăturile distinctive ale concursului comercial. Etapele şi activităţile concursului comercial. Avantajele şi

limitele concursului comercial.

Caracteristici ale finanţării tranzacţiilor internaţionale. Tehnici de finanţare pe termen scurt. Creditul

furnizor şi creditul cumpărător: scheme, etape, participanţi. Creditul consorţial şi cofinanţarea. Finanţarea

proiectelor. Conţinutul şi costurile operaţiunii de factoring. Caracteristicile operaţiunii de forfetare..

Metode de analiză şi stabilire a preţurilor în tranzacţii comerciale. Gestiunea politicii de preţ în tranzacţii

comerciale internaţionale. Elemente componente ale costurilor de tranzacţie. Surse şi modalităţi de reducere a

costurilor de tranzacţie. Raţiunile outsourcingului. Tipuri de outsourcing. Tendinţe în outsourcingul internaţional.

Cauzele conflictelor în tranzacţii comerciale internaţionale. Modalităţi de soluţionare a conflictelor în tranzacţii

comerciale internaţionale.

Tranzacţii comerciale internaţionale în zonele economice libere. Activitatea şi problemele zonelor

economice libere în ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Domenii de derulare, avantaje şi probleme ale

tranzacţiilor offshore

Relaţiile cu publicul şi formarea atitudinii pozitive faţă de companie în tranzacţii comerciale internaţionale.

Formarea imaginii de firmă în tranzacţii comerciale internaţionale.

Sistemul susţinerii organizaţionale a activităţii economice externe a firmelor. Susţinerea exportatorilor în

practica afacerilor internaţionale.

Tema 17. Tehnici vamale

Politica vamală - componentă a politicii comerciale. Procedura vamală la importul şi exportul mărfurilor de

pe teritoriul vamal al R.Moldova. Rolul şi importanţa Sistemului vamal în economiile contemporane. Taxele vamale

– instrumente ale politicii vamale. Tarifele vamale în practica internaţională. Regimurile vamale şi destinaţiile

vamale. Brokerul vamal. Cooperarea în domeniul vamal. Contravenţiile vamale şi răspunderea pentru săvârşirea lor.

Valoarea în vamă şi drepturile de import/export.. Identificarea şi controlul calităţii produselor/serviciilor în vamă.

Tema 18. Riscuri în afaceri economice internaţionale

Gestiunea riscului în activitatea economică. Teorii economice moderne cu privire la categoria de risc

economic. Principiile generale de gestiune şi etapele principale de gestiune a riscului. Indicatorii utilizaţi pentru

evaluarea riscului în activitatea economică. Instrumentele şi tehnicile moderne de gestiune a riscului.

Gestiunea riscurilor în cadrul activităţilor internaţionale cauzate de volatilitatea activelor şi obligaţiuniulor.

Riscul valutar. Gestiunea riscului valutar. Riscul de preţ. Gestiunea riscului de preţ.

Riscul în cadrul operaţiunilor de compensare. Riscul în cadrul activităţii de creditare internaţională. Riscul

ratei dobânzii.

Gestiunea riscurilor de plată şi de performanţă în cadrul tranzacţiilor internaţionale.

Utilizarea instrumentelor de plată internaţionale şi riscurile aferente lor. Utilizarea modalităţilor de plată

internaţionale şi riscurile aferente lor. Utilizarea garanţiilor bancare ca suport al tranzacţiilor internaţionale.

Gestiunea riscului în cadrul proiectelor investiţionale internaţionale.

Internaţionalizarea şi riscul de ţară. Raiting-ul suveran. Realizarea investiţiilor internaţionale prin prisma

riscurilor operaţionale.

Tema 19. Economia serviciilor internaţionale

Rolul expediţiilor internaţionale în relaţiile economice. Intermediarii în transportul internaţional. Condiţiile juridice

de bază de livrare a mărfurilor. Bazele comerciale şi organizaţionale ale efectuării transporturilor. Organizarea

transporturilor de mărfuri cu diferite moduri de transport. Structurile de gestionare a transporturilor de mărfuri în

R.Moldova. Aspecte economice ale ecologiei transporturilor. Aspectele economice ale reglementărilor ecologice

internaţionale.

Rolul turismului în relaţiile economice internaţionale. Impactul multiplicator al turismului internaţional

asupra dezvoltării economice şi relaţiilor economice internaţionale.

Rolul comunicaţiilor în aprofundarea relaţiilor economice internaţionale. Aspecte economice ale

comunicaţiilor internaţionale.

Economia serviciilor internaţionale în domeniul construcţiilor, asigurărilor, finanţelor, informaţiilor, servicii

culturale şi de recreare, servicii guvernamentale şi de afaceri.

Tema 20. Piaţa financiară internaţională. Interdependenţa financiară

Conceptul de relaţii financiare internaţionale. Caracteristici ale relaţiilor financiare internaţionale actuale.

Principalele centre financiare internaţionale. Pieţele financiare secundare – Bursele de valori. Piaţa valutară,

finanţarea internaţională, piaţa de capital, creditele internaţionale, piaţa creditului internaţional, globalizarea pieţelor

financiare. Instabililitatea sistemului financiar mondial. Internaţionalizarea sistemului bancar. Integrarea financiară

indirectă, prin europieţe.

Fluxurile financiare şi balanţa de plăţi. Balanţa de plăţi şi cursul de schimb. Ratele inflaţiei şi cursul de

schimb. Dobînda şi cursul de schimb. Politica fiscală în condiţiile ratei de schimb flexibile. Efectul modificării

cursului valutar asupra balanţei curente.

Tema 21. Relaţiile monetare internaţionale şi rolul lor în REI

Conceptul de relaţii monetare internaţionale. Principalele caracteristici ale relaţiilor monetare internaţionale.

Cooperarea monetară internaţională postbelică. Evoluţia sistemului monetar internaţional. Sistemul de la Bretton –

Woods. Lichidităţile internaţionale oficiale şi private. Trecerea de la cursurile fixe la cursurile flotante.

Caracteristicile sistemului monetar internaţional contemporan.

Principalele teorii şi modele cu privire la formarea cursului de schimb: Teoria parităţilor puterii de

cumpărare. Teoria parităţii ratelor dobânzii. Modelul monetarist. Modelul lui R.Dornbusch. Modelul Fleming-

Mundell. Teoria opţiunilor de portofoliu.

