Facultatea de Ştiinţe Juridice, Economice şi Administrative din Braşov

Program de studiu: Drept

Examen licenta sesiunea – iulie 2019

DREPT PENAL. PARTEA GENERALĂ

1. Normele juridice penale prohibitive spre deosebire de cele onerative prevăd:

a. obligaţia de a nu face

b. obligaţia de a face

c. incriminarea omiterii săvârşirii faptei.

2. Legea penala se aplica:

a) tuturor infractiunilor, chiar daca, ulterior comiterii faptei, o fapta nu mai este prevazuta ca

infractiune de legea penala noua;

b) infractiunilor savârsite în timpul cât ea se afla în vigoare;

c) tuturor infractiunilor, chiar daca, la data comiterii o fapta nu era incriminata dar, ulterior,

aceasta a fost prevazute de legiuitor ca infractiune

3. Precizaţi care sunt faptele penale pedepsite de către statul roman în virtutea

principiului teritorialităţii, prevăzut de articolul 8 Cod Penal.

a. infracţiunile săvârşite pe teritoriul României

b. infracţiunile săvârşite de către un cetăţean roman în spaţiul Uniunii Europene.

c. infracţiunile săvârşite de un cetăţean străin sau fără cetăţenie împotriva statului roman

sau a unui cetăţean roman.

4.Precizaţi care sunt faptele penale pedepsite de către statul roman în virtutea

principiului realităţii legii penale, prevăzut de articolul 10 alin 1 , Cod Penal:

a. Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin sau o

persoană fără cetăţenie, contra statului pe care se afla..

b. Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării de către un cetăţean străin sau o

persoană fără cetăţenie contra unui cetăţean român ,a unei persoane fizice sau juridice

române sau contra statului roman

c. Infracţiunile săvârşite pe teritoriul ţării de către un cetăţean străin sau o persoană fără

cetăţenie, contra statului roman ori contra unui cetăţean român ori a unei persoane fizice

sau juridice române.

5. Care sunt cazurile în care legea penala romana se aplica în virtutea principiului

universalitătii:

a) s-a savarşit o infracţiune pe care statul roman şi-a asumat obligatia să o reprime în

temeiul unui tratat internaţional, indiferent dacă este prevăzuta sau nu de legea penală

a statului pe al cărui teritoriu a fost comisa;

b) s-a cerut extradarea sau predarea infractorului şi aceasta a fost refuzata.

c) infractiunile să fie săvârsite pe teritoriul tării de către un cetătean strain sau o

persoana fara cetatenie.

6. Infractiunea este fapta prevazute de legea penala care:

a) este savârsita cu vinovatie;

b) prezinta pericol social;

c) este savârsita cu vinovatie, nejustificata, si imputabila persoanei care a savârsit-o.

7. O fapta prevazuta de legea penala este savârsita cu vinovatie atunci când:

a) fapta a fost comisa cu intentie, din culpa sau cu intentie depasita;

b) rezultatul socialmente periculos s-a produs din vina faptuitorului;

c) fapta a fost savârsita cu intentie.

8. Infracţiunea este săvârşită cu intenţie directă atunci când autorul:

a. prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii

lui.

b. prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte.

c. prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va

produce

9. Infracţiunea este săvârşită cu intenţie indirectă atunci când autorul:

a.prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte

b. prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui

c. nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă.

10. Infracţiunea este săvârşită din culpă , forma – cu uşurinţă, atunci când autorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va

produce

b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă

c) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui

11. Ne aflam în prezenta intentiei depasite (preterintentiei) atunci când:

a) fapta penala a fost savârşita cu intenţie, autorul urmarind sa produca o anumita urmare

periculoasa, la care s-a adaugat culpa autorului, ca un element de agravare a formei

iniţiale de vinovaţie şi care, în final, agraveaza şi urmarea, facând-o mai grava decât cea

pe care autorul se aştepta s-o produca fapta sa.

b) fapta a fost savârsita cu intentie, autorul urmarind atingerea unui rezultat socialmente

periculos, acesta depasind însa, în gravitate intentia initiala a faptuitorului.

c) fapta a fost savârsita cu intentie, dar autorul a apreciat, fara temei ca rezultatul

socialmente periculos nu va fi de o gravitate foarte mare.

12. Obiectul juridic special al infracţiunii îl reprezintă:

a) valoarea socială concretă împotriva căreia se îndreaptă nemijlocit fapta infracţională

b) totalitatea valorilor ocrotite de legea penală

c) grup de valori de aceeaşi natură şi care constituie o parte a obiectului juridic

general

13. Obiectul juridic complex al infracţiunii cuprinde:

a) două valori diferite ocrotite prin aceeaşi normă penală, un obiect direct şi unul indirect.

b) grup de valori de aceeaşi natură şi care constituie o parte a obiectului juridic general

c) totalitatea valorilor ocrotite de legea penală

14. Există tentativă atunci când:

a) urmarea materială nu s-a produs din motive independente de voinţa autorului.

b) urmarea periculoasă nu s-a produs din voinţa făptuitorului

c) s-au produs urmari materiale nesemnificative.

15. Infracţiunea este săvârşită din culpă , forma – fără prevedere, atunci

când autorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va

produce

b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă

c) prevede rezultatul faptei sale şi îl urmăreşte

16. In cazul infractiunii consumate:

a) urmarea imediata consta din vatămarea efectiva a valorii sociale protejata prin norma

de incriminare

b) urmarea imediata consta numai in crearea unei stari de pericol pentru valoarea

sociala protejata

c) rezultatul (urmarea periculoasa), nu se produce.

17. Prin ce se caracterizeaza infractiunile continuate:

a. elementul material este alcatuit dintr-o pluralitate de acte, savârșite la anumite intervale

de timp, dar în realizarea acelorasi urmari, a unor actiuni sau inactiuni ce prezinta, fiecare

în parte, continutul aceleiasi infractiuni.

b. actiunea ce constituie elementul material este susceptibila de prelungire si dupa

momentul consumarii

c. sunt realizate atunci cand, dupa savarsirea continutului de baza al unei infractiuni,

rezultatul acesteia se amplifica de la sine.

18. Prin “desistare” se întelege:

a) situatia în care rezultatul socialmente periculos nu se mai produce, din motive

independente de autor.

b) situatia în care autorul întreprinde demersuri în vederea savârsirii unei fapte incriminate

de legea penala însa rezultatul acesteia nu se produce din cauza modalitatii în care s-a

încercat comiterea sa.

c) situatia în care executarea acţiunii incriminate de legea penala a început dar nu este dusa

pâna la capat din iniţiativa proprie a autorului.

19. Latura obiectiva a infractiunii este alcatuita din:

a) elementul material, urmarea periculoasa si forma de vinovatie ceruta de lege;

b) elementul material si urmarea periculoasa;

c) elementul material, urmarea periculoasa şi raportul de cauzalitate.

20. Precizati tipurile unitatii legale infractionale:

a) Infractiunea continuata

b) Infractiunea complexa

c) Infractiunea progresiva si infractiunea de obicei

d) Infractiunea continua

21. Formele pluralitatii de infractiuni sunt:

a) concursul de infracţiuni

b) recidiva

c) pluralitatea intermediara de infractiuni

22. Există concurs real de infracţiuni atunci când:

a) două sau mai multe infractiuni au fost savarşite de aceeasi persoana, prin

actiuni sau inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata definitiv pentru

vreuna din ele.

b) una dintre infracţiuni a fost comisa pentru săvarsirea sau ascunderea altei infractiuni.

c) o acţiune sau o inacţiune savarsită de o persoana, din cauza imprejurarilor în care

a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor

infracţiuni

23.“Elementul material” al infractiunii consta în:

a) mijlocul fix utilizat de inculpat la savârsirea infractiunii;

b) consta din acţiunea sau inacţiunea incriminata;

c) totalitatea materialelor folosite de inculpat în cazul comiterii unei infractiuni.

24. Există concurs formal de infracţiuni atunci cand:

a) o actiune sau o inactiune savarsita de o persoana, din cauza imprejurărilor în care

a avut loc sau a urmarilor pe care le-a produs, realizeaza continutul mai multor

infractiuni.

b) una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni

c)două sau mai multe infractiuni au fost savarşite de aceeasi persoana, prin actiuni sau inactiuni

distincte, in baza aceleiasi rezolutii infractionale

25. Condiţiile de existenta a concursului de infractiuni:

a) savarşirea a două sau mai multe infractiuni de catre aceeasi persoana

b) cel puţin două dintre infractiuni să-si păstreze caracterul penal şi sa poată atrage răspunderea

penala a faptuitorului

c) cel puţin două dintre infractiuni să-si păstreze caracterul penal şi sa poată atrage răspunderea

penala a faptuitorului

26. La stabilirea starii de recidiva nu se ţine seama de hotararile de condamnare privitoare

la: a) faptele care nu mai sunt prevazute de legea penala;

b) infractiunile amnistiate;

c) infractiunile savarşite din culpă.

27. Precizati formele participatiei penale proprii:

a) Autoratul

b) Instigarea

c) Complicitatea

28. Precizati care sunt cauzele justificative:

a) Legitima apărare

b) Starea de necesitate

c) Iresponsabilitatea

d) Minoritatea făptuitorului

29.Precizati care sunt cauzele de neimputabilitate:

a) Excesul neimputabil

b) Iresponsabilitatea

c) Intoxicaţia

d) Consimtamantul persoanei vatamate

30.Precizati care sunt cauzele justificative:

a) Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii

b) Constrangerea fizica si constrangerea morala

c) Eroarea

d) Excesul neimputabil

31. Precizati care sunt cauzele de neimputabilitate:

a) Cazul fortuit

b) Intoxicatia

c) Excesul neimputabil

d) Legitima aparare

32. Amnistia, retragerea plangerii prealabile, impacarea, lipsa plangerii prealabile

reprezinta:

a) Cauze care inlatura raspunderea penala

b) Cauze justificative

c) Cauze de neimputabilitate

33.Dupa felul lor,pedepsele sunt clasificate in:

a) Pedepse principale

b) Pedepse accesorii

c) Pedepese complementare

d) Detentiunea pe viata

34. Pedepsele principale in dreptul penal roman( articolul 53 din Codul Penal) sunt:

a) Detentiunea pe viata

b) Inchisoarea

c) Amenda

d) Sanctiunea contraventionala cuprinsa intre 300 lei si 200000 lei

35. Regimul inchisorii reprezinta :

a) Privarea de libertate pe durata determinata , cuprinsa intre 15 zile si 30 ani

b) Privarea de libertate pe durata determinata cuprinsa intre 30 zile si 25 ani

c) Privarea de libertate pe durata determinata intre 15 zile si 25 ani.

36. Amenda consta in suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca

condamnatului. Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor amenda.Precizati

care este suma corespunzatoare unei zile amenda si care este numarul zilelor amenda:

a) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 10 – 500 lei iar numarul zilelor

amenda este cuprins intre 30 – 400 de zile

b) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 10 – 30 lei iar numarul zilelor

amenda este cuprins intre 15 – 300 de zile

c) Suma corespunzatoare unei zile amenda este cuprinsa intre 20– 40 lei iar numarul zilelor

amenda este cuprins intre 40 – 400 de zile

37. Pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice sunt:

a) Interzicerea exercitarii unor drepturi, degradarea militara, publicarea hotararii definitive de

condamnare;

b) Internarea într-un centru de detenţie

c) Amenda

38. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii execitării unor drepturi se dispune:

a) in cazul tuturor sentintelor date de instanta judecatoreasca;

b) dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanta constata că , fata de

natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, această pedeapsă

este necesară ;

c) doar la solicitarea procurorului de sedinta.

39. Constituie circumstante atenuante legale conform prevederilor articolului 75 din Codul

Penal urmatoarele imprejurari:

a) Depasirea limitelor legitimei aparari

b) Depasirea limitelor starii de necesitate

c) Eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii

d) Imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau

periculozitatea infractorului

40.Circumstantele atenuante judiciare:

a) Sunt obligatorii, codul penal prevăzând prevederi exprese in acest ses;

b) Au un caracter facultativ, reprezentând un atribut al judecătorului de a stabili dacă le

va aplica sau nu;

c) Prin aplicarea lor pedeapsa aplicata este mai mare.

41. Constituie circumstante agravante:

a) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna

b) Savarsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a

persoanei vatamate,datorata varstei,starii de sanatate,infirmitatii sau altor cauze

c)Imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii

sau periculozitatea infractorului

d) Depasirea limitelor starii de necesitate

42.Cadrul masurilor de siguranta este prevazut de art. 108 din Codul penal.

Măsurile de siguranta sunt:

a) obligarea la tratament medical

b) internarea medicala

c) interzicerea exercitarii unor drepturi

43.Cadrul măsurilor de siguranţă este prevăzut de art. 108 din Codul penal. Măsurile de

siguranţă sunt:

a) interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii

b) confiscarea speciala

c) confiscarea extinsa

d) dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în orice alte functii publice

44. Durata masurii de siguranta:

a) incepe de îndata ce a fost dispusa si se aplica pe durata nedeterminata, durand pană la

insanatosirea faptuitorului

b) incepe deindata ce a fost dispusa si se aplica pe durata determinata , dar nu mai mult de doi

ani

c) incepe dindata si se aplica pe durata determinata , dar nu mai mult de 1 an

45. Interzicerea ocuparii unei functii sau profesii ca si masura de siguranta se ia fata de

persoana care a savarsit fapta prevazuta de legea penala urmare a :

a) incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac impropriu pentru ocuparea unei anumite

functii ori pentru exercitarea unei profesii

b) exercitarii abuzive, voit ilegale a profesiei, functiei

c) urmare a aplicarii unei pedepse cu inchisoarea cuprinsa intre un an si cinci ani

46.Minorii cu varsta cuprinsa intre 14- 16 ani :

a) raspund penal

b) nu raspund penal.

c) răspund penal numai daca se dovedeste ca au savarsit fapta cu vinovătie, respectiv au avut

discernamant

47.Sunt masuri educative neprivative de libertate:

a) stagiul de formare civică

b) supravegherea

c) internarea într-un centru educativ

48.Sunt masuri educative neprivative de libertate:

a) consemnarea la sfarsit de săptamana;

b) asistarea zilnica.

c) internarea într-un centru de detentie.

