produselestimulente-121207160452-phpapp02

7/29/2019 produselestimulente-121207160452-phpapp02

1/68

PRODUSELESTIMULENTE


2/68

Stimulentele sunt produse de origine

vegetala folosite sub forma de bauturi,cu scopul de a stimula sistemul nervos,de a activa pulsul si a creste tensiunea

arteriala. Rolul stimulativ se datoreazaalcaloizilor si substantelor aromatizantedin continutul stimulentelor. Folosite in

cantitati moderate au rol de stimulatori,dar consumul in cantitati mari producedezechilibre sistemului nervos.


3/68

1 Cafeaua

2 Ceaiul

3Cacao


4/68

CAFEAUACafeaeste o butur de culoare neagr ceconinecofein care se obinedin boabe de cafeaprjite i mcinate coninndvitamina PP(acid nicotinic sau niacin). Boabele de cafea suntfructele unor plante din familia Rubiaceaecu

dou varieti mai importanteCoffeaarabicaiCoffea canephora, prima avnd boabe

de calitate superioar. Calitatea cafelei einfluenat i de locul de cultivare, depozitare iprjire a boabelor de cafea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cofein%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vitamina_PP&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Niacin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rubiaceaehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rubiaceaehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Niacin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vitamina_PP&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cofein%C4%83


5/68

SCURTISTORIC Istoria cafelei dateaza de mai mult de 1000 de ani si este la fel

de bogata ca si cele peste 800 de substante aromate volatile ceemana din cafeaua prajita.

Arborele de cafea creste in regiunile tropicale si subtropicalei.Altitudinea la care este intalnit se situeaza intre 200 si 1200 m.

Arborele de cafea se cultiva si in zone mai inalte (2000m),cafeua recoltata aici, fiind denumita Grown(cafea de altitudine) a careicalitate este foartebuna, cu aroma

putenica si extremde apreciata decultivatori.


6/68

Prima referinta despre cafeadinsurse inregistrate dateaza din secolulal IX-lea, dar cu multe secole inainteexistau unele legende arabe desprebautura misterioasa si amara cu puteristimulatoare. Conform legendelor,ciobanii etiopieni au fost primii care

au observat efectele.Cuvantulcafeaprovine din cuvantulitaliancaffesi a fost introdus inEuropa prin cuvantul in limbaturcakahvecare deriva la randul sau

din cuvantul arabqahweh(careinseamna stimulant).Origineatermenului arab este incerta, dar sepresupune ca ar deriva din numeleregiunii etiopiene Kaffa unde cafeaua

era cultivata.


7/68

TIPURILEDECAFEA

Cafeaua arabica

Cafeaua robusta

Cafeaua liberica

Cafeaua Maragogype


8/68

Cafeaua arabica- originara din Africa, este

cea mai apreciata si mairaspandita specie decafea. Se cultiva mai alesin America Latina, dar siin Africa.De fapt ea este

cea mai cultivata specie sieste deosebit de pretuitapentru fructele sale decalitate superioara, de

forma alungita si culoare

verzuie -albastruie.Aceasta arearoma si gustul mult mai

rafinate decat alte specii.


9/68

Cafeaua robusta- originara dinbazinul Congo, creste mai rapidsi estemult rezistenta acolo unde

climatul nu este favorabil cafeleiarabice. Se cultiva intens in Africa,India si Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeauaarabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se

adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli sidaunatori.Cafeaua robusta are un gust neutru, este mai putin

aromata decat arabica si estefoarte apreciata in gama de

cafea solubila.


10/68


11/68

Cafeaua Maragogype-acest arbore de cafea a fost

descoperit invecinatateaorasului Maragogype, statulBahia din Brazilia. Este unhibrid rezultatprin

incrucisarea dintre speciilearabica si liberica, exceptanddimensiunileboabelor, el apastrat caracterele specieiarabica, randamentul acestui

arbust estetotusi inferior sicultura sa este extrem deimprastiata (Brazilia,Guatemala,Nicaragua, Mexic,

Columbia si chiar Java).

