1

PROGNOZA PE TERMEN MEDIU ŞI CORELAREA CU CEREREA

PIEŢEI MUNCII A OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ PRIN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

1. Context

2. „Declaraţie de intenţie”

3. Modelul de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin

IPT

4. Anticiparea timpurie a nevoilor de pregătire profesională prin IPT

4.1. Aspecte metodologice privind identificarea previzională a cererii de

forţă de muncă

4.1.2. Informaţii şi date privind cererea de forţă de muncă, relevante

pentru planificarea IPT

4.1.2. Abordări metodologice, instrumente

4.1.3. Limite şi constrângeri

4.2. Aspecte metodologice privind planificarea strategică

4.2.1. Procesul planificării strategice a ofertei IPT

4.2.2. Abordări metodologice, instrumente

4.2.3. Limite şi constrângeri

4.3. Roluri şi responsabilităţi instituţionale în planificarea strategică a

IPT

5. Implicaţiile planificării strategice a IPT asupra reţelei şcolare

6. Implicaţiile planificării strategice a ofertei IPT

6.1. Planul de şcolarizare ca element de asigurare a relevanţei

6.2. Relevanţa ofertei educaţionale ca element de asigurare a calităţii

IPT: analiza inserţiei socio – profesionale a absolvenţilor

2

3

1. Context

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi

tehnic (IPT) are caracter naţional şi are ca obiectiv major creşterea contribuţiei învăţământului

profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe

inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.

Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al

îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe, ceea ce ne conduce la concluzia că IPT

va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor

din România.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei:

economic şi social. Prin urmare, IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale

unui loc de muncă, ci trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune

integrare socio - profesională.

În aceste condiţii, IPT trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi,

care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă, în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

Iată de ce prognoza ofertei IPT, realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă,

şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă.

2. Declaraţie de intenţie

În scopul asigurării unei oferte de formare profesională prin IPT relevantă în raport cu nevoile

previzionate ale pieţei muncii, CNDIPT a propus, cu sprijinul mai multor instituţii şi experţi cu

care a colaborat, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, un

Model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin IPT. Proiectarea

modelului a fost realizată în anul 2000, prin valorificarea experienţelor din perioada 1996 –

2000, iar primele instrumente care au informat deciziile de planificare strategică a ofertei IPT

s-au realizat în anul 2004.

Relevanţa ofertei de formare profesională prin IPT faţă de cererea pieţei muncii poate fi

abordată din două puncte de vedere:

- cantitativ, având în vedere deficitul de competenţe şi calificări de pe piaţa muncii;

- calitativ, având în vedere concordanţa dintre competenţele care descriu o calificare şi nevoile

pieţei muncii, pe de o parte, şi calitatea rezultatelor învăţării, pe de altă parte.

Modelul propus de CNDIPT abordează relevanţa ofertei, atât din punct de vedere cantitativ, cât

şi calitativ, din perspectiva teritorialităţii acesteia. Teritorialitatea are două dimensiuni:

geografică şi sectorială. Dimensiunea geografică se referă la distribuţia ofertei IPT la nivel

naţional, regional, judeţean şi al comunităţilor locale şi are în principal în vedere micşorarea

deficitului de calificări şi competenţe. Dimensiunea sectorială are în vedere validarea ofertei

educaţionale definită prin calificări şi competenţe asociate acestora la nivelul sectoarelor

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a

ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

4

economice, şi vizează diminuarea neconcordanţei dintre cererea de calificări şi competenţe şi

oferta IPT.

Celor două dimensiuni, geografică şi sectorială, li se adaugă planificarea la nivel micro,

formalizată prin componenta locală a curriculumului care vizează competenţe specifice şi care

contribuie atât la diminuarea deficitului de competenţe, cât şi la creşterea concordanţei dintre

cererea pieţei muncii şi oferta de competenţe.

Este important să se menţioneze că modelul propus nu este unul perfect, având o serie de limite.

Principala slăbiciune rezidă în necunoaşterea cererii pieţei muncii, motiv pentru care Ministerul

Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului şi CNDIPT au iniţiat încă din anul 1996 demersuri

în acest scop. Este de asemenea important de menţionat că demersurile realizate s-au confruntat

cu lipsa unor informaţii şi date, lipsă care trebuie adresată de urgenţă, prin coordonarea

eforturilor, instituţiilor cu atribuţii în domeniul ocupării şi al pieţei muncii.

În această lucrare se intenţionează prezentarea aspectului geografic al planificării teritoriale, care

reprezintă modelul de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin IPT.

3. Modelul de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin IPT

Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei şi distribuirea acesteia pe mai multe niveluri

decizionale, respectiv naţional, regional, judeţean şi local. De asemenea, planificarea strategică

este un exerciţiu participativ bazat pe acţiunea colectivă a partenerilor economici şi sociali

multipli (numiţi în continuare, în această lucrare, parteneri sociali), care reprezintă interesele

angajatorilor, asociaţiilor profesionale, angajaţilor/sindicatelor, administraţiei publice, ale

organizaţiilor guvernamentale relevante, precum şi ale altor organizaţii ale societăţii civile. În

acest fel este urmărită asumarea deciziilor şi respectarea interesului comun al tuturor celor

implicaţi.

Modelul combină fluxul decizional de sus în jos cu cel de jos în sus. Decizia de planificare

aparţine nivelului judeţean, care se informează pe baza rezulatelor documentării şi monitorizării

şi este fundamentată, atât pe baza specificităţii pieţei forţei de muncă locale, cât şi pe capacitatea

de răspuns instituţional a unităţii de învăţământ. Monitorizarea este realizată de nivelurile

imediat superioare.

Modelul propus de CNDIPT are în vedere şi orizontul de timp al şcolarizării. Ieşirile din sistemul

IPT se realizează după perioade de timp semnificative, mai mari de 1 an, ceea ce impune

anticiparea timpurie a cererii pieţei muncii.

Având în vedere că un ciclu de formare pentru o calificare oferită prin sistemul de învăţământ

preuniversitar durează între 2 ani (pentru nivelul 2 de calificare, relevant pentru formarea iniţială

a unui muncitor calificat şi pentru nivelul 3 avansat de calificare) şi 4-5 ani (pentru un tehnician

– nivelul 3 de calificare), se impune nevoia unei prognoze2 pe termen mediu a ofertei de

formare profesională prin învăţământul profesional şi tehnic (IPT).

Fundamentarea ofertei de formare profesională reclamă, pe lângă informaţiile privind nevoile de

formare pe termen mediu, şi informaţii privind cererea pieţei muncii pe termen scurt, de până la

2 Echivalentul în limba română a termenului „forecast”

5

un an. Aceste informaţii documentează componenta locală a curriculum-ului şi validează

tendinţele de dezvoltare economică în baza cărora se realizează gestiunea previzională a nevoii

de formare pe termen mediu.

Schema conceptuală a modelului de planificare strategică în IPT, prezentată în figura de mai

jos, evidenţiază trei elemente definitorii:

1. acţiunea colectivă complementară a actorilor instituţionali pe mai multe niveluri

decizionale, respectiv, naţional, regional, judeţean şi local;

2. asumarea responsabilităţii definirii ţintelor şi a căilor de acţiune, în cadrul procesului de

planificare participativă, având la bază interesul instituţional comun;

3. elaborarea documentelor de planificare strategică, pe baza unor studii prospective

menite a asigura anticiparea timpurie a nevoilor de formare profesională.

Fig. 1. Schema conceptuală a modelului de planificare strategică în IPT

Calitatea rezultatelor procesului de planificare strategică este asigurată prin respectarea

principiilor „cercului calităţii” pe durata elaborării, implementării, monitorizării şi actualizării

documentelor strategice.