49. Sunt masuri educative privative de libertate

a) internarea într-un centru educativ;

b) supravegherea;

c) asistarea zilnica.

d) consemnarea la sfarsit de saptamana;

50. Sunt masuri educative privative de libertate:

a) internarea intr-un centru de detenţie.

b) asistarea zilnica.

c) supravegherea;

d) consemnarea la sfarsit de saptamana;

51. Conform art. 133 C. pen., masurile educative:

a) nu atrag interdictii, decaderi sau incapacitati

b) atrag interdictii, decaderi sau incapacitati

c) atrag doar interdictii

52. Precizaţi tipurile unităţii naturale ale infracţiunii:

a. Unitatea simplă infracţională

b. Infracţiunea continuă

c. Infracţiunea deviată

d. Infracţiunea complexă

53.Precizaţi care dintre pedepsele menţionate mai jos ,reprezintă pedepse complementare

aplicabile persoanei juridice:

a. Amenda

b. Suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3

luni la 3 ani

c. Închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;

d. Înterzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu la 3

ani;

54.Precizaţi care sunt cauzele care înlătură sau modifică executarea pedepsei:

a)Graţierea

b)Prescripţia executării pedepsei

c)Retragerea plângerii penale

d)Împăcarea

55.Precizaţi care sunt cauzele care înlătură consecinţele condamnării:

a)Reabilitarea de drept

b) Reabilitarea judecătorească

c) Amnistia

d) Graţierea

DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ

1. Pedeapsa:

a. poate fi hotarata de judecator chiar daca legea nu prevede, daca fapta este foarte

grava si aduce atingere unor valori sociale foarte importante

b. nicio pedeapsa nu poate fi stabilita şi aplicata in afara limitelor legii

c. poate fi hotarata de instanta si atunci cand legea nu prevede, insa numai de

catre Inalta Curte de Casatie si Justitie

2. Ca regula generala, infractiunea savarsita la bordul unei aeronave romanesti care survoleaza

spatiul aerian al Japoniei:

a. nu va constitui infractiune daca legea penala japoneza nu incrimineaza fapta

b. se considera savarsita pe teritoriul Japoniei

c. se considera savarsita pe teritoriul Romaniei

3. In ipoteza in care un cetatean roman sustrage bunuri, in baza aceleiasi rezolutii infractionale,

in mai multe state ale Uniunii Europene, se va aplica legea penala romana daca:

a. numai dacă primul act de executare a infractiunii continuate a fost savarsit in tara

b. chiar daca numai un singur act de executare a infractiunii continuate a fost savarsit

in Romania

c. numai daca infractorul este pe teritoriul tarii noastre

4. In cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au

intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila:

a. intotdeauna

b. daca instanta apreciaza in acest sens

c. daca faptuitorul a avut o buna conduita dupa savarsirea faptei

5. Exista praeterintentie (intentie depasita):

a. cand fapta constand intr-o actiune sau inactiune intentionată produce un rezultat

mai grav, care se datoreaza culpei faptuitorului

b. cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale dar socoteste fara temei ca nu se va

produce

c. cand faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi putea si trebuia sa prevada

ca actiunile sale vor duce la un rezultat ce va depasi limitele de siguranta impuse

de lege

6. Care din urmatoarele este cauza justificativa:

a. starea de necesitate

b. constrangerea fizica

c. excesul neimputabil

7. Obiectul juridic al infractiunii este complex daca:

a. fapta prevazuta de legea penala pune in pericol sau vatama doua sau mai multe

valori sociale

b. fapta prevazuta de legea penala aduce atingere unei valori sociale de importanta

deosebita

c. pentru savarsirea infractiunii faptuitorul se foloseste de mijloace deosebit de

sofisticate

8. In cazul minorului sub 14 ani:

a. exista o prezumtie absoluta ca nu raspunde din punct de vedere penal

b. exista o prezumtie relativa ca nu raspunde din punct de vedere penal

c. raspunde din punct de vedere penal, dar numai in cazul infractiunilor savarsite cu

intentie

9. Nu poate fi subiect activ al infractiunii:

a. minorul de 16 ani

b. femeia insarcinata

c. statul

10. Poate fi subiect pasiv al infracţiunii:

a. numai o persoana fizica

b. numai o persoana juridica

c. persoana fizica si persoana juridica

11. Care din urmatoarele este pedeapsa complementara:

a. interzicerea dreptului de a alege

b. amenda penala

c. tinerea in catuse pe perioada executarii pedepsei

12. In ce consta principiul umanismului legii penale?

a. intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale

ale omului

b. intreaga activitate in domeniul dreptului penal trebuie sa se desfasoare pe baza

legii si in conformitate cu legea

c. intreaga reglementare juridica penala trebuie sa asigure prevenirea savarsirii

faptelor periculoase, atat prin conformare cat si prin constrangere fata de cei care

savarsesc asemenea fapte

13.Ce se intelege prin interpretarea legii penale?

a. o operatiune logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia aplicarii normei de drept si

are drept scop aflarea vointei legiuitorului, exprimata in acea norma

b. o operatiune logica ce se refera la fapte tipice si trebuie aplicata unor fapte

concrete care sunt variabile

c. o activitate stiintifica prin care se explica si se desluseste continutul normativ al

legilor

14. Este in legitima aparare persoana care savarseste fapta pentru a:

a. salva de la un pericol imediat şi care nu putea fi înlăturat altfel viata, integritatea

corporala sau sanatatea sa ori a altei persoane

b. indeplini o obligatie impusa de autoritatea competenta

c. inlatura un atac direct, material, imediat si injust

15. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca ea intervine in cursul urmaririi penale?

a. nu produce nici un efect deoarece ea se aplica numai faptelor savarsite dupa

momentul intrarii ei in vigoare, conform principiului activitatii legii penale

b. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala

c. se va pronunta achitarea

16. Ce efecte produce legea de dezincriminare daca aceasta intervine in cursul judecatii?

a. se va pronunta scoaterea de sub urmarire penala

b. se va pronunta clasarea

c. se va pronunta achitarea

17. Ce fel de act este extradarea?

a. administrativ, bilateral, politic

b. bilateral, juridic, civil

c. politic, juridic, bilateral

18. Ce se intelege prin „verbum regens"?

a. mobilul infractiunii

b. scopul infractiunii

c. elementul material al laturii obiective a infractiunii

19. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate in

dreptul penal?

a. infractiunilor formale

b. infractiunilor formale de atitudine

c. infractiunilor de rezultat

20. In cazul caror infractiuni nu este posibila tentativa?

a. la infractiunile continuate

b. la infractiunile omisive

c. la infractiunile savarsite cu intentie indirecta

21. Complicele este persoana care:

a. cu intentie sau din culpa, ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de

legea penala

b. promite, dupa savarsirea faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau

ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este

indeplinita

c. cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute

de legea penala.

22. Ce este starea de necesitate?

a. este o cauza care in mod direct inlatura caracterul penal al faptei

b. este o cauza care inlatura raspunderea penala

c. este o cauza care inlatura executarea pedepsei

23. Ce se inlatura prin constrangerea morala?

a. caracterul penal, deoarece fapta nu mai constituie infractiune

b. raspunderea penala

c. executarea pedepsei

24.Cand se considera ca o infractiune este infractiune continuata?

a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective,

se prelungeste in timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii

b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau

inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi

fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele

c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea

aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul

aceleiasi infractiuni

25. Care este momentul consumarii infractiunii progresive?

a. momentul epuizarii rezultatului

b. momentul prin care se savarsesc actiunile prin care se realizeaza elementele

materiale specifice laturii obiective

c. momentul incetarii ultimei actinuii sau inactiuni

26. Cand exista eroarea de fapt?

a. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut ca acea fapta constituie o

infractiune

b. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a prevazut ca se vor produce anumite

consecinte grave

c. faptuitorul in momentul savarsirii faptei nu a cunoscut existenta unei stari, situatii

sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei

27. Obiectul material in cazul infractiunii de omor este reprezentat de:

a. corpul victimei in viata

b. obiectul folosit de faptuitor (arma)

c. infractiunea de omor este lipsita de obiect material intrucat viata nu se poate

concretiza intr-o valoare materiala

28. Omorul calificat cu premeditare [art. 189 alin. 1 lit. a) C.pen.]:

a. implica o simpla chibzuire anterioara asupra faptei

b. implica exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregatire a infractiunii

c. implica existenta unui interval de timp intre luarea hotararii de a comite

infractiunea si savarşirea acesteia, chiar daca faptuitorul nu a chibzuit asupra faptei

si nu a pregatit-o

29. Fapta lui A de a-i furniza lui B o cantitate de otrava, cunoscand ca B o va folosi pentru

a-l ucide pe C, rezultat ce s-a produs, poate reprezenta:

a. instigare la infractiunea de omor

b. complicitate materiala la infractiunea de omor

c. coautorat la infractiunea de omor

30. Subiect pasiv al infractiunii de omor poate fi:

a. un cadavru

b. o persoana juridica

c. o persoana care mai are de trait doar cateva minute

31. Uciderea din culpa prin care s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane:

a. constituie o infractiune de ucidere din culpa, in varianta agravata

b. constituie infractiune de omor calificat

c. constituie atatea infractiuni de ucidere din culpa cati subiecti pasivi sunt

32. Subiectul activ la infractiunea de lovire sau alte violente:

a. nu este circumstantiat de norma de incriminare

b. poate fi reprezentat si de un functionar public care se afla in exercitarea atributiilor

de serviciu

c. poate fi reprezentat si de victima, in ipoteza automutilarii

33. Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de vatamare corporala:

a. se poate savarsi numai din culpa

b. se poate savarsi numai cu intentie directa

c. se savarseste cu intentie directa sau indirecta

34. A il loveste pe B cu o teava metalica in zona capului, de peste 6 ori, survenind leziuni

grave si fiind necesare peste 90 de zile de ingrijiri medicale se va retine:

a. tentativa la infractiunea de omor

b. infractiunea de vatamare corporala

c. infractiunea de vatamare corporala in varianta agravata

35. Care din următoarele enunturi este corect cu privire la subiectul activ al infractiunii

de lipsire de libertate in mod ilegal:

a. subiect activ poate fi si o persoana juridica

b. participatia este posibila numai in forma complicitatii

c. subiect activ poate fi orice persoana fizica cu raspundere penala

36. In ceea ce priveste latura subiectiva a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal:

a. se poate savarsi si din culpa

b. se poate savarsi numai cu intentie directa calificata prin scop

c. se savarseste cu intentie directa sau indirecta

37. Situatia premisa in cazul infractiunii de evadare (art. 285 C. pen.) consta in:

a. existenta unei hotarari judecatoresti de condamnare

b. existenta starii legale de retinere sau detinere

c. existenta unui mandat de executare a pedepsei

38. Care din urmatoarele actiuni pot constitui infractiune de amenintare?

a. amenintarea cu o actiune in justitie

b. amenintarea cu razbunarea divina

c. amenintarea cu loviri sau alte violente

39. In cazul infractiunii de amenintare:

a. pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni

b. infractiunea se va retine numai daca faptuitorul a luat hotararea sa savarseasca

infractiunea sau fapta cu care se ameninta

c. tentativa nu este posibila

40. In cazul nerestituirii unui bun predat ca urmare a inducerii in eroare a unei persoane

se va retine:

a. infractiunea de inselaciune

b. infractiunea de abuz de incredere

c. nu va exista o fapta penala

41. In cazul infractiunii de viol:

a. tentativa este posibila doar in forma intrerupta

b. elementul material poate consta numai intr-un raport sexual, nu si intr-un act

sexual

c. fapta se poate comite si din culpa

42. Poate fi obiect material al infractiunii de furt:

a. un autovehicul

b. un bun imobil prin natura lui

c. un lucru abandonat

43. Daca faptuitorul ameninta victima ca va publica unele fotografii ale concubinei sale

daca nu ii da o suma de bani, se va putea retine infractiunea de:

a. amenintare

b. santaj

c. nu constituie fapta penala

44. Subiect activ al infractiunii de luare de mita poate fi:

a. orice persoana cu raspundere penala

b. paznicul de la o societate comerciala

c. un ofiter de politie

45. Infractiunea de fals intelectual se consuma in momentul:

a. finalizarii intocmirii inscrisului oficial de catre functionarul public aflat in

exercitarea atributiilor de serviciu

b. folosirii inscrisului falsificat

c. in care functionarul transmite inscrisul persoanei pentru care a fost intocmit

46. Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare:

a. decat pedeapsa aplicata autorului

b. decat pedeapsa aplicata autorului, in urma reducerii, ca efect al circumstantelor

atenuante

c. decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor

47. Fapta de a condamna o persoana stiind ca este nevinovata constituie:

a. represiune nedreapta

b. cercetare abuziva

c. supunere la rele tratamente

48. Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra victimei, cu consecinta decesului, ca

urmare a multiplelor plagi muscate:

a. constituie infractiune de omor

b. constituie infractiune de ucidere din culpa

c. constituie infractiune de loviri cauzatoare de moarte

49. In cazul in care victima infractiunii de omor este o femeie gravida, iar faptuitorul nu

cunostea starea de graviditate a acesteia se va retine:

a. infractiunea de omor

b. infractiunea de omor calificat (asupra unei femei gravide)

c. infractiune de omor in concurs cu infractiunea de vatamare a fatului

50. In cazul in care talharia a avut ca urmare moartea victimei se va retine:

a. infractiunea de talharie in concurs cu infractiunea de omor

b. infractiunea de omor calificat

c. niciuna dintre variante

51. Obiectul material al infracţiunii de uz de fals (art. 323 C. pen.) poate fi:

a) doar un înscris oficial;

b)doar un înscris sub semnătură privată;

c)un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată

52.Conform legislaţiei române, suprimarea vieţii unui bolnav aflat în fază terminală, la

rugămintea acestuia:

a)reprezintă infracţiunea de omor;

b)uciderea la cererea victimei;

c)nu reprezintă infracţiune, dacă a fost în prealabil aprobată de organele abilitate.

53.La infracţiunea de violare de domiciliu (art.224 C.pen):

a)actele pregătitoare nu sunt incriminate;

b)tentativa este incriminată;

c)urmarea imediată constă într-un rezultat material.

54.Raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este frate, prin constrângerea acestuia

sau profitând de imposibilitatea lui de a se apăra, constituie:

a)infracţiunea de viol (art. 218 C. pen);

b)agresiunea sexuală (art. 219 C. pen);

c)concurs formal între infracţiunea de viol şi agresiune sexuală.