Boabele de cafea ale acestuiarbustsunt de calitatesuperioara si medie, iar

culoarea lor este verzuie


12/68


13/68

Cafeaua liberica- originara din Africa, Liberia - secultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si

Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare sitemperatura este cuprinsa intre 20 si 25C. Boabelesunt adesea deformate, de dimensiune medie siculoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei speciide cafea este mediocra.


14/68


15/68

Apa

Schema procesului tehnologic defabricare a cafelei

Boabe de cafea

Sortare

Fermentare

Spalare

Uscare

Prajire

Decafeinizare

Depozitare

Macinare

Solvent


16/68

Initial fructele

sunt culese, ingeneral de mana sisunt sortate infunctie de cat suntde coapte

si culoarea pe careau dobandit-o.Pulpa esteindepartata

Culegere sisortare

Boabele suntfermentatepentru a seindeparta stratulmucilaginosramas in urma

separarii depulpa.

Fermentarea

Dupa fermentarese spala cucantitati mari deapa curata pentru

indepartareareziduurilor defermentare

Spalarea


17/68

In urma spalarii rezulta anumitecantitati de ape reziduale. Boabelese usuca si sesorteaza din nou

Uscare sisortare

Urmatoarea etapa este prajirea boabelor verzi de cafea.

Cafeaua seprajesteintotdeauna inainte de consum. Prajirea influenteaza gustul cafelei datoritaschimbarilor atat fizice cat sichimice care se produc. Boabele isi pierd din umiditatesidensitatea lor se schimba, densitatea influenteazaintensitatea aromei. In general,prajirea incepe cand

boabele ajung la o temperatura de peste 200 C., insadeoareceboabele difera din punct de vedere al densitatii siumiditatii aceasta temperatura poatevaria. In timpulprajirii boabele isi schimba culoarea in maro (diferitenuante).

Prajirea


18/68


19/68

DecafeinizareUneori printre operatii senumara si decafeinizarea

care se poate face prinmai multemetode dar

deobicei se executa prinimersarea boabelor in

apa fierbinte saucuajutorul aburilor, apoise foloseste un solvent

pentru a dizolva uleiurilecare contincafeina.

Cafeina astfel extrasa

se vinde, adesea,companiilorfarmaceutice

Depozitare Odata prajite

boabele trebuiedepozitate astfelincat sa isi mentina

aromaproaspata.Aerul, umiditatea,caldura si luminasunt factorii demediucuimportanta marein mentinereaaromei.

Macinare Pentru a se putea

consuma, cafeauatrebuie macinata.Macinarea se poate

facein fabrica, inunitatile in care secomercializeaza sauacasa. Macinarea sefaceprin actiuneaunor lame laviteze mari sau prinzdrobire


20/68


21/68

COMPOZITIACHIMICAACAFELEICompozitia chimica a cafelei consta in:

apa 2-3%;

substante azotate: 5%;

substanta grase: 8-15%;

zaharuri: -zaharoza:6.5%; glucoza: 0.7%; fructoza:0.3%.;

acid nicotinic:10-17%;

acid glutamic: 17.6%;

cafeina: 0.9-2%;

acizi aminati;

acizi organici;

acizi claragenici;

compusi sulfurici;

saruri minerale: 2.8 mg Ca; 1.8 mg Fe; 9 mg P; 40mg Na; 10mg K; 8mgMg;


22/68

Cafeina-este un alcaloid din grupa purinelor care se gasestein cafea, ceai,nuci de cola, cacao, etc. Este un stimulant almetabolismului si al sistemului nervos central si un diuretic

usor. Este, la nivel global, cea mai consumata substantapsihoactiva.. fiind legala spre deosebire de altele. Seutilizeaza pentru a reduceoboseala si a sporii atentia


23/68

n 2005, Braziliaera productorul cel mai mare cu2,179 mil. To. boabe de cafea verde, ce reprezint ca.