CAPITOLUL V. PROBLEME GLOBALE

Tema 22. Crizele economice mondiale şi modul de reglementare a lor

Crizele economice, simptomele crizei. Apariţia crizelor economice de sistem. Scurt istoric al crizelor

economice mondiale. Criza sistemului bancar internaţional, necesitatea reglementării internaţionale. Criza pieţelor

emergente: cauzele apariţiei, metodele de depăşire. Crizele monetare. Particularităţi ale crizelor economice mondiale

în sec. XXI.

Tema 23. Centru şi Periferia. Datoriile externe

Noţiune de periferie, şi semiperiferie. Dezechilibrele în dezvoltare, în distribuţie. Noile configuraţii în

stabilirea raportului Nord.-Sud. Dezechilibrele financiare şi comerciale între Nord-Nord. Contradicţile şi relaţiile

dintre ţări şi grupele de ţări în condiţiile globalizării. Hotarul interacţiunii Nord-Sud, Est-Vest. Particularităţile

relaţiilor N-S, E-V la etapa actuală. Problemele americanizării şi occidentalizării relaţiilor economice internaţionale.

R.Haas despre varianta ideală a civilizaţiei mondiale şi perioada finalizării „războiului rece”.

Sistemul capitalist global şi caracteristica lui. J.Soros şi E.Littvark despre neajunsurile capitalismului global.

Inegalitatea veniturilor în lume. Ordinea economică mondială şi polarizarea economiei mondiale.

Tendinţe de depăşire a decalajului în nivelul de dezvoltare. Noţiuni de diferenţă în nivelul de dezvoltare.

Dimensiunea diferenţei în nivelul de dezvoltare. Accelerarea procesului de sporire/diminuare în nivelul dezvoltării.

Succese şi insuccese în depăşirea decalajului economic. Modelul catching-up. (ajungerea din urmă).

Imperfecţiunile politicilor de dezvoltare. Coordonatele sărăciei în ţările slab dezvoltate. Subdezvoltarea.

Esenţa, cauzele şi trăsăturile subdezvoltării. Evoluţia ţărilor subdezvoltate. Implicaţiile sărăciei asupra mediului.

Combaterea sărăciei. Asistenţa oficială pentru dezvoltare. Datoriile externe.

Tema 24. Problema alimentaţiei pe glob

Problema alimentară mondială: dimensiuni, cauze. Criza alimentară şi subdezvoltarea. Implicaţiile factorului

demografic privind alimentaţia pe glob. Căi şi mijloace de rezolvare a problemei alimentare. Securitatea alimentară

mondială. Rolul organizaţiilor internaţionale în rezolvarea problemei alimentare (FAO, FIDA, CMA, PAM).

Organisme internaţionale de sprijin.

Tema 25. Caracteristici ale agriculturii şi industriei în cadrul Economiei Mondiale

Dezvoltarea agriculturii mondiale. Tendinţe in evoluţia agriculturii pe plan mondial. Premisele dezvoltării

agriculturii durabile. Principalele obiective a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

(FAO). Obiectivele Fondului Internaţional de Dezvoltare Agricolă (FIDA).

Industria pe plan mondial: privire de ansamblu. Tendinţe in evoluţia industriei la nivel mondial. Politica

industriala. Tendinţe şi strategii de dezvoltare a industriei mondiale de dezvoltare a industriei mondiale. Implicaţiile

procesului de industrializare asupra economiei mondiale. Strategii de restructurare ale industriei. Organizaţia

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială.

Tema 26. Problema demografică. Problema energetică. Problema ecologică

Tendinţe demografice pe plan mondial. Factorii de influenţă a evoluţiei populaţiei. Folosirea resurselor

umane în economia mondială. Şomajul-dimensiuni şi factori de influenţă. Perspectivele populaţiei mondiale.

Cooperarea internaţională în domeniul demografiei.

Locul energiei în evoluţia economiei şi a civilizaţiei. Direcţiile principale ale dezvoltării energetice. Starea

actuală şi perspectivele combustibililor pe plan mondial. Energia nucleară. Sursele regenerabile de energie.

Cooperarea internaţională în domeniul energiei.

Echilibrul ecologic – cerinţă a dezvoltării economiei mondiale.

Relaţia dezvoltare economică-mediul ambiant. Strategii naţionale şi internaţionale privind protecţia mediului

ambiant.

Tema 27. Terorismul. Crimele Organizate

Terorismul: esenţă, premise, forme de manifestare. Grupări teroriste. Activitatea teroristă. Impactul

terorismului asupra economiei mondiale. Prevenirea şi combaterea terorismului. Efectele si costurile terorismului.

Crima organizată: esenţa, trăsături, forme de manifestare. Crima organizată – fenomen global. Tendinţe actuale ale

economiei organizată. Grima organizată – componentă a economiei subterane. Criminalitatea economico-financiară.

Traficul de droguri. Traficul de autoturisme furate. Traficul cu fiinţe umane. Spălarea banilor murdari. Crima

organizată – sursă de finanţare a acţiunilor teroriste. R.Moldova pe harta crimei organizate transnaţionale.

CAPITOLUL VI. MEDIUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL

Tema 28. Management în Afacerile Economice Internaţionale

Conţinutul şi semnificaţia managementului afacerilor economice internaţionale. Funcţiile managementului

în afacerile economice .Managementul operaţiunilor export-import. Societăţile mixte. Strategii de internaţionalizare

a firmei. Programul promoţional: etapele, bugetul, controlul şi evaluarea. Programul managerial de promovare a

exporturilor. Organizarea târgurilor şi expoziţiilor. Promovarea ca funcţie de bază a managementului. Modalităţile

de plată: acreditivul documentar. cambia, cecul şi ordinul de plată, plata prin incasso documentar, scrisoarea de

credit. Contracte comerciale internaţionale: contracte de vânzare–cumpărare internaţionale, contractul de vânzare

indirectă, contracte internaţionale de cooperare industrială. Leasing: conţinutul şi semnificaţia leasingului.

Clasificarea operaţiunilor de leasing. Contractul de leasing. Avantajele şi dezavantajele oparaţiunii de leasing.