Fig. 2. Cercul calităţii

Anticipare Studii

prospective

Acţiune

colectivă

Decizii

strategice

Asumarea

responsabilităţilor

Planificare

participativă

Calitate

asigurată

Planificare

Implementare

Evaluare

Revizuire

6

Elementele definitorii mai sus menţionate sunt parte dintr-un proces ciclic, care permite

îmbunătăţirea performanţei corelării cererii şi ofertei, astfel încât să fie asigurată calitatea

procesului de planificare strategică.

Schema funcţională a modelului este prezentată în Anexa 1 şi evidenţiază instituţiile şi rolurile

acestora, precum şi documentele strategice specifice fiecărui nivel decizional. Această schemă

prezintă şi etapele planificării strategice, respectiv:

documentarea şi elaborarea documentului strategic (planificare);

implementare;

monitorizare (evaluare);

actualizare (revizuire).

La baza procesului este autoevaluarea realizată de structuri manageriale consultative organizate

la nivel regional şi judeţean. Unitatea de învăţământ este responsabilă de realizarea autoevaluării

care vizează îmbunătăţirea calităţii IPT şi care include şi analiza corelării ofertei (plan de

şcolarizare) cu cererea pieţei muncii. În sprijinul acestei analize se utilizează şi analiza inserţiei

socio – profesionale a absolvenţilor.

4. Anticiparea timpurie a nevoilor de pregătire profesională prin IPT

Pentru a fundamenta planificarea ofertei pe termen mediu, s-a impus nevoia unor prognoze

privind cererea de forţă de muncă, care să permită estimarea cererii viitoare de formare

profesională.

În lipsa unor prognoze consistente, corespunzătoare scopului menţionat şi elaborate de

organisme abilitate, în cadrul programelor de reformă şi modernizare a învăţământului

profesional şi tehnic au fost iniţiate o serie de studii de piaţă a muncii, după cum urmează:

Anul 1997

- Studiul de piaţa muncii: Relaţia dintre cerinţele pieţei muncii şi oferta educaţională prin

Proiectul PhareVET (realizat de Institutul de Cercetări Sociale „Protector AS” în 1997).

Scopul studiului a fost testarea viabilităţii ofertei de calificări structurate în familii ocupaţionale,

cuprinse în proiectul Phare VET RO 9405. Rezultatele cercetării au fost cuantificate prin aşa

numiţii indici de oportunitate a programului asupra pieţei muncii. Aceasta a fost prima cercetare

care şi-a propus să evalueze corelarea ofertei educaţionale a şcolilor IPT, cuprinse în Programul

Phare VET, cu cerinţele pieţei muncii.

- Studiul Pieţei Forţei de Muncă - Raport final II (realizat de Institutul de Cercetări Sociale

„Protector AS” prin Programul Phare VET RO 9405).

Cercetarea a fost exhaustivă pe întreaga structură a ocupaţiilor din COR şi a sortat informaţii pe

viitoarele regiuni de dezvoltare, fără pretenţii de reprezentativitate la acest nivel. De asemenea, a

reprezentat o încercare de abordare comparativă a cererii exprimate de agenţii economici cu

percepţia asupra acesteia din partea şcolii şi a absolvenţilor.

7

Anul 1998

Studiul despre piaţa muncii în România şi implicaţiile asupra ofertei de forţă de muncă

pregătite prin sistemul de educaţie şi formare profesională (VET) (realizat de „Euro-In

Consulting CNA Veneto”, în 1998, prin Programul Phare VET RO 9405)

Studiul a realizat un model de analiză de cohortă la nivel naţional şi prognoză pe 5 ani (1997 -

2002) pentru intrările şi ieşirile din sistemul de educaţie. Pentru prima dată după 1990, a fost

realizată testarea şi aplicarea metodei şi instrumentelor de analiză a inserţiei absolvenţilor (en.

“Tracer study”), măsurată la 21 de luni de la absolvire. De asemenea, studiul s-a bazat pe

testarea şi aplicarea unui model de chestionar pentru ancheta în întreprinderi, pentru identificarea

cererii de forţă de muncă pe ocupaţii, în termeni de stocuri şi fluxuri.

Anul 2003

Studiul privind determinarea nevoii de pregătire profesională şi tehnică prin învăţământ

preuniversitar, la orizontul anului 2010, pe baza analizei dinamicii pieţei muncii la nivel

regional, cu exemplificare pe regiunea Centru

Studiul a fost realizat în 2003 de către Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul

Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) şi finanţat de către CNDIPT, din bugetul propriu.

Studiul a fost structurat în 3 faze, corespunzătoare următoarelor scopuri:

- FAZA I: analiza trendurilor economiei locale şi a pieţei muncii regionale la orizontul

anului 2010 (studiu de caz, regiunea Centru).

- FAZA a II-a: proiectarea unei metodologii de estimare a nevoii de pregătire prin IPT, în

concordanţă cu nevoile pieţei, în perspectiva anului 2010 (studiu de caz, regiunea

Centru).

- FAZA a III-a: elaborarea unor modele de extindere a metodologiei de estimare a nevoii

de pregătire tehnice şi profesionale la nivelul tuturor regiunilor.

Studiul cuprinde proiecţii de dezvoltare economică pe sectoare, la nivelul regiunii Centru, pentru

perioada 2003 – 2010, pe bază de scenarii de dezvoltare şi modelare macroeconomică. De

asemenea, sunt realizate: lista cu cele mai frecvente 20 de meserii indicate de respondenţi ca

având cel mai mare număr de salariaţi în firmele investigate, precum şi lista meseriilor cu cea

mai mare frecvenţă în angajările din ultimul an.

Anul 2005

Studii previzionale privind piaţa muncii, pentru anticiparea la orizontul anului 2013 a

ofertei IPT în concordanţă cu cererea pieţei muncii.

Aceste studii au fost realizate în anul 2005, în cadrul Programului Phare TVET 2002 pentru 7 din

cele 8 regiuni de dezvoltare (cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov care nu a fost inclusă în

programul de coeziune economică şi socială).

8

Studiul a fost structurat în 3 componente principale, corespunzător următoarelor scopuri:

- analiza evoluţiei socio - economice;

- investigarea prin anchete în întreprinderi a tendinţelor pe termen scurt şi a percepţiei

angajatorilor cu privire la nevoile de calificare a forţei de muncă;

- proiecţii ale cererii de forţă de muncă la nivel regional, pe activităţi economice şi în profil

ocupaţional, pentru orizontul de timp 2013.

Studiul a realizat proiecţia pentru intervalul 2003 - 2013 a cererii potenţiale, a structurii ocupării

şi a balanţei cerere-ofertă pe activităţi economice (CAEN) şi o încercare de proiecţie a evoluţiilor

pe grupe de ocupaţii. De asemenea, studiul include ancheta în întreprinderi care amendează

tendinţele pesimiste deduse din modelarea macroeconomică, indicând o creştere a ocupării pe

termen scurt (6-12 luni).

Unele dintre limitele studiului au constat în lipsa informaţiilor statistice intercenzitare, cu privire

la structura pe ocupaţii a populaţiei ocupate, la schimbările metodologice operate de INS în

culegerea datelor statistice prin anchete (AMIGO), suprapuse cu discontinuitatea şi schimbările

induse de tranziţia care a marcat perioada analizată.

