produse peroliere chimie

7/25/2019 produse peroliere chimie

http://slidepdf.com/reader/full/produse-peroliere-chimie 1/26



1.A#Co$%o&i ie iț ș%ro%riet' iț Petrolu brut , numit si i eiț ț , este un combustibilfosil, de natura organica, cunoscut si folosit inca din

antichitate. Petrolul este numit aurul negru, avîn oimportan ă majoră pentru umanitate.ț



1.A#Co$%o&i ie iț ș%ro%riet' iț Principalele clase de compusi care se gasesc in

orice zacamant de petrol brut sunt: hidrocarburile(alcani, cicloalcani si arene), compusii organici cuoxigen, azot sau sulf si unele metale (vanadiu,molibden, nichel).

Co$%o&i iaț Masa or(anic'

otal !"#

$nclusiv % "&#' &#

*' +.-+.&#

+.-+./#

0 %enu ăș +.-+.1#2etale +.+#(din 0)



Petrolul contine elemente solide, gazoase si lichidefiind un amestec de hidrocarburi(peste 150)

solide si gazoase dizolvate in hidrocarburi lichide.%onsistenta petrolului variaza, avind stare de

licid $ai )luide asa cum este *en&ina si pina lalicid +iscos care de,a*ia cur(e.

%uloarea variaza de la (al*en pana la ne(ru3 miros caracteristic3insolu*il in a%a.

1.A#Co$%o&i ie iț ș%ro%riet' iț



- Metode de etra(ere



Prelucrarea petrolului se mai numeste ci$i&are.

1.B#Prelucrarea a %etrolului

Ci$i&area

%etroluluiDistilarea

)rac ionat'ț

Su*%resiune

Su* +id

Cracarea

Catalitic' Ter$ic'




4xtragere

din zăcăminte

cu tancuri petroliere

spre rafinarii

5afinareaPrin separarea

componentelor

prin Distilare

Prin descomunere înmolecule mai mici

Prin Cracare



b) b inereaț frac iilor ț 6amestecuri de hidrocarburisaturate

cu %uncte de )ier*ere apropiate iȘ $ase $oleculare apropiate

a ) % o l e c t a r e a v a p o r i l o r î n r e ) r i ( e r e n t e

7aporii se condenseaza 8n dispozitivele speciale

D i s t i l a r e a ) r a c i o n a t ' ț ( 9 i s t i l a r e a e s t e p r o c e d e u l f i z i c d e s e p a r a r e a c o m p o n e n t e l o r a m e s t e c u r i l o r d e l i c h i d e m i s c i b i l e )

8ncălzirea pînă la t de fierbere a fiecarei componente





$nstala ia pentru distilarea continuă a petroluluiț

%uptor (&+-&1+ )pu petrol

%oloana de rectificare(din o el, h6;+m)ț

alere5efrigent

P cura neagră ă=

frac ia care nuțfierbe la 350

Rectificare în vid

Produsele

distil riiădeschise

<enzină0



C 1 , C / • g a z e u s o a r e , e s t e f o l o s i t a a t a t c a m a t e r i e p r i m a i n p e t r o c h i m i e c a t s i c a

g a z c o m b u s t i b i l 3

C 0 , C • e t e r d e p e t r o l s i r e s p e c t i v % = - % / , n u m i t a s o l v e n t n a f t a u s o a r a s u n t f o l o s i t e c a s o l v e n t i 3 d e a s e m e n e a , f r a c t i a n a f t a u s o a r a e s t e p r i n c i p a l u l c o n s t i t u e n t a l b e n z i n e i , d e a c e e a s e m a i n u m e s t e s i b e n z i n a u s o a r a 3

C , C 1 • n a f t a c o n s t i t u i e m a t e r i a p r i m a a t a t p e n t r u o b t i n e r e a b e n z i n e l o r ( s e m a i n u m e s t e s i b e n z i n a g r e a ) , c a t s i i n p e t r o c h i m i e 3

C 1 1 , C 1 0 • h e r o s e n s a u p e t r o l l a m p a n t , e s t e f o l o s i t a d r e p t c a r b u r a n t i n

t u r b o r e a c t o a r e ( p e n t r u a v i o a n e ) , d a r s i p e n t r u i n c a l z i r e a l o c u i n t e l o r 3

C 1 2 , C 2

• m o t o r i n a e s t e f o l o s i t a d r e p t c a r b u r a n t i n m o t o a r e l e D i e s e l 3

3 C 2 • r e z i d u u a t m o s f e r i c s i e s t e r e z i d i u l s o l i d r a m a s d u p a d i s t i l a r e a p e t r o l u l u i

b r u t 3 e s t e m a t e r i e p r i m a : i n u r m a d i s t i l a r i l a p r e s i u n e a s c a z u t a a r e z i d u u l u i a t m o s f e r i c s e o b t i n : l u b r i f i a n t i s i p a c u r a , i a r c a r e z i d u u , a s f a l t u l .

1.B#Prelucrarea a %etrolului>rac ia ț Componentele distilarii fractionate



Ben&ina, este un amestec lichid derivatdin petrol, care este compus în principal

din hidrocarburi lichide (av?nd între aseși zece atomi deș carbon în moleculă) iș

care este imbunătă it cuț benzenuri, pentru

a mări cifra octanică.4 folosită drept combustibil înmotoare cu combustie intern.