Franchising: esenţa operaţiunii şi tipologia franchisingului. Contractul de franchising. Motivaţiile extinderii afacerii

de franchising. Avantajele şi dezavantajele pentru ambele părţi contractante. Managementul comparat: fundamente

teoretice. Modelele managementului comparat. Managementul european: elementele de bază, specificul şi

caracteristicile. Analiza managementului european prin prisma modelului Hofstede. Strategii şi politici ale firmei în

contextul cooperării UE cu RM. Trăsăturile managementului american. Încadrarea în abordarea cuadrodimensională

a lui Hofstede a întreprinderilor americane. Caracteristicile generale ale managementului nipon. Strategia şi structura

firmelor nipone. Evoluţia structurilor organizaţionale sub impactul globalizării, regionalizării şi informatizării.

Crearea avuţiei: scopul principal al businessului internaţional. Principiile creării avuţiei. Interdependenţa

dintre cultura naţională şi creşterea economică. Reformele economice şi competitivitatea. Mediul de marketing

internaţional al firmei. Macromediul internaţional al firmei. Micromediul internaţional al firmei. Analiza mediului

internaţional de marketing. Relaţiile firmei cu mediul extern internaţional. Relaţiile directe de piaţa internaţională.

Relaţiile de concurenţă internaţională. Strategii şi tehnici promoţionale. Tendinţe contemporane în cercetări de

marketing internaţional; metodologia cercetărilor economice în contextul globalizării, regionalizării şi informatizării

a afacerilor economice.

Particularităţile dezvoltării marketingului electronic la nivel local, regional şi global.

Tema 29. Mediul European de Afaceri

Cadrul metodologico-conceptual cu privire la mediul de afaceri. Metodologia diagnosticului mediului de

afaceri.

Mediul de afaceri general, specific şi concurenţial; extern şi intern; instituţional şi corporativ. Particularităţile

mediului inovaţional de afaceri la nivel global, regional şi local.

Impactul mediului de afaceri global asupra mediului regional (european) şi local (moldovenesc).

Evoluţia mediului european de afaceri şi a mentalităţii europene. Formarea mediului european instituţional.

Particularităţile mediului european corporativ: general (Uniunea Europeană) şi în particular (pe ţări).

Politica de concurenţă a Uniunii Europene. Dreptul european al contractelor. Strategiile concurenţiale.

Analiza portofoliului strategic: Matricea Boston Consulting Group (BCG), Ecranul General Electric, Matricea

evoluţiei pieţei etc. Competitivitatea întreprinderilor europene.

Bibliografie

1. Bal A. (coordonator), Dumitrescu S. Economia Mondială. Bucureşti, 2006.

2. Bari I. Probleme globale contemporane. Bucureşti, Editura Economică, 2003

3. Candidatu C. Integrarea Europeană. Perspectivele realizarii zonei de Liber Schimb a Americilor. Bucuresti,

2006.

4. Caraiani Gh., Cazacu C. Vamuirea marfurilor de export-import. Bucuresti, 1996

5. Chistruga B. Integrarea postindustrială a ţărilor Europei Centrale şi de Est: realităţi şi perspective.

Monografie. Chişinău, ASEM, 2007, 480 pag.

6. Diaconescu M. Economia Europeană. Editia a II-a revazută şi adaugată. Bucureşti, 2004.

7. Dumitrescu S. Marin G., Puiu O. Economia mondială. Piteşti, 2003

8. Miron D. (coordonator). Economia Uniunii Europene. Bucureşti, 2003.

9. Galaju Ion. Organizatii Economic Internationale. Chişinău, 2008.

10. Georgescu T., Caraiani Gh. Tehnici de comerţ exterior. Bucureşti, 2003

11. Gribincea A. şi al. L’economie mondiale. Iaşi: Performantica, 2004, 250p.

12. Ignat I. Uniunea Europeană - de la Piaţa Comună la moneda unică. Bucuresti, 2002

13. Fukuyama F. Marea ruptură. Natura umană şi refacerea ordinii sociale. Bucureşti, Editura Humanitas, 2002

14. Lobanov N. Tranzacţiile comerciale internaţionale în condiţiile de constituire a economiei globale

postindustriale, Chisinau, 2008

15. Miron D. Comerţ internaţional. Bucureşti, Editura ASE, 2003

16. Miron D. Politici comerciale. Bucureşti, Editura Luceafărul, 2003

17. Planul de Actiune Uniunea Europeană-Republica Moldova (Ghid). Chişinău, 2006

18. Popa I. Tranzacţii de comerţ exterior. Bucureşti: Ed.Economică, 2002

19. Popescu Gh. Economia Europeana.Bucuresti, 2007

20. Postică C. Economia Uniunii Europene. Chişinău, 2001

21. Ranay Charles Epping. Ghidul începătorului în economia mondială. Chişinău, 2002

22. Roşca P. Relaţii economice internaţionale. Manual. Chişinău: ULIM, 2005.

23. Rujan Ovidiu. Economie internaţională. Bucureşti, Economica, 2009

24. Sută N. Comerţ Internaţional şi politici comerciale Vol. I, II. Bucureşti, 2003

25. Ţâu N., Gribincea A., Sava E. Tranzacţii internaţionale. Chişinău: ULIM, 2008, 160 p.

26. Zaharia S. Rodica Economie mondială. Bucureşti, 2004

Surse bibliografice în limba engleză şi rusă:

27. Balassa B., The Theory of Economic Integration. Irwin, Illinois, 1961

28. Eichengreen Barry.The European Economy since 1945: Coordinated Capitalism and Beyond. Princeton

University Press, 2006

29. Eichengreen Barry, Stiefel Dieter, Landesmann Michael. The European Economy in an American Mirror.

Routledge, 2007

30. Fischer J. From confederation to federation : thoughts on the finality of European integration. London : Federal

Trust for Education and Research, 2000

31. Fogarty, E. and Aggarwal, V.K. (eds.): EU Trade Strategies: Regionalism and Globalism. London: Palgrave

Macmillan, 2004

32. Krugman P.,Obstfeld M. International Economics. Theory & Policy. Seventh Edition. Boston, 2009

33. Mahncke D., Gstöhl Sieglinde (eds.). Europe's Near Abroad: Promises and Prospects of the EU's

Neighbourhood Policy. Peter Lang Publishing Group, 2008;

34. Matsushita M. et al.: The World Trade Organization: Law, Practice, and Policy (Oxford Library of International

Law). Oxford: Ofxord University Press, 2004

35. Pasco Corinne. Commerce International. Paris, 2004

36. Pelkmans Jacques. European Integration: Methods and Economic Analysis: 3rd illus”, FT Prentice Hall, 2006;

37. Peterson John, Shackleton Michael. The Institutions of the European Union.Oxford University Press, 2006;

38. Porter M. The Competitive Advantage of Nations. The Free Press. New York, 1990

39. Rosamond Ben. Theories of European Integration (European Union). Palgrave Macmillan, 2000

40. Richard Baldwin,Charles Wyplosz. Economia Integrarii Europene (traducere). Bucuresti, 2006

41. Sapir Andre. Fragmented Power: Europe and the Global Economy. Bruegel AISBL, 2007;

42. Sherlock J., Reuvid J. (Eds.) The Handbook of International Trade: A Guide to the Principles and Practice of

Export. London: GMB Publishing Limited, 2004.