28,2 % din producia mondial, care n 2005 a nsumat7,72 Mil. To. O treime din producia brazilian a fostconsumat n America de Sud
http://ro.wikipedia.org/wiki/Braziliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Braziliahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fi%C8%99ier:Flag_of_Colombia.svg&page=1


24/68


25/68


26/68

Germania

SUA

Frana
http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/SUAhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania


27/68

0

2

4

6

8

10

12

14

Kg,pe cap de locuitor anual


28/68

TIPURILEDECAFEAEspresso Cappucino Caffe latte


29/68

Americano

Caffe latte

Caffe Mocha (Mochachino


30/68

Efectele cafelei asupra organismuluivariaza de la opersoana la alta. Cantitatile necesare pentru a

produce aceste efectesunt incerte depinzand de masacorporala si de toleranta la cafeina.Consumul de cafea nureduce nevoia de somn dar reduce senzatiade oboseala sicreste capacitatea de efort fizic si psihic. Desi pentruoameni

cafeina nu reprezinta un pericol pentru sanatate incazulconsumului moderat, asupra unor animale are efecttoxic (caini, cai,papagali).Se presupune ca un consum regulatde cafea ar puteareduce riscul de cancer la san, boala

Alzheimer, Parkinson, bolicardiovasculare, diabet zaharat

tip 2 sau ciroza ficatului Contineantioxidanti care previnformarea radicalilor liberi care duc ladistrugerea celulelor.


31/68

Consumul excesivde cafea poate duce la odeficienta demagneziu si unele boli ale stomacului.

Renuntarea la cafea poate duce la simptome cumar fi :dureri de cap, iritabilitate, inabilitate de concentrare,dureride stomac.

Supradoza cantitati mari consumate dealungulunorperioade mari de timp pot cauza iritabilitate,nervozitate,anxietate, depresie, tremur, insomnie sipalpitatii ale inimii.Deoarece cafeina creste cantitatea deacid gastric in stomac,supradoza poate duce la aparitia

ulcerului.O doza mica de cafea in combinatie cuuneleanalgezice (aspirina) poate creste eficientamedicamentuluicu pana la 40%.


32/68

CURIOZITATI

Mirosul cafelei se afla printre primele zecemirosuri cel mai usor de recunoscut.

Peste 1,5 miliarde de cesti de cafea suntconsumate in fiecare zi in intreaga lume.

Cafeaua este cea mai comercializata marfa la

nivel mondial, dupa titei


33/68

CEAIUL

Ceaiul
http://ro.wikipedia.org/wiki/Colahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Taninhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uleiuri_volatile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uleiuri_volatile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Taninhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cola


34/68

Ceaiuleste o butur obinutprin infuzarea frunzeloruscate ale plantei Camellia

sinensis (L.). n funcie degradul de oxidare a frunzelor,cele patru tipuri principale deceai sunt: ceaiul alb, ceaiulverde, ceaiul oolongiceaiul

negru. Compoziia chimic aceaiului variaz n funcie derecolt, condiii pedoclimaticei metoda de prelucrare;

dintre componeniamintim: teina (alcaloidasemntor cu cel care segsete incafea, mat i

nucile de cola),taniniuleiurivolatile.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Camellia_sinensishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camellia_sinensishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_albhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_verdehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_verdehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_oolonghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_negruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_negruhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Taninhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uleiuri_volatile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uleiuri_volatile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uleiuri_volatile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Uleiuri_volatile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Taninhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cafeahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teina&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_negruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_negruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_oolonghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_verdehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_verdehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai_albhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camellia_sinensishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camellia_sinensis


35/68

Planta de ceai ii are originile n partea desud-est a Asiei, n regiunea format din nord-estul Indiei,nordul Burmei (Myanmar) i provinciaYunnan (China).

