7/21/2019 Procesul de Franz Kafka Referat

1/7

PROCESUL DE FRANZ KAFKA

Romanul `Procesul' prezinta povestea unui functionar, pe nume Josef K., judecat timp de un an, farasa stie de ce, apoi este condamnat la moarte prin injunghiere. Sensul romanului este precizat intr-o

parabola, pe care preotul i-o spune lui Josef, cu putin timp inainte de moarte. `La poarta Legii,dinaintea careia sta un paznic, vine un om de la tara, dar care este oprit sa intre in clipa aceea. Omulincearca toata viata sa patrunda dincolo de usa inchisa, apeland la bunavointa paznicului sauincercand sa-l cumpere cu daruri; rabdarea nu-i foloseste la nimic, iar cand viata omului s-a sfarsit,

paznicul ii spune: `Nimeni in afara de tine, n-avea dreptul sa intre aici, caci poarta asta era facutanumai pentru tine; acum plec si o incui.` Asadar omul este liber; el ar fi putut sa aleaga: ar fi pututsa forteze usa inchisa sau ar fi putut sa plece; Prefera insa sa astepte, iar asteptarea ii anuleazalibertatea, il pune in aceeasi situatie cu paznicul - constrans sa stea in fata usii inchise.

Descrie un an din viata lui Josef K, mai exact intre 30 si 31 de ani, care se trezeste arestatoarecum la domiciliu in chiar dimineata zilei sale de nastere.

Nu ar fi nimic iesit din comun pana aici. Totusi, cei doi ,,agenti care il intampina in acea dimineatanu spun ce autoritate a emis ,,mandatul de arestare si nici care este motivul pentru care este arestat,lucru pe care nu il vom afla oricum pana la sfarsitul romanului. Ceea ce este surprinzator este ca

protagonistul, desi revoltat la inceput, accepta intr-un final aceasta situatie.

Motivul pentru care aceasta carte poate parea mai putin captivanta, este viziunea cel putin pesimistaasupra ,,justitiei, viziune care totusi s-ar potrivi intr-o anumita masura cu justitia de astazi. Deexemplu, K.,asa cum este numit de cele mai multe ori pe parcursul romanului este chemat pentru

primul interogatoriu intr-o casa obisnuita, dintr-un cartier marginas; nu i se spun nici macar ora lacare trebuie sa se prezinte si nici locul exact din cladirea de 5 etaje; astfel ca se plimba o ora si 5min pana cand gaseste asa-zisa sala de judecata, unde i se reproseaza ca a intarziat si de unde pleacacel putin la fel de confuz cum a venit.

Un alt exemplu este descrierea camerelor, a catedralei, toul este inchis, intunecat, aproapeinfricosator, sugerand ca nu exista cale de scapare din mana justitiei, care pana la urma chiar esteoarba; totul in timp ce K. se comporta de parca nu stie pe ce lume este.Actiunea romanului nu prea poate fi povestita- K incearca sa isi rezolve cazul desi nu pare a stiexact ce trebuie sa faca, si pe parcursul celor 16 capitole (in unele versiuni) strange diverseinformatii, nu toate la fel de relevante, si are anumite dispute si intalniri cu diverse personaje care

includ o prostituata, un pictor, o proprietareasa dubioasa, un avocat care nu este interesat decastigarea proceselor, si lista poate continua.

Anul acesta din viata lui K. este o ,,harababura; si in aceasta harababura cititorul ajunge in situatiade a cauta mereu printre randuri o explicatie, adevarul poate. Cautarea ,,adevarului insa il distruge

pe protagonist si poate de aceea reactioneaza in felul in care o face in incheierea romanului. O frazamemorabila si o incheiere socanta as putea spune, care cred ca ii va face pe multi sa se intrebe dacanu exista posibilitatea ca totul sa nu fi fost decat un vis

Procesul

este o carte despre o lume din care lipsete certitudinea. Aciunea ncepe i se dezvoltsub semnul ndoielii, al supoziiei extinse la toate nivelurile. Aa precum de multe ori se ntmpl in cadrul unui proces judiciar. Titlul este un prim indiciu n interpretarea alegoric a coninutului: el