43. Trade effects of regional standarts liberalization: a heterogeneous firms approach, February 2007, The World Bank.

Washington, 2007

44. Zielonka Jan. Europe Unbound: Enlarging and Reshaping the Boundaries of the European Union. Routledge,

2002

45. Буянoв В., Kирсaнoв K. Рискология: управление рисками. Mосква, 2002

46. Цветкoвa E. Риски в экoнoмическoй дeятeльнoсти: учeбнoe пoсoбиe. Сaнкт-Пeтeрбург, 2002

47. Корстьенс Дж. Корстьенс М. Торговые войны. Пер. с англ. М.,, 2005

48. Николаевa И. Мировая экономика. М., 2005

49. Долан Р, Саймон Дж. Эффективное ценообразование. М., 2002

http://www.amazon.co.uk/exec/obidos/search-handle-url/index=books-uk&field-author=Reuvid%2C%20Jonathan/203-0677951-6340753

PROGRAMA


154.01.GEOGRAFIE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

Autorii:

C. Matei, doctor habilitat, prof. universitar

M. Mâtcu, doctor, conferenţiar univ.

V. Sochircă, doctor, conferenţiar univ.

Recenzent: V. Sainsus, doctor, conferenţiar univ.

Recenzenţii:

Valeriu Sainsus – dr. conf.


Geografia economică şi socială (numită şi Geografie umană) este o ştiinţă cu valenţe de largă

interdisciplinaritate, care abordează mediul în optica metodelor şi a metodologiei specifice, sub raport spaţial,

structural şi sistemic.

Integrarea economică în conţinut şi, prin acesta, în tangenţă directă cu toate disciplinele interesând

problematica dezvoltării şi repartiţiei forţelor de producţie, geografia economică şi socială analizează influenţa

factorilor naturali, economici, sociali, politici asupra dezvoltării şi repartiţiei ramurilor economiei mondiale.

Problema menţinerii echilibrului mediului necesită cunoştinţe geografice care, corelate cu viziunile altor

discipline, să menţină capacitatea de productivitate a economiei, în baza interrelaţiilor armonioase dintre societate şi

mediu. Protecţia mediului şi valorificarea eficientă a resurselor naturale constituie pentru politica naţională şi

internaţională a statelor, obiective prioritare ale lumii moderne, iar Geografia economică şi socială se implică tot mai

mult în efectuarea cercetărilor fundamentale. Spectrul larg de probleme ştiinţifice determină şi volumul mare de

cunoştinţe necesare pentru efectuarea cercetărilor.

La etapa actuală studiile moderne sunt efectuate tot mai mult la intersecţia diferitor direcţii ştiinţifice, precum

geografie-demografie, geografie-economie, economie-sociologie, geografie-sociologie etc. De aceea, specialistul în

Geografie economică şi socială trebuie să aibă cunoştinţe profunde în cele mai diverse ramuri ale ştiinţei – istorie,

ştiinţe economice, filosofie, biologie, chimie, ecologie, sociologie, demografie şi alte ştiinţe şi direcţii ştiinţifice.

CONŢINUTUL CURSULUI

Partea I. Probleme generale ale Geografiei economice, sociale şi politice

1. Obiectul de studiu al Geografiei economice, sociale şi politice

Definirea Geografiei economice ca ştiinţă. Subiectele principale de cercetare: populaţia, economia, resursele

naturale, cultura, politica, aşezările umane, statele, regiunile. Ierarhia de cercetare: micro-, mezo- şi macronivel.

Structura Geografiei economice, sociale şi politice: geografia economică, geografia populaţiei, geografia socială,

geografia culturii, geografia politică. Interacţiunea Geografiei economice şi sociale cu alte ştiinţe geografice,

economice, sociale, sociologice, istorice etc.

2. Noţiunile ştiinţifice de bază ale Geografiei economice, sociale şi politice

Noţiune de spaţiu economic, social, politic şi taxonomia lor. Diferenţierea teritorială şi atenuarea decalajului

în nivelul de dezvoltare. Centrul şi periferia. Poziţia economico-geografică. Structura teritorială. Diviziunea

teritorială (geografică) a muncii. Integrarea economică ramurală şi teritorială. Concentrarea teritorială şi

decentralizarea.

3. Etapele principale de constituire a Geografiei economice, sociale şi politice

Predecesorii Geografiei economice, sociale şi politice: Ch. Montesquieu (fondatorul determinismului

geografic), Tifon Tünen (amplasarea spaţiilor a agriculturii). K. Ritter (fondatorul structurilor spaţiale). Şcoala

germană de antropogeografie şi de geografie politică (Fr. Ratzel). Şcoala franceză de geografie umană (P. Vidal de

la Blache ş.a.). Şcoala geografică anglo-americană. Şcoala geografică rusă (M. Lomonosov, N. Baranskii, Iu.

Sauşkin ş.a.). Dezvoltarea geografiei umane în România (S. Mehedinţi, G. Vâlsan, V. Mihăilescu, I. Şandru ş.a.).

Geografia umană în Republica Moldova şi direcţiile principale de cercetare.

Metodele principale de cercetare ale Geografiei economice, sociale şi politice: cartografică, statistico-

matematică, istorică ş.a. Regionarea, clasificarea şi tipologizarea geografică. Modalităţile de cartografiere a

fenomenelor social-economice.