1.B#Prelucrarea a %etrolului.Ben&ine

l l l i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lichid

http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocarbur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carbon

http://ro.wikipedia.org/wiki/Benzen

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cifr%C4%83_octanic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_combustie_intern%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_combustie_intern%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cifr%C4%83_octanic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Benzen

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carbon

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocarbur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lichid



%u exceptia fractiei @%+, toate celelalte fractiipetroliere sunt transformate in benzine decalitate superioara prin ameliorarea calită ii eiț 6

Cre terea ci)rei sale octanice.ș

Scara octanic' caracteri&ea&' re&isten aț *en&inei la e%o&ii 4sta*ilitatea la

detona ie5.ț

1.B#Prelucrarea a %etrolului.Ben&ine

Ci)ra octanic' Partea de $as'a n,6e%tanului

Partea de $asaa i&ooctanului

Su*stan aț

++ +# ++# $zooctan

/= ;# /=# Amestec de

n-heptan i izooctanș



1.B#Prelucrarea a %etroluluiCracarea-prelucrarea frac iilor petroliereț

• %atena de carbon se scindeaza în continuare i seș

formează hidrocarburi inferioare.



1.B#Prelucrarea a %etrolului.Cracarea

ermică %ataliticăo8ntr-un cuptor tubular la:t+6;/+-

11++% i presiune6+-&+atm.șBidrocarburile u oare rămîn înș

stare lichidă, iar produ ii de cracreș în coloana de rectificare se separă

o8n prezentă decatalizatori:Aluminosilica i3ț

oCa t+D;1+-1+++%o 7iteză mai mare

o'eajunsuri: benzină u orșoxidabilă, pilimerizare, înfundareacnductoarelor, depuneri pe pere iiț

cilindrelor motoareloroolu ie:Adaos de antioxidan i înț ț benzină

ob inere de benzină de calitatețmai înaltă (cifră octanică ridicată

datorită izomerizării alcanilor:

din alcani liniari6@ alcaniramifica iț )

oPiroli&a: t+6=1+-=/++% (cracareatermică cu ob inere dehidrocarburiț

nesaturate gazoase)




%racarea



Etilizarea Petrolului i Produ ilor luiș ș

D ' di iil ) ' ii ' ii d *i lț



Du%' condi iile e)ecu'rii crac'rii! deose*i$ %roceseleț

Re)or$area 6idrora)inarea

%u catalizatorul:platină

Prelucrare cu Bidrogen lato,presiune i cu catalizatorș

9in alcani

liniariFramifica i6@țhidrocarburi aromatice

>ormare de B i 'B&ș

din substan ele organice cețcon in ' li ț

%ombustibil cu

cifrăoctanică ridicată

Prelucrare complexă apetrolului: din B6@ F

B; (penru rafinareapetrolului)3 din

'B&6@('B ) (îngă ămînt)3₄ ₂ ₄ șdin cenu a petrolului6@2e rareș

(7, 'i,i, n,%u)



3.A:Impactul petrolului asupra naturii

G impurificarea apelor curgatoare de la suprafata sia apelor freatice 3

G dezechilibru hidrodinamic al apelor subterane 3G influente negative asupra atmosferei, florei si

faunei din zona 3G poluarea chimica a solului, care poate afecta

pentru multi ani proprietatile fertile ale acestuia 3

G calitati toxice 3G extrem de periculoase 3G are un grad înalt de rezistenta la degradare si de

acumulare în organismele vii si mediul înconjurator 3



3.A:Impactul petrolului asupra naturii

G pot dauna sanatatii umane si mediului înconjurator, fie aproape sau departe de sursele lor 3G asupra organismului uman duce la cresterea

morbiditatii prin cancer, dezvoltare anormala,

fertilitate scazuta, slabirea imunitatii, reducereacapacitatilor intelectuale.G ransport (ex : Astazi peste "1# din petrolul

exploatat pe glob se transporta cu ajutorul tancurilor

petroliere. 4suarea petrolierului HAmoco %adizI în!/", coastele franceze din <retagne a determinatdeversarea a&+.+++ tone de petrol în mare) 3



7 B S l i *l l d tiliț



7.B#Solu ionarea %ro*le$elor de utili&areța de eurilor i de ocrotire a $ediuluiș ș

. $ntroducerea tehnologiilor fără reziduuri(sau reziduuri ca: apa purificată, %, '

etc.)



7 B#Solu ionarea %ro*le$elor deț



&. Alpicarea sistemelor de circula ieța apei (astfel încăt rareori să se adaoge noi

cantită i proapete de apă)ț

7.B#Solu ionarea %ro*le$elor dețutili&are a de eurilor i de ocrotire aș ș$ediului



STIATI CA89

%a o curiozitate, se poate mentiona ca unele varietati detitei devin fosforescente in prezenta luminii ultraviole.Prima rafinarie din lume s-a infiintat la Ploiesti,

construita de fratii 2ehedinteanu la marginea orasului,in apropierea garii de ud

<ucurestiul a fost primul oras din lume iluminat publiccu petrol lampant

Asia este pe primul loc pe glob la rezerve si productia depetrol. Arabia audita este cel mai mare producator de petrol

de pe glob.

produse peroliere chimie

Documents

Transcript of produse peroliere chimie