Ceaiul a fost ntrebuinat pentru prima oara de chinezii dinprovincia Yunnan, folosindu-se att la preparareabuturilor ct i a mncrurilor.Ceaiul fiind de mareimportan pentru civilizaiile asiatice, s-au nscut legendedespre descoperirea sa.O legenda popular chineza spune

c impratulShennong a descoperit ceaiul n timp ce beadintr-un bol cu ap fierbinte la umbra unui copac, n anul2737 .Hr. Cteva frunze se scuturar n bolul impratului,fcnd culoarea apei s se schimbe. Curios din fire,

Shennong lu o sorbitur si fu plcutsurprins de aroma i de proprietilerevigorante ale buturii

C
http://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Indiei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Myanmarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Yunnanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Shennong&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Shennong&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Yunnanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Myanmarhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Indiei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Asia


36/68

CULTIVAREAIRECOLTAREACEAIULUI

Asia: Bangladesh, China, India, Indonezia, Japonia, Malaezia,Nepal, Sri Lanka, Taiwan, Vietnam;

nAfrica: Camerun, Mauritius, Kenya, Ruanda, Zimbabwe;

n America de Sud: Argentina, Brazilia;

n regiunea Mrii Caspice i a MriiNegre: Georgia, Iran, Turcia.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bangladeshhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malaeziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nepalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sri_Lankahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Taiwanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vietnamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camerunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mauritiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kenyahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ruandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbabwehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Argentinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Braziliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Georgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Georgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Braziliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Argentinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zimbabwehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ruandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kenyahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mauritiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Camerunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vietnamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Taiwanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sri_Lankahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nepalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malaeziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indoneziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bangladesh


37/68

CLASIFICAREACEAIULUISEFACEDUPAMAIMULTECRITERII

frunze intregi;

frunze rupte ;

frunze strivite sau subforma de praf.

ceaiul negru (fermentat);

ceaiul semifermentat;

ceaiul verde (nefermentat);

ceaiul aromeat (parfumat);

ceaiul instant

a)dupa dimensiunea frunzelor b)dupa tehnologia defabricatie


38/68

Ceaiul alb

Ceaiul verde

Ceaiul oolong

Ceaiul negru


39/68

Ceaiul alb-Mugurii i frunzele foarte tinere, acoperitecu puf alb, trec prin dou etape: tratarea termic pentruoprirea fermentrii i deshidratarea. Frunzele nu sunt

lsate s se vetejeasc, nu sunt rulate i nici lsate laoxidat, pstrndu-se ct mai multe dintre caracteristicileiniiale. Pentru c este produs n cantiti mici, preul sueste mare.


40/68

VARIETILEDECEAIALB

Bai HaoYin Zhen(Ace deargint

Bai Mu Dan/Pai Mu Tan(Bujorul alb

Ceylon White(Ceai alb de

Ceylon

Shou Mei(Sprancenelevietii lungi si

nobile

Gong Mei(Sprncenele

onoarei)


41/68

Bai Mu Dan/ Pai Mu Tan Bai Hao Yin Zhen


42/68

Gong Mei Ceylon White

C i l d F l


43/68

Ceaiul verde-Frunzelesunt culese, lsate lavetejit, apoi sunt tratate

uscat (n tigi, dupametoda chinezeasc) sau laabur fierbinte la maxim 2zile dup cules pentrumpiedicarea oxidrii.

