Procesul de Selecţie a Resurselor Umane

6
 Chiriac Lavinia  Mădălina Asistenţă socială An III , grupa I Procesul de selecţie a resurselor umane Tendinţa actuală este de a depăşi mo dalitatea tradiţională de testare a candidaţilor, prin examen scris. În prezent se preferă bateriile de teste, nu se recurge la o singură modalitate d e examinare a candidaţilor  . Tipuri de interviuri folosite pentru selecţia resurselor umane   Interviul structural  este marcat de rigiditatea şi formalismul raporturilorcare se instalează între candidat şi evaluatori . Acesta este foarte utilizat în selecţia iniţială, când există un număr mare de solicitanţi. Se aseamănă cu un chestionar oral. Acest tip de interviu p ermite obţinerea unor informaţii similare despre fiecare candidat, ceea ce uşurează selecţia.  Interviul fără instrucţiuni  se derulează fără nici un plan precis şi constă în a lăsa liberatatea candidatului să vorbească în legătură c u problemele pe care le co nsideră importante . Acesta este folosit în consultaţiile psihologice şi în selecţie. Întrebările sunt o combinaţie de întrebări generale şi specifice, neadresate într -o anumită ordine. Acest tip de interviu are o mare tentă subiectivă  Interviul sub presiune,  are drept scop cercetarea reacţiilor în condiţiile exercitării unei  presiuni psihice. Acest tip de interviu se recoma ndă pentru posturi în care solicitantul lucrează sub stres, dar poate genera o impresie foarte proastă despre cel care conduce interviul şi despre organizaţie Exemple de întrebări : Spune-mi despre tine .  Nu spune povestea vieţii tale sub formă de telenovelă! Cel mai indicat ră spuns este constituit din descrierea pe scurt a studiilor şi a experienţei relevante pentru poziţ ia la care ai aplicat.

description

selectia resurselor umane

Transcript of Procesul de Selecţie a Resurselor Umane

  • Chiriac Lavinia Mdlina Asisten social An III , grupa I

    Procesul de selecie a resurselor umane

    Tendina actual este de a depi modalitatea tradiional de testare a candidailor, prin

    examen scris. n prezent se prefer bateriile de teste, nu se recurge la o singur modalitate de

    examinare a candidailor .

    Tipuri de interviuri folosite pentru selecia resurselor umane

    Interviul structural este marcat de rigiditatea i formalismul raporturilorcare se instaleaz

    ntre candidat i evaluatori . Acesta este foarte utilizat n selecia iniial, cnd exist un numr

    mare de solicitani. Se aseamn cu un chestionar oral. Acest tip de interviu permite obinerea

    unor informaii similare despre fiecare candidat, ceea ce uureaz selecia.

    Interviul fr instruciuni se deruleaz fr nici un plan precis i const n a lsa

    liberatatea candidatului s vorbeasc n legtur cu problemele pe care le consider importante .

    Acesta este folosit n consultaiile psihologice i n selecie. ntrebrile sunt o combinaie de

    ntrebri generale i specifice, neadresate ntr-o anumit ordine. Acest tip de interviu are o mare

    tent subiectiv

    Interviul sub presiune, are drept scop cercetarea reaciilor n condiiile exercitrii unei

    presiuni psihice. Acest tip de interviu se recomand pentru posturi n care solicitantul lucreaz

    sub stres, dar poate genera o impresie foarte proast despre cel care conduce interviul i despre

    organizaie

    Exemple de ntrebri :

    Spune-mi despre tine .

    Nu spune povestea vieii tale sub form de telenovel! Cel mai indicat rspuns este

    constituit din descrierea pe scurt a studiilor i a experienei relevante pentru poziia la care ai

    aplicat.

  • Chiriac Lavinia Mdlina Asisten social An III , grupa I

    Care sunt punctele tale tari ?

    Ai facut un research despre poziia la care ai aplicat i tii care sunt cerinele legate de

    personalitate pentru aceast poziie, a c, spune punctele tale tari care sunt specifice pentru

    aplicaia ta (daca este o poziie de Manager nu este relevant faptul ca dai gol de la 50 m

    deprtare).

    Care sunt punctele tale slabe?

    ncearca s-i prezini punctele slabe ntr-o manier pozitiv .