Bibliografie:

1. Mehedinţi S. Terra. V.I-II. Bucureşti, 1994.

2. Erdeli G., Braghină C., Frasineanu D. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2000.

3. Sauşkin Iu. Introducere în geografia economică. Bucureşti, 1961.

4. Negoescu B., Vlăsceanu Gh. Terra. Geografie economică. Bucureşti, 2002.

5. Neguţ S. ş.a. Geografie economică. Bucureşti, 2003.

6. Geografia României. Vol. I. – Bucureşti, 1983. Vol. II. - Bucureşti, 1984.

7. Geografia economică şi socială mondială. Chişinău, 1999.

8. Iaţu C., Muntele I. Geografia economică. Bucureşti, 2002.

9. Velcea I., Ungureanu Al. Geografia economică a lumii contemporane. Bucureşti, 1993

10. Efros V., Geografia economică mondială şi problemele globale, Suceava, 2001.

11. Алаев Э.Б. Социально-экономическая география: понятийно-терминологический словарь. Москва, 1983.

12. Сaушкин Ю.Г. Экономическая география: история, теория, методы, практика. Москва, 1973.

13. Радианова И. А., Бунакова Т. М., Экономическая география. Москва, 2005.

14. Максаковский В. П., Географическая картина мира – Глобальные проблемы человечества. Ярославль,

1996.

15. Максаковский В. П., Географическая картина мира –Региональная характеристика мира. Ярославль,

1995.

16. Максаковский В. П., Географическая картина мира – Общая характеристика мира. Ярославль, 1995.

17. Голубчик М. М., Евдокимов С. П. и др., Теория и методология географических наук. Москва, 2005

18. Голубчиков Ю. Н., География Человека, Москва, 2006

19. Мироненко Н.С., Ведения в географию мирового хозяйство, Москва, 2006

20. Витвер И.А. Избранные труды. Москва, 1998.

Partea II. Aspecte economico-geografice ale utilizării raţionale a resurselor naturale şi ale protecţiei mediului

1. Geografia populaţiei

Obiectul de studiu şi raporturile cu alte ştiinţe. Structura geografiei populaţiei ca ştiinţă. Metodele principale

de studiu. Constituirea geografiei populaţiei ca ştiinţă. Lucrările prof. V.V. Pocşişevski, C.A. Kovalev; R.M. Kabo,

B.S. Horev, V. Trebici, V. Cucu, Al. Ungureanu. Mişcarea naturală a populaţiei. Esenţa crizei demografice şi

explozia demografică. Geografia aşezărilor umane şi rurale. Tipurile de aşezări umane. Resursele umane de muncă.

Ocupaţia populaţiei. Problema şomajului. Geografia migraţiei populaţiei. Cauzele şi tipurile migraţiei. Migraţiile

politice. Esenţa şi particularităţile urbanizării. Urbanizarea în state de diferit tip. Stadiile şi formele urbanizării.

Oraşul: esenţa, geneza, funcţiile. Tipologia oraşelor. Locul oraşului în sisteme habitatului uman.

Bibliografie:

1. Ungureanu Alexandru, Muntele Ionel, Geografia populaţiei. Iaşi, 2006.

2. Ilinca Nicolae, Geografia umană, Bucureşti, 1999.

3. Surd Vasilie, Geodemografia, Cluj-Napoca, 2001.

4. Trebici Vladimir. Populaţia Terrei. Buc. 1991.

5. Vasile Cucu. Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Buc. 1981.

6. Erdeli George, Dumitrache Liliana. Geografia populaţiei. Buc. 2001.

7. Шувалов Е. География населения. М., 1985.

8. Mâtcu M., M. Hachi, Populaţia rurală a Republicii Moldova. Editura ASEM, Chişinău, 2008.

2. Geografia resurselor naturale

2.1. Valorificarea resurselor naturale ca direcţie ştiinţifică a Geografiei economice, sociale şi politice.

Locul geografiei economice în studierea resurselor naturale (B. Anucin, A. Minţ). Caracterul complex al problemei

utilizării resurselor naturale (global, regional, local). Problemele de mediu de caracter global, regional şi local.

Ecologizarea utilizării resurselor naturale.

2.2. Resursele naturale. Conceptul de resurse naturale. Clasificarea resurselor naturale după diferite criterii.

Potenţialul de resurse naturale al Terrei şi valorificarea acestuia. Disproporţiile teritoriale ale amplasării şi utilizării

resurselor naturale. Conceptul evaluării resurselor naturale. Factorii, criteriile şi tipurile de evaluare a resurselor

naturale. Evaluarea resurselor funciare, minerale, climatice, de apă, biologice.

Bibliografie:

1. Răducanu Viorica. Economia resurselor naturale. Bucureşti, 2000.

2. Teodorescu Valentin, Alexandrescu Valeria, Terra. Geografia resurselor. Bucureşti, 2001.

3. Ungureanu Alexandru, Geografia resurselor naturale, Iaşi, 2000.

4. Ungureanu Irina, Muntele Ionel, Dragu Valeriu, Ghiorghiţă Constantin, Geografia mediului, Iaşi, 2003.

5. Ungureanu Alexandru, Nimigeanu Vasile. Geografia resurselor naturale. Iaşi, 1980.

6. Реймерс Н.Ф. Природопользование: словарь-справочник. М. 1990.

7. Рунова Т.Г., Волкова И.Н., Нефедова Т.Г. Территориальная организация природопользования. М.

1993.

8. Яншин А.Л. Мелуа А.И. Уроки экологических просчетов. М. 1991.

3. Regionarea economică. Dezvoltarea regională

şi politica regională

3.1. Regionarea economică. Diferenţierea spaţială a dezvoltării economice şi formarea regiunilor economice.

Scopul, principiile şi criteriile regionării economice. Noţiuni de macro-, mezo- şi microregionare economică a

statelor. Regiunile economice, tipologiile lor şi indicatorii de bază ai dezvoltării economice. Experienţa şcolii

geografice ruse în dezvoltarea ştiinţei despre regionarea economică (lucrările lui N. Baranski, N. Kolosovski, Iu.

Sauşkin, T. Kalaşnikova, I. Belousov). Importanţa studiilor despre regionarea economică. Regionarea economico-

geografică a teritoriului Republicii Moldova (M. Radul).