Având în vedere natura eşantionului de firme, fără o reprezentativitate statistică la nivel regional

şi judeţean care să se înscrie în marja de eroare a anchetei la nivel naţional, datele rezultate din

anchetă au putut fi utilizate doar ca tendinţe, fără posibilitatea cuantificării şi comparării

interregionale şi interjudeţene.

Anul 2007

Studiile de piaţă a muncii, realizate în anul 2007 în cadrul Proiectului Phare TVET 2004, au

avut ca scop conturarea unui model de analiză cuprinzătoare a pieţei muncii, structurată în 3

părţi, după cum urmează:

- PARTEA I - Analiză comparativă a situaţiei socio - economice din România în raport cu alte

state membre ale UE, utilizând date Eurostat.

- PARTEA a II-a – Studiul inter - regional bazat pe date statistice din surse oficiale, precum şi

pe rezultatele anchetelor în întreprinderi.

- PARTEA a III-a - Studiul intra - regional bazat pe anchete în întreprinderi, completate cu date

statistice din surse oficiale şi administrative.

Aceste studii au propus o nouă abordare metodologică care a constat în analiza comparativă a

unui set de indicatori relevanţi privind contextul demografic, economic, al pieţei muncii, al

sistemului de educaţie şi formare profesională, realizată la nivel european, naţional, regional şi

judeţean. Studiile includ şi rezultatele anchetelor în rândul angajatorilor din toate cele 8 regiuni

de dezvoltare şi din toate judeţele care însă nu au putut fi completate cu date din surse

administrative (ANOFM) privitoare la evoluţia numărului de şomeri şi de locuri de muncă

vacante pe structura de ocupaţii COR, ceea ce a limitat analizele şi corelările propuse cu celelalte

elemente ale studiului.

9

Anul 2011

Studiul previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în

perspectiva 2020

Studiul previzional a fost realizat în cadrul proiectului Corelarea ofertei educaţionale a

învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii, proiect cofinanţat din Fondul

Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

2007 – 2013.

Studiul previzional a fost structurat pe 2 componente:

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen

mediu şi lung

Anchetă în firme privind cererea de forţă de muncă pe termen scurt (6-12 luni)

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi

lung estimează, la orizontul anului 2013 și, de asemenea, în perspectiva anului 2020, evoluția

cererii de pe piața forței de muncă la nivel național și regional, în toate regiunile de dezvoltare.

Studiul include o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă, a cererii înlocuite, a locurilor

de muncă disponibile și a cererii de formare profesională pe domenii de formare profesională la

nivel naţional şi regional.

Ancheta în firme furnizează informații pe baza datelor colectate de la un eșantion reprezentativ

la nivel național, care a cuprins 3836 de firme. Scopul anchetei în firme este de a completa

informațiile furnizate de componenta de proiecţie a cererii de forţă de muncă și a cererii de

formare profesională pe termen mediu şi lung. Analiza realizată pe baza anchetei în firme s-a

concentrat pe două dimensiuni principale: evoluții și estimări, în perspectiva următoarelor 12

luni, ale activităților firmei și problemele apărute în procesul de corelare a cererii și ofertei de

calificări şi competențe, cu accent pe tinerii absolvenți.

Ambele dimensiuni ale anchetei în firme au oferit indicii esentiale pentru a prognoza evoluția pe

termen scurt a cererii de calificări şi competențe și pentru a identifica domeniile în care oferta nu

este corelată cu cererea, precum şi principalele cauze ale acestei necorelări. Analiza s-a

concentrat asupra structurii și evoluției numărului de salariați la nivelul firmelor investigate,

practicile de recrutare, deficitul de calificări şi competenţe, recrutarea de tineri absolvenți,

pensionări estimate în următoarele 12 luni etc.

4.1. Aspecte metodologice privind identificarea previzională a cererii de forţă de

muncă

Informaţiile privind cererea de forţă de muncă sunt esenţiale în procesul de planificare

previzională a ofertei educaţionale. Din păcate, exerciţiul de planificare a ofertei educaţionale nu

a beneficiat de previziuni ale cererii de forţă de muncă realizate pe termen mediu, ceea ce a

obligat Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului şi CNDIPT să procedeze la

realizarea propriilor studii. Aşa cum am evidenţiat anterior, studiile realizate au avut limite atât

metodologice, cât şi datorate lipsei unor date şi informaţii relevante.

10

În aceste condiţii, metodologia utilizată este de tip modular şi constă în coroborarea datelor şi

informaţiilor obţinute din mai multe surse, respectiv analiza de date statistice din surse oficiale şi

administrative, anchete în cadrul întreprinderilor, alte informaţii relevante privind dezvoltarea

mediului de afaceri.

Cunoaşterea acestor aspecte este cu atât mai importantă cu cât gestiunea previzională bazată pe

anticiparea timpurie a nevoilor de formare presupune utilizarea unor metodologii recunoscute.

Dezbaterile privind dezvoltările metodologice continuă, date fiind limitele pe care le prezintă

instrumentele de culegere a informaţiei şi metodele de analiză.

4.1.1. Informaţii şi date privind cererea de forţă de muncă, relevante pentru planificarea

IPT

Informaţiile relevante pentru planificarea ofertei de formare profesională sunt:

A. Cererea de forţă de muncă anticipată pe termen mediu

Scop: anticiparea nevoilor de formare profesională pe termen mediu pentru fundamentarea

previzională a ofertei de formare profesională prin IPT.

Indicatori şi nivel de detaliere:

- cererea previzionată de forţă de muncă detaliată pe sectoare şi subsectoare de activitate

economică, niveluri de educaţie şi ocupaţii;

- cererea previzionată de forţă de muncă structurată pe: cerere înlocuită, cerere expandată

şi rezultanţa acestora;

- ofertă de forţă de muncă detaliată pe sectoare şi subsectoare de activitate economică,

niveluri de educaţie şi ocupaţii;

- diferenţa cerere – ofertă detaliată pe sectoare şi subsectoare de activitate economică,

niveluri de educaţie şi ocupaţii.

B. Evoluţia şi situaţia curentă a cererii de forţă de muncă

Scopuri:

completarea informaţiilor referitoare la cererea de forţă de muncă pe termen mediu cu

informaţii privind trendurile deduse din serii lungi de date din surse oficiale,

administrative şi anchete în întreprinderi, în scopul fundamentării ofertei de formare

profesională prin IPT;

validarea datelor privind cererea anticipată de forţă de muncă pe termen mediu.

Indicatori şi nivel de detaliere:

cererea de forţă de muncă înregistrată pe sectoare şi subsectoare de activitate economică,

niveluri de educaţie şi ocupaţii.

11

C. Cererea de forţă de muncă pe termen scurt

Scopuri:

completarea informaţiilor referitoare la cererea de forţă de muncă pe termen mediu cu

informaţii privind cererea previzionată pe termen scurt (12 luni) din anchete în

întreprinderi;

validarea datelor privind cererea previzionată de forţă de muncă pe termen mediu.

Indicatori şi nivel de detaliere:

cererea de forţă de muncă pe termen scurt pe sectoare şi subsectoare de activitate

economică, niveluri de educaţie şi ocupaţii.

La sfârşitul anului 2012, cu toate că dispunem de date şi informaţiile necesare pentru a realiza o

prognoză solidă a nevoilor de calificare pentru orizontul de timp al anului 2013 şi în perspectiva

anului 2020, schimbările, de multe ori imprevizibile care s-au produs şi continuă să se producă în

structura ocupării ca urmare a efectelor crizei economice, ne obligă la o abordare cu maximă

prudenţă a concluzilor studiilor precizionale. În acest context, se impune realizarea sistematică a

anchetelor în firme şi a analizelor datelor disponibile din surse statistice oficiale şi administrative

pentru verificarea şi validarea tendinţelor rezultate din studiul previzional pe termen mediu.