55. Intr-o cauză penală, dacă un martor face declaraţii mincinoase cu scopul de a

determina zădărnicirea urmăririi penale, se întrunesc condiţiile săvârşirii infracţiunii de:

a)mărturie mincinoasă;

b)favorizarea făptuitorului în concurs cu mărturia mincinoasă;

c) favorizarea făptuitorului în concurs cu mărturia mincinoasă şi falsul în declaraţii.

DREPT PROCESUAL CIVIL

NOTA : RĂSPUNSUL POATE CONTINE UNUL DOUA SAU TREI ENUNTURI

CORECTE

1. În ceea ce priveşte excepţia de necompetenţă materială:

A. Poate fi invocată exclusiv de către părţi, dar numai până la prima zi de înfăţişare în faţa

primei instanţe;

B. Poate fi invocată de către părţi ori de către judecător la prima zi de înfăţişare în faţa

primei instanţei, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului;

C. Poate fi invocată direct în faţa instanţei de recurs;

2. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi asigurat principiul contradictorialitatii in

procesul civil?

A. toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii părților;

B. este necesar ca părțile să se fi exprimat efectiv cu privire la orice element ce ar

avea legatura cu pretentia dedusa judecatii

C. este suficient ca partile sa fi fost in masura sa se fi exprimat cu privire la

cateva elemente ce ar avea legatura cu pretentia dedusa judecatii.

3. Dacă minorul – parte litigantă, împlineşte în timpul procesului vârsta de 14 ani,

atunci:

A. Reprezentarea legală se transformă în asistare;

B. Minorul va fi citat persoanal;

C. Reprezentarea legală se transformă în asistare, urmând a fi citat părintele sau tutorele;

4. Care sunt modalitatile concrete prin care se poate manifesta rolul activ al

judecatorului?

A. îndatorirea, in cazul in care partile nu sunt asistate sau reprezentate de catre un avocat sau

de vreun alt mandatar, de a da partilor indrumarile necesare cu privire la drepturile si

obligatiile ce le revin in proces;

B. posibilitatea de a ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare pentru

solutionarea cauzei chiar daca partile se impotrivesc;

C. obligatia instantei de a pune, din oficiu, in dezbaterea partilor anumite imprejurari de fapt

sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei, chiar daca acestea nu sunt

mentionate in cerere sau intampinare

5. Cererea prin care reclamantul solicită instanţei judecătoreşti să se constate că a

intervenit prescipţia extinctivă a dreptului pârâtului de a obţine executarea silită

a unui debit este:

A. Inadmibibilă în toate cazurile;

B. Admisibilă numai dacă nu s-a declanşat executare silită cu privire la debitul respectiv ;

C. Admisibilă în toate cazurile;

6. Arătarea titularului dreptului, ca formă de intervenţie forţată a terţilor în

procesul civil:

A. Poate fi formulată atât de reclamant , cât şi de pârât, dar nuami în faţa primei instanţe;

B. Se poate formula numai în cazul cererilor (proceselor) prin care se urmăreşte

valorificarea unui drept real;

C. Presupune pronunţarea, de către instanţa de judecată a unei încheieri judecătoreşti de

încuviinţare sau de respingere în principiu a acesteia;

7. Intervine nulitatea cererii de chemare în judecată:

A. Dacă lipseşte semnătura reclamantului, cu condiţia ca partea care invocă nulitatea să

probeze şi vătămarea;

B. Dacă lipseşte obiectul cererii de chemare în judecată, vătămarea fiind prezumată;

C. În cazul neindicării domiciliului sau reşedinţei pârâtului, vătămarea fiind prezumată de

lege;

8. În ceea ce priveşte decăderea:

A. Intervine în cazul nerespectării termenelor judecătoreşti;

B. Intervine dacă nu există o derogare expresă de la sancţiunea decăderii;

C. Aceasta sancţionează neexercitarea în termen legal peremptoriu a drepturilor procedurale

recunoscute de lege părţilor şi procurorului;

9. Cererea prin care se solicită înfiinţarea sechestrului judiciar:

A. Se soluţionează în toate cazurile de instanţa în raza căreia se află bunul ce urmează a fi

pus sub sechestru;

B. Se soluţionează de urgenţă, fără citarea părţilor;

C. Se soluţionează prin încheiere supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare;

10. În cazul asigurării dovezilor:

A. Dacă există urgenţă, această procedură poate fi utilizată pentru a se constata mărturia unei

persoane, părerea unui expert, starea unor lucruri, sau pentru a se dobândi recunoaşterea

unui înscris, a unui fapt sau a unui drept;

B. Întâmpinarea este obligatori;

C. În toate cazurile, procedura de asigurare a dovezilor se realizează cu citarea părţilor;

11. Hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect:

A. Despăgubiri pentru accidente de muncă;

B. Pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;

C. Despăgubiri în caz de moarte dacă despăgubirile s-au acordat sub forma unei sume fixe;

12. Citarea prin publicitate se dispune:

A. în cazul în care pârâtul, domiciliat în străinătate, nu îşi îndeplineşte obligaţia de alegere a

domiciliului în România;

B. atunci când în cursul procesului partea îşi schimbă domiciliul şi nu aduce la cunoştinţa

instanţei această împrejurare;

C. când comunicarea actelor de procedură nu se poate face datorită faptului că s-a dărâmat

clădirea, spaţiul a devenit de nelocuit sau din alte motive asemănătoare.

13. Cum se atacă hotărârea ce constituie regulatorul de competenta?

a. poate fi atacata numai odata cu fondul;

b. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare;

c. poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare.

14. Ce face instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta? a. va suspenda, dar numai la cererea persoanei interesate, orice procedura;

b. va suspenda din oficiu orice alta procedura;

c. va suspenda numai in cazurile prevazute de lege.

15. Care sunt participantii in procesul civil? a. instanta si partile, procurorul, organul de executare, martorii, expertii si

aparatorii;

b. organul de executare, procurorul;

c. martorii, expertii, interpretii, aparatorii

16. Ce caracter au normele care prevad compunerea instantei?

a. supletiv;

b. imperativ;

c. dispozitiv.

17. Proba îndeplinirii procedurii de citare se face:

a. numai cu dovada de primire, sau, după caz, cu procesul-verbal întrocmit protrivit

dispozițiilor legale, proba cu martori nefiind admisibilă;

b. prin martori dacă nu există dovadă de primite sau proces-verbal întocmit în acest sens

c. prin prezumții legale relative atunci când agenrul procedural nu a întocmit o dovadă de

îndeplinire a procedurii de citare,

18. Unde se poate face cererea de interventie voluntara principală?

a. în fața primei instante, pana la inceperea dezbaterilor;

b. numai în fata primei instante, pana la terminarea dezbaterilor;

c. în fata instantei de apel cu invoirea partilor.

19. Cum se calculeaza termenul pe zile in procesul civil? a. se calculeaza pe zile libere, actul procesual, putand fi efectuat in tot cursul zilei;

b. se calculeaza pe zile pline, actul fiind considerat facut in termen daca se trimite in acest

termen prin posta recomandat;

c. se calculeaza pe zile libere, actul putand fi depus numai in orele in care serviciile instantei

functionează;

20. Nulitatea unui act de procedură atrage sau nu anulabilitatea actelor subsecvente? a. atrage nulitatea actelor subsecvente, neconditionat;

b. atrage nulitatea actelor subsecvente dependente de actul nul, numai daca s-a

cauzat o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel;

c. nu atrage nulitatea actelor subsecvente independente de actul nul.

21. De cine trebuie justificată calitatea procesuala? a. de reclamant pentru calitatea procesuala activa si de parat pentru calitatea procesuala

pasiva;

b. de reclamant atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala pasiva

c. de parat atat pentru calitatea procesuala activa cat si pentru calitatea procesuala pasiva.

22. În ce formă se face cererea de interventie principala? a. se face printr-o simpla petitie;

b. se face în forma cerută pentru cererea principala;

c. are cuprinsul stabilit expres de lege.

23. În ce se clasifică normele de procedură propriu-zise?

a. norme de procedură contencioasă, norme de procedură necontencioasă si norme de

executare silită

b. norme de executare silită directă si indirectă

c. norme de procedură pentru procedura de drept comun si pentru procedurile specia

24. Cererea prin care se solicită înființarea sechestrului judiciar:

a. se soluționează în toate cazurile de instanța în raza căreia se află bunul ce urmează a fi pus

sub sechestru;

b. se soluționează de urgență, fără citarea părților;

c. se soluționează prin încheiere supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare.

25. Dacă cel citat, aflându-se la domiciliu, nu vrea să primească citația:

a. agentul procedural va afișa citația pe ușa locuinței celui citat, încheind proces-verbal în

acest sens;

b. agentul procedural face proces verbal și instanța va dispune citarea prin publicitate;

c. agentul procedural va face mențiune despre refuzul de primire, va restitui în întregime

citația instanței, care va judeca procesul fără alte formalități relative la citare;

26. În cazul renunțării la judecată:

a. dacă reclamantul renunță la judecată în intervalul dintre introducerea acțiunii și

comunicarea eu către pârât, renunțarea produce efectele specifice, fără acodrul pârâtului,

reclamantul putând fi obligat la cerere la cheltuielile de judecată;

b. dacă reclamantul renunță la judecată în intervalul dintre introducerea acțiunii și

comunicarea ei către pârât, renunțarea produce efectele specifice, cu acordul pârâtului,

reclamantul neputând fi însă obligat la cheltuielile de judecată;

c. dacă renunțarea intervine după ce s-a comunicat pârâtului cererea de chemare în judecată,

dar înainte de a se intra în dezbaterea fondului, dacă legea nu prevede altfel, renunțarea

produce efectele specifice, fără a fi necesar acordul pârâtului, dar la solicitarea acestuia,

reclmantul poate fi obligat la cheltuieli de judecată.

27. În cazul în care se admite contestația în anulare, sunt posibile următoarele soluții:

a. dacă s-a reținut că partea nu a fost legal citată la termenul când a avut loc judecata, se va

anula hotărârea atacată și se va proceda la rejudecarea cauzei;

b. dacă s-a constatat necompetența absolută a instanței care a pronunțat hotărârea atacată, se

va anula această hotărâre și se va proceda la rejudecarea cuzei evocându-se fondul;

c. dacă hotărârea atactă este rezultatul unei greșeli materiale se desființează hotărârea

pronunțată în recurs și calea de atac se rejudecă.

28. Constația în anulare de drept comun este admisibilă:

a. dacă motivele au fost invocate în recurs și aceastea au fost respinse ca neîntemeiate;

b. dacă pricina s-a judecat de către o instanță necompetentă material, partea a invocat aceasta

în motivele de recurs, dar recursul a fost respins ca tardiv;

c. partea nu a fost legal citată la judecarea apelului, a formulat recurs invocând acest motiv,

dar recursul s-a perimat;

29. În procedura specială a divorțului, hotărârea judecătorească a primei instanțe:

a. este supusă apelului în toate cazurile;

b. nu se motivează dacă una dintre părți solicită instanței aceasta;

c. va dispune desfacerea căsătoriei în cazul de culpă comună a soților, chiar dacă pârâtul nu a

fostmulat cerere reconvențională, dacă prin probele administrate reiese că amândoi soții sunt

vinovați de destrămarea căsătoriei.

30. Cererea reconvențională:

a. se soluționează de instanța competentă se judece cererea principală chiar dacă a fost

disjunsă;

b. trebuie să cuprindă pretenții ce se întemeieiază pe acelașii raport juridic cu cele din cererea

principală;

c. trebuie depusă cel mai târziu până la prima zi de înfățișare sub sancțiunea decăderii;

31. Debitorul poate invoca în cadrul contestației la executare motive de fapt sau de

drept privitoare la fondul dreptului dacă:

a. executare silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești;

b. executarea silită se face în temeiul unei hotărâri arbitrale;

c. executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească,

numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu o cale procesuală specifică pentru

desființarea lui.

32. Cererea pârâtului de a se constata perimarea cererii de chemare în judecată:

a. se poate ridica în orice fază a pricinii;

b. nu influențează soarta cererii reconvenționale, care se va judeca în continuare;

c. se va admite chiar dacă, după ultima zi a termenului de perimare dar înainte de

înregistrarea cererii de constatare a perimării, reclamantul a efectuat un act de procedură.

33. În cazul renunțării la dreptul subiectiv pretins:

a. este necesar consimțământul pârâtului dacă s-a intrat în dezbaterea fondului;

b. nu afectează cererea de intervenție principală sau cererea reconvențională;

c. se poate face în fața primei instanțe, a instanței de apel sau a instanței de recurs.

34. Suspendarea legală de drept intervine:

a. când amândouă părțile o cer;

b. în cazul ivirii unui conflict de competență;

c. când, după o amâanare a judecății în temeiul învoielii părților, acestea nu stăruie în

judecată.

35. În cazul în care apelul nu este motivat:

a. instanța anulează apelul;

b. instanța se pronunță în fond pe baza celor invocate la prima instanță;

c. Instanța respinge apelul ca inadmisibil.

36. Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere:

a. când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe;

b. când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești;

c. Când hotărârea se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere

eronată a probelor administrate.

37. Decizia instanței de recurs este obligatorie în caz de rejudecare:

a. cu privire la necesitatea administrării unor probe;

b. cu privire la problemente de drept dezlegate;

cu privire la interpretarea probelor administrate;

38. Într-un proces de partaj judiciar:

a. Intervenția principală este inadmisibilă;

b. Intervenția principală este admisibilă dar trebuie făcută până la pronunțarea încheierii de

admitere în principiu;

c. Intervenția principală este admisibilă dat trebuie făcută până la închiderea dezbaterilor în

primă instanță;

39. Cheltuielile de judeată:

a. pot fi acordate și din oficiu, dacă se referă la tzxele judiciare de timbru, onorariile de

experți sau despăgubirea martorilor;

b. asupra cărora instanța a omis să se pronunțe, pot fi obținute pe calea cererii de completare

a hotărârii;

c. pot fi acordate, la cerere, dacă reclamantul a renunțat la judecată după comunicarea

acțiunii dar înainte de primul termen de judecată;

40. Reprezintă titlu executoriu fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii de

învestire cu formulă executorie:

a. cambia, cecul sau biletul la ordin;

b. actele autentificate de notarul public constând într-o creanță certă, lichidă și exigibilă;

c. hotărârilor arbitrare.