7/21/2019 Procesul de Franz Kafka Referat

2/7

trebuie citit ca un proces de culpabilizare indus eroului i ca un proces de ambiguizare a imaginiioferite de evidena i subsidiarul scrierii.Cuvntul-cheie al romanului este ,,legea, cuvnt care devine obsedant n contiina eroului, ca efectal prezenei ei explicite sau deduse n toate aspectele societii. Totul este subsumat absurduluiguvernat de o lege, dincolo de logica fireasc a umanului. Modalitatea de aplicare a acestei legi estetribunalul, aflat n podul unei cldiri. Situarea lui nu este ntmpltoare, semnificaia fiind aceea de a

surprinde justiia deasupra lumii fenomenale i a fiinelor pe care le judec.Chiar din start cititorul ia act de faptul c protagonistul romanului este arestat. Arestul are loc exactn dimineaa n care Josef K. mplinete 30 de ani. Josef K. este trimis fr explicaie s cautetribunalul, unde urma s i se ia primul interogatoriu. Aspectul cldirii n care se aflau birouriletribunalului, aflarea justiiei ntr-o asemenea cldire i crea lui K. un i mai mare dezgust fa de ea,dar totodat i ddea mai mult siguran. Judectorii stabiliser cu el c interogatoriile vor avea locdoar duminicile, pentru a nu-i periclita ntr-un fel sau altul desfurarea activitii profesionale. n

birourile judectoreti se produce ns un paradox: nvinuiii (acuzaii) se sufoc, i li se face run ,,Judectoria propriu-zis, iar funcionarii acestei instituii au ameeli dincolo de pereii ei, nusuport aerul curat pe care-l inspir.Din tribunale i sli de edine nu se poate iei dect prin moarte. Lipsa de vin pare un laitmotiv, un

artificiu compoziional care confer coeziune ntregului, dar n aceeai msur devine un elementemblematic pentru existenialismul romanului. Netiind ce culp trebuie s-i asume, K. nu se poateapra, dup cum nu se poate sustrage mersului fatal al lucrurilor. Chiar i preoimea face parteintegrant din supra-realitatea justiiei, care opereaz cu supoziia vinei: ,, - Aparin deci justiiei,spuse preotul. Ce-a mai putea s vreau de la tine? Justiia nu vrea nimic de la tine. Ea te primetecnd vii i te las cnd pleci.Pedeapsa survine ca fars, iar moartea i se ntmpl eroului fiindc aa a hotrt justiia.

Procesul cunoaterii la Kafka e ca i cum inversat, privirea i este ndreptat nu nainte, ci, printr-ooglind retrovizoare, napoi spre sensurile pierdute, spre tririle ce se consum n continuare.Prin romanul Procesull, Kafka ne prezint imaginea vieii, aa cum a perceput-o el. ,,Legeareprezint dreptatea pe care fiecare din noi dorim s-o avem. ,,Judectoriile mizerabile i judectoriireprezint societatea i ceilali oameni, cei ce ne nconjoar zi de zi. De aceea justiia e peste tot, nfiecare cldire: oriunde ne-am afla, exist un ,,judector care ne ,,analizeaz faptele i ne ,,judecaciunile, ne ,,nvinovete de ceva ce nii magistraii nu tiu. Astfel, lipsete vina i este prezentdoar vinovatul fr vin. Fiecare dintre noi e un acuzat, iar ceilali sunt judectori. Procesul ncepeo dat cu naterea fiecrui individ, nceput sugerat n roman prin dimineaa zilei de natere a lui K.,care mplinete 30 de ani, iar sfritul Procesului e moartea acuzatului, simbolizat de noaptea ncare e asasinat K. i n care mplinete 31 de ani. K. este omul care nu vrea s fie judecat de ceilali,care vrea s clarifice o dat i pentru totdeauna datele procesului su i s dovedeasc tuturornevinovia sa, omul n cutarea ,,dreptii ntr-o lume n care ea n-a existat, nu exist i nu va