Frunzele pot fi modelate nform de perle, de spiralesau lsat n stare liber


44/68

Diversitatea ceaiului verde

Ceaiurijaponeze

Ceaiurichinezeti

Ceaiuriaromatizate


45/68

CEAIURICHINEZETI

Longjing(Fntna

Dragonului)

Gunpowder(Praf depuca

Bi Luo Chun(Melcul verde deprimvar)

C


46/68

CEAIURIJAPONEZE

Sencha

Matcha

Gyokuro(Pictura de

rou

Tamaryokucha

Kukicha

Bancha

C


47/68

CEAIURIAROMATIZATE

Osmathus

Jasmine

Ceai vietnamezcu lotus


48/68

Ceaiul oolong-Dupa ce frunzelesunt culese, lasate

la stafidit si rulate,timp de 2-3 zile(sau mai mult)sunt intinse pentruoxidare. Ceaiuloolong (sau

wulong) este un tipintermediar intreceaiul verde si cel

negru, apropiindu-se ca proprietati

mai mult de unulsau de celalalt infunctie de perioada

cat a stat la oxidat


49/68

VARIETIDECEAIOOLONG

Da Hong Pao(Marea rob

roie)

Shu Xian(Zna apei)

Tie Guan Yin(Zeia de fier a

milei)

Pouchong/

Baozhong

Dong

Ding

Formosa

Oolong


50/68

Ceaiul negru-Frunzelesunt lsate s se oxidezecomplet, procesul durnd

ntre 2 sptmnani i olun, dup ce au fostparcurse etapele devetejire i rulare. Apoi,intervine procesul destopare a oxidrii, deeliminare a umezelii isortarea frunzelor nfuncie de gradul de

frmiare.

Ceai


51/68

Ceai

chinezesc

LapsangSouchong

Keemun DianHong

Ceai

indian

Assam Nilgiri Ceylon


52/68

AMESTECURIDECEAINEGRUEnglish Breakfast tea Russian Caravan tea


53/68

English Afternoon Irish Breakfast


54/68

CEAIURIAROMATIZATE

Earl Grey

Rose Congou

TIPURITIPURILE DEPIND DE METODA DE CULTIVARE I DE MODUL DE PRELUCRARE A


55/68

TIPURILEDEPINDDEMETODADECULTIVAREIDEMODULDEPRELUCRAREAFRUNZELOR

este un ceai

de calitate inferioar.Se obine din frunze maipuin proaspete care aunceput s devinsfrmicioase. Areculoare transparent

este formapulverizat aceaiului verde, folositmai ales laceremoniaceaiului.Nu este transparent, ci are oculoare verde nchis

este ceaiul de cea mainalt calitate din

Japonia. Este obinutdin frunzele cele maimoi de pe plantaiePrelucrarea este la felca cea pentrusencha

constituie 80% din toatefrunzele de ceai prelucrate

n Japonia; se obine prinsterilizarea frunzelor cuaburi pentru a oprifermentarea Astfelfrunzele nu ischimb culoarea.Este transparent. Sencha Gyokuro

BanchaMatcha
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceremonia_ceaiuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceremonia_ceaiuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceremonia_ceaiuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ceremonia_ceaiului


56/68

Sencha Gyokuro

Matcha Bancha

Efectele asupra sntii


57/68

Efectele asupra sntii

Ceaiul este o bautura foarte

laudata pentru proprietatile sale.Inca din vechime chineziiconsiderau ceaiul un leac bun

pentru diferite afectiuni.Incidenta mai scazuta a unor boliprintre consumatorii de ceai astarnit interesul cercetatorilor.Intr-adevar, fitochimicalele dinfrunzele de ceai ofera numeroasebeneficii starii de sanatate.

P i l b fi ii


58/68

Potentiale beneficii:

Sistemul

cardiovascular

Cancer

MetabolismSistemul osos

Sistemul

nervos


59/68

Efecte negative

Anemia feripriva

OxalatiPrezenta

fluorului si aaluminiului


60/68

CACAO

Cacao este denumirea seminelor produse de arborele de
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arborele_de_cacaohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arborele_de_cacao


61/68

Cacaoeste denumirea seminelor produse dearborele decacao(Theobroma cacao) care dup uscare se macin subform de pulbere. Cacaua este un produs de export importanta numeroase ri n curs de dezvoltare. Cacao este materia

prim principal pentru obinerea deciocolat. Denumirea decacao provine din limba azteccacahuatl, denumire care afost preluat de spanioli.