4.1.2. Abordări metodologice, instrumente

Modelul propus de CNDIPT este de tip modular şi cuprinde două mari categorii de surse de

informaţii preluate din:

A. Studii previzionale privind piaţa muncii pentru anticiparea ofertei IPT la orizontul anului

2013 şi în perspecziva anului 2020, în concordanţă cu cererea pieţei muncii.

B. Analize de piaţa muncii şi anchete pentru completarea informaţiilor, precum şi pentru

validarea tendinţelor din studiile previzionale.

A. Studii previzionale privind piaţa muncii pentru anticiparea ofertei IPT la orizontul anului

2013 şi în perspectiva anului 2020, în concordanţă cu cererea pieţei muncii

Studiile previzionale realizate în anul 2005 estimează, în perspectiva anului 2013, evoluţia

cererii de forţă de muncă la nivel regional, în 7 din cele 8 regiuni de dezvoltare. Pentru cea de-a

opta regiune, Bucureşti – Ilfov, studiul a fost realizat în anul 2008.

Metodologia studiului a pornit de la experienţa diferitelor ţări în proiectarea evoluţiilor pieţei

muncii şi analiza impactului acestora asupra învăţământului profesional şi tehnic şi a valorificat

experienţele româneşti, unele dintre acestea fiind menţionate anterior.

În procesul de elaborare a proiecţiilor de dezvoltare regională s-au utilizat următoarele abordări

şi instrumente:

1. Abordări macro-economice (analiza dinamicii şi modificărilor structurale ale PIB si

VAB, analiza dinamicii investiţiilor autohtone şi străine, analiza impactului diferitelor

fenomene macro-economice asupra economiei).

12

2. Analize ale pieţei muncii (analize privind dinamica şi modificările structurale ale

populaţiei active şi ocupate, atât pe baza indicatorilor statistici, cât şi pe baza datelor

culese prin anchetă de teren realizată în rândul angajatorilor).

3. Analize prospective realizate cu 2 tipuri de instrumente: modele econometrice recursive

şi analize calitative în rândul angajatorilor.

4. Analize sectoriale (analize demografice, analize ale dinamicii diferitelor sectoare

productive şi impactul asupra cererii de forţă de muncă).

5. Analize regionale cu detaliere locală.

Proiecţiile cererii de forţă de muncă au fost elaborate pe 3 scenarii de evoluţie a economiei

regionale structurată în plan sectorial şi ocupaţional:

1. Scenariul 1 (pesimist) de extrapolare a trendurilor perioadei trecute (1993 - 2002).

2. Scenariul 2 (moderat) de creştere economică susţinută, bazată pe investiţii străine în

retehnologizare şi informatizare, cu ritmuri înalte de productivitate a muncii, cu ocupare

în scădere.

3. Scenariul 3 (optimist) de creştere economică susţinută, dar cu ritmuri ale productivităţii

muncii moderate şi uşoară creştere a ocupării.

În elaborarea scenariilor 2 şi 3 s-a utilizat o metodă de proiecţie normativă luându-se ca ţinte de

creştere economică valorile proiectate la nivel naţional prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007-

2013. Ipoteza a fost menţinerea constantă a contribuţiei celor 7 regiuni la creşterea economică,

iar variabilele utilizate au fost productivitatea şi ocuparea.

Studiul previzional realizat în anul 2011 estimează, la orizontul anului 2013 şi în perspectiva

anului 2020, evoluţia cererii de forţă de muncă la nivel naţional şi la nivelul tuturor regiunilor de

dezvoltare, prin utilizarea unei metodologii care combină metode şi tehnici de proiecţie bazate pe

modele econometrice de tip panel și metode analitice. Metodologia de previzionare este una

similară cu cea utilizată de Cambridge Econometrics în modelul de prognoză utilizat de

CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a

informațiilor dorite.

Metodologia include o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca populația

ocupată estimată, rezultată din modelarea econometrică pe date tip panel a dinamicii economice

- descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene și ai valorii adăugate brute,

precum și a ocupării forței de muncă) de-a lungul orizontului de prognoză. Acest nivel al cererii

potențiale va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat

ca necesar de populație ocupată; în celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent față de

necesarul de populație ocupată. Evoluția cererii potențiale prognozate depinde nu numai de

evoluțiile economiei, ci și de o multitudine de alți factori (ex. factori demografici, migrație,

potrivirea calitativă între cererea și oferta de forță de muncă etc.). Previziunile privind cererea

potențială oferă repere de analiză pentru evoluția structurii cererii pe sectoare de activitate,

ocupații, niveluri de calificare, domenii de pregătire profesională. De asemenea, prin dinamica

cererii potențiale (ca modificări prognozate în numărul și structura populației ocupate), se oferă

indicii privind crearea sau pierderea de locuri de muncă în economie.

13

O altă componentă a metodologiei este cererea înlocuită pentru orizontul de prognoză (definită

ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca

urmare a pensionărilor și a altor pierderi naturale). Este de menționat că valorile acestui indicator

au fost calculate pe baza datelor disponibile care descriu evoluții anterioare ale unor structuri

economice cu privire la populația ocupată și ieșirile din activitatea economică prin pensionare.

Lipsa informațiilor detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca

estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al

estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite ca tendinţe.

Pentru ocupațiile din subgrupa agricultori și lucrători calificați în agricultură, în estimarea

valorilor cererii înlocuite s-a luat în considerare numai populația salariată, nu și alte categorii ale

populației ocupate în această activitate (ca de exemplu: lucrători familiali neremunerați). Prin

această corecție s-a dorit să se evite inducerea unor concluzii eronate bazate pe o falsă cerere de

înlocuire a unui număr disproporționat de mare de persoane în vârstă, ocupate în agricultura de

subzistență3. Pe de altă parte, nu trebuie neglijat potențialul acestui sector, care reclamă ca o

parte din forța de muncă îmbătrânită care se va retrage din agricultura de subzistență să fie

înlocuită de tineri fermieri pregătiți pentru o agricultură competitivă.

Din însumarea algebrică dintre modificarea cererii potențiale de forță de muncă față de începutul

intervalului analizat și cererea înlocuită s-a estimat indicatorul locuri de muncă disponibile.

Acest indicator poate lua valori pozitive dacă în cadrul intervalului analizat populația ocupată

este în creștere sau dacă se prognozează o scădere a populației ocupate, dar scăderea este mai

mică în valoare absolută decât nivelul cererii înlocuite.

Menționăm că, în ciuda utilizării unor instrumente științifice de prognozare de către un grup de

cercetători experimentați în tehnici de prognoză a ocupării, rezultatele sunt afectate într-o măsură

importantă de lipsa informațiilor statistice detaliate la nivel local și în structura solicitată de

proiect, atât din punct de vedere al conținutului (ex. intersecția ocupării pe diviziuni economice,

subgrupe majore de ocupații și domenii de pregătire profesională), cât și al continuității în timp.

În plus, a trebuit să se țină seama de schimbările metodologice induse de schimbările de

clasificări (ca de ex. din CAEN Rev. 1 în CAEN Rev 2 și din COR 2003 în COR 2011) și de

lungimea redusă a seriilor de timp utilizate în modelarea econometrică.