exista niciodat...Romanul Procesul ne nfieaz istoria execuiei unui condamnat. La fel ca n nuveleleanterioare ale lui Kafka - Sentina, Colonia penitenciar, n faa legii -, n Procesul este vorba deo literatur ntreesut cu materie de specialitate. Opera lui Kafka a fost cercetat pn n prezentdoar din punct de vedere literar i artistic, nu i terminologic. Noi ne propunem s realizm oinvestigaie a noiunilor generale juridice, atestate n limbajul lui Kafka, i s efectum ointerpretare tiinific a vocabularului i lexicului juridic.Temele de baz ale romanului Procesul ptrund n textura romanului printr-un nveli decoloratur terminologic, precum: ,,Arestarea, ,,Acuzarea, ,,Culpa, ,,Procedura, ,,Procesul,,,Sentina, ,,Judecata, ,,Legea. Ca teme secundare atestm relaiile dintre genuri, problematica de

identitate a personajului principal, imaginea realitii, modalitile de intruziune a realitii onirice.Chiar textul romanului tematizeaz distincia a dou lumi contradictorii prin actul vorbirii, prinmodul de via obinuit n faa unui proces de via i prin modul de via insolit n faa unui proces

7/21/2019 Procesul de Franz Kafka Referat

3/7

juridic. Dar - spuneam i mai devreme - n Procesul lui Kafka nu este vorba de veritabile normei proceduri juridice, aa cum apar ele n jurispruden. n plus, Curtea de Judecat la Kafka estesecret, procedurile magistrailor sunt absconse, carcasa juridic a dosarului nu este pus oficialla dispoziia opiniei publice, nici mcar acuzatul nu le tie pe toate.Procesul lui Kafka este departe de jurisprudena normal, cu toate c o mare varietate de termeni

juridici i gsesc aplicarea n roman i rezoneaz n contiina lui Josef K., care, la rndul su,

utilizeaz noiuni echivoce, precum ,,stat de drept, ,,dezbatere judiciar principal, ,,proces penaletc.S enumerm elementele care compun o secven obinuit a unui proces de judecat, utilizndterminologia lui Kafka din romanul Procesull (Original: Variant german) (1):1.das Vergehen = delict, contravenie (2, p. 1036)2.die Schuld = vin, culp, fapt, judecat (2, p. 849)3.die Verhaftung = arestare, deinere (2, p. 1038)4.das Verhr = interogatoriu, audiere (2, p. 1040)5.die Anklage = acuzare, inculpare (2, p. 52)

6.die Verteidigung = pledoarie n aprare (2, p. 1060)7.die Gerichtsverhandlung = dezbatere la tribunal, la un proces judiciar (2, p. 391)8.der Urteilsspruch = pronunarea sentinei, verdict (2, p. 1021)9.die Revision = cerere de revizuire (2, p. 782)10.Besttigung des Urteils = confirmarea, adeverirea sentinei (2, p. 161, 1021)11.Vollstreckung des Urteils = executarea, ndeplinirea sentinei (2, p. 1074, 1021)

Multe norme judiciare n roman deviaz fa de instrumentarul pe care l-am prezentat mai sus.Doar ,,executarea sentinei (11) e prezent ntr-un mod demonstrabil n roman. Lipsesc ns alte

pri componente, ca ,,acuzarea (5), ,,dezbaterea judiciar (7), ,,cererea de revizuire (9) i,,confirmarea sentinei (10). Altele, precum: ,,Delictul (1), ,,culpa (2) i ,,pronunareaverdictului (8) rmn sub semnul ntrebrii i pot fi percepute de cititor prin aluzii. ,,Arestarea (3),cu care ncepe Procesul, se desfoar n plin de-semantizare. i ,,pledoaria n aprare (6) nuapare ca o aprare adevrat i este ntrerupt de ctre K, exasperat de ineficiena avocatului Hudl.(Vezi tabelul nr.1)Atestm circa treisprezece cuvinte (verbe, substantive, forme participiale), avnd prefixul de originegerman ,,ver- (n calitate de prefix neseparabil). Prefixul ,,ver- n limba german are oimportant semnificaie, pe care Kafka o utilizeaz iscusit n roman: prin acest prefix ceva estempins de la locul su original sau natural spre un alt loc. (Vezi tabelul nr.2)