41. Nulitatea sau neregularitatea unui act de procedura:

a) constand necompetenta instantei de insolventa poate fi ridicata oricand;

b) constand in citarea viciata la primul termen de judecata la care s-a declinat competenta

atrage nulitatea hotararii declinatorii;

c) constand in neluarea juramantului martorului trebuie invocata in sedinta ce urmeaza

neregularitatii respective;

d) constand in necompetenta teritoriala a instantei sesizata cu o actiune in stabilirea pensiei

de intretinere trebuie invocata de reclamant cel mai tarziu la prima infatisare.

42.Sunt participanti in procesul civil

a instanta si părtile

b martorii, expertii,interpretii,aparatorii

c organul de executare ,procurorul

43.Normele care prevad compunerea instantei au caracter

a supletiv

b imperativ

c dispozitiv

44.Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate intr un proces daca

a obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comună

b.drepturile și obligațiile lor au cauză comună

c se dispune astfel prin lege

45.Coparticiparea procesuală este întotdeauna

a facultativă

b obligatorie

c obligatorie ,dacă dispune legea

46.cererea de intervenție voluntară într-un proces poate fi făcută

a numai de un terț interesat

b de una din părți

c.de instantă ,din oficiu

47.actele procesuale de dispoziție pot fi făcute de mandatar

a dacă are procură generală

b.dacă are procură generală iar mandantul nu are domiciliul și nici reședința în țară

c.numai în baza unei procuri speciale pentru exercitarea acestor drepturi

48.Mandatul dat pentru reprezentare în proces încetează

a prin moartea celui ce l a dat

b dacă cel ce l a dat a devenit incapabil

c.prin retragerea kui de către moștenitori sau de către reprezentantul mandantului

incapabil

49.cererile pentrurepararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în

procese penale sunt de competența

a judecătoriei

b tribunalului

c InalteiCurti de Casație și Justiție

50. cererea de chemare în judecată se poate introduce

a la instanța domiciliului pârâtului ,dacă acesta are domiciliul cunoscut

b la instanța reședinței din țară a pârâtului ,dacă pârâtul nu are domiciliul cunoscut

c.la instanța domiciliului sau reședinței reclamantului ,dacă domiciliul sau reședința

pârâtului nu sunt cunoscute

51. cererile privitoare la executarea ,anularea ,rezolutiunea sau rezilierea unui

contract se pot introduce

a la instanța de la domiciliul pârâtului

b la instanța locului unde s-a incheiat contractul

c la instanța locului prevazut în contract pentru executare

52.cererile ce izvorăsc dintr-un contract de transport pot fi judecate de

a instanța de la domiciliul părătului

b instanța de la locul de plecare

c.instanța de la locul de sosire

53. Este reglementată prin norme imperative

a.recuzarea

b abtinerea

c incompatibilitatea

54.Instanța hotărăște asupra recuzării

a.în ședințăpublică

bnumai în prezența părților

c.ascultând obligatoriu judecătorul recuzat

55.Recuzarea se soluționează de

a.instanța la care funcționează și judecătorul recuzat

b instanța ierarhic superioară când privește toți judecătorii unei instanțe

c.Inalta Curte de Casație și Justiție

DREPT PROCESUAL PENAL

1. In cadrul procesului penal:

a. Se exercită cinci funcții judiciare

b. Funcția de urmărire penală se realizează doar de procuror, în toate cazurile

c. În principiu, exercitarea unei funcții judiciare este incompatibila cu exercitarea unei

alte funcții judiciare

2. Prezumția de nevinovătie:

a. Este o prezumtie absolută in toate cazurile

b. Operează până la pronunțarea hotărârii în prima instanță

c. Presupune faptul că suspectul nu este obligat să își dovedească nevinovăția

3. În cadrul procesului penal:

a. Funcția de verificare a legalității trimiterii sau netrimiterii în judecată este

compatibilă cu funcția de urmărire penală

b. funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei

în cursul urmăririi penale se poate realiza și în faza de judecată, în mod

excepțional

c. exercitarea funcției de urmărire penală nu este compatibilă cu exercitarea funcției

de judecată

4. În ceea ce privește dreptul la libertate și siguranță :

a. Este garantat dreptul oricărei persoane la libertate și siguranță

b. Orice persoană arestată are dreptul de a fi informată într-un termen lăsat la

aprecierea organelor judiciare si numai in limba romană asupra motivelor arestării

c. Orice persoană arestată nu are dreptul de a formula contestație împotriva

dispunerii măsurii

5. Partea civilă

a. Poate fi doar o persoană fizică

b. Se poate constitui ca parte in proces până la terminarea cercetării judecătorești

c. Se poate constitui ca parte în procesul penal până la începerea cercetării

judecătorești

6. Renunțarea la pretențiile civile:

a. Poate fi doar totală și definitivă

b. Chiar dacă este parțială, nu se va putea reveni asupra renunțării

c. Se poate face până la terminarea cercetării judecătorești

7. Partea civilă:

a. Poate îndrepta erorile materiale din cererea de constituire ca parte civilă și după

începerea cercetării judecătorești până la terminarea acestora

b. Poate solicita în orice stadiu al procesului micșorarea întinderii pretențiilor, chiar

și în căile extraordinare de atac

c. Este obligată să exercite funcția de acuzare a inculpatului, altfel nu va putea

recupera prejudiciul suferit din infracțiune, în nicio situație

8. Până la terminarea cercetării judecătorești partea civilă poate:

a. Mări sau micșora întinderea pretențiilor civile

b. Solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri bănești, chiar

dacă repararea în natură este posibilă

c. Să introducă cererea de constituire ca parte civilă

9. Partea responsabilă civilmente:

a. Poate fi introdusă in cauza la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile

b. Poate fi introdusă și de către instanță, din oficiu

c. Poate fi introdusă de orice persoană pentru soluționarea favorabilă a cauzei

10. Renunțarea la pretențiile civile:

a. Poate avea loc în căile extraordinare de atac

b. Nu poate fi parțială

c. Se poate face în timpul dezbaterilor, în prima instanță

11. Judecătoria judecă în prima instanță:

a. Infracțiunea de omor

b. Infracțiunile privind regimul vamal

c. Infracțiunile care au avut ca urmare moartea praeterintenționată a unei persoane

12. Curtea de apel judecă în prima instanță:

a. Infracțiunile săvârșite de chestori

b. Toate infracțiunile contra securității naționale, în toate cazurile, indiferent de

calitatea persoanei

c. toate infracțiunile de genocid, în toate cazurile, indiferent de calitatea persoanei

13. Curtea de apel judecă infracțiunile săvârșite de:

a. Judecătorii de la Curtea Constituțională

b. Deputați

c. Magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție

14. Curtea Militară de Apel judecă în prima instanță

a. Infracțiunile săvârșite de militari până la gradul de colonel, inclusiv

b. Toate infracțiunile săvârșite de militari , indiferent de gradul lor

c. Infracțiunile săvârșite de amirali, generali, mareșali

15. Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în prima instanță:

a. Infracțiunile săvârșite de chestori

b. Infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici și executori judecătorești

c. Infracțiunile săvârșite de membri din România ai Parlamentului European

16. Excepția de necompetență materială nu poate fi invocată de:

a. Martorul din acea cauză

b. Procuror

c. De către instanță, din oficiu

17. Reunirea cauzelor se dispune în mod obligatoriu:

a. În cazului infracțiunilor continuate

b. În cazul cand o persoană a săvârșit mai multe infracțiuni, la diferite interval de

timp, chiar neavând legătură directă între ele

c. În cazul în care la săvârșirea infracțiunii au participat mai multe persoane

18. Tribunalul judecă :

a. Apelurile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătoriile din circumscripția sa

b. Contestațiile formulate împotriva măsurilor preventive dispuse de judecătorii

c. Cererile de strămutare

19. Cererea de recuzare:

a. Se poate face numai în scris

b. Se poate face numai oral

c. Poate privi numai pe acei judecători care compun completul de judecată

20. Până la soluționarea conflictului pozitiv de competență judecata:

a. Se poate suspenda

b. Se suspenda potrivit dispozițiilor exprese ale Codului de procedură penală

c. Nu se suspendă

21. Normele de procedură penală urmăresc:

a. Asigurarea exercitării eficiente a atribuțiilor organelor judiciare cu garantarea

drepturilor parților

b. Aflarea adevărului chiar dacă se încalcă principiul aflării adevărului

c. Aflarea adevărului chiar dacă are loc încălcarea dreptului la apărare

22. Sunt considerate măsuri restrictive de libertate:

a. Reținerea

b. Controlul judiciar

c. Arestul preventiv

23. Punerea în mișcare a acțiunii penale:

a. Are loc întotdeauna după continuarea urmăriri penale in personam

b. Poate avea loc indiferent de situație

c. Poate avea loc chiar dacă urmărirea penală a fost începută doar in rem

24. Constituie cazuri în care acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare:

a. Fapta există

b. Fapta este prevăzută de legea penală

c. Există o cauză justificativă ori de neimputabilitate

25. Sunt părți în procesul penal:

a. Inculpatul

b. Suspectul

c. Martorul

26. Judecătorul este incompatibil dacă:

a. A fost expert sau martor, într-o altă cauză

b. Nu este rudă cu avocatul

c. Este tutore sau curator al unei părți sau al unui subiect procesul principal

27. Martorul:

a. Nu are nici o obligație procesuală

b. Are obligația de a da declarații conforme cu realitatea

c. Are obligația de a comunica în scris, oricând apreciază ca este necesar, orice

schimbare a adresei la care este citat

28. Sunt subiecți procesuali principali:

a. Suspectul

b. Avocatul părții civile

c. Avocatul inculpatului

29. Cererea de administrare a unei probe se respinge motivat atunci când:

a. Administrarea probei nu este contrară legii

b. Cererea a fost formulate de o persoană neîndreptățită

c. Proba este necesară, faptul nefiind notoriu

30. Constituirea de parte civilă:

a. Se poate face numai în scris

b. Se poate face si oral

c. Trebuie să se facă cel mai târziu până în faza camerei preliminare

31. O persoană juridică :

a. Nu poate avea calitate de suspect

b. Poate avea calitate de persoană vătămată

c. Nu poate fi subiect pasiv într-o acțiune civilă exercitată de procuror în cadrul unui

dosar penal

32. Constituie impediment la punerea în mișcare a acțiunii penale:

a. Inexistența unei cauze justificative

b. Încheierea unui acord de mediere

c. Depășirea termenului rezonabil al procesului penal

33. În situația în care se reține existența unei cauze justificative se poate dispune:

a. Clasarea

b. Încetarea urmăririi penale

c. Neînceperea urmăririi penale

34. Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în prima instanță infracțiunile săvârșite

de:

a. Arhierei

b. Chestori

c. Judecătorii cu rang de judecătorie, dar care au calitatea de membru al C.S.M.

35. Tribunalul are competență funcțională de a judeca:

a. În primă instanță

b. În apel

c. Cererile de strămutare

36. Infracțiunile săvârșite de senatori sunt de competența:

a. Tribunalului

b. Curții de Apel

c. Înaltei Curți de Casație și Justiție

37. Excepția de necompetență după calitatea persoanei ce poate fi invocată în fața

instanței superioare celei competente potrivit legii să judece, poate fi invocată:

a. Numai de procuror

b. Până la începerea cercetării judecătorești

c. În tot cursul judecății până la pronunțarea hotărârii definitive

38. Cererile de strămutare sunt de competența:

a. Judecătoriilor

b. Tribunalelor

c. Curților de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție

39. Pentru obținerea probelor:

a. Pot fi întrebuințate amenințări ori promisiuni

b. Nu pot fi obținute prin tortură

c. Poate fi încălcat, pentru aflarea adevărului, principiul loialității administrării

probelor

40. Acordul de recunoaștere a vinovăției: a. trebuie semnat și de către persoana vătămată

b. poate fi încheiat și în formă orală

c. nu poate fi încheiat înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale

41. Redeschiderea urmăririi penale: a. poate fi dispusă de procurorul care a dispus clasarea

b. poate fi dispusă, întoatecazurile, doar de procurorulierarhic superior procurorului

care a dispus renunţarea la urmărirea penală, atunci când se constată că persoana

nu şi-a îndeplinit cu rea-credinţăobligaţiilestabilite

c. este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară în toate cazurile

42. Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării

sau supravegherii urmăririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic

inferioare: a. prin dispoziția motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior

b. numai prin dispoziţia motivată a procurorului general al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de CasaţieşiJustiţie

c. prin dispoziţia motivată a conducătorului parchetului ierarahic inferior de la care

se preia cauza

43. Plângerea, ca act de sesizare, se poate face și de către: a. unul dintre soți pentru celălalt soț

b. oricare dintre membrii de familie ai persoanei vătămate

c. copilul minor pentru părinți

44. Soluția de renunțare la urmărirea penală a. poate fi dispusă chiar dacă autorul este necunoscut

b. poate fi atacată de persoana vătămată cu plângere la judecătorul de drepturi și

libertăți

c. poate fi atacată de orice persoană interesată

45. În procedura confirmării ordonanței prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea

penală, judecătorul de cameră preliminară: a. verifică legalitatea și temeinicia soluției doar pe baza materialului din dosarul de

urmărire penală

b. poate încuviințata administrarea probei cu martori

c. poate confirma ordonanța printr-o încheiere cu caracter definitiv

46. Renunțarea la pretențiile civile în procesul penal: a. Împiedică exercitarea acțiunii civile în fața instanței civile pentru aceleași

pretenții

b. poate fi făcută numai în fața primei instanțe

c. poate fi făcută de către persoana vătămată lipsită de capacitate de exercițiu, în

nume propriu

47. Persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat: a. până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel

b. până la începerea dezbaterilor la instanța de apel

c. până la primul termen de judecată în fața instanței de apel

48. Plângerea prealabilă se poate face: a. personal sau prin mandatar cu mandat special

b. de către copilul minor pentru unul dintre părinți

c. de către cumnata persoanei vătămate

49. Urmărirea penală poate fi începută: a. doar după emiterea unei ordonanțe de începere a urmăririi penale ”in rem”

b. chiar și după punerea în mișcare a acțiunii penale

c. și de către judecătorul de drepturi și libertăți

50. Efectuarea în continuare a urmăririi penale in personam dispusă de organul de

cercetare penală: a. este supusă confirmării de către procuror

b. este supusă confirmării de către judecătorul de drepturi și libertăți

c. nu este supusă niciunei confirmări

51. În cursul urmăririi penale procurorul: a. poate delega organului de cercetare penală dreptul de a pune în mișcare acțiunea

penală

b. poate delega organului de cercetare penală dreptul de a acorda posibilitatea

suspectului la a studia conținutul dosarului penal

c. poate dispune în mod direct retragerea avizului acordat organului de cercetare

penală care se face vinovate de încălcarea dispozițiilor date de către acesta

52. Procurorul: a. poate dispune reținerea suspectului

b. poate dispune arestarea preventivă a inculpatului pentru 5 zile

c. poate să fie, ulterior, judecător în cauza în care a supravegheat și coordonat

urmărirea penală

53. Organul de cercetare penală:

a. poate dispune reținerea suspectului

b. poate dispune controlul judiciar

c. poate dispune controlul judiciar pe cauțiune

54. Ultimul cuvânt al inculpatului, în cursul procesului penal: a. este obligatoriu atunci când este prezent la judecată

b. nu este necesar a fi ascultat dacă este prezent în sala de judecată și asistat de

avocat

c. se acordă înainte de începerea dezbaterilor

55. Achitarea sau încetarea procesului penal se pot dispune: a. în cursul urmăririi penale

b. doar după punerea în mișcare a acțiunii penale și până la momentul trimiterii în

judecată

c. doar în cursul judecății

DREPT CIVIL. PARTEA GENERALĂ

(răspunsuri multiple)

1. Părțile:

a. Sunt obligate să acționeze cu bună credință doar la încheierea contractului, neavând

relevanță și atitudinea ulterioară;

b. Pot limita obligația legală de a acționa cu bună credință cu prilejul încheierii unui

contract;

c. Trebuie să acționeze cu bună credință și pe timpul exercitării contractului, iar nu doar

la încheierea acestuia.