Facem referire și la faptul că actuala criză economică mondială a generat fenomene economice a

căror implicații nu au putut fi luate în considerare ca urmare a lipsei de informații la momentul

efectuării primelor calcule de prognoză. Alte fenomene au generat efecte care se manifestă cu un

decalaj de timp, multe dintre acestea nu s-au produs încă, fapt care schimbă major abordarea

problemelor și soluțiile. Cu toate acestea, demersul întreprins are rolul de a ghida decizia într-un

domeniu extrem de important și de a pune la dispoziția decidenților instrumente de analiză și

prognoză verificate metodologic.

Principalii pași metodologici descriși sumar au fost următorii:

3 Conform datelor din Anuarul Statistic, în 2009 populația ocupată în agricultură reprezenta aproape 30% din totalul

populației ocupate în România, în condițiile în care acest sector contribuie cu doar cca.7% la valoarea adăugată

brută realizată în economia națională. 40,5% dintre populația ocupată în agricultură este formată din lucrători

familiali neremunerați, iar 53,5% din lucrători pe cont propriu. 20,1% erau cuprinși în grupa de vârstă 55-64 ani, iar

15,9% în grupa 65 de ani și peste.

14

1. Construirea bazei de proiecţie. Colectarea datelor necesare estimării econometrice. Prelucrarea

preliminară a datelor necesare estimării econometrice.

2. Proiectarea modelului econometric macroeconomic pentru estimarea cererii potenţiale de forţă

de muncă la nivel naţional.

3. Testarea modelului econometric macroeconomic pe date panel pentru estimarea cererii

potenţiale de forţă de muncă la nivel naţional.

4. Formularea scenariilor de evoluţie a variabilelor explicative cu scopul prognozei cererii

potenţiale de forţă de muncă la nivel naţional la orizontul anului 2020.

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze:

- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză

(Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013;

- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un

ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi, respectiv, un

ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor

anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că, în cadrul fiecărei

ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru

perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit

luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după

anul 2013.

- pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile

reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce, pentru anii 2011-2020, am

considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015.

- pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe

total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat

că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada

2010 – 2020 am estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă

de analiză.

Pentru agricultură, ca urmare a unei structuri diferite a informațiilor, s-a realizat un scenariu

moderat ținând cont doar de parametrul valoare adăugată brută.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în perioada 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm

de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe

perioada 2010-2011. Pentru perioada 2012-2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia

Naţională de Prognoză, în timp ce, pentru perioada 2014-2020, am considerat un ritm anual de

creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi, respectiv, un ritm anual de

creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere

aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).

- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada

2011-2020 am estimat apoi trendul liniar al variabilei.

15

Pentru agricultură, ipotezele de lucru au fost de reducere a ponderii ocupării în această ramură,

până la un nivel de cca. 15% și creșterea profesionalizării acesteia, respectiv o reducere a

ocupării de subzistență din această activitate economică.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea,

s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei

intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.

- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009

comparativ cu 2008, în timp ce, pentru anii 2011-2020, am considerat un ritm anual de creştere

de 1.015 constant.

Pentru agricultură s-a luat în considerare ipoteza menținerii trendului observabil în perioada

2000-2008.

A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din

modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea am emis ipoteza conform căreia

evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000-

2008.

În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel

naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-

2%). Neavând informaţii despre variabilele modelului în structura necesară pentru anii 2009 şi

2010, datele de prognoză trebuie privite cu rezervă, în special pentru intervalul 2014-2020.

Estimarea cererii de pregătire profesională s-a realizat pornind de la proiecția cererii potențiale

în scenariul moderat prin tehnici de modelare econometrică, în anumite ipoteze statistice, care

s-a distribuit pe domenii de pregătire profesională. Lipsa de informații statistice cu privire la

distribuția ocupării pe activități economice, subgrupe ocupaționale și domenii de pregătire

profesională s-a constituit într-o barieră importantă în obținerea de informații de calitate. De

aceea, utilizarea lor fără precauții poate introduce erori substanțiale. Prin urmare, cererea de

pregătire profesională trebuie privită doar ca un element de ghidare, atât timp cât informațiile

statistice nu oferă un grad de detaliere care să permită o estimare mai corectă. Cu toate acestea,

matricea de transfer din activitățile economice și ocupații în domenii de formare profesională

este un instrument care se poate utiliza cu ușurință și se pot actualiza estimările pe măsură ce

informațiile statistice se îmbogățesc.

Pentru a putea da o dimensiune a cererii de formare profesională s-a realizat o tranziție de la

cererea de forţă de muncă la cererea de formare profesională pe baza datelor din ancheta de

teren, prin estimarea probabilităților de distribuţie a salariaţilor pe grupe de ocupaţii, în funcție

de domeniile lor de pregătire în cadrul învăţământului profesional şi tehnic. Deoarece datele

avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de

ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat

structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că

structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la

data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă

de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

16

B. Analize de piaţa muncii şi anchete pentru completarea informaţiilor, precum şi pentru

validarea tendinţelor din studiile previzionale.

Analizele de piaţa muncii şi anchetele în rândul angajatorilor sunt realizate anual şi ele

constituie, pe de o parte, o sursă suplimentară de informaţii pentru studiile previzionale, iar, pe

de altă parte, constituie sursa de informaţie pentru validarea previziunilor şi formularea

eventualelor corecţii. Rezultatele analizelor de piaţa muncii şi anchetele sunt structurate după

cum urmează:

- Analiză comparativă România - state membre ale Uniunii Europene - această

analiză furnizează informaţii comparative pe baza unui set de indicatori referinţă

(„Benchmarks”), între România şi alte state europene, sursa de date fiind Eurostat.

- Analiză comparativă la nivel regional care cuprinde:

- analiză inter - regională, bazată pe date statistice oficiale referitoare la unii

indicatori economici, de piaţa muncii, caracteristici demografice şi ale

sistemului de învăţământ pentru toate cele 8 regiuni de dezvoltare;

- analiză inter - regională bazată pe anchete în întreprinderi derulate în

toate cele 8 regiuni de dezvoltare care completează constatările din analiza

datelor statistice oficiale;

- analiză comparativă între judeţele fiecărei regiuni de dezvoltare din

România care cuprinde anchete în întreprinderi, completate cu date

statistice din surse oficiale şi administrative.

Ancheta în firme privind cererea de forţă de muncă pe termen scurt (6-12 luni) realizată în

anul 2011 s-a realizat pe baza unei metodologii care a avut următoarele obiective:

Investigarea cererii de forţă de muncă pentru absolvenţii de învăţământ profesional şi

tehnic la nivel naţional şi regional pe termen scurt prin anchetă în firme.

Investigarea gradului de satisfacţie a angajatorilor faţă de nivelul de pregătire

profesională a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic, pe domenii de

formare profesională.

Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta de teren în rândul firmelor, cu reprezentativitate la

nivel naţional şi regional. În fiecare dintre firmele selectate s-au realizat interviuri „faţă în faţă”,

utilizând chestionarul elaborat de un grup de specialişti. Chestionarele au fost adresate

reprezentanţilor managementului de vârf (patron/manager, manager de resurse umane etc.) şi de

nivel mediu care deţineau o cunoaştere solidă a politicilor de resurse umane şi a planurilor de

dezvoltare a firmelor. Universul eşantionării a cuprins toţi angajatorii/firmele active la sfârşitul

anului 2009 (acestea fiind la momentul proiectării metodologiei cele mai recente date pe care pe

putea furniza INS) cu minim 5 salariaţi.

Dimensiunea eşantionului a fost de 3.836 de firme. Eşantioanele regionale au fost dimensionate

avându-se în vedere o eroare tolerată de ±4.4% la un nivel de încredere de 95%. La nivel

naţional, eroarea tolerată a eşantionului este de ±1.56% la un nivel de încredere de 95%.