3.2. Dezvoltarea regională. Conceptul de dezvoltare regională. Disproporţiile teritoriale. Concentrarea şi

dispersarea teritorială. Concepţiile dezvoltării regionale şi elaborarea politicii regionale. Economia de piaţă şi

dezvoltarea regională. Dezvoltarea regională în perioadele de criză şi de avânt economic. Corelaţia dintre regionarea

economică, regionarea fizico-geografică şi organizarea administrativ-teritorială.

3.3. Politica regională. Rolul statului în dezvoltarea regională. Scopurile politicii regionale. Dirijarea politicii

regionale. Rolul legislativului şi executivului în politica regională. Politica regională la diferite niveluri teritoriale.

Bazele legislative ale politicii regionale. Tipurile principale de regiuni după nivelul de dezvoltare social-economică.

Metodele şi căile de stimulare a politicii regionale. Programele regionale. Priorităţile regionale ale dezvoltării

economice. Eficacitatea politicii regionale. Politica regională în Republica Moldova.

Bibliografie:

1. Cocean Pompei. Geografie regională. Cluj Napoca, 2002.

2. Marin Ion, Marin Maria, Geografia regională, Europa, Bucureşti 2002.

3. Артaболевский И.Г. Региональная политика в развитых странах. Москва, 1997.

4. Мироненко Н. С., Страноведение. Теории и методы. Москва, 2001.

5. Гладкий Ю. Н., А. И. Чистобaев, Регионоведение, Москва, 2000.

6. Географический основы типологии регионов, Москва, 1995.

7. Amenajarea teritorială şi dezvoltarea regională, Cluj-Napoca, 2004.

8. География и проблемы регионального развития. Москва, 1989.

9. Грицай О.В., Иоффе Г.В., Трейвиш А.И. Центр и периферия в региональном развитии. Москва,

1991.

4. Geografia economiei mondiale

4.1. Probleme generale. Locul geografiei economice mondiale în sistemul de ştiinţe. Noţiunile de bază şi

metodele geografiei economice mondiale. „Teoria amplasării teritoriale” a lui Tünen şi „Teoria amplasării

industriei” a lui A. Weber. Abordările universale ale istoriei economiei mondiale: schimbul formaţiunilor sociale

(preindustriale, industriale şi postindustriale). Tipologia statelor lumii, după diferite criterii.

4.2. Interacţiunea dintre natură şi societate. Rolul factorului geografic în dezvoltarea societăţii umane.

Transformarea naturii ca rezultat al activităţii societăţii. Consecinţele geoecologice ale dezvoltării economice.

Diferenţierea teritorială în interacţiunea naturii şi societăţii. Importanţa resurselor naturale în state cu diferit nivel de

dezvoltare socio-economică.

4.3. Particularităţile de bază ale geografiei economiei mondiale.

4.3.1. Agricultura mondială. Rolul agriculturii în economia contemporană. Istoria stabilirii

agriculturii ca ramură. 4Factorii dezvoltării agriculturii: naturali, sociali, tehnico-economici. Tipurile principale de

agricultură din diferite regiuni ale globului. Direcţiile principale ale comerţului internaţional cu produse agricole.

Modernizarea agriculturii în statele lumii. Particularităţile spaţiale ale ramurilor şi subramurilor agriculturii.

Populaţia şi problema alimentară.. Transformările în structura ramurală a agriculturii. Problemele şi direcţiile

dezvoltării agriculturii mondiale în perspectivă.

4.3.2. Industria mondială. Apariţia industriei ca ramură. Rolul industriei în economia mondială. Factorii

principali ai dezvoltării şi repartiţiei ramurilor industriei. Structura ramurală. Tendinţele dezvoltării şi repartiţiei

industriei. Dezvoltarea industriei şi problemele ecologice. Strategiile dezvoltării industriei. Statele noi

industrializate. Transformările teritoriale în dezvoltarea industriei.

Industria energetică. Situaţia actuală şi perspectivele dezvoltării energeticii. Locul energeticii în dezvoltarea

economică. Structura energeticii. Balanţa energetică. Principale state exportatoare şi importatoare de combustibili şi

energie.

Industria metalurgică. Structura şi rolul ramurii în diferite tipuri de state. Factorii de repartiţie a industriei

metalurgice. Repartiţia teritorială a ramurilor industriei metalurgice. Transformările în structura şi dezvoltarea

ramurii în ultimele decenii. Principalele state exportatoare şi importatoare de metale. Principalele regiuni

metalurgice ale lumii.

Industria chimică. Structura ramurală şi importanţa. Particularităţile dezvoltării şi repartiţiei industriei

chimice. Regiunile principale ale industriei chimice. Transformările în dezvoltarea, structura şi repartiţia ramurilor

industriei chimice.

Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Rolul progresului tehnico-ştiinţific în

dezvoltarea ramurii. Factorii dezvoltării şi amplasării teritoriale a industriei constructoare de maşini. Structura

ramurală a industriei constructoare de maşini. Particularităţile dezvoltării şi repartiţiei industriei constructoare de

maşini în ţările lumii. Principalele state exportatoare şi importatoare de maşinii şi utilaje.

Industria forestieră şi de prelucrare a lemnului. Rolul ramurii în dezvoltarea societăţii umane. Importanţa

ramurii în diviziunea internaţională a muncii. Repartiţia spaţială a ramurii.

4.3.3. Transporturile mondiale. Rolul progresului tehnico-ştiinţific în dezvoltarea transporturilor.

Importanţa şi structura sistemului de transport. Formarea şi tendinţele dezvoltării actuale a sistemului de transport

mondial. Factorii dezvoltării şi repartiţiei ramurilor sistemului de transport. Impactul transporturilor asupra

ecosistemelor. Indicatorii principali ai dezvoltării sistemului de transport. Traficul de pasageri şi cel de mărfuri.

Rolul transportului auto şi al celui feroviar în dezvoltarea economică. Magistralele auto şi cele feroviare

transcontinentale. Sistemul internaţional de transportare a pasagerilor şi a mărfurilor. Transportul maritim şi cel

aerian şi rolul lor în sistemul de transport. Sistemul internaţional de telecomunicaţii şi sistemul Internet.

4.3.4. Sectorul serviciilor. Comerţul mondial. Rolul serviciilor în dezvoltarea economică. Tipurile

principale de activitate în sectorul serviciilor. Conceptul de dezvoltare umană. Noţiune de calitate a vieţii. Rolul

comerţului în dezvoltarea economică a statelor lumii. Structura şi direcţiile principale ale comerţului internaţional.