S
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arborele_de_cacaohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arborele_de_cacaohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arborele_de_cacaohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arborele_de_cacao


62/68

SCURTISTORIC Boabele de cacao au aparut

in padurile din AmericaCentrala si au fost folosite,in jurul anului 1000, camoneda pentru plata taxelor

catre azteci. Insa cacaoa eracultivata in aceasta regiunede cateva mii de ani. Pe langafaptul ca boabele erau

intrebuintate pe postdemoneda de schimb, ele maierau folosite si pentruprepararea unei bauturimagice,destinata numai

barbatilor din familiileregale. Dupa inventareaciocolatei cu lapte inanul1876, cacaoa nu a incetatsa figureze printre

principalele produse de bazacomercializatein lume

Boabele de cacao sunt semintele


63/68

oabe e de cacao su t se te earborelui cultivat in zoneletropicale dinAmerica, Asia si

Africa, cunoscut sub numele deTheobroma cacao L. DatelestatisticeICCO (OrganizatiaInternationala pentru Cacao)arata ca partea principala a

comertuluicu boabe seindreapta spre Europa si SUA, inspecial catre tarile mariproducatoare,avand ca

destinatie principala obtinereaciocolatei si a produselor deciocolaterie (99%din productie)


64/68

BOABELEDECACAOSEPOTINCADRAINTREICLASEDECALITATE:

cuprinde boabe de calitate superioara ce se cultiva in Ceylon,Iawa,Maracaiba, Puerta, Cabalo, Caracas, Ecuador si in altezone. Ele au gust placut, aromaintensa, cu nuantaricaracteristice care permit diferentierea lor, sunt uniforme, demarimemedie sau peste medie.

Calitatea I

cuprinde boabe de cacao de calitate medie, care sunt cultivatein Accra,Camerun, Trinidad, Porto Rico, Dominica, Martinica,Cuba, Bahia, Costa Rica,Guatemala si in alte zone. Ele au oaroma acceptabila, gust bun, dar uneori puternicamar-astringent, au format turtit si dimensiuni medii sau mici.

Calitatea a II-a

cuprinde boabele de provenienta americana (Bahia, Jamaica,Haiti) siafricana (Camerun, Nigeria, Lagos, Accra). Ele au oaroma slaba, insufficient precizata,gust amar-astringent, cuaciditate perceptibila, de diferite intensitati. Ele suntdedimensiuni mici si neuniforme

Calitatea a III-a


65/68

Producia mondial anual de cacao a crescut de la 1,5milioane de tone n 1960 la 3,5 milioane de tone n 2007. 90%din cacaua consumat la nivel internaional este produs de 5,5milioane de fermieri mici. 14 milioane de persoane suntangajate n procesul produciei de cacao.Cacaua este produs

n Africa (70%), America Latin (13%) i Asia i Oceania(13%), cu tehnici agricole nvechite. n sezonul 2010-2011 aufost produse 4,3 milioane de tone de cacao. rile

productoare de cacao sunt unite n Aliana rilor

productoare (COPAL), cu sediul nLagos(Nigeria) iOrganizaia internaional a productorilor de cacao (ICCO)

RILEMAIIMPORTANTEPRODUCTOAREDE
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lagoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lagos


66/68

CACAO

0

50,000

100,000

150,000

200,000250,000

300,000

350,000

400,000

450,000500,000

1

1


67/68

Printre principalii utilizatori de cacao si derivatelesale amintim firmele: Jacobs (Belgia),Suchard-Tobler(Franta), Van Houten (Olanda), Sarotti (Germania),Nestl (Elvetia),General Foods (SUA) etc. Cotatiile dereferinta la nivel mondial se realizeaza prin bursele

de la Londra si New-York


68/68

pentruAtentie

produselestimulente-121207160452-phpapp02

Documents

Transcript of produselestimulente-121207160452-phpapp02