S-a utilizat un eşantion de tip probabilistic, multistadial şi stratificat. Modalitatea probabilistică

de realizare a eşantionului garantează prezenţa în eşantion a tuturor ramurilor şi subramurilor

economice, într-o pondere similară ponderii acestora în economie.

17

4.1.3. Limite şi constrângeri

La sfârşitul anului 2011 analizele prospective vizând structura ocupaţională şi modificările

semnificative de conţinut a unora dintre ocupaţiile existente pe piaţă sunt încă episodice, ceea ce

nu permite abordarea sistematică şi comprehensivă. Alături de lipsa de informaţii şi date

comparabile, cele menţionate anterior completează aspectele care nu permit încă utilizarea

modelului în toată complexitatea sa. Din această cauză, deocamdată, este posibilă numai

obţinerea unor rezultate parţiale.

Necunoaşterea evoluţiei ocupaţiilor, a structurii competenţelor acestora, precum şi a profilurilor

de resurse umane necesare dezvoltării sectoriale, reprezintă o constrângere pentru realizarea unei

prognoze relevante a ofertei IPT.

Este necesară previzionarea nevoilor de pregătire pentru grupuri sociale aflate în risc de

marginalizare, ca de exemplu: persoane cu nivel scăzut de calificare, persoane sărace cu venituri

deosebit de scăzute, persoane cu dizabilităţi.

Pentru studiile previzionale privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013 şi în

perspectiva anului 2020, principalele dificultăţi au fost: lipsa unor informaţii de bază necesare în

procesul de modelare şi inconsistenţa unor informaţii cu privire la structura pe subgrupe

ocupaţionale şi nivel de pregătire a populaţiei active şi a populaţiei ocupate. În acest context

studiile oferă o serie de informaţii fără însă a putea realiza o previziune suficient de relevantă în

termeni cantitativi privind cererea de forţă de muncă pe activităţi economice şi grupe

ocupaţionale.

Revizuirea definiţiei unor indicatori şi modificările rezultate în urma recensământului din 2002,

au condus la „ruperi” în seriile de date statistice disponibile, afectând comparabilitatea acestora.

În acest context, nu sunt disponibile serii lungi de date unitar-comparabile care să permită

determinarea unor tendinţe valide. De asemenea, este dificilă extrapolarea tendinţelor pentru

viitor, datorită dinamicii deosebite a schimbărilor socio - economice din perioada considerată.

Cu toate acestea, demersul întreprins are rolul de a ghida decizia într-un domeniu extrem de

important și de a pune la dispoziția decidenților instrumente de analiză și prognoză verificate

metodologic.

Ancheta în rândul firmelor estimează cererea de forţă de muncă pe termen scurt (6-12 luni).

Pentru ca informaţiile furnizate de anchete să fie relevante pentru cererea de forţă de muncă pe

termen mediu este nevoie de serii lungi de date, obţinute în urma aplicării consecvente a aceleaşi

metodologii.

Pentru identificarea nevoilor de forţă de muncă, în scopul fundamentării ofertei de formare

profesională iniţială, sunt necesare anchete la nivel judeţean.

18

4.2. Aspecte metodologice privind planificarea strategică

Dublul rol, economic şi social, al educaţiei şi formării profesionale, are implicaţii asupra creşterii

competitivităţii economice, ocupării şi a gradului de incluziune socială, precum şi în

consolidarea cetăţeniei democratice active şi asupra dezvoltării personale şi profesionale a celor

care învaţă.

În acest context, corelarea ofertei IPT cu cerinţele derivate din nevoile de dezvoltare socio-

economică este deosebit de importantă.

În realizarea modelului prezentat în această lucrare, CNDIPT a valorificat experienţa dobândită

în cadrul primului program de reformă din perioada 1996 – 1998 în ceea ce priveşte

fundamentarea ofertei IPT în contextul organizării zonale a reţelei şcolare. Centrele zonale

constituite în anul 1997 au reprezentat prima tentativă de descentralizare a planificării ofertei IPT

în condițiile existenței unor date relevante care să informeze decizia.

Începând cu anul 2001 s-au realizat bazele metodologice ale proiectării şi aplicării unui sistem

multi-nivel de planificare strategică, ca precursor al modelului de prognoză pe termen mediu a

ofertei IPT. Aşa cum am menţionat, scopul acestui demers este acela al unei mai bune corelări

între oferta educaţională şi nevoile de dezvoltare ale economiei bazate pe cunoaştere, în

contextul asigurării coeziunii economice şi sociale prin:

- o abordare mai cuprinzătoare a pieţei muncii, care are în vedere anticiparea timpurie a

nevoilor de formare;

- o mai mare contribuţie a partenerilor sociali implicaţi în mecanismul strategic de

„planificare” participativă;

- o abordare integrată a educaţiei şi formării profesionale, care include contribuţia

învăţământului superior la dezvoltarea regională.

4.2.1. Procesul planificării strategice a ofertei IPT

Procesul de planificare a ofertei IPT constă în realizarea prognozei ofertei educaţionale pe

termen mediu de 5-7 ani şi se bazează pe trei elemente:

1. o analiză cuprinzătoare a capacităţii de şcolarizare prin IPT realizată la nivel local,

judeţean şi regional în raport cu cererea de forţă de muncă previzionată şi cu aspiraţiile

tinerilor, prezentată schematic în figura 3;

2. o strategie comună, bazată pe sarcini asumate de toţi partenerii implicaţi, respectiv

parteneri sociali, angajatori, membri ai Comitetelor Sectoriale, şcoli, universităţi,

autorităţi locale, Agenţii de Ocupare a Forţei de Muncă şi alţi factori interesaţi;

3. monitorizarea şi evaluarea acţiunilor planificate în cadrul strategiei în vederea realizării

obiectivelor strategice.

Primul element se referă la analiza resurselor disponibile şi a celor necesare pentru adaptarea

ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii. Reţeaua de şcoli IPT, resursele

umane, resursele materiale şi financiare, parteneriatele dintre şcoli şi parteneriatele dintre şcoli şi

19

agenţii economici, sunt informaţiile principale ce definesc capacitatea sistemului de IPT de a

răspunde cererii de forţă de muncă.

Fig. 3. Elemente care fundamentează oferta IPT

Cel de-al doilea element vizează definirea priorităţilor, obiectivelor şi acţiunilor necesare pentru

adaptarea ofertei IPT la cererea de forţă de muncă previzionată. De asemenea, acest element se

referă şi la dezvoltarea parteneriatelor la toate nivelele decizionale în scopul adoptării celor mai

potrivite decizii pentru dezvoltarea IPT, dar şi pentru asumarea de către actorii implicaţi a

obiectivelor şi acţiunilor planificate în acest scop.

Cel de-al treilea element vizează monitorizarea implementării acţiunilor planificate pentru

adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii şi oferă feed-back-ul necesar pentru

următorul ciclu de planificare.

Procesul de actualizare şi revizuire a documentelor strategice elaborate la orizontul anului 2013

şi în perspectiva anului 2020 se realizează periodic, la 1-2 ani. Periodicitatea a fost determinată

de lipsa datelor statistice relevante, ceea ce implică validarea repetată a tendinţelor şi a

estimărilor previzionate. În intervalul 2012-2013 urmărim completarea bateriei de indicatori

relevanţi şi dezvoltarea unui sistem statistic adecvat.

Planificarea strategică a ofertei de formare profesională iniţială are ca rezultat, între altele, planul

de şcolarizare.