Balanţa comercială a statelor lumii.

Bibliografie:

1. Neguţ Silviu ş.a. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2003.

2. Geografia economică mondială. Bucureşti, 1993.

3. Geografia economică şi socială mondială, Vol. I, Chişinău, 1999.

4. Geografia economică şi socială mondială, Vol. II, Chişinău, 2004.

5. Raboca Nicolae. Agricultura mondială. Cluj-Napoca. 1994.

6. Raboca Nicolae. Energetica mondială. Cluj-Napoca. 1995.

7. Erdeli George, Braghină Cristian, Frăsineanu Dragoş. Geografie economică mondială. Bucureşti, 2000.

8. Muntele Ionel, Geografia agriculturii, Iaşi, 2000.

9. Velcea I., Ungureanu A. Geografia economică a lumii contemporane. Bucureşti, 1993.

10. География мирового хозяйства. М., 1997.

11. Тархов С.А., Шлихтер С.Б. География транспортных систем. М., 1995.

12. Экономическая и социальная география зарубежного мира. Под.ред. В.В.Вольского. М., 1998.

13. Радионова И.А., Бунакова Т.М. Экономическая география. М., 1998.

14. Радионова И.А. Макрогеография промышленного мира. М., 2000.

15. Алисов Н.В.., Хорев Б.С. Экономическая и социальная география мира. М., 2000.

16. Радионова И.А. Промышленность мира. М., 2002.

17. Липец Ю.Г., Пуляркин В.А., Шлихтер С.В. География мирового хозяйства. М., 1999.

18. Раджабова Э.К. Мировая экономика. М., 2002.

5. Geografia socială

Obiectul de studiu şi structura geografiei sociale. Stratificarea socială a populaţiei (după nivelul de trai,

religii, rase şi alţi indicatori). Geografia modului de trai. Noţiuni de „mod de trai” şi „nivel de trai”. Modul de trai

urban şi cel rural. Tradiţiile naţionale. Abordările geografice şi metodele cercetării modului de trai. Comportamentul

geografic al populaţiei urbane şi celei rurale.

Bibliografie:

1. Родоман Б.Б. Введение в социальную географию. М., 1993.

2. Чистобаев А.И., Шарыгин М.Д. Экономическая и социальная география. Новый этап. Л., 1990.

3. Меркушева Л.А. География сферы обслуживания населения. Теория и методология. М., 1989.

4. Алексеев А.И., Ковалев С.А., Ткаченко А.Л. География сферы обслуживания: основные понятия и

методы. - Тверь, 1991.

5. Hachi M., Modul de trai al populaţiei Republicii Moldova, Chişinău, 2005.

6. Geografia turismului şi recreaţiei

Obiectul de studiu al geografiei turismului şi legăturile cu alte ştiinţe. Abordarea sistemică, antropologică şi

de comportare în geografia turismului şi recreaţiei. Sistemele teritoriale de recreaţie. Turismul suburban, local şi

internaţional. Factorii dezvoltării turismului şi zonelor de recreaţie. Clasificarea resurselor turistice şi de recreaţie.

Metodele de evaluare. Potenţialul turistic şi de recreaţie al Republicii Moldova. Dezvoltarea turismului în Republica

Moldova.

Bibliografie:

1. Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara. Turismul rural. Bucureşti, 1997.

2. Bran Florina, Simon Tamara, Nistoreanu Puiu. Ecoturim. Bucureşti, 2000.

3. Cocean Pompei, Geografia Turismului, Cluj-Napoca, 2004.

4. Cocean Pompei, Prospectarea şi geoinformarea turismului, Cluj-Napoca, 2001.

5. Muntele Ionel, Iaţu Corneliu, Geografia Turismului, Iaşi, 2003.

6. Surd Vasile, Monografia Turistică a Carpaţilor Româneşti, Cluj-Napoca, 2008.

7. Cosmescu Ioan, Turismul, Bucureşti, 1998.

8. Giangă Nicolae, România. Geografia turismului, Cluj-Napoca, 2002.

9. Florea Serafim. Potenţialul turistic al Republicii Moldova, Chişinău, 2005.

10. Miron Viorel. Turismul rural în Moldova. Chişinău, 2002.

11. Glavan Vasile. Resursele turistice pe Terra. Bucureşti, 2000.

12. Pompei Cocean, Gheorghe Vlăsceanu, Bebe Negoescu. Geografie generală a turismului. Bucureşti, 2002.

13. Miron Viorel, Tomiţa Petru. Managementul resurselor turistice din Republica Moldova, Chişinău, 2007.

14. Bran Florina, Dinu Marin, Simon Tamara. Economia turismului şi mediului înconjurător. Bucureşti, 1998.

15. Мироненко Н.С., Твердохлебов И.Т. Рекреационная география. М., 1981.

16. Рекреационные ресурсы и методы их изучения. М., 1981.

17. Александрова А. Ю., Международный туризм. М. 2002.

18. Николaенко Д. В. Рекреационная география. М. 2001.

7. Geografia culturii

Geografia culturii şi locul în sistemul ştiinţelor geografice. Constituirea geografiei culturii ca ştiinţă.

Geografia calităţii populaţiei, geografia artei şi alte direcţii ştiinţifice. Mediul geografic şi diferenţierea culturii.

Tradiţiile etnice în folosirea resurselor naturale. Geografia religiilor. Particularităţile formării confesiunilor

religioase. Repartiţia spaţială a religiilor. Geografia culturii societăţii agrare şi industriale.

Bibliografie:

1. Веденин Ю.А. Очерки по географии искусства. М., 1997.

2. Ковалев Е.М. Культурная география России. М., 1995.

3. Максаковский В.П. Географическая культура. М., 1998.

4. Брамлей Ю. В. Мировая культура. Традиции и современнее. М. 1991

8. Geografia istorică

Obiectul de studiu şi conţinutul geografiei istorice. Dezvoltarea geografiei istorice ca ştiinţă. Lucrările lui

B.K. Iaţunski, B.C. Jekulin, V.P. Maksacovski. Locul geografiei istorice în sistemul de ştiinţe şi importanţa în

dezvoltarea geografiei. Geografia istorică în Republica Moldova.

Bibliografie:

1. Жекулин В.С. Историческая география: предмет и методы. – Л., 1982.