Doar verbul ,,verhaften - ,,a aresta (n form substantival sau participial cu aceeai rdcin)este repetat de 20 de ori n primul capitol, deoarece ,,Arestarea e constatat ca o situaie care seepuizeaz, prezentndu-se scenic ntr-o serie de ntmplri relatate. La nceput suferina lui K. eraredat prin diateza pasiv i era consolidat n mod adecvat prin utilizarea cuvntului ,,gefangen,,prins, n loc de ,,verhaftet ,,arestat.i substantivele ,,Wchter ,,paznic (repetat de 28 ori), ,,Aufseher - ,,supraveghetor (repetat de31 ori), ,,Beamte ,,funcionar (8 repetri), , Proze ,, - procesul (3 repetri) i fac apariia nmod frecvent cu o mare for de sugestie. Cuvntul ,,Schuld - ,,vina este ntrebuinat n diferiteforme compuse, precum: ,,schuldlos ,,fr vin, ,,schuldbewut - ,,spsit, contient de propria-ivin, ,,Unschuld - ,,nevinovie, inocen.

Putem spune, n concluzie, c labirintul Legii din Procesul este nchis ermetic pentru om. nsterminologii i terminografii, traductorii i lingvitii uzeaz de o perspectiv mai nalt asupralucrurilor receptate: ei opereaz nu ,,doar cu artisticul, ci i cu limbajul de specialitate. Sub lumina

7/21/2019 Procesul de Franz Kafka Referat

4/7

rece i palid a Legii oamenii devin acuzatori i acuzai, nelipsind nici categoria executorilorintermediari - cu toii alctuiesc o comunitate demonizat, aservit justiiei sau sistemuluifuncionresc. Frazeologia personajelor lui Kafka i limbajul autorului este, aadar, investigat nudoar de scriitori, critici literari sau oameni de teatru, ci i de terminologi, a cror sarcin este sidentifice termenii juridici, s-i sistematizeze potrivit anumitor criterii (frecvena utilizrii,etimologia, apartenena unei pri de vorbire sau ordinea alfabetic).

Actiunea incepe si se dezvolta sub semnul indoielii, al supozitiei extinse la toate nivelurile. Primafraza din roman consemneaza un amanunt care socheaza prin continutul sau nefiresc si prin lipsa de

precizie si cauzalitate: Pe Josef K. il calomniase pesemne cineva, caci, fara sa fi facut nimic rau, sepomeni intr-o dimineata arestat. Asadar, cititorul ia act de faptul ca un strain ii spuneprotagonistului cartii ca este arestat, il ridica si ii cere lucrurile pe motiv ca la magazine n-ar fi insiguranta. Arestul are loc exact in dimineata in care Josef K. implineste 30 de ani. K. imediat estedus in salon, unde, spre surprinderea lui, doi paznici ii mincau micul dejun. Ei il anunta ca estearestat, dar cu toate acestea poate sa mearga liber la servici. Fara a iesi din perplexitate, eroul seintoarce in camera sa, iar incepind cu a doua zi isi continua viata normala de prim-procurist la omare banca.

Josef K. este trimis fara explicatie sa caute tribunalul, unde urma sa i se ia intr-o duminicaprimul interogatoriu. Batand la toate usile si intrebind la intamplare de tamplarul Lanz, K.realizeaza ca birourile tribunalului se afla in podul unei cladiri cu apartamente si camere deinchiriat. Aspectul acestei cladiri era deplorabil, avind un aspect saracacios si mizerabil. Aflarea

justitiei intr-o asemenea cladire ii dadea lui K. si mai mult dezgust fata de ea, dar totodata ii dadeamai multa siguranta. Dupa ce gasi camera in care urma sa fie interogat, de asemenea ramase frapatde cele vazute:

K. crezu ca nimerise la o intrunire publica. O multime de oameni, cit se poate mai feluriti, umpleauo incapere nu prea mare, cu doua ferestre, inconjurata, la mica distanta de tavan, de-o galerieintesata si ea de lume, si unde spectatorii nu puteau sa stea decit incovoiati, cu cefele si spinarilelipite de plafon. [] Multi dintre ei isi adusesera perne, pe care si le pusesera intre cap si plafon, casa nu-si loveasca testele.

