UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE SI TEOLOGIE CATEDRA DE LIMBI CLASICE Domeniul de studiu: ŞtiinŃe umaniste LIMBI ŞI LITERATURI Nivelul de studiu: LicenŃǎ Disciplina: Limba latină curs practic Anul de studiu: III Semestrul: I Codul: LG3534

PROGRAMA ANALITICĂ

Obiective:

- cunoaşterea în profunzime a Eneidei vergiliene; - familiarizarea cu natura complexă şi nuanŃată a personajelor vergiliene; - familiarizarea cu stilul eposului vergilian;

Planul tematic al cursului practic: Nr. crt. Temele şi problemele principale Nr. ore curs

practic 1. Introducerea în substanŃa cărŃii a III-a a Eneidei, ce oferă un tablou

complex al pătimirilor marine şi terestre ale dardanului Aeneas 4

2. Înregistrarea în cuprinsul textului a prezenŃei lui fatum (leit-motivul primelor cărŃi ale Eneidei) şi corelarea sa cu semnificaŃia de adâncime a eposului vergilian, închinat destinului glorios al Romei.

2

3. Comentarea versurilor ce zugrăvesc tragedia dezrădăcinării eroului, silit să-şi părăsească litora patriae şi clarificarea noŃiunii de patria = terra patrum în lumea antică.

4

4. Traducerea versurilor consacrate popasului troienilor în Tracia şi discutarea în context a conceptului de ospitalitate (hospitium), foarte important în antichitatea indo-europeană.

2

5. Traducerea şi concentrarea fragmentului închinat întemeierii unei cetăŃi în Tracia şi identificarea elemetelor de ceremonial, menite să asigure protecŃia divină şi temeinicia proaspetei aşezări.

2

6. Delimitarea gesturilor şi formulelor rituale (vezi maitabam … taurum, sacra … ferebam), ce înregistrează detaliile actului sacrificial.

2

7. Comentarea asocierii arborelui cu altarul (ramis tegerem ut frondentibus aras), asociere destinată a sugera dimensiunea simbolică a vegetalului, ce reprezintă viaŃa inepuizabilă, echivalent al nemuririi.

2

8. Delimitarea termenului monstrum şi discutarea semnificaŃiei sale în sfera limbajului augural.

2

9. Traducerea şi comentarea prodigiului (Ater et alterius sequitur de cortice sanguis). Sublinierea distribuirii simetrice la capetele versului a substantivului sanguis şi a adjectivului său, ater, poziŃie care le asigură un puternic relief.

2

10. Interpretarea sintagmei Nymphas … agrestes, ce evocă credinŃa antică în driade, spirite ale copacilor, un reflex al vechiului cult al arborilor, răspândit la toate poparele primitive.

2

11. Sublinierea sensului contextual al expresiei secundare visus = dare secundos visus – prosperos “a da un al doilea semn favorabil” şi

2

corelarea sa cu atitudinea tipic romană de a respinge un semn de rău augur şi de a-l transforma în bine prin forŃa ritualului (rite).

12. Traducerea şi comentarea conjunctivelor dubitative (eloquar an sileam?), care crează o pauză de efect şi subliniază, printr-un joc al reticenŃei simulate, dimensiunile prodigiului, acel dictum … mirabile

2

Bibliografie:

1. Bayet, Jean, Literatura latină, în româneşte de Gabriela CreŃia, traducerea versurilor de Petre Stati, studiu introductiv de Mihai Nichita.

2. Benveniste, Emile, Le vocabuilare des institutions indo-européennes, 1, 2, sommaires, tableau et index établis par Jean Lallot, Paris, Les Editions de Minuit, 1969.

3. Cizek, Eugen, Istoria literaturii latine, vol. I, Societatea “Adevărul” SA, 1994.

4. Coulanges, Fustel de, Cetatea antică. Studiu asupra cultului, dreptului şi instituŃiilor Greciei şi Romei, vol. I, traducere de Mioara şi Pan Izverna, traducerea notelor de Elena Lazăr, prefaŃă de Radu Florescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1984.