2. Contractul:

a. Este unilateral, dacă executarea lui presupune obligații numai în sarcina unei părți;

b. Este sinalagmatic atunci când obligațiile născute din acesta sunt reciproce, dar nu și

interdependente;

c. Este unilateral sau bilateral după numărul părților între care este încheiat.

3. Contractelor nenumite le sunt aplicabile:

a. Toate regulile privitoare la contracte;

b. Toate regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult;

c. Regulile de drept comun în materie de contracte, iar atunci când acestea nu sunt

îndestulătoare, se vor aplica regulile speciale privitoare la contractul cu care se

aseamănă cel mai mult.

4. Nu este cu titlu oneros contractul prin care:

a. Fiecare parte urmărește să își procure un avantaj în schimbul obligațiilor asumate;

b. Oricare dintre părți urmărește să procure celeilalte părți un beneficiu, urmărind a

obține în schimb un avantaj;

c. Cel puțin una dintre părți vrea să procure celeilalte părți un beneficiu, fără a obține

vreun avantaj în schimbul acestuia.

5. Constituie o condiție esențială specială pentru validitatea unui contract:

a. Capacitatea de exercițiu;

b. Forma ad validitatem;

c. O cauză determinată și licită.

6. Constituie condiții esențiale pentru validitatea unui contract:

a. Capacitatea de a contracta;

b. Consimțământul, viciat sau nu, al părților;

c. O anumită formă, atunci când legea o prevede expres.

7. Consimțământul părților trebuie să fie:

a. Sincer și serios;

b. Liber exprimat, chiar în necunoștință de cauză;

c. Serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză.

8. Contractul este anulabil dacă la momentul încheierii:

a. Una din părți s-a aflat într-o eroare esențială, chiar dacă cealaltă parte nu cunoștea că

faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențail pentru încheierea contractului;

b. Una din părți s-a aflat într-o eroare esențială, iar cealaltă parte nu avea cum să știe că

faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului;

c. Una din părți s-a aflat într-o eroare esențială, iar cealaltă parte știa sau, după caz,

trebuia să știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea

contractului.

9. Cauza actului juridic civil:

a. Trebuie să existe și să nu fie posibilă;

b. Trebui să nu fie contrară bunelor moravuri;

c. Trebuie să nu fie contra legii și să fie posibilă.

10. Intervine întotdeauna sancțiunea nulității absolute:

a. Atunci când lipsește cauza la încheierea contractului;

b. Atunci când, la încheierea contractului, cauza a fost imorală;

c. Atunci când, la încheierea contractului, cauza ilicită este comună părților

contractante.

11. Dacă părțile s-au învoit ca un contract să fie încheiat într-o anumită formă, pe care legea

nu o cere:

a. Contractul este nul absolut, dacă forma nu a fost respectată;

b. Contractul este anulabil, dacă forma nu a fost resepectată;

c. Contractul se socotește valabil chiar dacă forma nu a fost respectată.

12. Nulitatea actului juridic civil intervine:

a. Atunci când sunt încălcate normele juridice care reglementează condițiile de

validitate a actului juridic civil;

b. Doar atunci când nu sunt respectate condițiile de fond;

c. Atunci când nu sunt respectate condițiile de validitate, de formă.

13. In funcție de întinderea efectelor, nulitățile se clasifică în:

a. Nulități de drept și nulități judiciare;

b. Nulități totale și nulități parțiale;

c. Nulități absolute și nulități relative.

14. Spre deosebire de nulitate, rezoluțiunea:

a. Presupune un act juridic valabil încheiat;

b. Presupune o cauză ulterioară încheierii actului juridic;

c. Se aplică în materia oricăror acte juridice.

15. Spre deosebire de rezoluțiune, nulitatea:

a. Produce efecte retroactiv;

b. Operează de drept;

c. Se aplică oricărui act juridic.

16. Spre deosebire de reziliere, nulitatea:

a. Presupune un act juridic valabil încheiat;

b. Operează de drept;

c. Se aplică oricărui act juridic.

17. Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută:

a. Intervine nu numai în cazurile expres prevăzute de lege;

b. Poate fi invocată și de instanță din oficiu;

c. Desființează în întregime actul.

18. Clasificarea nulităților în absolute și relative se face după:

a. Cum sunt sau nu expres prevăzute de lege;

b. Natura interesului ocrotit;

c. Întinderea efectelor.

19. Forma este cerută ad validitatem în cazul:

a. Împuternicirii avocațiale;

b. Contractului de comodat;

c. Contractului de ipotecă.

20. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem:

a. Poate atrage nulitatea actului juridic;

b. Atrage caducitatea actului juridic;

c. Nu atrage nicio cauză de nulitate.

21. Intervine nulitatea absolută a actului juridic civil în cazul nerespectării formei cerute:

a. Ad validitatem;

b. Ad validitatem în cazul contractului de comodat;

c. Ad probationem, când înscrisul îl constituie actul translativ de proprietate al unui bun

mobil încorporat într-un imobil.

22. Prescripția extinctivă:

a. Este sancțiunea care constă în stingerea dreptului subiectiv neexercitat în termen;

b. Este o instituție de ordine publică;

c. Constă în stingerea, în condițiile stabilite de lege, a dreptului material la acțiune

nexercitat în termen.

23. Termenul de prescripție extinctivă:

a. Este esențialmente legal;

b. Poate fi legal sau convențional;

c. General este de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.

24. Este imprescriptibilă extinctiv acțiunea:

a. De partaj;

b. Întemeiată pe plata nedatorată;

c. În revendicarea bunului adjudecat.

25. Termenul general de prescripție extinctivă aplicabil acțiunilor personale, este de:

a. 3 ani;

b. 10 ani;

c. 1 an.

26. Sunt imprescriptibile extinctiv:

a. Acțiunea în tăgadă a paternității;

b. Acțiunile personale;

c. Acțiunea prin care se solicită radierea din Cartea Funciară a unui drept concurent.

27. Repunerea în termenul de prescripție:

a. Are caracter judiciar;

b. Nu poate fi dispusă din oficiu de către organul de jurisdicție;

c. Operează și prin convenția părților.

28. Sunt termene speciale de prescripție:

a. Termenul de 10 ani, aplicabil dreptului la acțiune privitor la drepturile reale care nu

sunt declarate prin lege imprescriptibile;

b. Termenul de 3 ani, aplicabil dreptului la acțiune ale unei societăți hoteliere pentru

serviciile prestate;

c. Termenul de 6 luni, aplicabil dreptului la acțiune izvorâtă dintr-un contract de

transport de bunuri terestru, aerian sau pe apă, îndreptată împotriva transportatorului.

29. Se poate dispune repunerea în termenul de prescripție extinctivă în cazul:

a. Culpei sub forma neglijenței;

b. Spitalizării îndelungate sau repetate a mamei, împreună cu copilul în numele căruia

urma să introducă acțiunea;

c. Erorii de drept invocate de titularul dreptului subiectiv.

30. Sunt termene speciale de prescripție extinctivă aplicabile acțoiunilor nepatrimoniale:

a. Termenul de 6 luni, aplicabil cererii în anularea căsătoriei;

b. Termenul de 30 de zile, aplicabil acțiunii în revendicarea animalelor domestice

rătăcite pe terenul altuia;

c. Termenul de 2 ani, aplicabil dreptului la acțiune întemeiat pe un raport de asigurare.

DREPT CIVIL. PERSOANELE

Ce înseamnã capacitatea de folosintã?

a. inseamna aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile;

b. inseamna aptitudinea unei persoane de a avea drepturi;

c. inseamna aptitudinea unei persoane de a-si exercita drepturile si de a-si asuma

obligatiii.

2. Ce înseamnã intangibilitatea în sensul de caracter al capacitãtii de folosintã a persoanei fizice?

a. regula potrivit careia capacitatea de folosintã nu poate forma obiect de renuntare

sau de înstrãinare

b. regula potrivit careia capacitatea de folosintã nu poate fi limitatã sau îngrãditã;

c. regula potirvit capacitatea de folosintã este recunoscutã tuturor persoanelor.

3. Care este corelatia dintre capacitatea de folosintã si capacitatea de exercitiu?

a. cele douã feluri de capacitãti nu se influenteazã reciproc;

b. capacitatea de folosintã nu poate exista fãrã capacitatea de exercitiu;

c. capacitatea de exercitiu.nu poate exista fara capacitate de folosinta

4. Cum se clasificã incapacitãtile de drept civil în functie de finalitatea lor?

a. stabilite în legea civilã si stabilite in legea penalã;

b. cu caracter de sanctiune si cu caracter de ocrotire a persoanei fizice;

c. care operazã de drept si care sunt efectul unei hotãrâri judecãtoresti.

5. Ce fel de incapacitate este decãderea din drepturile pãrintesti?

a. cu caracter de protectie;

b. cu caracter de pedeapsã penalã;

c. cu caracter de pedeapsã civilã.

6. Care categorie de persoane are capacitatea de exercitiu restrânsã?

a. minorii sub 14 ani;

b. minorii intre 14 si 18 ani, cu exceptia minorului casatorit legal;

c. persoanele puse sub interdictie.

7. Ce sanctiune se aplicã pentru nerespectarea dispozitiilor privitoare la capacitatea de exercitiu a

persoanei fizice?

a. nulitatea relativa a actelor astfel incheiate

b. nulitate absolutã a actelor astfel incheiate

c. caducitatea actelor astfel incheiate

8. În ce conditii sunt recunoscute drepturile copilului conceput, dar nenascut?

a. nu sunt recunoscute drepturi decat persoanelor nascute;

b. singura conditie ceruta este sa se nasca viu;

c. daca se naste viu si viabil.

9. Care este intervalul legal de conceptie?

a. a 300-a zi - a 180-a zi inaintea nasterii copilului

b. a 300-a zi - a 145-a zi inaintea nasterii copilului

c. a 280-a zi - a 180-a zi inaintea nasterii copilului

10. Cat timp trebuie sa fi trecut de la data ultimelor informatii sau indicii din care rezultã ca o

persoana era în viata, pentru a putea fi declarata judecatoreste moarta?

a. 3 ani;

b. cel putin 2 ani de la data primirii ultimelor informatii sau indicii din care rezultã ca

era în viata;

c. 45 de zile;

11. Cand se socoteste ca persoana a decedat, in cazul declararii judecatoresti a mortii?

a. la data stabilita prin hotararea judecatoreasca de declarare a mortii

b. la data pe care hotararea devenita irevocabila a stabilit-o ca fiind aceea a disparitiei

c. la data stabilita de judecator prin incheiere, in orice situatie;

12. Cine poate incuviinta actele minorului care are capacitate de exercitiu restransa?

a. instanta de tutela;

b. judecatorul sindic;

c. autoritatea tutelara din cadrul primariei de domiciliu;

13. Ce se intampla cu capacitatea deplina de exercitiu dobandita de un minor prin casatoriei, in cazul

anularii casatoriei?

a. capacitatea deplina de exercitiu va fi pastrata, cu conditia ca minorul in cauza sa fi

fost de buna-credinta

b. capacitatea deplina de exercitiu se pierde in orice situatie;

c. capacitatea deplina de exercitiu va fi pastrata sau se va pierde, dupa caz, in functie

de vointa ambilor soti;

14. Ce acte poate incheia singur minorul fara capacitate de exercitiu?

a. acte de dispozitie de mica valoare si acte de conservare;

b. numai acte de conservare;

c. acte de conservare si acte de administrare.

15. Cine poate cere anularea hotararii declarative de moarte?

a. orice persoana interesata;

b. numai persoana declarata in mod nelegal moarta;

c. persoana declarata moarta si mostenitorii acesteia;

16. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa:

a. poate incheia acte juridice cu autorizarea ocrotitorului legal si a instantei de tutela,

in cazurile prevazute de lege;

b. poate incheia orice acte juridice cu incuviintarea ocrotitorilor legali;

c. nu poate incheia acte juridice, ci ocrotitorii legali incheie acte juridce pe seama sa;

17. Care este situatia actului anulabil, inchieiat de minor în timpul minoritatii, atunci când el trebuia

sã fie reprezentat sau asistat?

a. actul poate fi confirmat;

b. actul va fi desfiintat;

c. actul poate fi confirmat, cu acordul instantei de tutela.

18. Cine poate exercita actiunea in anulare pentru actele juridice incheiate de minor, in timpul

minoritatii, fara acordul cerut de lege?

a. atunci când actul s-a încheiat fara autorizarea instantei de tutela, necesara potrivit

legii, aceasta va sesiza procurorul în vederea exercitarii actiunii in anulare.

b. persoana in cauza, dupa ce a implinit varsta de 18 ani;

c. numai ocrotitorul legal, dupa ce minorul a implinit varsta de 18 ani.