    " Pentru c vreau sa iasa totul bine, mi se intampl s nu deleg, pentru ca nu sunt convins

    c sarcinile pot ndeplinite la fel de bine."- nu este cel mai bun rspuns, ns, spus cu grij te

    poate salva din ncurctur.

    Pentru a reduce timpul de cutare atunci cnd mi trebuie ceva, mi place s-mi in

    dosarele active n preajm.

    Vorbii-ne despre unul din eecurile dvs.

    ncearc nu exagerezi nota pozitivist , prin care afirmi c nu ai avut nici un eec n

    activitatea anterioar , dar nici nu exagera propriile insuccese . Cele dou situaie vor primi o

    apreciere negativ

    Vorbii-ne despre una dintre realizrile dvs.

    ncearc s pui accent pe o realizare deosebit efectuat pn n acel moment.

    Ai dori s v referii la unele aspecte pe care nu le-am abordat?

    Momentul acesta vizeaz oferirea de informaii cu privire la cerinele concrete ale

    postului , despre atribuii etc.

    Desemenea se pot pune ntrebri ce stimulez i verific creativitatea celor care solicit

    angajarea . Creativitatea reprezint o surs de putere i energie inepuizabil, constituie un factor

    esenial de progres n evoluia lumii contemporane i poate aborda orice problem.

  • Chiriac Lavinia Mdlina Asisten social An III , grupa I

    Promovarea creativitii individuale, dar ,mai ales, a creativitii colective, constituie

    soluia pe care omenirea o are ca ans de supravieuire i de progres.

    ntrebri pe care sub nicio form angajatorul nu e autorizat s vi le adreseze n cadrul

    unui interviu pentru orice tip de job sunt ntrebri legate de: vrst , locul i data naterii ,

    dizabiliti , starea civil , naionalitate , ras , relgie , sex.

    S presupunem c un angajator vrea s afle ce naionalitate avei. Sub nicio form nu e legal

    ca ntrebarea s fie de forma: Ce naionalitate avei? ci Suntei autorizai s lucrai pe teritoriul

    statului X?

    Testarea pentru selecie

    Testul este o msur obiectiv i standardizat a nsuirilor fizice sau psihice, o prob

    determinat, implicnd o sarcin de ndeplinit, identic pentru toi subiecii examinai i care este

    o tehnic precis pentru aprecierea succesului sau a eecului sau pentru cotarea numeric a

    reuitei. Condiiile de examinare trebuie s fie identice pentru toi cei examinai, iar normele i

    instruciunile date pentru fiecare test n parte trebuie s fie respectate riguros. Unitatea de msur

    a unui test o constituie etalonul, care reprezint performana medie sau normal a unei nsuiri

    fizice sau psihice. Prin utilizarea de etaloane se pot compara ntre ele aptitudini diferite ale

    aceluiai subiect, putndu-se determina un profil fizic sau psihologic al subiectului, iar n raport

    cu acest profil, se poate trece la orientarea profesional. Testele se folosesc pentru investigarea

    caracteristicilor fizice i a celor psihice. Testarea fizic se refer la integritatea corporal,

    capacitatea motorie, starea fizic i starea sntii.

    Testele psihice se clasific dup mai multe criterii :

    n funcie de caracterele exterioare, exist teste de tipul creion-hrtie i teste de

    performan;

    Dup modul de administrare, exist teste individuale i teste colective;

    Din punct de vedere funcional, testele se mpart n teste de eficien i teste de

    personalitate;

  • Chiriac Lavinia Mdlina Asisten social An III , grupa I

    Testele mai pot fi clasificate n teste analitice i teste sintetice. O alt clasificare se

    refer la nivelul de adresare al testelor i cuprinde urmtoarele tipuri de teste : teste bio-medicale

    i psiho-fiziologice; teste de aptitudini simple i complexe; teste de ndemnare; teste de

    inteligen i perspicacitate; teste de cunotine generale i grad de instruire i teste de

    creativitate.

    Cele mai folosite tipuri de teste n procesul de selecie sunt:

    Testele de abilitate i aptitudini, utilizate la evaluarea dexteritii candidailor.

    Testele de inteligen, permit msurarea cunotinelor generale i a capacitii de

    judecat. Un om informat ntr-un anumit domeniu nu este n mod obligatoriu i inteligent.