De asemenea si imbracamintea celor prezenti il deruta:

Cei mai multi dintre ei erau imbracati in negru si purtau redingote lungi, de ceremonie, care leatirnau lalii pe corp. Pe K. numai imbracamintea aceasta il deruta; daca n-ar fi fost ea, s-ar fi crezutla o intrunire politica de cartier.

Desi K. sperase ca primul interogatoriu va fi si ultimul, totusi in urma interogarii fusese dezamagit,fiindca judecatorii i-au spus ca doar si-a complicat si mai mult situatia, si ca el nu realizase ce sansaa ratat:

- Vreau numai sa-ti atrag atentia, ii spune judecatorul, ca astazi te-ai pagubit singur, fara sa-ti daiseama, de avantajul pe care un interogatoriu il reprezinta oricand pentru un arestat.

K. rase, privind spre usa.

- Banda de golani! Striga el, va daruiesc toate interogatoriile!

Judecatorii stabilisera cu el ca interogatoriile vor avea loc duminicile, pentru ca sa nu-i incurce cunimic in desfasurarea activitatii sale profesionale. In urmatoarea duminica, cind sosise, aflase spre

7/21/2019 Procesul de Franz Kafka Referat

5/7

surprinderea sa ca nu va mai avea loc un nou interogatoriu. Atunci avusese ocazia sa-l intilneascape proprietarul camerii in care se faceau interogarile si fiind invitat de acesta sa urce in podulcladirii, acolo unde erau biruorile judecatii, K. ramasese din nou dezgustat de cele vazute, ba chiarmai mult, pina la urma i se facuse rau din cauza aerului inchis si atmosferei sufocante, incit fusesenevoit sa fie scos afara de doi functionari ai judecatii, care ajunsi la scarile care faceau legaturadintre ultimul etaj si pod, incepusera lor a li se face rau de aerul curat pe care il inspirau. Deci se

produce un paradox: invinuitiii se sufoca si li se face rau in Judecatoria propriu-zisa, iarfunctionarilor acestei institutii li se face rau in afara ei. Iata o mica descriere a atmosferei carepredomina in birourile Judecatoriei:

Soarele arde grozav de tare si birnele acoperisului sint inchise; din cauza asta aerul devine greu siapasator. Nu prea e un loc potrivit pentru birouri, cu toate avantajele pe care, altminteri, le-ar puteaavea. Uneori, in zilele cind au loc, sedintele mai mari si asta se intimpla destul de des aeruldevine aproape irespirabil. Si daca te mai gindesti ca aproape toti locatarii vin sa-si intinta rufeleaici doar nu poti sa le interzici asta cu desavirsire atunci n-o sa te mai miri ca ti s-a facut rau.

Josef K. avea un unchi Albert K., caruia el ii mai spunea si Fantoma de la tara - care aflind

despre procesul lui Josef, a venit cu o falca in cer si alta in pamint in biroul lui K. cerindu-iexplicatii: cum de a putut el sa le faca una ca asta, cum a putut sa pateze numele familiei, tocmai el

care era mindria neamului lor (deoarece ajunsese la postul de prim-procurist la o mare banca).Dupa o mica discutie cu Fantoma de la tara, aceasta il duce la un vechi prieten de-al sau, avocatulHuld, care fiind bolnav isi primea toti clientii acasa.

In scurt timp de la angajarea acestui avocat, K. incepe sa se dezechilibreze, la servici nu se maipoate concentra asupra sarcinilor sale, clientii sunt nemultumiti de modul in care sunt tratati. Toateaceste esecuri, K. le da pe spinarea avocatului, spunind ca inainte de-al fi angajat totul mergea bine,iar procesul practic nici nu-i afecta viata. Astfel K. renunta la serviciile avocatului Huld.

Dar din pacate problemele sale nu se imbunatatesc, el la servici este in continuare absent si fiindpresat de concurenta unui coleg-rival, devine din ce in ce mai dezechilibrat. Unul dintre clientii sai,un industrias, observa starea prosta in care se alfa K. si se decide sa-i dea un mic sfat. Acesta iispune ca cunoaste un pictor Titorelli care l-ar putea ajuta. Acest pictor este angajat la tribunal, el

pictind tablouri pentru judecatori. De aceasta meserie se ocupa tocmai si tatal sau, si deci i-ar puteafi de folos.