19. Cand inceteaza capacitatea de folosinta a persoanei?

a. la data mortii acesteia;

b. la implinirea varstei de 18 ani, daca persoana dobandeste capacitatea deplina de

exercitiu;

c. nu inceteaza niciodata, un argument fiind testamentul care produce efecte si dupa

moartea persoanei.

20. Ce este capacitatea de exercitiu?

a. aptitudinea persoanei de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii prin

incheierea de acte juridice, adica de a incheia singura acte juridice civile

b. aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile;

c. aptitudinea persoanei de a-si asuma obligatii voluntar;

21. Care sunt atributele de identificare a persoanelor fizice?

a. numele si porecla;

b. numele, domiciliul si starea civilã;

c. codul numeric personal si numele.

22. Cui apartine competenta de a numi un tutore?

a. notarul public;

b. organul local al administratiei publice;

c. autoritatea tutelarã de la domiciliul minorului.

23. Unde are domiciliul legal interzisul judecãtoresc?

a. la tutore;

b. unde locuieste statornic;

c. la autoritatea tutelarã.

24. Ce este numele de familie?

a. atributul de identificare a persoanei în familie;

b. atributul de identificare a persoanei în societate;

c. numele ales liber de titular.

25. Care sunt actiunile în reclamatie de stat?

a. actiunea in tagada paternitatii

b. actiunea in nulitatea casatoriei, actiunea in contestarea recunoasterii voluntare de

maternitate sau de paternitate

c. actiunea in stabilirea maternitatii, actiunea in stabilirea paternitatii

26. Care este caracterul specific stãrii civile, ca atribut de identificare a persoanelor fizice?

a. unicitatea;

b. pluralitatea;

c. indivizibilitatea.

27. Ce înseamnã fama ca element al posesiei de stat?

a. individualizarea prin purtarea numelui ce corespunde stãrii civile pretinse de o

persoanã fizicã;

b. recunoasterea în familie si societate a persoanei ca fiind cea cãreia îi apartine

starea civilã folositã;

c. tratarea de cãtre cei apropiati persoanei, ca fiind cea cãreia îi apartine starea civilã

folositã.

28. Care sunt faptele de stare civilã care sunt izvoare de acte de stare civilã?

a. nasterea, moartea;

b. cãsãtoria, adoptia;

c. recunoasterile de filiatie.

29. Care sunt atributele de identificare a persoanei juridice?

a. cetatenia;

b. nationalitatea, marca;

c. numele directorilor/administratorilor.

30. Din ce reiese principiul specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice ?

a. este o creatie a doctrinei;

b. este prevãzut expres în dispozitii legale;

c. este prevãzut expres în statutul persoanei juridice.

DREPT CIVIL. DREPTURI REALE

1. Sunt obiect al proprietăţii private :

a) toate bunurile de uz sau de interes privat, aparţinând persoanelor fizice, persoanelor juridice de

drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiesc domeniul privat al Statului şi al

unităţilor administrativ teritoriale;

b) numai bunurile de uz sau interes privat aparţinând persoanelor fizice , persoanelor juridice de

drept privat ;

c) atât bunurile de uz sau de interes privat aparţinând persoanelor fizice sau persoanelor juridice

de drept privat, cât şi bunurile care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ –

teritoriale, cu excepţia celor care aparţin persoanelor juridice de drept public.

2. Sunt obiect al proprietăţii publice :

a) bunurile statului şi ale unităţilor administrativ teritoriale care , prin natura lor sau prin

declaraţia legii , sunt de uz sau de interes public , indiferent de modul de dobândire;

b) bunurile statului şi ale unităţilor administrativ teritoriale care , prin natura lor sau prin

declaraţia legii, sunt de uz sau de interes public, însă numai dacă au fost legal dobândite de către

acestea;

c) numai bunurile statului şi ale unităţilor administrativ teritoriale, care , prin declaraţia legii ,

sunt de interes public.

3. Dreptul de proprietate se poate dobândi în condiţiile legii:

a) în cazul bunurilor imobile, prin înscrierea în cartea funciară, în condiţiile legii;

b) în mod exclusiv prin : convenţie, moştenire legală, sau testamentară , accesiune , uzucapiune,

ca efect al posesiei de bună-credinţă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor , prin ocupaţiune,

tradiţiune, precum şi prin hotărâre judecătorească , atunci când ea este translativă de proprietate

prin ea însăşi;

c) prin efectul unui act administrativ.

4. Riscul pierii bunului :

a) îl suportă proprietarul;

b) îl suportă proprietarul, dacă prin lege nu se dispune altfel;

c) îl suportă proprietarul , dacă acesta nu a fost asumat cu o altă persoană:

5. Exproprierea :

a) presupune că , în caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor , acesta să fie stabilit pe

cale judecătorească;

b) se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi

prealabilă despăgubire, fixată de expropriator , prin act administrativ;

c) se poate face şi pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu justă şi prealabilă

despăgubire, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator.

6. Pot fi supuse confiscării:

a) numai bunurile destinate pentru săvârşirea unei infracţiuni sau cele rezultate din acestea;

b) orice bunuri;

c) bunurile destinate sau folosite pentru săvârşirea unei infracţiuni ori contravenţii sau cele

rezultate din acestea.

7. Dreptul la acţiune în revendicare:

a) este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel;

b) presupune întotdeauna şi un drept subsidiar la despăgubiri;

c) îl are proprietarul unui bun , pârât fiind posesorul sau o altă persoană care îl deţine fără drept.

8. Ca efect al admiterii acţiunii în revendicare :

a) pârâtul nu va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora;

b) pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa or

a fost înstrăinat , iar despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii;

c) posesorul de rea-credinţă sau detentorul precar va fi obligat , la cerere , şi la restituirea

fructelor produse de bun până la intentarea acţiunii în revendicare.

9. Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate:

a) numai prin înţelegerea părţilor;

b) numai prin hotărâre judecătorească;

c) printr-o folosinţă continuă pe timp de 10 ani.

10. Cotele părţi din dreptul de proprietate :

a) sunt prezumate a fi egale , până la proba contrară, care va putea fi făcută cu orice mijloc de

probă, inclusiv cu martor şi prezumţie, indiferent de modul de dobândire;

b) nu conferă coproprietarului , titular exclusiv al uneia dintre cote, dreptul de a dispune în mod

liber de ea, decât în lipsă de stipulaţie contrară.

c) sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară, însă , dacă bunul a fost dobândit prin actul

juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.

11. Fiecare coproprietar :

a) care, împotriva voinţei celorlalţi proprietari , exercită în mod exclusiv folosinţa bunului comun

poate fi obligat la despăgubiri;

b) care , împotriva voinţei celorlalţi proprietari , exercită în mod exclusiv folosinţa bunului

comun, poate uzucapa acel bun;

c) are dreptul de a folosi bunul comun , chiar dacă schimbă destinaţia , însă numai dacă nu aduce

atingere drepturilor celorlalţi coproprietari.

12. Fructele produse de bunul comun:

a) se cuvin coproprietarilor care le cultivă şi le produc;

b) se cuvin tuturor coproprietarilor , proporţional cu cota lor parte din drept;

c) se cuvin tuturor coproprietarilor , invers proporţional cu cota lor parte din drept.

13. Hotărârile judecătoreşti:

a) potrivnice unui coproprietar sunt opozabile celorlalţi coproprietari;

b) potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalţi coproprietari;

c) pronunţate în folosul coproprietăţii , profită tuturor coproprietarilor.

14. Prin partaj , fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor :

a) în toate cazurile , numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj;

b) nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau , după caz , de la

data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;

c) imobilelor numai dacă actul de partaj s-a încheiat în formă autentică sau sub semnătură privată

, cu dată certă.

15. Actele încheiate de un coproprietar cu privire la bunul comun:

a) rămân întotdeauna valabile şi sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma

partajului;

b) nu rămân valabile şi nu sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului;

c) rămân valabile şi sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului, numai

dacă s-a încheiat în condiţiile legii.

16. Garanţiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale de părţi:

a) nu se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia;

b) se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau , după caz, a sumelor de bani care i-

au fost atribuite prin partaj;

c) se strămută de drept numai asupra bunului atribuit acestuia , iar nu şi asupra sumelor de bani

care i-au fost atribuite prin partaj;

17. De regulă , actele de administrare cu privire la bunul aflat în coproprietate obişnuită:

a) pot fi efectuate de unul dintre coproprietari doar cu acordul celorlalţi coproprietari;

b) pot fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce deţin majoritatea cotelor părţi;

c) pot fi efectuate fără acordul celorlalţi coproprietari.

18. Dacă unul din coproprietarii bunului aflat în coproprietate obişnuită doreşte să

închirieze bunul pe o perioadă de 4 ani :

a) are nevoie de acordul tuturor coproprietarilor;

b) are nevoie de acordul coproprietarilor care deţin majoritatea cotelor părţi;

c) nu are nevoie de acordul celorlalţi coproprietari.

19. Coproprietarul nu are nevoie de acordul celorlalţi coproprietari pentru a face:

a) acte de dispoziţie;

b) acte de administrare;

c) acte de conservare.

20. De regulă , înălţimea zidului despărţitor dintre două proprietăţi :

a) nu poate depăşi 2 m;

b) nu poate depăşi 3 m;

c) nu poate depăşi 1,5 m.

21. Dreptul de proprietate are caracter perpetuu, în sensul că :

a) are o durată limitată în timp;

b) nu se pierde prin neîntrebuinţare din partea titularului;

c) se pierde doar odată cu moartea sau , după caz, încetarea existenţei titularului.

22. Limitele juridice ale exercitării dreptului de proprietate pot izvorî :

a) numai din convenţie sau hotărâre judecătorească;

b) numai din lege sau din hotărâre judecătorească;

c) din lege din uzanţe.

23. În ceea ce priveşte distanţa minimă în construcţii :

a) părţile pot conveni o altă distanţă minimă în afară de cea prevăzută de lege, numai prin act

juridic încheiat în formă autentică;

b) părţile pot conveni o altă distanţă minimă în afară de cea prevăzute de lege, şi prin act juridic

încheiat în forma înscrisului sub semnătură privată;

c) aceasta constă în 60 cm faţă de linia de hotar , în toate cazurile, chiar dacă prin lege sau

regulamentul de urbanism se prevede altfel.

24. Dreptul de trecere al proprietarului fondului care nu are acces la calea publică :

a) se stinge în momentul în care fondul dominant dobândeşte un alt acces la calea publică;

b) nu poate fi stabilit fără consimţământul proprietarului fondului aservit;

c) este prescriptibil extinctiv în termenul de prescripţie de 10 ani;

25. Dreptul de trecere poate fi stabilit:

a) prin hotărâre judecătorească sau prin convenţia părţilor , chiar dacă titularul fondului dominant

are acces la calea publică ;

b) printr-o folosinţă continuă de 5 ani;

c) exclusiv prin voinţa părţilor.

26. Dreptul de proprietate asupra unui imobil se stinge în cazul în care:

a) se constituie asupra imobilului un drept de uzufruct;

b) imobilul piere fortuit;

c) imobilul este ipotecat sau grevat de sarcini.

27. Dreptul de proprietate publică încetează prin :

a) uzucapiunea bunului de către un terţ;

b) concesionarea bunului;

c) trecerea bunului în domeniul privat , în condiţiile legii;

28. Acţiunea în revendicarea unui bun proprietate comună pe cote părţi :

a) poate fi introdusă doar de unul dintre coproprietari;

b) atrage inadmisibilitatea acţiunii, dacă nu este promovată de toţi coproprietarii;

c) trebuie introdusă , în toate cazurile, de toţi coproprietarii.

29. Coproprietarii sunt obligaţi să suporte cheltuielile de întreţinere a bunului proprietate

comună efectuate de un terţ :

a) solidar ;

b) proporţional cu cota parte a fiecăruia;

c) nu pot fi obligaţi la suportarea cheltuielilor de întreţinere a bunului proprietate comună.

30. Coproprietatea forţată :

a) nu poate avea ca obiect bunuri asupra cărora există un drept de proprietate periodică ;

b) întotdeauna poate înceta prin partaj;

c) nu poate înceta prin partaj judiciar.

DREPT CIVIL. TEORIA OBLIGAȚIILOR

1.În cazul plăţii nedatorate, accipiensul de bună-credinţă:

a)este îndreptăţit să reţină preţul primit atunci când lucrul a fost înstrăinat;

b)păstrează fructele lucrului la a cărui restituire este obligat;

c)nu va fi eliberat de obligaţia de restituire a valorii lucrului care a pierit fortuit, afară de

cazul în care face dovada că lucrul ar fi pierit şi la solvens.

2.În materia îmbogăţirii fără justă cauză:

a)trebuie să nu existe un temei legal pentru mărirea unui patrimoniu pe seama diminuării

patrimoniului altei persoane;

b)obligaţia de restituire există şi pentru valoarea bunului ce a pierit fortuit după data

introducerii acţiunii în restituire;

c)lipsa cauzei legitime a mărimii patrimoniului unei persoane în detrimentul celeilalte are

în vedere noţiunea de cauză a actului juridic

3.În materia îmbogăţirii fără justă cauză:

a)actio de in rem verso este condiţionată de inexistenţa unui alt mijloc juridic de recuperare a

pierderii suferite;

b)răspunderea este integrală,obligaţia de restituire nefiind limitată la îmbogăţirea efectivă

a patrimoniului;

c)restituirea este datorată chiar dacă îmbogăţirea nu mai subzistă la data sesizării

instanţei.

4.Spre deosebire de răspunderea contractuală, răspunderea civilă delictuală:

a)nu intervine ori de câte ori un contract este declarat nul, absolut sau relativ;

b)în principiu, poate fi înlăturată printr-o convenţie încheiată anterior săvârşirii faptei

ilicite;

c)nu are caracter solidar între coautori.

5. În materia răspunderii civile delictuale,asiguratorul care a plătit despăgubirea se

subrogă în drepturile victimei: a)pentru întreaga indemnizaţie plătită,atât în cadrul unei asigurări de persoane cât şi de

bunuri, în care calitatea de persoană asigurată o avea victima;

b)în limitele indemnizaţiei plătite, în cadrul unei asigurări de persoane în care calitatea

de persoană asigurată o avea victima;

c)în limitele indemnizaţiei plătite în temeiul unei asigurări de bunuri în care calitatea de

persoană asigurată o avea victima.