2. Максаковский В.П. Историческая география мира. –М., 1997.

3. Голубчик М.М., Евдокимов С.П., Максимов Г.Н. История географии. –Смоленск, 1998.

4. Kрупеников И.А., История географической мысли в Молдове, Кишинэу, 1974.

9. Geografia politică

Geografia politică şi geopolitica. Obiectul de studiu al geografiei politice. Dezvoltarea geografiei politice ca

ştiinţă. Concepţiile clasice ale Geografiei politice geopoliticii (Fr. Ratzel, R. Kyellen, K. Haushofer, H. Mackinder,

A. Mahan, P. Vidal de la Blache). Geopolitica în perioada actuală. Dezvoltarea teoriilor geopolitice. Teoria

sistemelor mondiale şi a ciclurilor geopolitice. Globalizarea şi creşterea interdependenţii statelor lumii.

Frontierele politice: funcţia, tipologia, evoluţia. Frontierele de stat la etapa actuală, particularităţile în diferite

regiuni ale Terrei. Conflictele teritoriale. Geografia politică şi federalismul. Geografia politică şi problemele

organizării administrativ-teritoriale.

Bibliografie:

1. Simion Teodor P., Geoeconomia Terrei, Bucureşti, 1997.

2. Simion Teodor P., Introducerea în geopolitică, Bucureşti, 2003.

3. Martin Wight, Politica de putere, Traucere Tudor Florin, Chişinău, 1998.

4. Geopolitica. Vol. I, Iaşi, 1994.

5. Peter J. Taylor. Political geography. Longman, 1993.

6. Коледин Н.В. Политическая география. – СП., 1996.

7. Колосов В.А. Политическая география, проблемы и методы. –Л., 1988.

8. Колосов В.А., Мироненко Н.С. Геополитика и политическая география. –М., 2001.

9. Голубчик М.М. Политическая география. Смоленск, 1988.

10. Туровский Р.Ф. Политическая география. Москва-Смоленск, 1999.

10. Geografia umană a Republicii Moldova

Aprecierea economică şi politică a poziţiei geografice a Republicii Moldova. Condiţiile naturale şi aprecierea

lor economică. Resursele naturale şi valorificarea lor. Problema utilizării raţionale a resurselor naturale.

Populaţia şi aşezările umane. Particularităţile dinamicii, structurii şi repartiţiei populaţiei. Procesele

demografice. Migraţia populaţiei în perioada contemporană. Tipurile de aşezări umane. Habitatul urban şi cel rural.

Particularităţile reţelei de aşezări umane. Particularităţile geografice ale aşezărilor umane. Urbanizarea.

Particularităţile teritoriale ale dezvoltării economiei naţionale. Criza economică şi căile de atenuare.

Reformele economice. Piaţa de muncă şi evoluţia şomajului.

Geografia ramurilor economiei naţionale. Particularităţile dezvoltării ramurilor economiei. Structura ramurală

şi specializarea economiei. Agricultura şi dezvoltarea ramurilor principale. Tipurile de agricultură. Reforma agrară.

Industria şi particularităţile dezvoltării. Structura ramurală şi repartiţia teritorială. Caracterizarea ramurilor

industriei. Sectorul serviciilor şi dezvoltarea acestuia. Ramurile principale ale sectorului serviciilor. Geografia

relaţiilor economice externe. Direcţiile principale ale comerţului extern. Regionarea economico-geografică.

Bibliografie:

1. Mâtcu Matei, Sochircă Vitalie. Geografia umană a Republicii Moldova. Chişinău: ARC, 2001.

2. Cantemir Dimitrie. Descrierea Moldovei. Chişinău, 1982.

3. Mâtcu M., Hachi M., Populaţia rurală, Chişinău 2008.

4. Hachi M., Modul de trai al populaţiei Republicii Moldova, Chişinău 2005

5. Sainsus V., Migraţiile populaţiei rurale în republica Moldova, Chişinău, 2006

6. Ungureanu Al., Groza Oct., Muntele Ionel, Moldova: Populaţia, forţa de munca şi aşezările umane în

tranziţiile, Iaşi 2002

7. Muntele Ionel, Populaţia Moldovei, Iaşi 1998

8. Guţu Ion T.. Republica Moldova. Economia în tranziţie. Chişinău. 1998.

9. Raportul naţional al Dezvoltării Umane. Republica Moldova, 2000. Chişinău, 2001.

10. „Moldova-21”, Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă, Chişinău, 2000.

11. Paladi Gh., Matei C. şi alţii, Transformările demografice, viaţa familiei şi sănătatea populaţiei, Chişinău,

2008

12. Рымбу Н.Л. Природные условия и ресурсы Молдавской ССР. Кишинев, 1985.

13. Берг Л.С. Бессарабия: Страна-Люди-хозяйство. –Петроград, 1918.

14. Mihailescu C., Sochircă V. Constantinov T., Ursu A., Boboc N., ş.a. Mediul geografic al Republicii

Moldova. Vol. 1, Resursele naturale. Chişinău: Ştiinţa, 2006.

Lista bibliografiei obligatoriu de a fi consultată în original:

1. Mehedinţi S., Terra. Vil. 1-2, Bucureşti 1994.

2. Мироненко Н.С., Ведения в географию мирового хозяйство, Москва, 2006.

3. Ungureanu Al. Geografia resurselor naturale. Iaşi, 2000.

4. Geografia economică şi socială mondială. V. 1 şi 2, Chişinău 1999 şi 2004.

5. Muntele Ionel, Geografia agriculturii, Iaşi 2000.

6. Ungureanu Al. Muntele Ionel, Geografia populaţiei, Iaşi 2006.

7. Cocean Popei, Geografia turismului, Cluj-Napoca, 2004.

8. Mâtcu M., Sochircă V., Geografia umană a Republicii Moldova, Chişinău: ARC, 2001.

9. Максаковский В.П. Географическая культура. М., 1998.

10. Радианова И. А. Макро-география промышленности, М. 2000.

11. Сaушкин Ю.Г. Экономическая география: история, теория, методы, практика. М., 1973.

12. Raboca Nicolae, Agricultura mondială, Cluj-Napoca, 1994.

PROGRAMA ANALITICĂ a disciplinei obligatorii fundamentale...

Documents

Transcript of PROGRAMA ANALITICĂ a disciplinei obligatorii fundamentale...