Ajuns la pictor, care locuia intr-o alta cladire decit cea in care fusese K. la interogatoriu, cind a vrutsa iasa pe o alta usa care-i propusese pictorul, K. fusese frapat de ceea ce vazuse: birouriletribunalului. Aceasta il buimaceste pe K., el incepand sa realizeze ca lumea intreaga este o farsa

justitiara. De aici si replica pictorului Titorelii:- Nu stiati ca tribunalul are birouri aici? Aproape in fiecare pod exista birouri ale tribunalului; dece n-ar exista si aici?

In urma celor spuse, este evident ca avem in fata un proces neobisnuit, fiindca pe de o parte lipsestemotivul invinuirii, iar pe de alta parte avem o institutie de Judecata absolut diferita de cea normala,atit prin amplasarea sa aproape in fiecare pod si cu judecatori neobisnuiti, cit si prin cu modul dea desfasura un proces.

Aflindu-se la pictor, K. aflase ca sunt trei tipuri de achitari cu procesul sau: achitarea reala,

achitarea aparenta si taraganare la nesfirsit. Titorelli i-a explicat in ce consta fiecare tip de achitare.Nici una din aceste achitari nu-l scuteau pe K. proces, doar era o taraganare la nesfirsit. Acest

7/21/2019 Procesul de Franz Kafka Referat

6/7

proces s-a dovedit a fi la nesfirsit. El are doar inceput, iar sfirsitul sau se numeste moarte propriu-zisa a acuzatului.

Sub lumina rece si palida a Legii oamenii se transforma in acuzatori si acuzati, nelipsind nicicategoria executorilor intermediari, toti insa constituind un aparat demonizat aservit justitiei sausistemului functionaresc. Vina apare ca ceva indiscutabil care trebuie ispasita, orice hotarire luindu-

se dupa principiul: vina e intotdeauna mai presus de orice indoiala. Singura realitate psihica eaceea a vinii asumate, constientizate. E pivotul vizibil al tragismului kafkian.

Localul judecatoriei in Procesul ramine vesnicul labirint dedalic de nepatruns, orizontul ocult careincetoseaza sensurile si le fac imperceptibile. Usile inchise nu se vor deschide vreodata: dimpotriva,se inchid si mai tare in taina. Actul initiatic este pus, fatalmente, sub semnul esecului. Eroii nu vorizbuti nicidecum sa miste vreun moment, vreo etapa a lui, fiind zadarnic apriori. Ceturilezadarniciei se fac din ce in ce mai dese, luminile se imputineaza si ele progresiv. Misterul e denepatruns, caci sala judecatoriei se transforma intr-un dincolo transcedental, intr-un lucru in sinekafkian, intr-un domeniu intangibil.

K., dupa vizita facuta pictorului, dupa citevai zile primeste de la directorul bancii o insarcinare: sa ilinsoteasca pe un oaspete din italia in catedrala orasului. La ora in care trebuia ca cei doi sa seintilneasca in catedrala italianul nu venise. In schimb venise cu totul surprinzator un preot,

preotul inchisorii. Intalnirea dintre K. si preot, apare atat personajului, cat si lectorului si maiderutanta, intrucit clericul nu este un intermediar in relatia uman-divin, ci in relatia justitie-acuzat.Aceasta secventa este, de fapt, o alta etapa in procesul de culpabilizare a protagonistului.

Necesitatea inchide omul kafkian in cercul ei strimt. De fapt, in fata acestuia nu apar piedici pur sisimplu, ci un sistem de obstacole, nu usi ca atare, ci o organizare sistematica a intrarilor sub formade labirint. El nici nu cunoaste impactul cu ele, nefortindu-le, nedeschizindu-le. Le prevede si le

presimte. Le banuieste cu o siguranta de neclintit. Preotul ii spune lui Josef ca Scripturile carepreced Legea spun ca are de a face, asadar cu Paznicul, in spatele caruia exista acest sistem deobstacole. Omul kafkian abia vine la Lege, pe cita vreme paznicul se afla de mai multa vreme acolo.E neindoielnic faptul ca e pus in slujba de Lege, incit a te indoi de demnitatea paznicului in fataLegii configureaza de acum o ierarhie, el este slujitorul ei, apartine Ei, fapt care-l face superioromului comun.