6.Pentru stabilirea prejudiciului în cadrul răspunderii civile delictuale, întotdeauna se

au în vedere următoarele elemente: a)starea materială a autorului prejudiciului;

b)gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului;

c)prejudiciul efectiv suferit de cel păgubit.

7.Prin repararea integrală a prejudiciului în cadrul răspunderii civile delictuale se

înţelege: a)atât damnum emergens,cât şi lucrum cessans

b)numai prejudiciul previzibil;

c)atât prejudiciul previzibil, cât şi cel imprevizibil atunci când fapta licită s-a săvârşit cu

intenţie.

8.În cadrul răspunderii civile delictuale repararea prejudiciului se poate realiza: a)numai prin exercitarea unei acţiuni în justiţie pentru plata despăgubirilor;

b)printr-o convenţie a părţilor, încheiată în mod valabil, prin care se stabileşte întinderea

despăgubirilor şi modalitatea de plată;

c)prin echivalent, atunci când repararea în natură nu mai este posibilă, constând într-o

sumă globală sau prestaţii periodice cu caracter viager ori temporar.

9.În materia răspunderii civile delictuale:

a)autorul faptei ilicite poate fi obligat să repare prejudiciul cauzat ca urmare a atingerii

aduse unui interes al altuia;

b)ordinul superiorului nu îl exonerează de răspundere pe cel care putea să îşi dea seama

de caracterul ilicit al faptei sale;

c)dacă prejudiciul a fost cauzat prin acţiunea simultană a mai multor persoane, fără să se

poată stabili dacă este fapta vreuneia dintre ele, toate persoanele vor fi exonerate de

răspundere faţă de victimă.

10.Dovada elementelor răspunderii civile delictuale: a)trebuie făcută de victima prejudiciului;

b)nu poate fi făcută prin prezumţii;

c)trebuie făcută cu respectarea regulilor care guvernează proba actelor juridice.

11.Dacă fapta ilicită cauzatoare de prejudicii a fost săvârşită de organele de conducere

ale persoanei juridice cu prilejul exercitării funcţiei lor. a).persoana juridică nu poate invoca beneficiul de discuţiune;

b)va fi angajată exclusiv răspunderea persoanei fizice care a săvârşit fapta chiar dacă

aceasta avea calitatea de organ de conducere al persoanei juridice;

c)persoana juridică poate invoca beneficiul de diviziune.

12.Răspunderea părinţilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori: a)poate fi angajată numai dacă copilul nu a devenit major după împlinirea vârstei de 16

ani, prin efectul căsătoriei

b)nu poate fi angajată dacă ulterior săvârşirii faptei prejudiciabile copilul a devenit major;

c)se angajează numai dacă se dovedeşte că la data săvârşirii faptei prejudiciabile copilul a

acţionat cu discernământ.

13.Este angajată răspunderea părinţilor în următoarele situaţii:

a)pentru fapta ilicită a copilului minor lipsit total de discernământ ca efect al alienaţiei ori

debilităţii mintale;

b)pentru fapta ilicită a copilului minor, indiferent la data săvârşirii acesteia copilul se afla

într-un centru de plasament;

c)ulterior săvârşirii acesteia copilul a fost dat spre adopţie.

14.Pentru copilul care la data săvârşirii faptei ilicite nu mai locuia cu părinţii:

a)răspunderea părinţilor pentru fapta prejudiciabilă nu poate fi înlăturată doar prin simplul

fapt că la data săvârşirii faptei ilicite, părinţii nu mai aveau posibilitatea de a executa

supravegherea legală, întrucât minorul părăsise locuinţa;

b)răspunderea părinţilor pentru fapta prejudiciabilă este înlăturată dacă copilul se afla

temporar în vizită la rude sau prieteni;

c)răspunderea părinţilor pentru fapta prejudiciabilă este înlăturată dacă copilul se afla în

stare de arest preventiv.

15.Răspunderea părinţilor pentru fapta ilicită a copilului minor:

a)revine ambilor părinţi, chiar dacă la data săvârşirii faptei ilicite aceştia nu mai aveau

locuinţă comună, iar potrivit învoielii lor copilul era încredinţat doar unuia dintre ei;

b)este înlăturată pentru acel părinte lipsit de discernământ, de natură a înlătura vinovăţia

pentru neîndeplinirea îndatoririlor părinteşti;

c)este o răspundere solicitară dacă copilul a avut discernământ la data săvârşirii faptei, iar

victima a ales să tragă la răspundere deopotrivă pe minor şi părinţi.

16.Răspunderea părinţilor pentru fapta ilicită a minorilor este înlăturată:

a)dacă minorul a săvârşit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii în calitate de prepus;

b)dacă se dovedeşte că s-a exercitat supravegherea, dar fapta ilicită nu a putut fi

împiedicată;

c)pentru părintele care domiciliază cu copilul după divorţ,dacă fapta ilicită a fost

săvârşită de minor în perioada vizitei sale la celălalt părinte.

17.Dacă fapta ilicită este săvârşită de un minor ce are calitatea de prepus:

a)comitentul care a plătit despăgubirea se poate regresa împotriva părinţilor;

b)iar comitentul este părintele său, victima are dreptul de a opta asupra temeiului

răspunderii;

c)comitentul care a plătit despăgubirea nu se poate regresa împotriva prepusului înainte ca

acesta din urmă să împlinească vârsta de 18 ani.

18. Conform art.1375 C.civ.,este angajată răspunderea civilă delictuală pentru

prejudiciile cauzate de: a)animalele sălbatice aflate în captivitate;

b)animalele sălbatice aflate în stare de libertate;

c)numai animalele domestice.

19 .Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale poate revenit:

a)celui care deţine paza juridică a unui animale sălbatic;

b)depozitarului animalului;

c)proprietarului, chiar dacă la momentul producerii prejudiciului animalul scăpase de sub

supravegherea sa.

20.Acţiunea în răspundere civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate prin ruina

edificiului poate fi intentată: a)împotriva superficiarului;

b)împotriva arhitectului, constructorului sau a proiectantului;

c)împotriva uzufructuarului.

21.Acţiunea în regres pentru recuperarea daunelor plătite în temeiul răspunderii

pentru ruina edificiului poate fui intentată împotriva:

a)constructorului în temeiul contractului de antrepriză pentru viciile ascunse ale lucrului

care au constituit cauza ruinei;

b)locatorului, în temeiul contractului de locaţiune,dacă ruina edificiului s-a datorat

neefectuării reparaţiilor locative;

c)oricărei persoane căreia i se încredinţase paza materială a bunului.

22.În materia răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general, calitatea

de paznic juridic al lucrului o are:

a)posesorul bunului;

b)proprietarul lucrului,chiar şi în cazul în care lucru i s-a furat anterior producerii faptei

ilicite cauzatoare de prejudicii;

c)numai proprietarului lucrului, chiar dacă bunul a fost dat în folosinţă altei persoane.

23.Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general: a)se aplică în raporturile dintre paznicul juridic şi paznicul material pentru prejudiciile

cauzate unui terţ;

b)se aplică între victima prejudiciului şi paznicul juridic al lucrului, chiar dacă între

aceştia există un contract având ca obiect folosinţa lucrului;

c)nu se aplică dacă victima a folosit în mod clandestin lucrul.

24.Nu intră în sfera răspunderii civile delictuale:

a)răspunderea ofertantului pentru retragerea intempestivă a ofertei;

b)răspunderea faţă de terţi ca urmare a neefectuării unui contract;

c)acţiunile ulterioare ale păgubitului care a optat într-o acţiune anterioară pentru

răspunderea civilă contractuală (potrivit principiului efecta una via non datur recursus ad

alteram).

25.Răspunderea civilă a persoanei juridice: a)îmbracă forma răspunderii pentru fapta altuia atunci când fapta ilicită a fost săvârşită de

un reprezentant al acesteia în exercitarea atribuţiilor încredinţate;

b)nu are loc în cazul în care fapta ilicită săvârşită de organul de conducere al persoanei

juridice cu ocazia exercitării funcţiei sale şi-a depăşit limitele legale ale funcţiei;

c)poate fi şi o răspundere civilă pentru fapta proprie.

26.În materia răspunderii civile a persoanei juridice pentru fapta proprie:

a)nu există un drept de regres împotriva persoanelor fizice din componenţa organului de

conducere care a săvârşit fapta ilicită;

b)persoanele fizice din componenţa organelor de conducere care au săvârşit o faptă ilicită nu

pot răspunde personal într-o acţiune directă a victimei împotriva lor;

c)persoanele fizice care intră în componenţa organelor de conducere a persoanei juridice

îşi angajează o răspundere civilă delictuală pentru fapta proprie, atât faţă de persoana

juridică cât şi faţă de victimă.

27. Atunci când fapta ilicită şi prejudiciabilă este săvârşită de prepuşii unor comitenţi

diferiţi:

a)acţiunea în regres a prepusului plătitor se va diviza corespunzător vinovăţiei celorlalţi

prepuşi;

b)solidaritatea prepuşilor nu atrage solidaritatea comitenţilor;

c)victima este îndreptăţită să pretindă de la fiecare comitent întreaga despăgubire.

28.Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului:

a)se întemeiază pe prezumţia legală de culpă a comitentului;

b)este înlăturată dacă victima a cunoscut că prepusul a acţionat în interes propriu:

c)este angajată indiferent dacă comitentul dovedeşte împrejurări de natură a înlătura însăşi

răspunderea pentru fapta proprie a comitentului.

29.Plata este valabilă: a)dacă a fost efectuată unui creditor aparent, indiferent de reaua sau buna-credinţă a

plătitorului;

b)dacă a fost efectuată unui terţ în măsura în care profită creditorului;

c)dacă este efectuată unei persoane care devine ulterior titular al creanţei.

30.Plata:

a)este un mod prin care pot fi stinse numai obligaţiile constând în remiterea unei sume de

bani;

b)este un act juridic unilateral;

c)poate fi făcută numai de către debitorul obligaţiei de a face intuitu personae, dacă

creditorul nu consimte ca plata să fie făcută de o altă persoană.

DREPT CIVIL.CONTRACTE.

MULTIPLE CHOICE

1.Conventia prin care promitentul se obliga ca, in cazul in care urmeaza sa vanda un bun,

sa-l prefere la pret egal, in calitate de cumparator, pe beneficiarul promisiunii, reprezinta:

a.contract sub conditie

b.pact de preferinta

c. promisiunea de porte-fort

2. Dupa modul in care se exprima vointa partilor, contractele se clasifica in:

a.contracte sinalagmatice si unilaterale

b.constitutive, translative, declarative

c.negociabile, de adeziune, obligatorii

3.Contractul cu titlu oneros in care partile nu cunosc existenta si intinderea exacta a

obligatiilor, dar au in vedere posibilitatea unui castig si riscul unei pierderi, depinzand de o

imprejurare viitoare si incerta, face parte din categoria contractelor:

a.comutative

b.consensuale

c.aleatorii

4. Din categoria actelor dezinteresate face parte si contractul:

a.de renta viagera

b. de donatie

c.de comodat

5.Din categoria contractelor de adeziune face parte si contractul:

a.de furnizare a energiei electrice

b.de tranzactie

c.de comodat

6.Policitatiunea reprezinta:

a.acceptarea unei oferte dar numai in anumite conditii

b.momentul realizarii acordului de vointe cand oferta se intalneste cu acceptarea

c.propunerea facuta de o persoana unei alte persoane de a incheia un contract in conditii

determinate

7.Leziunea ca viciu de consimtamant inseamna:

a.inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace dolosive pentru a o determina sa incheie un

act juridic

b.paguba suferita de o parte, rezultata din vadita disproportie dintre contraprestatii

c.amenintarea unei persoane cu un rau de natura a-i provoca o temere care sa o determine sa

incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat

8.Care dintre modalitatile contractului poate fi definita drept: “ Evenimentul viitor si sigur

ca se va produce, care amana inceperea sau dupa caz, stingerea executarii drepturilor si a

obligatiilor corelative dintr-un contract”:

a.conditia

b.termenul

c.sarcina

9. Care dintre urmatoarele afirmatii privind nulitatea absoluta este corecta:

a.este prescriptibila in termenul general de 3 ani

b.poate fi invocata numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea contractului

c.nu poate fi acoperita prin confirmare

10.Incapacitatea speciala prevazuta pentru judecatori, procurori, grefieri, avocati de a

cumpara, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase a avut ca ratiune a

reglementarii:

a. evitarea unui potential conflict de interese, asa numitul abuz de reprezentare

b.protejarea intereselor celui reprezentat sau ocrotit

c.existenta posibilitatii de influentare a unui proces in exercitarea functiilor amintite

11. Contractul prin care practicienii in insolventa cumpara bunurile a caror vanzare se

face prin intermediul lor, pe care le administreaza ori a caror administrare o

supravegheaza:

a.este lovit de nulitate absoluta

b. atrage nulitatea relativa

c. este valabil daca bunurile respective au fost cumparate prin licitatie publica

12. Arvuna confirmatorie:

a.va fi imputata asupra pretului in situatia in care vanzarea se incheie

b.reprezinta doar o garantie in vederea incheierii contractului

c.reprezinta pret al dezicerii de contract

13. Dintre cazurile de preemtiune stabilite de Codul civil se enumera si:

a.dreptul de preemtiune in favoarea fostului proprietar expropriat, daca expropriatorul doreste sa

instraineze imobilul dobandit prin expropriere

b.terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu respectarea, in

ordine, a dreptului de preemtiune al coproprietarilor sau vecinilor

c.dreptul de preemtiune in favoarea statului roman in cazul vanzarii monumentelor istorice aflate

in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat

14.In situatia de inalienabilitate absoluta si permanenta se enumera si :

a.lucrurile comune, care nu apartin nimanui (res communis), dar destinate uzului general

b.bunurile mobile parasite pe terenuri aflate in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale

c.bunurile imobile mostenite

15.Daca la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, bunul individual

determinat este pierit in intregime:

a. contractul nu produce nici un efect fiind lovit de nulitate absoluta, prin urmare, cumparatorul

nu va putea fi obligat la plata pretului, iar daca l-a platit, are dreptul la restituire

b. contractul nu produce nici un efect fiind lovit de nulitate relativa, prin urmare, cumparatorul

nu va putea fi obligat la plata pretului, iar daca l-a platit, are dreptul la restituire

c. contractul urmeaza sa fie reziliat, prin urmare, cumparatorul are dreptul la restituirea pretului

platit

16. Atunci cand se vinde un imobil determinat, fara indicarea suprafetei, pentru un pret

total:

a. cumparatorul sau vanzatorul pot cere rezolutiunea contractului ori modificarea pretului pe

motiv ca suprafata este mai mica sau mai mare decat s-a crezut

b.nici cumparatorul si nici vanzatorul nu pot cere rezolutiunea contractului ori modificarea

pretului pe motiv ca suprafata este mai mica sau mai mare decat s-a crezut

c.cumparatorul poate solicita vanzatorului sa-i transmita exact suprafata convenita