Eficienţa planificării teritoriale, care are în vedere atât distribuţia teritorială, cât şi definirea

sectorială a calificărilor profesionale, este măsurată, printre altele, prin rata inserţiei profesionale

a absolvenţilor.

Opţiunile

elevilor

Cererea de

forţă de

muncă

Resursele IPT şi

ale partenerilor

Oferta IPT

20

4.2.2. Abordări metodologice, instrumente

Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:

- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional.

- Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.

- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul

comunităţii.

Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI)

Scopul PRAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi

nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional şi de a creşte contribuţia învăţământului

superior la dezvoltarea regională, la orizontul anului 2013 şi în perspectiva anului 2020.

PRAI cuprinde:

analiza contextului regional din punct de vedere al evoluţiilor şi previziunilor

demografice, de piaţă a muncii şi economice;

analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde

nevoilor identificate prin diagnoza contextului regional;

priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la

nivel regional;

contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea regională.

Documentarea pentru PRAI se realizează prin analiza următoarelor documente:

Planul Naţional de Dezvoltare.

Strategia Naţională de Dezvoltare a Resurselor Umane.

Planurile de Dezvoltare Regională.

Strategiile şi planurile de acţiune privind Educaţia şi Formarea Profesională.

Strategia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă.

Rolul PRAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru elaborarea

şi armonizarea documentelor strategice de la nivel judeţean şi local (PLAI, PAS).

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI)

Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi

nevoile de dezvoltare socio – economică la nivel judeţean, la orizontul anului 2013 şi în

perspectiva anului 2020.

PLAI cuprinde:

analiza contextului judeţean;

analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde

nevoilor identificate prin diagnoza contextului judeţean;

21

priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la

nivel judeţean.

Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru elaborarea

PAS şi de a informa deciziile la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolare a

învăţământului profesional şi tehnic.

Planul de Acţiune al Şcolii (PAS)

Din perspectiva planificării strategice, scopul PAS este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta

învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivelul ariei de

acţiune a şcolii.

PAS, ca instrument de planificare a ofertei IPT, cuprinde:

analiza contextului local;

analiza capacităţii unităţii de învăţământ de a răspunde nevoilor de formare

profesionale la nivelul comunităţii locale;

priorităţile, ţintele şi acţiunile în vederea adaptării ofertei educaţionale.

Rolul PAS este de a contribui la creşterea calităţii IPT, inclusiv a ratei de inserţie socio –

profesională a absolvenţilor IPT.

PRAI, PLAI şi PAS sunt actualizate şi revizuite anual utilizând suportul metodologic unitar

oferit de Manualele elaborate în acest sens. Acest demers contribuie la creşterea coerenţei

verticale a nivelurilor de planificare regional-judeţean-local şi, de asemenea, conduce la creşterea

comparabilităţii documentelor de la acelaşi nivel de planificare.

Monitorizarea şi evaluarea implementării PRAI, PLAI şi PAS este realizată pe baza unui cadru

general asigurat de Manualul pentru monitorizare şi evaluare.

4.2.3. Limite şi constrângeri

Principala limită în prognozarea ofertei este utilizarea unei previziuni a cererii cu relevanţă

parţială.

De asemenea, planificarea nu include o analiză detaliată a nevoilor de pregătire specifice

grupurilor sociale aflate în risc de marginalizare.

Pe lângă aceste limitări prezente în procesul de elaborare a planificării, există o serie de limitări

în procesul de implementare a PRAI, PLAI şi PAS, generate de resursele limitate ale sistemului

IPT şi de neasumarea integrală de către toţi factorii implicaţi la nivel regional şi local a

obiectivelor şi acţiunilor planificate.

Monitorizarea şi evaluarea implementării PRAI, PLAI şi PAS sunt procese demarate în anul

2006, prima metodologie unitară a fost realizată în 2007, iar, în 2011, au fost actualizate

Metodologiile de actualizare PLAI şi de monitorizare PAS.

22

4.3. Roluri şi responsabilităţi instituţionale în planificarea strategică a IPT

În procesul decizional sunt implicate structuri manageriale consultative, organizate la nivel

naţional, sectorial, regional, judeţean şi local care contribuie la rezolvarea următoarelor întrebări

- problemă:

CE calificări se pot dobândi prin IPT?

CE competenţe profesionale pot dobândi absolvenţii IPT?

UNDE se organizează şcolarizarea unei calificări?

ESTE RELEVANTĂ şi asigurată din punct de vedere al calităţii pregătirea

profesională oferită de o unitate de învăţământ?

Primele două probleme sunt abordate de Comitetele sectoriale.

Problema relevanţei ofertei din punct de vedere al locaţiei unităţii de învăţământ care

şcolarizează este pe agenda următoarelor structuri:

- Consorţiile Regionale

- CLDPS

- Consiliile de Administraţie ale unităţilor de învăţământ.

Componenţa şi responsabilităţile structurilor manageriale consultative corespunzătoare

nivelurilor decizionale (regional, local şi al şcolii) sunt următoarele:

Consorţiile Regionale

Consorţiile Regionale sunt structuri manageriale consultative care activează ca o interfaţă între

Consiliile de Dezvoltare Regională (CDR) şi instituţiile de la nivel judeţean cu atribuţii în

dezvoltarea resurselor umane. Consorţiul Regional este format din reprezentanţi ai: Agenţiei de

Dezvoltare Regională (ADR), Consiliilor Judeţene, Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă

(AMOFM/AJOFM), Inspectoratelor Şcolare, partenerilor sociali din cadrul Comitetelor Locale

de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) şi Consiliilor Consultative ale

AMOFM/AJOFM, CNDIPT.

Între responsabilităţile Consorţiilor Regionale menţionăm:

actualizarea, implementarea şi monitorizarea implementării PRAI;

monitorizarea implementării PLAI;

asistarea Inspectoratelor Şcolare şi a CLDPS în dezvoltarea şi implementarea PLAI;

contribuie la elaborarea şi monitorizarea implementării Planului Regional de Acţiune

pentru Ocupare (PRAO).

Consorţiile Regionale au fost constituite şi funcţionează pe baza termenilor de referinţă avizaţi

de Comitetul de Coordonare al programelor Phare pentru coeziune economică şi socială.

23

Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS).

Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social sunt structuri manageriale consultative

care activează pentru creşterea relevanţei şi calităţii IPT în sprijinul Inspectoratelor Şcolare.

CLDPS au în componenţă reprezentanţi ai: autorităţilor locale, AMOFM/AJOFM, organizaţiilor

patronale, sindicatelor, Inspectoratului Şcolar, ONG-uri.

Între responsabilităţile CLDPS menţionăm:

actualizarea şi implementarea PLAI;

monitorizarea Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS);

asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS;

analiza şi avizarea planului anual de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi

tehnic, la nivel judeţean;

avizarea componentei locale a curriculum-ului pentru învăţământul profesional şi

tehnic.

CLDPS funcţionează pe baza Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare aprobat prin

OMEC nr. 3033/2001.

Consiliile de Administraţie ale unităţilor de învăţământ

Documentele strategice la nivelul unităţilor de învăţământ, Planurile de Acţiune ale Şcolilor

(PAS), sunt elaborate cu consultarea elevilor, părinţilor, autorităţilor locale şi a partenerilor

sociali şi sunt aprobate de către Consiliile de Administraţie.