5. Eliade, Mircea, Eseuri. Mitul eternei reîntoarceri. Mituri, vise şi mistere. Traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică, 1991.

6. Ernout, A., Meillet, A., Dictionnaire étymolopgique de la langue latine. Histoire des mots, quatrièmo édition, Paris, 1959.

7. Frazer, James George, Creanga de aur, I, II, traducere, prefaŃă şi tabel chronologic de Octavian Nistor, note de Gabriela Duda, Bucureşti, Editura Minerva, 1980.

8. Gennep, Arnold Van, Riturile de trecere, traducere de Lucia Berdan şi Nora Vasilescu, studiu introductiv de Nicolae Constantinescu, postfaŃă de Lucia Berdan, Iaşi, Polirom, 1996.

9. Grimal, Pierre, Literaura latină, traducere de Mariana şi Liviu Frangha, note suplimentare şi cuvânt înainte de Liviu Franga, Teora, 1997.

10. GuŃu, G, Publius Vergilius Maro. Studiu literar, Bucureşti, Editura Univers, 1970.

11. *** Servii Grammatici qui feruntur in Virgilii Aeneidos libros I-III commentarii, recensuit Georgius Thilo, Lipsiae in aedibus G. Teubneri, MDCCCLXVIII

12. Ştefănescu, Tudor D., Aeneida lui P. Vergilius Maro, Craiova. 13. Vergiliu, Eneida, în româneşte de Eugen Lovinescu, text şi note de Eugen

Cizek, prefaŃă, note finale de Edgar Papu, Bucureşti, Editura Tineretului, 1967.

14. Idem, Oeuvres complètes, avec bibliographie, études historiques et littéraires, notes, grammaire, lexique et illustartions documentaires par René Pichon, Paris, librarire A. Hatier, 1936.

Evaluare: Activitatea de curs practic: referat + prezenŃe

Nota finală: examinare scrisă + activitatea de curs practic

Titular curs practic:

Lect. univ. dr. Maria

SUBI

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE SI TEOLOGIE CATEDRA DE LIMBI CLASICE Domeniul de studiu: ŞtiinŃe umaniste LIMBI ŞI LITERATURI Nivelul de studiu: LicenŃǎ Disciplina: Limba latină curs practic Anul de studiu: III Semestrul: II Codul: LG3634

PROGRAMA ANALITICĂ

Obiective:

- aprofundarea cunoştinŃelor cu privire la Eneida vergiliană; - familiarizarea cu limbajul artistic vergilian;

Planul tematic al cursului practic: Nr. crt. Temele şi problemele principale Nr. ore curs

practic 1. Comentarea – în cadrul cărŃii a III-a Eneidei – a sensibilităŃii poetului

mantuan, poet “atins” necontenit de durerea lumii, o sintagmă de tipul gemitus lacrimabilis sugerând cutremurul lăuntric în faŃa suferinŃei

2

2. Traducerea şi discutarea fragmentului consacrat limpezirii prodigiului: sângele nu curge dintr-un copac (Non … cruor hic de stipite manat), ci dintr-o fiinŃă omenească (Nam Polydorus ego). Comentarea acestui motiv al unei fiinŃe încorporate într-o formă vegetală, motiv frecvent în literatură.

2

3. Comentarea versurilor care încheie sentenŃios povestea lui Polydorus Quid non mortalia pectoral cogis, Auri sacra fames!, tonul exclamativ trădând puternica implicare afectivă a naratorului.

2

4. Sublinierea atenŃiei pe care o acordă Vergilius proprietăŃii termenilor, atenŃie ce se manifestă aici în selectarea verbului menit a exprima caracterul reparator al ceremonialului funebru iniŃiat pentru Polydorus: instaurare. Discutarea în acest context a credinŃei în necesitatea îngropăciunii şi a respectării scrupuloase a tuturor canoanelor funebre (vezi numeroase exemple în lumea greco-romană).

4

5. Prezentarea tabloului îngropăciunii (funus), înfăŃişată minuŃius, cu detalii care se suprapun datinilor funerare romane.