17. In caz de evictiune totala:

a.cumparatorul va putea solicita rezolutiunea vanzarii, restituirea pretului si repararea

prejudiciului suferit (daune interese)

b. cumparatorul va putea solicita doar rezolutiunea vanzarii si restituirea pretului

c.cumparatorul poate cere doar cheltuielile efectuate de el pentru lucrarile necesare sau utile

efectuate in legatura cu bunul vandut

18. Contractul de comision are urmatoarele caractere juridice:

a.este un contract consensual, sinalagmatic, intuitu personae, cu titlu oneros, comutativ

b. este un contract consensual, unilateral, cu titlu gratuit, comutativ, aleatoriu

c. este un contract solemn, sinalagmatic, cu titlu oneros, translativ de proprietate

19.Clauza star del credere sau ducroire semnifica:

a.o garantie de sine statatoare privind asumarea expresa de catre comisionar a obligatiei de a-l

garanta pe comitent de executarea obligatiilor tertului

b.o clauza de exclusivitate pentru vanzarea de catre comisionar a unui imobil apartinand

comitentului

c.dreptul de retentie al comisionarului care a suferit prejudicii in indeplinirea comisionului

pentru creantele sale asupra comitentului

20. Comodatarul nu raspunde:

a.pentru pierderea sau deteriorarea bunului rezultata numai din folosinta in scopul careia bunul

i-a fost imprumutat

b.pentru pierderea sau deteriorarea bunului din cauza de forta majora chiar daca prelungeste

folosinta dupa scadenta obligatieie de restituire

c. pentru pierderea sau deteriorarea bunului din cauza de forta majora chiar daca a folosit bunul

cu alta destinatie decat aceea pentru care i-a fost imprumutat

21. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de imprumut de consumatie este

corecta:

a.partile pot stabili clauze de indexare sau de revizuire pentru a se proteja impotriva riscului

devalorizarii banilor/cresterii sau scaderii pretului bunurilor

b. obiectul imprumutului de consumatie poate fi format numai din sume de bani

c. restituirea anticipata a bunurilor imprumutate in cazul imprumutului cu titlu oneros se poate

face si fara consimtamantul imprumutatorului

22. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de donatie, este corecta:

a. contractul de donatie, de regula, trebuie sa imbrace forma autentica, aceasta fiind o conditie ad

probationem, sanctiunea pentru nerespectarea formei ceruta de lege, fiind nulitatea relativa

b. donatia nu este susceptibila de confirmare, insa prin exceptie poate fi confirmata de

mostenitorii universali si cu titlu universal ai donatorului; confirmarea va produce efecte doar

fata de mostenitorii care au consimtit la confirmare

c. donatia este reglementata in Codul civil, in materia actelor dezinteresate, din categoria carora

face parte

23. Din categoria donatiilor indirecte face parte si:

a.remiterea de datorie

b.donatia cu sarcina

c.darul manual

24. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la darul manual este corecta:

a. darul manual, este un contract real, care nu presupune forma autentica, si care, in afara

acordului de vointe dintre parti, presupune si traditiunea/remiterea efectiva a bunului corporal

b. pot fi considerate daruri manuale orice bunuri mobile corporale sau incorporale, fungibile sau

nefungibile

c.darul manual reprezinta o forma a donatiilor indirecte si se poate constitui din orice bun imobil

sau mobil, corporal sau incorporal, fungibil sau nefungibil, consumptibil sau neconsumptibil

25.Contractul de intretinere poate inceta prin rezolutiune unilaterala atunci cand:

a.creditorul a decedat inainte de implinirea termenului

b.comportamentul celeilalte parti face imposibila executarea contractului in raport cu bunele

moravuri

c.cand capitalul/bunul a pierit partial sau si-a diminuat valoarea

26. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de locatiune este corecta:

a.locatiunea pe o durata de pana la 3 ani, inclusiv, poate fi incheiata cu acordul copropietarilor

care detin majoritatea cotelor-parti, fiind considerata un act de administrare

b. locatiunea pe o durata de pana la 3 ani, inclusiv, poate fi incheiata cu acordul copropietarilor

care detin majoritatea cotelor-parti, fiind considerata un act de dispozitie

c.locatiunea pe o durata de pana la 3 ani, inclusiv, poate fi incheiata cu acordul tuturor

copropietarilor, fiind considerata un act de dispozitie

27. Printre aplicatiile mandatului fara reprezentare se numara si:

a.contractul de comision

b.contractul de schimb

c.contractul de intretinere

28. Care din urmatoarele afirmatii privind contractul de renta viagera este corecta:

a.avand un caracter intuitu personae, in cazul mortii debirentierului, obligatia nu se transmite la

mostenitori

b.daca debirentierul nu isi indeplineste obligatiile, credirentierul poate cere sechestrul si vanzarea

bunurilor debirentierului pana la concurenta sumei suficiente pentru plata rentei in viitor

c.in cazul pluralitatii de credirentieri, moartea unuia dintre credirentieri duce la stingerea partiala

a rentei

29. Contractul de schimb prezinta urmatoarele caractere juridice:

a.este un contract sinalagmatic, solemn, oneros, comutativ, translativ de proprietate, cu executare

succsesiva

b. este un contract sinalagmatic, intuitu personae, solemn, oneros, comutativ, translativ de

proprietate, cu executare dintr-o data

c. este un contract sinalagmatic, in principiu consensual, oneros, comutativ, translativ de

proprietate, instantaneu

30. Printre cauzele de nulitate absoluta care conduc la desfiintarea tranzactiei se regaseste

si situatia:

a.cand tranzactia s-a incheiat pentru executarea unui act anulabil

b.cand tranzactia a fost incheiata in baza unor inscrisuri dovedite ulterior ca fiind false

c. cand au fost descoperite ulterior inscrisuri necunoscute de toate partile si care ar fi putut

influenta tranzactia

Drept civil succesiuni

MULTIPLE CHOICE

1. Are capacitate succesorala:

a. persoana care este nascuta si se afla in viata la data deschiderii succesiunii

b. copilul nenascut la data deschiderii succesiunii

c. persoana juridica neconstituita inca

2. Persoanele disparute:

a. nu pot moşteni

b. sunt considerate in viata daca nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte

ramasa definitiva

c. au capacitate succesorala provizorie

3. În dreptul civil actual, cazurile de nedemnitate sunt stabilite prin:

a. Hotarare judecatoreasca

b. Act administrativ

c. Lege

4. O persoana poate avea vocatie la mostenire:

a. doar in temeiul legii

b. in temeiul vointei partilor

c. in temeiul legii si testamentului

5. In linie dreapta:

a. fiul si tatal sunt rude de gradul intai

b. fratii sunt rude de gradul al doilea

c. fiul si tatal sunt rude de gradul doi

6. Mostenirea legala:

a. ia in considerare solidaritatea familiala

b. intervine cand cel care lasa mostenirea nu a dispus prin testament de bunurile sale

in favoarea unei sau unor persoane

c. nu coexista cu mostenirea testamentara

7. Bunicii si strabunicii defunctului fac parte din clasa:

a. ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati

b. ascendentilor ordinari

c. colateralilor ordinari

8. Trasaturile specifice ale transmisiunii succesorale sunt:

a. transmisiunea mostenirii este o transmisiune pentru cauza de moarte

b. transmisiunea mostenirii este o transmisiune universala

c. transmisiunea mostenirii este divizibila

9. Pentru ca reprezentarea succesorala sa poata opera, se cer intrunite urmatoarele

conditii:

a. Reprezentatul trebuie sa fie predecedat

b. Reprezentantul nu trebuie sa existe in momentul deschiderii mostenirii

c. Reprezentantul trebuie sa nu fie nedemn,renuntator sau exheredat

10. In cazul reprezentarii succesorale, se cer intrunite urmatoarele conditii in persoana

celui care reprezinta:

a. reprezentantul sa fie ascendent in linie

dreapta a celui reprezentat

b. reprezentantul sa fie descendent in linie dreapta a celui reprezentat

c. ambele variante.

11. In temeiul reprezentarii succesorale:

a. reprezentatul urca in locul si gradul celui reprezentat

b. reprezentantul urca in locul si gradul celui reprezentat

c. efectele reprezentarii se produc in bazavointei succesibililor, nu de drept

12. Clasa descendentilor:

a. este alcatuita din copii defunctului si urmasii acestora

b. fac parte din aceasta clasa copiii din casatorie, precum şi cei adoptati, insa nu si cei

din afara casatoriei;

c. culeg 1/2 din mostenire in concurs cu sotul supravietuitor al defunctului.

13. Daca parintii vin in concurs cu colateralii privilegiati la mostenirea copilului lor,

intinderea drepturilor succesorale este diferita:

a. cand exista un singur parinte in concurs cu fratii si surorile defunctului sau

descendentii acestora, parintele va primi 1/2 din mostenire

b. cand exista un singur parinte in concurs cu fratii si surorile defunctului sau

descendentii acestora, parintele va primi 1/4 din mostenire

c. c. cand exista ambii parinti in concursfratii si surorile defunctului sau descendentii

acestora, parintii vor primi 1/3 din mostenire

14. Colateralii ordinari:

a. pot veni la mostenire numai in nume propriu

b. pot veni la mostenire prin reprezentare

c. sunt obligati la raportul donatiilor

15. Cota succesorala a sotului supravietuitor este de:

a. 3/4 din mostenire cand vine in concurs cu ascendentii sau colateralii ordinari

b. 1/2 din mostenire cand vine in concurs cu copiii defunctului sau cu descendentii

acestora

c. c. 1/5 din mostenire cand vine in concurs cu copiii defunctului sau cu ascendentii

acestora

16. Sotul supravietuitor.

a. Poate fi inlaturat de la mostenire de rudele defunctului

b. Poate inlatura de la mostenire rudele defunctului

c. Nu poate inlatura de la mostenire rudele defunctului, indiferent din ce clasa

fac ele parte

17. Potrivit legii, sotul supravietuitor:

a. are un drept de mostenire in concurs cuoricare clasa de mostenitori;

b. are dreptul la 1/4 din mostenire in deplina proprietate cand vine in concurs cu alte

rude decat descendentii;

c. are un drept permanent de abitatie asupra casei de locuit

18. Din punct de vedere al obiectului lor, legatele pot fi:

a. legatul universal, care confera legatarului chemare la o fractiune din mostenire sau

la o masa de bunuri determinate

b. legatul cu titlu universal, care confera legatarului chemare sau vocatie la intreaga

mostenire;

c. legatul cu titlu particular

19. Sotul supravietuitor dobandeste un drept de abitatie asupra casei in care a locuit daca

sunt intrunite urmatoarele conditii:

a. Chiar daca are locuinta proprie

b. casa in care a locuit sa faca parte din masa succesorala a sotului decedat;

c. a locuit in casa care formeaza dreptului de abitatie

20. Testamentul prezinta urmatoarele caractere juridice:

a. este un act juridic multilateral

b. este un act esentialmente irevocabil

c. este un act esentialmente revocabil

21. Certificatul de mostenitor:

a. este actul final al procedurii succesorale contencioase, intocmit de notarul public

b. cuprinde acordul mostenitorilor cu privire la calitatea de mostenitor a fiecaruia,

compunerea masei succesorale, precum si cotele ce revin mostenitorilor din

patrimoniul defunctului

c. se elibereaza de notarul public dupa ce a trecut un an de la deschiderea succesiunii

22. Vointa testatorului de a revoca legatul se poate manifesta si tacit, ea rezultand

neindoielnic din anumite acte sau fapte ale acestuia, cum ar fi:

a. incompatibilitatea sau contrarietatea dintre dispozitiile testamentului posterior si

cele din testamentul anterior

b. instrainarea voluntara de catre testator a bunului care face obiectul unui legat cu

titlu universal

c. ambele variante dispozitiile testamentului

23. Petitia de ereditate:

a. este o actiune imprescriptibila prin care un mostenitor cere instantei judecatoresti

recunoasterea calitatii sale de mostenitor legal sau testamentar;

b. este o actiune prescriptibila prin care un mostenitor cere instantei judecatoresti

recunoasterea titlului sau de mostenitor legal sau testamentar;

c. este o actiune prescriptibila prin care un mostenitor cere instantei judecatoresti

recunoasterea titlului sau de mostenitor legal sau testamentar si obligarea celui care

detine bunurile succesorale sa le restituie.

24. Imparteala mostenirii este un act juridic:

a. Constitutiv

b. translativ

c. declarativ

25. Revocarea judecatoreasca a legatelor:

a. este relizata prin hotarare data de executorii judecatoresti

b. poate avea loc in timpul vietii testatorului, la cererea celor interesati

c. reprezinta o sanctiune pentru faptele culpabile savarsite de catre legatar fata de

defunct sau fata de memoria acestuia

26. Cauzele de nulitate sau anulare a legatelor privesc

a. capacitatea persoanei care face actul

b. viciile de consimtamant

c. niciuna dintre variante

27. Cota succesorala a colateralilor privilegiati este de

a. 1/4din mostenire cand vin in concurs cu ambii parinti ai defunctului

b. 1/2din mostenire cand vin in concurs cu ambii parinti ai defunctului

c. 2/3din mostenire cand vin in concurs cu un singur parinte al defunctului

28. Ascendentii privilegiati:

a. vin la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare

b. sunt mostenitori rezervatari

c. nu sunt mostenitori sezinari

29. Actele juridice avand ca obiect bunurile mostenirii pe care mostenitorul aparent le-a

incheiat cu

tertii:

a. actele de administrare se mentin

b. actele de dispozitie privind bunuri mobile se mentin intotdeauna

c. c. error communis facit jus

30. Din punct de vedere al modului de manifestare a vointei revocatorii, revocarea

voluntara a testamentului poate fi:

a. expresa sau tacita

b. absoluta sau relativa

c. totala sau partiala