Partenerii sociali, membri ai Consiliului de administraţie al unei unităţi de învăţământ, decid, pe

baza recomandărilor PLAI şi PAS, solicitarea autorizării pentru organizarea şcolarizării unei noi

calificări, dacă este cazul. ARACIP evaluează conformitatea condiţiilor de învăţare în raport cu

standardele minimale în vigoare care, inter alia, includ şi prevederi ale Standardului de Pregătire

Profesională (SPP) şi propune MECT autorizarea organizării şcolarizării unei calificări, pe baza

solicitărilor unităţii de învăţământ. Planul de şcolarizare a unităţii de învăţământ include

calificări pentru care a fost obţinută autorizarea.

Consiliile de Administraţie sunt constituite şi funcţionează în baza Regulamentului de

organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat prin OMEC nr.

4925/2005.

5. Implicaţiile planificării strategice a IPT asupra reţelei şcolare

Pentru a răspunde cererii previzionate de forţă de muncă, documentele de planificare strategică,

PRAI şi PLAI, formulează recomandări privind distribuţia teritorială a ofertei educaţionale în

reţeaua unităţilor IPT. Aceste recomandări au la bază analizele privind resursele disponibile ale

reţelei de unităţi IPT, parteneriatul cu agenţi economici şi nevoia unei distribuţii teritoriale

echilibrate. Se urmăreşte prin recomandările formulate în documentele strategice optimizarea

alocării resurselor, prin concentrarea pregătirii în unităţi de învăţământ viabile, capabile să

24

asigure o bună pregătire profesională pentru viitorii absolvenţi, în paralel cu rezolvarea

problemelor de asigurare a accesului egal al tinerilor la educaţie şi formare profesională.

În mediul rural este urmărită asigurarea accesului la educaţie de calitate, în condiţiile unei

varietăţi de opţiuni, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale.

Reţeaua şcolară ar trebui proiectată pe baza recomandărilor PRAI, PLAI, PAS, ca rezultat al

planificării strategice.

6. Implicaţiile planificării strategice a ofertei IPT

Reorientarea şcolilor către domeniile de formare profesională și calificări cerute de piaţa muncii

impun măsuri şi acţiuni pentru asigurarea resurselor necesare.

Pentru cadrele didactice sunt necesare a fi planificate acţiuni vizând formarea profesională

continuă în scopul actualizării competenţelor acestora în acord cu noile calificări incluse în oferta

educaţională, dar şi cu noile realităţi tehnologice din întreprinderi.

Acţiunile planificate pentru adaptarea resursele materiale la oferta de formare profesională

vizează dotări cu echipamente didactice specifice pregătirii de bază şi a celei specializate în

unităţi de învăţământ viabile. Esențială este stabilirea, în primul rând, a unei rețele viabile de

școli şi, pe această bază, să se decidă care echipamente sunt specifice fiecărei şcoli şi care

echipamente este necesar a fi utilizate de către elevii din mai multe şcoli organizate în reţele de

unităţi şcolare. De asemenea, este esențial să nu uităm importanța învățării prin muncă și toate

acțiuni necesare în acest sens care urmează să fie realizate, după o organizare atentă a etapelor de

realizare a stagiilor de instruire practică în întreprinderi. Toate cele mai sus menţionate, cum ar fi

rețelele școlare și cooperarea vitală școală-întreprindere, sunt argumente pentru eliminarea

paralelismelor nejustificate în oferta de formare, care duce la costuri mult prea mari ale IPT

(organizarea şi funcţionarea IPT este oricum mai scumpă decât cea a învăţământului de cultură

generală).

6.1. Planul de şcolarizare ca element de asigurare a relevanţei

Inspectoratele şcolare elaborează anual proiectul planului de şcolarizare la nivel judeţean/al

Municipiului Bucureşti, pe baza propunerilor şcolilor. Şcolile formulează propunerile de plan

de şcolarizare după consultarea partenerilor sociali şi aprobarea de către membrii Consiliului de

administraţie.

Inspectoratele şcolare organizează consultarea Comitetelor Locale pentru Dezvoltarea

Parteneriatului Social (CLDPS), care analizează şi avizează planul de şcolarizare pe baza

recomandărilor PLAI. Proiectele planurilor de şcolarizare, aprobate de Consiliul de

administraţie al ISJ/ISMB, sunt transmise la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și

Sportului. Pe baza acestor documente, această instituție propune Guvernului spre aprobare cifra

de şcolarizare.

25

Fundamentarea cifrei de şcolarizare se realizează în conformitate cu prevederile Metodologiei

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului. Procesul de elaborare şi aprobare a

planului de şcolarizare este prezentat în anexa 2.

6.2. Relevanţa ofertei educaţionale ca element de asigurare a calităţii IPT:

analiza inserţiei socio – profesionale a absolvenţilor

Relevanţa ofertei de formare profesională pentru piaţa muncii include analiza inserţiei socio –

profesionale a absolvenţilor.

Metodologia pentru monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor de învăţământ

profesional şi tehnic a fost elaborată de către CNDIPT cu sprijinul mai multor specialişti din

diferite instituţii. Metodologia a fost pilotată în anii 2007 şi 2008 la nivel regional şi judeţean cu

sprijinul programelor Phare TVET de dezvoltare a IPT. Metodologia revizuită în urma pilotăriii

a fost aprobată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului și Sportului prin Ordinul nr.

6011/2008 şi a devenit instrumentul prin care mai multe Inspectorate şcolare şi Centre Judeţene

de Resurse şi Asistenţă Educaţinală au investigat inserţia profesională a absolvenţilor prin

proiecte cofinanţate din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

Rezultatele analizei inserţiei sunt utilizate în procesul de actualizare a PRAI, PLAI, PAS, prin

redefinirea priorităţilor şi ţintelor.

26

PRAI: prognoza ofertei de formare

profesională pe termen mediu (nivel regional)

Ministerul Educaţiei Cercetării şi

Tineretului

Elaborare politici educaționale și de

formare profesională

Consorţiul Regional

Elaborează / actualizează PRAI

și monitorizează PRAI și PLAI

Inspectoratul Şcolar

Aprobare PLAI

Comitetul Local de Dezvoltare a

Parteneriatului Social

Elaborează / actualizează PLAI și

monitorizează PLAI și PAS

Unitatea de învățământ IPT

Aprobare PAS

PAS: dezvoltare instituțională și

îmbunătățirea calității ofertei de

formare profesională

(nivel local)

PLAI: prognoza ofertei de formare

profesională pe termen mediu

(nivel regional)

ANEXA 1

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A OFERTEI IPT

Consiliul de

Dezvoltare Regională

Aprobare PRAI

Consiliul de Administrație

Elaborează / actualizează și

monitorizează PAS

Comisia de dialog social

Avizează documente de politici

și strategii și acte normative

27

PRAI: nevoi de formare

profesională, ţinte pe termen mediu

şi lung la nivel regional

Ministerul Educaţiei Cercetării

şi Tineretului

Aprobarea planului de școlariare

Consorţiul regional

Monitorizarea planului de şcolarizare

anual pe baza ţintelor PRAI

Inspectoratul Şcolar

Elaborarea planului de

școlarizare la nivel judeţean

Comitetul Local de Dezvoltare a

Parteneriatului Social

Avizarea şi monitorizarea planului de

şcolarizare anual pe baza ţintelor din

PLAI

Propunerile unităţilor şcolare pentru planul de

şcolarizare

PAS: nevoi de formare

profesională, ţinte pe termen mediu

şi lung la nivelul ariei teritoriale

de acţiune a şcolii

PLAI: nevoi de formare

profesională, ţinte pe termen mediu

şi lung la nivel judeţean

ANEXA 2

PLANIFICAREA OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ INIŢIALĂ

Partenerii sociali, Consiliul de

administraţie Informaţii suplimentare specifice ariei

de acţiune a şcolii

28