    Testele generale de personalitate, msoar caracteristicile personalitii. Acest test

    urmrete msura n care candidatul este preocupat de problemele activitii sale i orientarea

    ctre performan. Testele de personalitate sunt greu de validat pentru multe posturi i de aceea

    ele trebuie s fie folosite cu mare precauie

    Unele tipuri de teste folosite n procesul de selecie, cum ar fi: testele pentru droguri i

    testele genetice, detectorul de minciuni i analiza grafologic, au generat nemulumiri. Prin

    administrarea testelor de onestitate, solicitanii i angajaii sunt avertizai c necinstea nu va fi

    tolerat. Cercetrile efectuate n aceast direcie duc la concluzia c aceste teste au un rol

    educativ, dar nu pot garanta dac potenialul angajat se va comporta conform celor declarate.

    Folosirea analizei grafologice este controversat, mai ales pentru faptul c nu exist evaluri

    tiinifice oficiale de grafologie. Grafologii recomand ca rezultatele testrilor s fie folosite ca

    surse suplimentare de informaii despre solicitani i nu ca un procedeu de selecie n sine. n

    mod firesc, un arsenal sensibil mai bogat de metode i tehnici de selecie se ntrebuineaz n

    cazul personalului managerial, corespunztor cerinelor fa de acesta i implicaiilor majore pe

    care munca sa le are asupra stabilirii i realizrii obiectivelor firmei. Testarea cunotinelor

    manageriale i de specialitate se poate efectua prin intermediul discuiilor, a lucrrilor scrise pe

    un anumit subiect, chestionarelor de cunotine alctuite din ntrebri axate asupra aspectelor

    considerate absolut necesare n realizarea viitoarei munci.

  • Chiriac Lavinia Mdlina Asisten social An III , grupa I

    Verificarea referinelor

    Verificarea referinelor se realizeaz nainte sau dup interviu, i se refer la datele

    nscrise n curriculum vitae, n formularul de angajare sau declarate n timpul interviului.

    Cercetrile estimeaz c aproximativ 30% din curriculum-uri vitae conin cel puin un neadevr

    sau o prezentare deformat a realitii. Singurul mod n care organizaiile se pot proteja, este s

    cear i s verifice referinele despre candidat. Informaiile de referin pot fi obinute prin

    telefon, direct sau prin coresponden. n cazul folosirii telefonului, se recomand folosirea unui

    formular specific verificndu-se datele de angajare, salariile de pn atunci, tipul de

    responsabiliti, etc.

    Pentru verificarea direct este necesar deplasarea unei persoane pentru a culege

    informaiile necesare. Verificarea prin coresponden presupune trimiterea unui formular special,

    nsoit de acceptul solicitantului, adresantul fiind rugat s dea sau s confirme anumite

    informaii. Neverificarea referinelor poate costa mult organizaia, ea putnd deveni inta unor

    procese n care este acuzat de neglijen la angajarea unor lucrtori

    Examenul medical

    Solicitanii selectai sunt supui controlului medical care se efectueaz, de regul, ntr-un

    cabinet propriu. Scopul controlului este aflarea strii de sntate a solicitantului. Rezultatul

    controlului medical influeneaz decisiv angajarea solicitantului.

    Angajarea

    Odat finalizat procesul de selecie, este util identificarea unuia sau a mai multor

    candidai de rezerv, pentru eventualitatea c persoana identificat va declina oferta. Angajarea

    oricrei persoane trebuie s se fac respectnd legislaia n vigoare n acest domeniu. ntre

    organizaie i angajat se ncheie un contract de munc, care ine seama i de elementele stabilite

    n timpul interviului. Orice modificare a condiiilor prevzute n contract trebuie s fie adus la

    cunotin angajatului n termen de o lun.

  • Chiriac Lavinia Mdlina Asisten social An III , grupa I

    Bibliografie

    Petre Burloiu, Managementul resurselor umane, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1997

    Robert Mathis, Panaite Nica, Costache Rusu, Managementul resurselor umane, Ed.

    Economic, Bucureti, 1997

    Tatiana Tofan , Svetlana Cojocaru , Veronica Butnaru , Management Intercultural

    Volumul XV, Nr. 3 (29), 2013