4

6. Delimitarea sintagmei ingens …tellus, care desemnează înălŃarea rituală a mormântului.

2

7. Discutarea în cadrul ritualului funebru prezentat a termenului Manes “Cei Buni”, nume revelator pentru interdicŃia de vocabular aplicată numelui morŃilor, socotiŃi de cei vechi sacri şi trataŃi cu o temă respectuoasă.

4

8. Identificarea în text a două elemente specifice ritualului funebru: arac … maestae (altarele pentru Mani) şi chiparosul (atraque cupresso), arbust funerar prin excelenŃă.

2

9. Traducerea şi comentarea pasajului închinat jelirii mortului, troienele cu părul despletit (Iliades crinem de more solutae) îndeplinind rolul de bocitoare (praeficae)

2

10. Discutarea termenului inferimus, ce constituie termenul consacrat pentru a indica ofrandele de sufletul morŃilor.

2

11. Comentarea expresiei condere animam, ce notează, cu fidelitatea specifică lui Vergilius, închiderea ritualică a sufletului în locuinŃa sa subterană.

2

12. Comentarea ultimei etape a ceremoniei funebre: strigarea de pe urmă (magna supremum voce ciemus)

2

Bibliografie:

15. Bayet, Jean, Literatura latină, în româneşte de Gabriela CreŃia, traducerea versurilor de Petre Stati, studiu introductiv de Mihai Nichita.

16. Benveniste, Emile, Le vocabuilare des institutions indo-européennes, 1, 2, sommaires, tableau et index établis par Jean Lallot, Paris, Les Editions de Minuit, 1969.

17. Cizek, Eugen, Istoria literaturii latine, vol. I, Societatea “Adevărul” SA, 1994.

18. Coulanges, Fustel de, Cetatea antică. Studiu asupra cultului, dreptului şi instituŃiilor Greciei şi Romei, vol. I, traducere de Mioara şi Pan Izverna, tarducerea notelor de Elena Lazăr, prefaŃă de Radu Florescu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1984.

19. Eliade, Mircea, Eseuri. Mitul eternei reântoarceri. Mituri, vise şi mistere. Traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică, 1991.

20. Ernout, A., Meillet, A., Dictionnaire étymolopgique de la langue latine. Histoire des mots, quatrièmo édition, Paris, 1959.

21. Frazer, James George, Creanga de aur, I, II, traducere, prefaŃă şi tabel chronologic de Octavian Nistor, note de Gabriela Duda, Bucureşti, Editura Minerva, 1980.

22. Gennep, Arnold Van, Riturile de trecere, traducere de Lucia Berdan şi Nora Vasilescu, studiu introductiv de Nicolae Constantinescu, postfaŃă de Lucia Berdan, Iaşi, Polirom, 1996.

23. Grimal, Pierre, Literaura latină, traducere de Mariana şi Liviu Frangha, note suplimentare şi cuvânt înainte de Liviu Franga, Teora, 1997.

24. GuŃu, G, Publius Vergilius Maro. Studiu literar, Bucureşti, Editura Univers, 1970.

25. *** Servii Grammatici qui feruntur in Virgilii Aeneidos libros I-III commentarii, recensuit Georgius Thilo, Lipsiae in aedibus G. Teubneri, MDCCCLXVIII

26. Ştefănescu, Tudor D., Aeneida lui P. Vergilius Maro, Craiova. 27. Vergiliu, Eneida, în româneşte de Eugen Lovinescu, text şi note de Eugen

Cizek, prefaŃă, note finale de Edgar Papu, Bucureşti, Editura Tineretului, 1967.

28. Idem, Oeuvres complètes, avec bibliographie, études historiques et littéraires, notes, grammaire, lexique et illustartions documentaires par René Pichon, Paris, librarire A. Hatier, 1936.

Evaluare:

Activitatea de curs practic: referat + prezenŃe

Nota finală: examinare scrisă + activitatea de curs practic

Titular curs practic:

Lect. univ. dr. Maria SUBI