Procesul dezvolta in linii narative ceva mai ramificate parabola pe care i-o relateaza preotul luiJosef K. Paznicul ii spune omului venit de la tara ca nu-l poate lasa sa intre in interior in clipa incare a sosit Omul nici nu banuia ca accesul la Lege nu este ingaduit tuturor. Paznicul il lasa, insa, saastepte clipa favorabila, dar il supune la sumare interogatorii despre bastina lui si despre multe alte

lucruri. Omul ramine sa astepte ani in sir, recurgind la incercari de a-l mitui, dar paznicul este deneinduplecat. Ceea ce reuseste sa vada e o lumina slaba, care razbate din interior prin crapaturileportilor Legii. Dupa atitea sfortari omul de la tara e cuprins de curiozitate sa afle de ce nimeni dintreceilalti oameni doritori de a cunoaste Legea nu s-a apropiat de poarta si n-a cerut sa intre. Nimeniin afara de tine, n-avea dreptul sa intre aici, raspunse Paznicul vazind ca omul se sfirseste din viata,caci poarta asta era facuta numai pentru tine; acum plec, si o incui.

Urmeaza o analiza scupuloasa a insesi insusirilor morale ale paznicului, exponent al neroziei: eldeclara ca este puternic si aceasta demonstreaza ingimfarea si nerozia; pe de alta parte, el esteneoficial si, deci, binevoitor, rabdator fata de straduintele omului si ingaduitor cu blestemele omuluiadresate cruzimii destinului. El se mai apleaca amabil ca sa-i asculte si ultima intrebare.

Comentariul preotului ia o trasatura neasteptata cind spune ca nerozia paznicului e, in fond,salvatoare: nici el nu cunoaste interiorul Legii, ci numai drumul pe care trebuie sa-l faca la nesfirsit,

7/21/2019 Procesul de Franz Kafka Referat

7/7

mai apoi el nici nu vrea sa-l inspaiminte pe om, caci stie ca acolo, inlauntru, exista niste paznicicumpliti. Evident, paznicul nu cunoaste interiorul Legii. Preotul mediteaza acum asupra situatiei:omul a vazut totusi o lumina dinlauntru, in timp ce paznicul, stind cu spatele spre poarta, nu sealege cu nici un cistig de cunoastere. Oricum, paznicul ramine un slujitor al Legii si se cade a fiscos de sub judecata omeneasca.

Pe oricine l-am considera inferior si inselat, un lucru este cert (singura certitudine existenta laKafka) intreaga Lumina a legii ramine un mister.

Finalul romanului infatiseaza o scena oarecum previzibila, daca se tine seama de elementeleabsurde din cuprinsul cartii, care converg spre o pedeapsa in aceeasi linie. Ceea ce socheaza estesuma detaliilor care o compun si care nu ofera deznodamantului cheia potrivita epicului. Ceea ceeste surprinzator este ca arestul lui K. a fost in dimineata cind a implinit 30 de ani, iar omorul luieste in seara cind implineste 31 de ani.

Doi necunoscuti il scot de Josef K. In afara orasului, intr-o cariera de piatra, si il injunghie. Acestlucru nu se petrece in fapt decat dupa ce cei doi il asaza tacticos pe o piatra, ii trec pe deasupra

capului cutitul, schimbind formule de politete si asigurandu-se ca Josef K. Il vede pe disperatul carese arunca in gol de la o fereastra. Fraza care incheie cartea echivaleaza cu paroxismul sugestionarii:

- Ca un caine! spuse el, si era ca si cum rusinea ar fi trebuit sa-i supravietuiasca.

Romanul lui Kafka ramane cit mai aproape de viata cotidiana si de verosimil, dar ceea ce seintimpla ramane in el pina la sfirsit inexplicabil.